Cu un guvern care se preăbușește în sondaje din cauza unei crize a migrației în spirală și a unei economii în cădere liberă, stânga începe să rămână fără alegători. Totuși, se pare că ministrul german de Interne, Nancy Faeser, a găsit o soluție la problemă: Acordarea dreptului de vot la alegerile locale de stat după doar șase luni în Germania pentru solicitanții de azil. Programul, dacă va fi implementat, ar însemna peste noapte în milioane de noi alegători, conform Remix News.
„Vrem să muncim din greu la nivel federal și în Bundesrat pentru a ne asigura că toți oamenii care locuiesc în municipalitățile din Hesse mai mult de șase luni au dreptul de a vota la alegerile locale”, se arată în programul electoral al social-democraților, în statul Hesse, unde Faeser este în prezent candidat.
Potrivit datelor guvernului, cei peste 1 milion de oameni care au sosit în Germania din Ucraina, Orientul Mijlociu, Asia și Africa, ar obține imediat drept de vot în Germania.
În prezent, dreptul de vot la alegerile locale se aplică doar cetățenilor din alte țări UE.
Ziarul Bild a cerut SPD să clarifice ce ar însemna de fapt extinderea masivă a drepturilor de vot. Un purtător de cuvânt al SPD a răspuns că declarația partidului ar fi trebuit să definească în mod specific noii alegători ca fiind cei „care au un permis de ședere permanent”. Cu toate acestea, acest lucru s-ar aplica în continuare pentru o serie de solicitanți de azil din țări precum Siria, Afganistan și Eritreea.
Faeser este cunoscută pentru pozițiile sale politice radicale de stânga, persecuția conservatorilor și apelurile la cenzură în masă. De asemenea, s-a dezvăluit anterior că a scris pentru revista Antifa cu puțin timp înainte de a deveni ministru de interne.
AfD critică intenția lui Faser
Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a criticat imediat intenția lui Nancy Faeser:
„Ministrul de Interne Faeser (SPD), în calitate de candidat de top la alegerile din Hesse, face campanie pentru drepturile de vot la nivel local pentru toți oamenii care au locuit în Germania de „mai mult de șase luni”. Aceasta înseamnă că și presupușilor „refugiați” din Afganistan, Siria sau Turcia li se va permite să voteze – chiar și fără cetățenia germană.
Pașaportul german este astfel transformat într-un gunoi. Dar mai presus de toate: Faeser și SPD vor să atragă oameni care nu au nicio legătură cu Germania ca noi grupuri de alegători. Acest lucru nu este surprinzător, deoarece localnicii care sunt ridiculizati ca „non-imigranți” fug de SPD-ul lui Scholz”, au precizat cei de la AfD într-un comunicat.
Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a înregistrat un salt incredibil de 9 puncte procentuale în statul german Brandenburg de la ultimul sondaj al RBB, partidul fiind acum la 32%.
Alegerile din Brandenburg, care este statul din jurul capitalei Berlin, vor avea loc peste un an,pe 22 septembrie 2024, dar rezultatul arată cât de departe a ajuns AfD în estul țării. Ultima dată când RBB a efectuat sondajul Brandenburg Trend în aprilie, AfD era doar la 23%. AfD are performanțe mai bune doar în Saxonia, unde se află și pe primul loc, cu 35 la sută.
Alternativa pentru Germania (AfD) ar trebui scoasă în afara legii și conducerea ei întemnițată pentru a priva milioane de germani de șansa de a vota pentru acest partid, a susținut fondatorul unei organizații germane de salvare a refugiaților, conform Remix News.
Axel Steier, fondatorul ONG-ului Mission Lifeline , a făcut joi aceste remarci tulburătoare într-o postare pe rețelele de socializare. El a spus că această măsură este necesară de dragul umanității.
„În țara făptuitorilor, nu ar trebui să fie tabu interzicerea AfD și întemnițarea conducerii, chiar dacă acest lucru îi privează de opinie pe 20-40% dintre alegătorii germani”, a postat Steier pe X, cunoscut anterior ca Twitter.
„Persecuția na*iștilor este încă un serviciu pentru întreaga umanitate”, a adăugat el.
Remarcile sale au loc la doar câteva zile după ce grupul de activiști de extremă stânga Antifa a publicat adresele de domiciliu ale zeci de candidați AfD care candidează pentru alegeri în statul german Hesse. Autoproclamații antifasciști au fost acuzați de incitare la violență împotriva personalităților publice.
Remarcile lui Steier sunt cele mai recente dintr-o lungă listă în care activiști de stânga și mulți politicieni încearcă să discrediteze partidul anti-imigrație, care în prezent este în creștere în sondaje în întreaga țară.
Joi, cancelarul Olaf Scholz s-a folosit de o vizită în Germania de Est pentru a ataca în continuare partidul, avertizând participanții cu privire la ascensiunea „extremei drepte”.
„Nu aș merge până la a spune că democrația este subminată, dar cu siguranță există dușmani ai democrației”, a spus Scholz. „Nu vom putea evita să luăm atitudine și să spunem că apărăm democrația și libertatea pe care am obținut-o”.
Aceasta a fost urmată de remarcile președintelui de centru-stânga Frank-Walter Steinmeier, care a spus că „niciun alegător responsabil” nu ar trebui să voteze pentru partidul despre care el susține că pledează pentru „brutalizarea societății noastre și subminarea democrației libere”.
„Nu trebuie să încurajăm opiniile celor care induc frică în această societate”, a adăugat el.
În ciuda intensificării retoricii din partea instituției germane, AfD devine din ce în ce mai popular în rândul alegătorilor, atingând maxime record de 23% în sondajele recente. Opoziția partidului față de politicile liberale de migrație în masă adoptate de guvernele federale germane succesive în ultimele două decenii este înțeleasă a fi un factor determinant în sprijinul său tot mai mare în rândul multor germani din clasa muncitoare deziluzionați de direcția în care se îndreaptă țara.
Rabinul Zvi Thau participă la ‘Marșul Yeshivot’ (marșul studenților din ieșive) pentru a cere întărirea identității evreiești în statul Israel împotriva Legii Conversiei și a Legii Kashrut, pe 30 ianuarie 2022 la Ierusalim. (credit foto: OLIVIER FITOUSSI/FLASH90)
Thau face referire la comunitatea LGBT, într-o nouă carte a sa, ca fiind ‘o nouă cultură de eliminare a familiei’ și ‘o crimă împotriva umanității’.
Publicat pe 07 August 2023, de Jerusalem Post
Activistul de stânga Yair (Yaya) Fink, a depus luni o plângere la poliție după ce șeful Ieșivei Har Hamor, rabinul Zvi Thau, i-a îndemnat pe adepții săi să ‘pornească un război’ împotriva ‘postmodernismului’ și a comunității LGBT, calificându-le drept ‘crime împotriva umanității’.
O carte a sa, de 90 de pagini, intitulată ‘On Dealing with Postmodernism and Breaking Free from its Shackles’ (Despre cum să facem față postmodernismului și să ne eliberăm de cătușele sale), a fost publicată recent de editura Hosen Yeshuot a Ieșivei Har Hamor.
Descrierea cărții de pe site-ul editurii spune:
„Cartea conține lecțiile rabinului Zvi Israel Thau despre postmodernism, care se răspândește tot mai mult în cultura umană – esența sa distructivă, modul în care operează, pericolele sale pentru umanitate în general și pentru Israel în special, modalitățile de a-i face față și datoria de a-l combate.”
„Dintr-o perspectivă religioasă profundă, pornind de la învățăturile [rabinului Abraham Isaac Kook], rabinul explică motivul răspândirii gândirii postmoderne tocmai în zilele noastre și ce va rezulta din acesta în timpul răscumpărării noastre.”
Deși cartea lui Thau nu se referă în mod explicit la termenul LGBT, abordează frecvent chestiuni legate de comunitatea LGBT, pe care o numește ‘o nouă cultură de eliminare a familiei’, potrivit Haaretz.
Tinerii LGBTQ protestează împotriva partidului de extremă dreapta Noam în piața Mahane Yehuda din Ierusalim (credit: cu mulțumiri)
În carte se deplânge, printre altele, eforturile de a pune ‘părinte 1’ și ‘părinte 2’ în loc de ‘tată’ și ‘mamă’ pe formularele guvernamentale. Cartea se concentrează în mare parte pe structura familiei, incluzând comentarii precum ‘perioada copilăriei este o perioadă foarte importantă pentru insuflarea valorilor de bază și a distincțiilor de bază, iar atunci când un copil nu are un tată și o mamă, toată relația normală cu originea sa, cu trecutul și cu viitorul său este estompată’. Cartea lui Thau se referă la această situație ca fiind o ‘crimă împotriva umanității’.
„Fără o familie, nu există continuitate istorică și legătură cu generațiile anterioare, nu există o identitate națională comună, nu există patrimoniu și nu există tradiție, iar persoana respectivă devine apoi complet deconectată”, a scris Thau în carte.
„Estomparea identității sexuale a copilului până când acesta nu mai știe dacă este băiat sau fată, îi subminează încrederea cea mai elementară în identitatea sa și, prin urmare, calea spre eliminarea identității sale evreiești este scurtă și, din moment ce nu este sigur de identitatea sa națională, își pierde puterea de a se opune narațiunii naționale, puterea de a proteja poporul, credința în îndeplinirea promisiunilor profeților și își dorește un stat care nu este altceva decât o mulțime mixtă.”
„Nu suntem obișnuiți să luptăm și, de multe ori, simțim o inhibiție interioară de a ne spune cuvintele cu înverșunarea și îndrăzneala sfințeniei. Există, de asemenea, unii care cred că cei care au fost educați după învățăturile rabinului (o referire la Kook) trebuie să fie plăcuți și drăguți… dar greșeala este a lor. Este de datoria noastră să acționăm cu curaj și fără teamă în a lua poziție și a ne exprima opinia împotriva oricărei idei și metode care vine să mistuie vița de vie a Israelului.”
„La fel cum în momentele de pericol existențial pentru trup nu se respectă regulile de etichetă și respect… cu atât mai mult, în momentele de pericol pentru viața sufletului. În momentul în care apare o boală psihică, care poate corupe și distruge orice parte bună a spiritului și sufletului națiunii, nu există altă scăpare decât să se meargă la război și uneori chiar să se exprime prin expresii dure și șocante, care nu sunt plăcute pentru toată lumea. Nu este loc pentru a slăbi protestul Torei din cauza unor convenții politicoase.”
Thau a fost acuzat că a violat și a abuzat sexual cel puțin două femei. Poliția israeliană a anunțat în luna iunie că a finalizat ancheta în cazul rabinului și a transferat materialele colectate către Procuratura Statului. De atunci nu au mai existat actualizări.
Mișcarea lui Thau anti-LGBT și anti-reformă ‘Hazon’
Thau a fost unul dintre fondatorii mișcării Hazon, care a dus mai târziu la dezvoltarea Partidului Noam, condus de Avi Maoz, care în prezent este ministru adjunct în cadrul biroului primului ministru.
Mișcarea Hazon și-a făcut debutul înaintea alegerilor din 2019 cu un banner mare la intrarea în Ierusalim pe care scria ‘Un tată și o mamă = o familie. Curajul de a fi normal’.
Bannerul făcea parte dintr-o campanie mult mai amplă demarată de Hazon, care s-a descris ca o mișcare dedicată ‘readucerii caracterului evreiesc pe agenda națională din Israel’. Campania s-a axat pe folosirea perioadei dinaintea alegerilor pentru a face presiuni asupra politicienilor să accepte o agendă evreiască religioasă pentru stat.
În timp ce campania Hazon a vizat o varietate de subiecte, inclusiv munca și transportul în comun în ziua de Shabbat, mișcarea Femeile de la Zid (toate acestea fiind descrise de către mișcare ca fiind ‘anormale’), marea majoritate a campaniei s-a concentrat pe probleme LGBT.
Mișcarea Hazon a fost în mare parte înlocuită de Partidul Noam, care a desfășurat o campanie identică, sloganul său fiind ‘o națiune normală în țara noastră’. Șeful partidului și-a exprimat opoziția puternică față de persoanele LGBT, evreii reformați, ‘entitățile de stânga’ și Ieșiva Har Etzion.
Șeful Partidului Noam a primit autoritatea de a deschide un nou organism guvernamental numit ‘Autoritatea pentru Identitatea Națională Evreiască’, care a primit un buget de 120 de milioane de NIS pentru anul 2023. Maoz a primit, de asemenea, controlul asupra unității responsabile de programarea externă în sistemul de educație, ceea ce a stârnit îngrijorări că ar putea bloca mii de programe care acoperă orice, de la toleranța LGBT la programe evreiești care nu sunt în concordanță cu ideologia Ieșivei Har Hamor.
Un alt afiliat al Partidului Noam, rabinul Tzvi Kustiner, șeful ieșivei Hesder din Mitzpe Ramon, a fost filmat anul trecut spunându-le studenților:
„Aceasta este bătălia pe care o spun tuturor, fiecăruia la locul lui. Să nu vă fie rușine. Fiți curajoși. Acolo unde lucrați, spuneți:
Kustiner a susținut că există multă violență și abuz sexual în rândul persoanelor LGBT+ despre care a spus:
„Malefici oameni! Vor să pună această demență în fiecare casă, iar noi tăcem, ne temem. Părintele 1, părintele 2, o nebunie!”, potrivit videoclipului.
„Luptați-vă cu ei în orice privință. Este treaba noastră, în orice loc, să nu ne fie rușine de iudaismul nostru. Acest guvern dement, această nebunie, cu voia lui Dumnezeu va cădea”, a adăugat șeful ieșivei, mai mulți studenți răspunzând ‘Amin’, se arată în înregistrarea video.
Fink, care a depus luni o plângere la poliție împotriva lui Thau, a declarat:
„La exact 8 ani de la uciderea lui Shira Banki, există rabini importanți și întunecați care au uitat ce înseamnă să fii evreu și continuă să incite împotriva a sute de mii de membri ai comunității LGBT. Atunci când un rabin important al comunității își cheamă adepții să ia măsuri, acestea pot fi luate. Poliția trebuie să acționeze la moment înainte de producerea unei viitoare crime.”
Agudah – Asociația pentru Egalitate LGBTQ din Israel – a condamnat și aceasta comentariile lui Thau, declarând:
„Iranul este aici.”
Agudah a adăugat că a depus o plângere la poliție împotriva lui Thau, spunând că rabinul incită la violență prin comentariile sale.
„Este imposibil de ignorat incitarea sălbatică și extremă scrisă negru pe alb, cu scopul de a face rău membrilor comunității LGBTQ și de a ne elimina”, a declarat Agudah.
„Măștile au fost îndepărtate, aceasta este viziunea partidelor extremiste din Knesset, scrisă negru pe alb: să ne elimine.”
„Acesta este duhovnicul lui Avi Maoz, care servește în guvernul israelian ca ministru adjunct în biroul premierului, cu bugete de sute de milioane de shekeli. Acesta este chipul urii al Ieșivei care este bugetată din banii noștri, din taxe și impozite, în valoare de peste cinci milioane de shekeli în fiecare an. Prejudiciul adus comunității gay este deja prezent pe teren printr-o creștere fără precedent a cazurilor de violență și ură împotriva persoanelor LGBT, nu putem permite ca acest lucru să continue și vom folosi toate instrumentele legale pe care le avem la dispoziție împotriva vărsării de sânge.”
Fobia LGBT, în creștere
Fobia față de comunitatea LGBT este în creștere în ultimii ani și s-a accentuat de la preluarea mandatului de către guvernul condus de premierul Benjamin Netanyahu.
În 2022 au fost raportate 3.309 cazuri de fobie LGBT, ceea ce reprezintă o creștere de 11% față de anul precedent. S-a înregistrat o creștere de șapte ori a numărului de incidente LGBT-fobe în care au fost implicate personalități publice și mass-media, o creștere de cinci ori a numărului de incidente LGBT-fobe în locuri publice și o creștere de opt ori a cazurilor de discriminare în companii.
Un sondaj realizat în luna mai de Institutul israelian pentru studii de gen și LGBT a constatat că marea majoritate (86%) a israelienilor LGBT+ din întreaga țară au declarat că sentimentul lor de securitate s-a deteriorat în ultimele trei luni. 77% dintre respondenți au declarat că nu au încredere în poliție pentru a-i proteja.
Potrivit Agudah – Asociația pentru Egalitate LGBT din Israel, în luna martie s-a înregistrat o creștere de patru ori mai mare a incidentelor LGBT-fobe comparativ cu luna martie a anului trecut.
Furtunile din ultimul timp au readus în discuţie problema etnică gravă din ţara noastră, mai precis ţiganii care sunt loviţi de fulgere cu o frecvenţă mult mai mare decât românii.
Din cauza contactului aproape permanent cu fierul vechi, membrii etniei spun că “parcă ne caută Dumnezeu să nă trăznească”. Dacă n-ar face câte 8-9 copii, ţiganii din România ar dispărea în câţiva ani, loviţi de fulgere.
“În timpul unei furtuni, acolo unde e fier e şi fulger, dar de cele mai multe ori e şi un ţigan”, arată concluzia studiului. Studiul recomandă ţiganilor fie să treacă pe neferoase, fie să poarte cizme cu talpă groasă de cauciuc, dar din păcate recomandarea nu poate ajunge la ţigani, că ei nu prea ştiu să citească.
Experţii de EXTREMĂ DREAPTĂ susţin o altă soluţie, despre care ei spun că ar fi mult mai practică, mai precis împământarea.
Acești doi subnormali neo-marxiști au fost expulzați din școala
LGBT-iștii de la G4Media se vaită de mama focului cand vine vorba despre “extrema dreaptă” așa că au tradus următorul articol de pe EuroNews, alt trust de presă aservit “circarilor cu rude tatuate la Auschwitz”:
Doi profesori din estul Germaniei au încercat să contracareze activitățile de extremă dreapta ale elevilor de la liceul lor, scrie Euronews . Cei doi profesori spun că elevii se întâmpinau cu salutul nazist, îi amenințau pe imigranți cu bătaia și erau homofobi și sexiști. Au încercat să îi consilieze pe bătăuși, au dat mai multe lecții despre trecutul nazist al țării lor și au invitat un rapper de culoare pentru a vorbi despre respectul reciproc.
Nimic din toate acestea nu a ajutat. Disperați, Laura Nickel și Max Teske au scris o scrisoare publică în care descriau atmosfera de intimidare de la școala Mina Witkojc din Burg. Ei au relatat că elevii se salutau unii pe alții cu salutul nazist, își scrijeleau svastici pe birouri și puneau muzică cu versuri rasiste pe holuri. În cele din urmă au demisionat și au părăsit orașul. Demersurile lor au fost urmate de o serie de amenințări, iar suportul colegilor și autorităților a lipsit cu desăvârșire.
„Profesorii și elevii care luptă în mod deschis împotriva elevilor și profesorilor de extremă dreapta se tem pentru siguranța lor”, au declarat cei doi în scrisoarea pe care au trimis-o ziarelor locale, adăugând că școlile „nu pot oferi un cămin pentru dușmanii democrației”.
Nickel, care a predat engleză și istorie, și Teske, profesor de matematică și geografie, nu erau pregătiți pentru răspunsul pe care l-au primit. O scrisoare din partea unui grup anonim de părinți a cerut concedierea lor. Autocolante cu pozele lor și cu legenda „Plecați la Berlin” au fost lipite pe stâlpii de iluminat din apropierea campusului. Pe rețelele de socializare, cineva și-a declarat dorința de a-i „vâna”.
Descurajați și mai mult de ceea ce ei spun că a fost o lipsă de sprijin din partea colegilor, a directorului și a autorităților locale, Nickel și Teske au anunțat că părăsesc școala și orașul situat la 116 kilometri sud-est de Berlin.
„Declarațiile, acțiunile, sloganurile, homofobia și sexismul de extremă dreapta au fost și sunt la ordinea zilei în această școală”, a declarat Nickel, 34 de ani, care a lucrat la Mina Witkojc timp de patru ani, într-un interviu comun cu Teske, 31 de ani, care a predat acolo timp de trei ani. Nici școala și nici autoritatea școlară locală nu au răspuns la solicitările de comentarii privind demisiile profesorilor.
Dar experiența lui Teske și Nickel a stârnit temeri în capitala germană că extrema dreaptă a câștigat mai mult teren decât credeau mulți în unele zone din fosta Germanie de Est. Experții spun că, în special în sudul landului Brandenburg, unde se află Burg, o rețea de saloane de tatuaje, cluburi de noapte, grupuri de tineri și cluburi de fani ai echipei de fotbal FC Energie Cottbus răspândesc mesajele partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania sau AfD.
Landul Brandenburg, un cuib al extremei drepte
La începutul acestei luni, serviciul de informații interne al landului Brandenburg a pus sub supraveghere oficială Tineretul Alternativei pentru Germania, aripa AfD pentru susținătorii cu vârste de peste 14 ani, ca fiind un grup de „extremă dreapta dovedit”.
Ministerul de stat al educației, criticat pentru că nu i-a sprijinit suficient pe profesori, a anunțat săptămâna trecută că autoritățile au identificat un adolescent suspectat că a postat inițial postarea „vânați-i” pe Instagram.
Directorul executiv al Fundației Amadeu Antonio, Timo Reinfrank, a cărui organizație promovează drepturile omului, lucrând în același timp împotriva extremismului de dreapta, a rasismului și antisemitismului în Germania, a declarat că sudul landului Brandenburg a devenit „o zonă de frică pe care naziștii au declarat-o ca fiind zona lor de origine”.
Reinfrank a spus că acest lucru nu este chiar o surpriză pentru cei care cunosc bine zona, unde extrema dreaptă a fost activă chiar înainte de înființarea AfD, în urmă cu un deceniu. Fundația pe care o conduce a fost numită după un muncitor contractual angolez care, în 1990, a fost ucis atunci când 50 de tineri cu bâte de baseball au plecat în căutarea unor persoane de culoare pe care să le atace în orașul Eberswalde din Brandenburg.
AfD a fost fondată în 2013 și a intrat pentru prima dată în parlamentul german patru ani mai târziu, după ce a făcut campanie pe o platformă anti-migranți. Sondajele recente arată că partidul are un nivel record de susținere la nivel național, de aproximativ 20%.
Motivele pentru atractivitatea sa deosebită în estul Germaniei sunt multiple. Mulți dintre ei și-au pierdut locurile de muncă după reunificarea Germaniei, iar locuitorii încă vorbesc despre faptul că se simt ca cetățeni de mâna a doua în comparație cu vestul țării. AfD a folosit pandemia și afluxul de refugiați ucraineni ca oportunități pentru a promova o narațiune „noi împotriva lor”, spun experții.
Temeri la alegerile de anul viitor
Mulți cred că AfD ar putea deveni cel mai puternic partid atunci când Brandenburg și statele estice similare Saxonia și Turingia vor organiza alegeri anul viitor. În Turingia, candidatul AfD a câștigat luna trecută postul de administrator al comitatului Sonneberg, fiind pentru prima dată din epoca nazistă când un partid de extremă dreapta s-a clasat pe primul loc la nivel de comitat.
După ce profesorii și-au anunțat retragerea, șeful filialei AfD din Cottbus, al doilea oraș ca mărime din landul Brandenburg, s-a bucurat pe Twitter că profesorii – pe care i-a numit „informator radical de stânga” și „complicele” său au dispărut. Poliția investighează amenințările. Când Teske iese în oraș, se uită adesea să vadă dacă nu cumva cineva îl urmărește. Recent, un bărbat s-a apropiat de el într-un magazin și i-a șoptit la ureche: „Pleacă de aici”.
Alegerile anticipate din Spania au fost prezentate de presa de mainstream ca un test pentru democrația europeană, un moment de răscruce în care se va decide dacă Europa va aluneca spre extrema-dreapta. Cum sondajele dădeau șanse mari pentru un guvern al conservatorilor spanioli (Partidul Popular) împreună cu extrema-dreapta (Vox), amintita presă părea în doliu înaintea alegerilor.
S-a dovedit însă că pariul premierului socialist Pedro Sanchez (convocarea anticipatelor în plină președinție spaniolă a Consiliului UE, după rezultate proaste ale puterii la alegerile regionale) a fost unul câștigător. Partidul Popular a câștigat alegerile, departe însă de o majoritate, dar VOX a pierdut masiv (19 din cele 52 de mandate deținute până acum în Congresul Deputaților). Cum popularii nu au alți aliați importanți, vor fi, cel mai probabil, în imposibilitatea de a forma un guvern, chiar dacă regele Felipe al VI-lea îi va încredința această sarcină liderului PP, Alberto Nunez Feijoo. De altfel, acesta din urma a fost fluierat în momentul anunțării rezultatelor parțiale și i s-a cerut să renunțe la conducerea partidului.
Nu avem însă nici o victorie a Partidului Socialist (PSOE) al premierului Sanchez, ci doar posibilitatea de a forma un guvern și mai pestriț decât cel actual, împreună cu partidele naționaliste din regiuni și cu extrema stângă (care la rândul ei trece printr-o multitudine de certuri interne și scindări). Este motivul pentru care multe publicații europene consideră că pe 23 august am avut primul episod electoral din acest an, urmând ca, probabil în decembrie (data la care ar fi urmat alegerile la termen), să fie organizate noi alegeri anticipate.
Campania electorală din Spania a fost prezentată de presa internațională ca un spectacol al extremelor, cu liderii VOX și Sumar (stanga radicala) ca protagoniști, un spectacol în care extrema stângă spaniolă a fost în mod vădit favorizată.
Sumar este umbrela sub care Yolanda Diaz a adunat circa 15 mici partide de stânga și ecologiste, funcționând ca un succesor al Podemos, partidul anti-sistem de stânga înființat la apogeul crizei datoriilor suverane, la începutul anilor 2010, sub conducerea lui Pablo Iglesias. Diaz, ministru al Muncii în guvernul socialistului Pedro Sanchez, era, înainte de alegeri, politicianul spaniol cel mai apreciat în sondaje, iar colegii săi o considerau chiar favorită la funcția de premier.
Cum au sunat mesajele Yolandei Diaz, considerată salvatoarea democrației spaniole? ”Când vine vorba de ”-isme”, urăsc etichetările. Nu veți vedea asta la mine. Sunt o femeie progresistă, fiica unui activist anti-Franco care a fost membru al Partidului Comunist Spaniol”, a spus Diaz. Ea le-a promis tinerilor spanioli câte 20.000 de euro, pentru a crește mobilitatea socială. Propunerea a stârnit un val de proteste din partea rivalilor politici, pentru că ar putea costa nu mai puțin de 10 miliarde de euro de la bugetul statului. ”Este ca (liderul stângii radicale franceze) Jean-Luc Melenchon, doar că se îmbracă de la Christian Dior”, spune despre Yolanda Diaz socialistul Alfonso Guerra, care a criticat alianța dintre socialiștii premierului Pedro Sanchez și stânga radicală din Spania.
„Femeile nu aparțin nimănui. Și nici eu, ca femeie, nu aparțin nimănui. Eu sunt Sumar, o forță feministă. Cred că este necesar să proclamăm acest lucru. Ne-am săturat de tutelă, de a fi ignorate”, a mai spus ”Melenchon îmbrăcată de Dior”. Ea a făcut apel la recunoașterea drepturilor persoanelor LGBTQ, la rolul culturii și a evocat o țară cu progrese feministe, „fără violență sexistă, cu avort liber și gratuit”.
De cealaltă parte, Vox a fost prezentat constant în Europa ca partidul cel mai toxic și periculos din Spania, de-a dreptul fascist, pentru că este anti-migrație, anti-LGBT, eurosceptic. Un rezultat bun si venirea sa la guvernare ar fi confirmat o tendință generală europeană, după accederea la guvernare a Partidului Finlandezilor (de dreapta), după cooptarea indirectă la putere a Democraților Suedezi, după ce extrema dreaptă italiana (Fratelli d’Italia) a ajuns chiar la conducerea guvernului. Asta în timp ce Partidul Libertății din Austria conduce in sondaje, Alternativa pentru Germania începe să câștige primele scrutine municipale, iar Mișcarea Fermieri-Cetățeni (anti-ecologistă, de dreapta și eurosceptică) din Olanda conduce în sondaje, după ce premierul Mark Rutte a demisionat și anticipatele sunt programate în luna noiembrie. În Franța, sondajele de după recentele proteste violente arată că Marine Le Pen ar câștiga un tur decisive al prezidențialelor în fața președintelui Emanuel Macron.
Însă alegerile din Spania nu au adus această victorie a extremei-drepte de care se temeau birocrații de la Bruxelles și marile publicații. Ambele extreme ale spectrului politic au pierdut (Sumar a pierdut 3 mandate, iar Vox nu mai puțin de 19), ajungând aproape la egalitate în noul parlament. De performat au performat partidele sistemului și partidele naționaliste din regiuni. Alegerile din Spania nu au avut un rezultat clar, dar pot oferi suficiente date pentru a trage niște concluzii despre partidele socotite extremiste.
Da, pare inevitabil ca partidele anti-sistem de dreapta să obțină rezultate bune și să ajungă la guvernare în tot ai multe state vest-europene. Însă la ce ar trebui să ne așteptăm de la aceste partide? Sunt partide aflate la polul opus progresismului liberal, sunt partide care vor să apere religia, tradițiile, care se opun eurocrației de la Bruxelles, imigrației, ideologiei de gen, ecologismului fanatic. Într-un moment în care Europa pare să devina un front al războiului cultural început în SUA și se înmulțesc valurile migratorii, o parte considerabilă a electoratului va fi tentată să voteze astfel. Dar în ce privește programul lor economic, aceste partide sunt cât se poate de ancorate într-un neoliberalism la fel de ortodox ca și viziunile lor conservatoare; cu puține excepții (Adunarea Națională a Marinei Le Pen, spre exemplu), sunt partide pro-austeritate, în favoarea privatizărilor masive, împotriva sindicatelor și a beneficiilor sociale. Vox din Spania este un partid anti-migrație și anti-LGBT și este pentru favorizarea marilor corporații și a privatizărilor. Naționaliștii din Partidul Finlandezilor au tăiat în carne vie și au redus cheltuielile sociale, facilitând și concedierile masive decise de marile companii. Partidul Libertății din Austria susține aceleași mari corporații, ca și Fratelli d’Italia.
La polul opus, partidele anti-sistem de stânga atrag voturi într-o Europa care luptă cu inflația, cu salariile reale care scad, cu lipsa siguranței economice. Dar aceste partide aduc cu ele germenii războiului cultural amintit și un ecologism radical care distruge o tradiție economică (în Olanda) și generează o criză energetică.
Comisia Europeană și Banca Centrală Europeana par să-i ”ajute” pe cetățenii europeni să scape de această dilemă a alegerii între ”extreme”. Asta pentru că mai nimic din toate promisiunile electorale ale stângii radicale nu se poate pune în practică în țările UE, în special în cele din zona euro. Corsetul deficitului bugetar, al datoriei publice, al ajutoarelor de stat pentru companii face imposibilă guvernarea pe asemenea linii. Nici o victorie ipotetică a stângii radicale la alegerile europene nu ar schimba această realitate, pentru că Parlamentul European este un parlament doar cu numele (lipsit de inițiativă legislativă și cu puteri limitate de a se opune legislației gândite de Comisia Europeană). Iar controlul guvernelor naționale asupra Băncii Centrale Europene, care are drept de viață și de moarte asupra executivelor din zona euro, este cu atât mai redus.
De partea cealaltă, a partidelor considerate de extremă-dreapta, lucrurile stau la fel. Li se permite o retorică naționalistă goală, o retorică anti-migrație și cu tente anti-LGBT la fel de goală, iar asta în schimbul adoptării liniei Bruxellesului atunci când vine vorba despre decizii majore. Cazul Italiei este cel mai elocvent: premierul Giorgia Meloni poartă niște războaie mici și foarte vocale cu vecinii francezi în ce privește migrația, însă susține politica SUA și a Bruxellesului în ce privește Ucraina și Rusia mai abitir decât a făcut-o precedentul guvern condus de un om al sistemului, Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene. În plus, mai toate partidele de extremă dreapta din Europa au semnat, în iulie 2021, un document prin care se angajează să evolueze strict în cadrul delimitat de UE, în special la nivel economic. Cam atât despre ”suveranismul” din statele vest-europene, care pare să se reducă doar la o retorică despre cultură și tradițiile europene.
Războiul din Ucraina a accentuat și mai mult fricțiunile inerente dintre partidele naționalist-populiste din UE. Vox, din Spania, și Fratelli d’Italia favorizează legături tot mai puternice cu NATO, în timp ce Marine le Pe sau Partidul Libertății din Austria se opun războiului prin procura cu Rusia și vor normalizarea relațiilor cu Moscova. În Germania avem de-a face cu o sciziune pe această temă chiar în interiorul Alternativei pentru Germania, la fel și la popul opus, în Partidul de Stânga (actuala conducere duce partidul către o linie pro-migrație și anti-rusă, în timp ce un lider important, Sahra Wagenknecht, adoptă o linie pro-rusă și anti-migrație și poate înființa un nouă formațiune care sa canibalizeze Partidul de Stânga). Aceste viziuni foarte diferite se datorează inexistenței unei politici de securitate a partidelor anti-sistem și nedefinirii intereselor geopolitice, ca și cum aceste partide nu ar lua în calcul posibilitatea că vor ajunge la guvernare.
Rezumând, transferul de suveranitate către Bruxelles (deseori și către Statele Unite ale Americii) începe să transforme exercițiul electoral al europenilor în ceea ce Noam Chomsky asemăna cu ”alegerea între două tuburi de pastă de dinți într-un supermarket”, cu referire la democrația americană. Etichetele sunt foarte diferite (stridente în cazul partidelor antisistem și mai pale în cazul celor tradiționale), însă conținutul și efectele sunt aproape identice.
Situația este însă diferită în Europa Centrală și de Est, unde politica anti-migrație sau criticile aduse ideologiei LGBT nu vin la pachet cu austeritate și neoliberalism pe pâine, dimpotrivă. Așa se face că partide considerate extremiste au guvernat în Slovacia (social-democrații lui Robert Fico), Slovenia (democrații lui Janez Jansa) și guvernează în Polonia și Ungaria. Nici rețeta scindării aplicată de Bruxelles, nici scindarea produsă de războiul din Ucraina nu au dat rezultate în această parte a Europei, iar acesta este unul dintre motivele pentru care lupta se mută din zona spectacolului mediatic în tușe groase specific bătăliilor politice din Vest, într-o zonă de război pentru justiție și control economico-financiar, inclusive cu întreruperea accesului la fondurile UE, prin contorsionarea tratatelor europene.
Neo-marxiștii care au dat anul trecut Legea Memoriei care desființa tradițiile catolice ale Spaniei sunt furioși. Spania ar putea avea prima participare de extremă-dreapta la guvernare de la dictatura lui Francisco Franco, sondajele efectuate în ultima săptămână de campanie – şi date publicităţii duminică seara, după închiderea urnelor – arătând că Partidul Popular (PP) de centru-dreapta şi Vox, partidul anti-musulman şi antifeminist, câştigă suficiente locuri în alegerile de duminică pentru a forma o coaliţie, relatează Reuters.
PP ar urma să obţină 150 de locuri, în timp ce Vox ar avea 31 de locuri, suficiente pentru o majoritate în parlamentul de 350 de locuri, potrivit unui sondaj GAD3 publicat după închiderea urnelor, scrie news.ro.
Un sondaj realizat de Sigma Dos este mai puţin concludent, prezicând 145-150 de locuri pentru PP şi 24-27 de locuri pentru Vox, ceea ce ar putea însemna că cele două partide nu vor reuşi să se încadreze în intervalul necesar.
Socialiştii ar urma să obţină 112 mandate, potrivit GAD3, şi între 113 şi 118 mandate, potrivit Sigma Dos, în timp ce platforma de extremă stânga condusă de ministrul muncii, Yolanda Diaz, avea fie 27 de mandate, fie 28-31 de mandate.
GAD3 a declarat că sondajul său a intervievat 10.000 de persoane şi s-a încheiat la 22 iulie. Sondajul Sigma Dos, realizat pe un eşantion de 17.000 de persoane, s-a încheiat duminică.
Potrivit legislaţiei spaniole, 17 iulie era ultima zi în care puteau fi publicate sondaje preelectorale, iar prognozele date publicităţii duminică seara, după închiderea urnelor, sunt cu date mai actualizate.
Partidul nationalist german Alternativa pentru Germania (AfD) îşi continuă creşterea de popularitate şi înregistrează 22% din intenţiilor de vot în ultimul sondaj naţional, relata sâmbătă agenţia DPA.
Această creştere alimentează îngrijorările celorlalte formaţiuni politice germane, deşi acestea au convenit crearea unui aşa-numit „cordon sanitar” care să excludă AfD din orice coaliţie sau înţelegere politică la nivel naţional şi regional.
În ultimul sondaj, AfD înregistrează două procente mai mult faţă de sondajul anterior, ajungând astfel la numai patru procente sub alianţa de centru-dreapta formată din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin-Socială (CSU), alianţă care a pierdut un punct procentual faţă de sondajul precedent.
Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului federal Olaf Scholz se menţine pe poziţia a treia la 18%, Partidul Verzilor înregistrează 14% din intenţiile de vot, formaţiunea liberală pro-business FDP 7% şi partidul de stânga Die Linke 5%.
Serviciul german de informaţii, Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei, a clasificat în martie 2021 formaţiunea AfD drept „partid suspectat de extremism de dreapta”, ceea ce îi permite să intensifice supravegherea acestui partid.
Alternativa pentru Germania (AfD) a obţinut luna trecută prima sa victorie electorală, în cadrul unui scrutin local desfăşurat în districtul Sonnerberg, situat în partea de est a Germaniei, unde AfD are o popularitate peste cea din partea de vest a ţării.
Bill Gates trebuie să fie acuzat de “crime împotriva umanității” pentru rolul său în finanțarea agendei globaliste a Organizației Mondiale a Sănătății, potrivit deputatului german Christine Anderson, care s-a alăturat altor șapte parlamentari și a promis că va desființa instituția ONU și va căuta dreptate în numele a “milioane și milioane de oameni din întreaga lume”.
“Un organism neales ca și cel care este controlat și condus de multimiliardari nu ar trebui să i se permită niciodată să acționeze în locul unui guvern ales în mod democratic”, a declarat ea, ca reprezentanta a Partidului Alternativa pentru Germania (cu cea mai mare ascensiune populara), în timpul conferinței Citizen’s Initiative de la Bruxelles.
Anderson spune că va demasca și va da numele tuturor persoanelor, inclusiv al oficialilor guvernamentali și al parlamentarilor, care susțin “acapararea puterii” antidemocratice a OMS și nu respectă voința poporului. “Voi [OMS] sunteți mica minoritate marginală”, a continuat ea. “Voi sunteți cei care nu aveți dreptul de a dicta oamenilor ce vor și ce nu vor”.
“Așa că luați-o de la mine … luați-o de la milioane și milioane de oameni din întreaga lume. Vă vom doborî și nu vom obosi până nu vom reuși acest lucru. Așa că țineți-vă bine. Suntem aici, iar lupta a început. Așa că haideți să ne luptăm.”
Într-o știre care ar trebui să dea fiori reci pe șira spinării oricărui patriot, Bill Gates face apel la liderii mondiali să cedeze suveranitatea națiunilor lor în favoarea “corpului global de urgență în domeniul sănătății” al Organizației Mondiale a Sănătății.
Elita globalistă devine din ce în ce mai arogantă sunt acum spunând cu voce tare părțile tăcute. În timp ce altădată acest tip de discuție ar fi fost posibilă doar într-o cameră întunecată și afumată din spate, Gates își împărtășește acum viziunea sa pentru dezmembrarea suveranității SUA în paginile de opinie ale New York Times.
Declarându-și sprijinul pentru Tratatul global al OMS privind pandemiile, Gates susține că OMS ar trebui să fie privită ca un “departament de pompieri pentru pandemii” la nivel mondial, care preia controlul națiunilor la nivel global în timpul urgențelor sanitare. Pe vremuri, aceste opinii, exprimate în mod public, ar fi dus la spânzurarea unui om pentru trădare.
Tratatul OMS va stabili, în esență, un regim autoritar global neales care va anula legile locale cu protocoale globale dacă agenția Națiunilor Unite declară o urgență sanitară. Toate cele 194 de națiuni membre ale OMS urmează să voteze amendamentele și să finalizeze noul tratat până în mai 2024. Acordul va oferi OMS controlul final asupra politicilor globale privind pandemiile, cum ar fi blocarea, cenzura, mascarea, mandatele de vaccinare și supravegherea publică.
Sute de naziști și extremiști de dreapta care activează pe rețelele sociale sunt în realitate agenți sub acoperire ai serviciului de securitate german. În misiunea lor, ei recurg inclusiv la incitare la violență.
Biroul Federal pentru Apărarea Constituției (BfV) susține că aceste conturi care aparțin agenților săi sub acoperire au rolul de a strânge informații.
„Acesta este viitorul muncii de culegere a informațiilor”, a declarat pentru Süddeutsche Zeitung unul dintre șefii serviciului de informații, căruia nu i-a fost divulgată identitatea.
Potrivit articolului din cotidianul german, din 2019, autoritățile au făcut investiții masive în „agenți virtuali”, finanțate din banii contribuabililor.
Atât serviciul federal cât și serviciile de informații ale landurilor folosesc astfel de agenți sub acoperire care îi țin sub observație extremiștii de dreapta și, într-o măsură mai mică, pe cei de stânga, pe islamiști și pe adepții teoriei conspirației.
Guvernul de stânga al Germaniei a etichetat extremismul de dreapta drept cea mai mare amenințare la adresa securității țării, deși datele arată că extremismul de stânga și islamismul reprezintă pericole mult mai mari.
Ministrul de Interne al Germaniei, Nancy Faeser, reprezentantă a Partidului Social Democrat, a lansat un Plan în 10 puncte pentru combaterea „extremismului de dreapta”.
Partidul conservator Alternativa pentru Germania (AfD) este ținta unei supravegheri intense, inclusiv citirea mailurilor și ascultarea convorbirilor telefonice.
Prin exploatarea a sute de conturi de falși naziști, BfV susține că agenții săi simulează radicalismul de dreapta pentru a câștiga încrederea altor utilizatori.
Spionii recurg inclusiv la „propagandă” și „incitare la violență” pentru a-și îndeplini misiunea.
Scrie Süddeutsche Zeitung:
„«Pentru a fi cu adevărat credibil, nu este suficient să distribui sau să dai Like la ce spun alții, ci și să faci tu însuți declarații. Aceasta înseamnă intimidează și incită și ei», declară o agentă care susține că a intrat în Serviciu «pentru a face ceva împotriva extremiștilor de dreapta». Aceasta înseamnă încurajarea activă a oamenilor în convingerile lor, dar și «alimentarea» (cu mesaje) a scenei.”
Cancelarul Olaf Scholz a mers și mai departe decât predecesoarea sa, Angela Merkel, în lupta împotriva eliminării anonimatului pe internet.
Au fost vizate mai ales aplicații precumTelegram, care nu cenzurează conținutul.
După înăsprirea legilor privind „discursul dușmănos” pe internet, se așteaptă ca nu mai puțin de 150.000 de persoane să fie deferite justiției anual.
