ÔÇťJurnalism ├«nseamn─â s─â publici ceea ce cineva nu vrea s─â fie publicat. Orice altceva e publicitate.ÔÇŁ - George Orwell

DETALII AICI.

CEDO

  • CEDO condamn─â Rom├ónia pentru recunoa╚Öterea legal─â a cuplurilor de acela╚Öi sex. Coali╚Ťia PSD-PNL inten╚Ťioneaz─â s─â voteze o lege ├«mpotriva voin╚Ťei majorit─â╚Ťii?

    pf daniel grosu ciuca ciolacu 696x471 1

    CEDO a admis pl├óngerea formulat─â de Asocia╚Ťia ACCEPT ╚Öi 14 persoane ├«mpotriva Statului Rom├ón prin care s-a sesizat ├«nc─âlcarea Articolului 8 din Conven╚Ťia CEDO, ÔÇ×dreptul la respectarea vie┼úii private ┼či de familieÔÇŁ.

    Curtea a luat hot─âr├órea cu cinci voturi ÔÇ×pentruÔÇŁ ╚Öi dou─â ÔÇ×├«mpotriv─âÔÇŁ.

    Decizia era previzibil─â, fiind anticipat─â de R3media ├«nc─â de s─âpt─âm├óna trecut─â. De altfel, cazul vine dup─â ce curtea a luat o decizie asem─ân─âtoare fa╚Ť─â de un caz identic, din Rusia.

    ├Än acest moment, Parlamentul Rom├óniei, ├«n care majoritatea este de╚Ťinut─â de coali╚Ťia PSD-PNL, are dou─â op╚Ťiuni: s─â ignore hot─âr├órea CEDO, dar s─â respecte voin╚Ťa majorit─â╚Ťii rom├ónilor sau s─â fac─â invers.

    De altfel, ├«n fa╚Ťa Cur╚Ťii, Guvernul Rom├óniei a sus╚Ťinut chiar acest argument: c─â majoritatea popula╚Ťiei este ├«mpotriva unei astfel de legaliz─âri.

    Președintele PNL, Nicolae Ciucă, s-a declarat un creștin practicant, afirmând chiar că teama sa numărul 1 este să nu moară neîmpărtășit.

    La fel, pre╚Öedintele PSD ╚Öi viitorul premier al Rom├óniei, Marcel Ciolacu, s-a dus recent ├«n Sf├óntul Munte Athos(foto). El posteaz─â regulat poze cu biserici ╚Öi recent a declarat c─â ÔÇ×suntem cre┼čtini, ne-am crescut copiii ├«n valorile cre┼čtineÔÇŁ.

  • Poli╚Ťist: ÔÇ×L-am batut pana s-a pisat sange pe el, direct in spital a ajuns!ÔÇŁ. Mili╚Ťianul loveste cu o cruzime animalica un tanar care coborase din tramvai (VIDEO)

    msc

    Ofiter al Politiei Capitalei: ÔÇ×I-am tras una in gura si direct cu capuÔÇÖ de asflat a dat!ÔÇŁ

    buligan

    Inregistrarea video a ajuns pe adresa CEDO: ÔÇ×Ofiter al Politiei Capitalei, loveste cu o cruzime animalica un tanar care coborase din tramvai! Asa arata democratia in Romania, stat capturat de mafia serviciilor secrete ÔÇô oameni lasati in balti de sange pe strada!ÔÇŁ Politia Romana te bate! Te mutileza pe viata!

    Buligan, angajat al Politiei Romane: ÔÇ×L-am batut pana s-a pisat sange pe el, direct in spital a ajuns!ÔÇŁ.

    Vezi si:┬áPoli╚Ťi╚Ötii se vait─â c─â n-au bani dar sunt acum dota╚Ťi cu 600 de ma╚Öini BMW de ultim─â genera╚Ťie (33.200 euro/bucata)

    Vezi si:┬áPolitia, violenta grupare de interlopi aflati in slujba statului mafiot: ÔÇ×Ce tun am tras!ÔÇŁ. Ii vezi in centrul Bucurestiului cum urla si pisa ochii: ÔÇ×Politistii sunt saraci! Politistii nu au bani!ÔÇŁ ÔÇŽdar cump─âr─â 600 de BMW-uri

    Vezi si:┬áUn poli╚Ťist ├«ncearc─â s─â se ÔÇŁafirmeÔÇŁ s─ârind un gard mobil ╚Öi c─âz├ónd cu tot cu el! (VIDEO)

    autor: veghepatriei

  • O femeie de serviciu din Rom├ónia a b─âtut politi╚Ötii, judec─âtorii ╚Öi procurorii la CEDO. Ce umilin╚Ť─â a tr─âit femeia

    CEDO

    Femeia de serviciu care a b─âtut politi╚Ötii, judec─âtorii ╚Öi procurorii la CEDO. Cazul unei femei de serviciu, victim─â a h─âr╚Ťuirii sexuale la locul de munc─â, a scos la iveal─â problemele ├«ntregului sistem juridic din Rom├ónia, dar ╚Öi problemele societ─â╚Ťii ├«n care tr─âim. Timp de mai bine de doi ani, femeia a fost umilit─â de seful CFR al g─ârii la care lucra, iar poli╚Ťi╚Ötii, procurorii ╚Öi judec─âtorii din ╚Ťara noastr─â nu i-au f─âcut dreptate. Victima a mers p├ón─â la CEDO, iar acolo a avut c├ó╚Ötig de cauz─â.

    Femeia de serviciu s-a împrumutata la bancă pentru a plăti avocata

    Femeia de serviciu și-a făcut dreptate la CEDO
    Cum a fost tratat cazul de autorit─â╚Ťile din Rom├ónia
    H─âr╚Ťuirea sexual─â la locul de munc─â este o problem─â mai des ├«nt├ólnit─â dec├ót ar crede mul╚Ťi dintre rom├óni, dar este o problem─â cu care se confrunt─â multe persoane, iar celor mai multe dintre ele nu li se face dreptate. Totu╚Öi, victoria ob╚Ťinut─â de o femeie de serviciu la CEDO este dovada c─â acest lucru este posibil, dac─â renun╚Ťi la team─â ╚Öi la ru╚Öinea fa╚Ť─â de societate.

    O femeie de serviciu din România a bătut politiștii, judecătorii și procurorii la CEDO
    Cazul unei femei de serviciu care a lucrat la gara CFR Timi╚Öoara este un exemplu perfect al problemelor din sistemul juridic rom├ónesc, dar este un caz cu final fericit. Timp de mai bine de 2 ani, femeia a suportat h─âr╚Ťuirea sexual─â a ╚Öefului CFR al g─ârii, iar autorit─â╚Ťile din Rom├ónia i-au tata cazul cu indiferen╚Ť─â, ca ├«n cele din urm─â s─â-l claseze, relateaz─â Libertatea.

    Victima nu a renun╚Ťat, a╚Öa cum se ├«nt├ómpl─â ├«n majoritatea cazurilor, iar Curtea European─â a Drepturilor Omului i-a dat dreptate. Nu doar at├ót, cazul femeii a dus la o premier─â ├«n jurispruden╚Ťa CEDO.

    ÔÇ×Este prima decizie CEDO care spune c─â h─âr╚Ťuirea sexual─â este o atingere la adresa vie╚Ťii privateÔÇŁ, spune Iulia Motoc, judec─âtoare CEDO care a f─âcut parte din completul de judecat─â, potrivit sursei citate.

    Vom face referire a femeia de serviciu ├«n cauz─â cu aliasul C.. Femeia, o angajat─â la o firm─â de salubritate din Timi╚Öoara, a vorbit despre anii de umilin╚Ť─â pe care i-a tr─âit din cauza lui C.P., b─ârbatul pe care l-a reclamat pentru h─âr╚Ťuire sexual─â, ╚Öef de gar─â la Timi╚Öoara Est.

    Prin ce umilin╚Ťe a trecut femeia

    C. lucra din 2014 la Gara Est Timi╚Öoara, iar ├«n toamna anului 2017, femeia de 47 de ani a depus o pl├óngere penal─â pentru h─âr╚Ťuire sexual─â. ├Än aceast─â pl├óngere, rom├ónca a reclamat urm─âtoarele:

    – ╚Öeful de gar─â, C.P., i-a cerut de mai multe ori s─â fac─â sex cu el.
    – pentru c─â l-a refuzat ├«n mod constant, a ├«nceput s─â ia o serie de m─âsuri care s─â ├«i creeze disconfort, teroriz├ónd-o.
    – ├«ncerca s─â o dezbrace c├ónd o g─âsea singur─â sau ├«ntr-un loc mai izolat. ├Äi spunea s─â stea locului, c─â o s─â ├«i fac─â ÔÇ×ceva frumosÔÇŁ.
    – a devenit tot mai insistent ╚Öi agresiv.
    – C. a ├«ncercat s─â ├«l evite pe C.P., ├«ns─â acesta o urm─ârea c├ónd r─âm├ónea singur─â.
    – refuza s─â ├«i dea produsele de cur─â╚Ťenie, astfel ├«nc├ót ea s─â nu ├«╚Öi mai poat─â face treaba.
    – o amenin╚Ťa c─â ÔÇ×├«i va da un ╚Öut ├«n fundÔÇŁ ╚Öi ├«i spunea c─â el e ╚Öeful, iar ea e o simpl─â femeie de serviciu.

    ÔÇ×M─â lua s─â m─â dezbrace, ├«mi sucea m├óna la spate, s─â stau cuminte. ├Äi spuneam s─â-╚Öi vad─â de familie, c─â are doi copii, el zicea s─â nu m─â bag ├«n familia lui. (…)

    Am spus c─â ┬źNU┬╗, de ce nu m-a l─âsat ├«n pace? Chiar dac─â eu sunt femeie de serviciu ╚Öi el este ╚Öef, ├«n primul r├ónd suntem oameni. F─âceam curat repede ├«n biroul lui ╚Öi fugeam, ├«mi era sil─â de el.ÔÇŁ, poveste╚Öte femeia.

    Angajat s-a pl├óns de modul ├«n care au ac╚Ťionat autorit─â╚Ťile din Rom├ónia, care a privat-o de o solu╚Ťionare corect─â a pl├óngerilor sale ╚Öi a produs consecin╚Ťe negative pentru via╚Ťa ei privat─â, rela╚Ťia cu colegii de munc─â ╚Öi s─ân─âtatea ei ├«n general.

    ├Än cele din urm─â, dup─â ce cazul ei a fost clasat ├«n Rom├ónia, femeia a lua leg─âtura cu Organiza╚Ťia pentru Ap─ârarea Drepturilor Omului din Rom├ónia (OADOR), cu ajutorul unei rude. Organiza╚Ťia i-a pus la dispozi╚Ťie un avocat, Bianca Ioana Radu, pentru plata c─âruia victima s-a ├«mprumutat la banc─â.

    Ce presupune decizia CEDO
    Judec─âtorii CEDO au dat un verdict s─âpt─âm├óna aceasta, pe 30 august, la mai pu╚Ťin de doi ani de la pl├óngerea ini╚Ťial─â f─âcut─â la Curtea European─â. Au decis, ├«n unanimitate, c─â felul ├«n care a fost investigat cazul a avut vicii at├ót de semnificative, ├«nc├ót echivaleaz─â cu o ├«nc─âlcare a obliga╚Ťiilor statelor ├«n temeiul articolului 8 din Conven╚Ťie.

    O astfel de decizie arat─â c─â declara╚Ťiile lui C. nu au fost tratate ca probe pertinente de c─âtre procurori ╚Öi c─â ace╚Ötia nu au ╚Ťinut cont de context. Autorit─â╚Ťile din Rom├ónia au concluzionat c─â C. nu s-a sim╚Ťit umilit─â sau intimidat─â, de╚Öi nu au cerut nicio expertiz─â psihologic─â a acesteia.

    Decizia CEDO nu este încă definitivă, dar rămâne definitivă după trei luni sau dacă nu se apelează la Marea Cameră.

    ÔÇ×Dar c├ónd deciziile sunt unanime, este aproape imposibil ca aceast─â s─â fie schimbat─â de Marea Camer─âÔÇŁ, a precizat judec─âtoarea de la CEDO.

    Sursa: spynews.ro

  • Informatia momentului despre Elena Udrea! CEDO a luat decizia

    161116 ELENA UDREA DNA 03 INQUAM Octav Ganea e1528202447531

    Apar noi detalii despre Elena Udrea, fostul ministru al Turismului și Dezvoltării Regionale din România. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a refuzat miercuri, 15 iunie 2022, să suspende mandatul european de arestare pe numele său.

    Amintim faptul că Elena Udrea a fost condamnată definitiv pentru fapte de corupţie în iunie 2018, când se afla în Costa Rica. Recursul său în anulare a fost respins în aprilie 2022, iar acum se află în curs o altă cale de atac extraordinară împotriva sentinţei sale. Tot atunci, autorităţile române au emis pe numele ei un mandat de arestare, potrivit unui comunicat de presă al CEDO.

    De altfel, tot atunci, Elena Udrea a fost arestată preventiv în Bulgaria. Mandatul ei european a fost confirmat de justiţia bulgară, drept urmare, Elena Udrea a sesizat marţi CEDO, solicitând suspendarea de urgenţă a executării mandatului european de către autorităţile bulgare. De asemenea, aceasta a solicitat, din nou, să nu fie extrădată în România.

    Elena Udrea nu vrea să fie extrădată în România
    Aceasta a invocat diverse articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, explicând că urmează să fie închisă într-un penitenciar care nu are condiţii corespunzătoare normelor europene.

    Ea a spus totodat─â ┼či c─â a primit amenin┼ú─âri cu moartea ├«n timp ce se afla ├«n arest preventiv. De altfel, ea a sus┼úinut ferm c─â a fost condamnat─â de o instan┼ú─â constituit─â nelegal, ce nu a fost independent─â ┼či impar┼úial─â.

    Din nefericire pentru Elena Udrea, argumentele sale nu i-au convins pe magistra┼úii europeni, care ÔÇ×au decis s─â resping─â aplicarea m─âsurii provizoriiÔÇŁ, a transmis miercuri CEDO, f─âr─â a-┼či motiva decizia.

    Sursa: capital.ro

  • BREAKING Putin a semnat DECRETUL. Este OFICIAL!

    putin romania ucraina 696x429 1

    Pre╚Öedintele rus Vladimir Putin a semnat un proiect de lege privind nerespectarea de c─âtre Rusia a hot─âr├órilor Cur╚Ťii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), a anun╚Ťat s├ómb─ât─â Kremlinul, potrivit agen╚Ťiei Xinhua.

    ├Än conformitate cu legea, Rusia nu va respecta hot─âr├órile CEDO adoptate dup─â 15 martie, dat─â la care ╚Ťara ╚Öi-a anun╚Ťat ie╚Öirea din Consiliul Europei.

    ├Än plus, compensa╚Ťiile evaluate de CEDO vor fi f─âcute numai ├«n ruble ╚Öi vor fi transferate numai ├«n conturi din b─âncile ruse╚Öti. Proiectul de lege a fost aprobat miercuri de Consiliul Federa╚Ťiei sau camera superioar─â a parlamentului rus.

    Sursa: stiripesurse.ro

  • Mutare de ultim─â or─â a lui Traian B─âsescu!

     

    declaratiile lui basescu infurie rusia quoteste o bravada nerusinataquot ttcXBV

    Fostul pre╚Öedinte al Rom├óniei a primit miercuri verdictul cu privire la dosarul legat de colaborarea cu Securitatea. Curtea Suprem─â a respins apelul lui Traian B─âsescu ╚Öi a men╚Ťinut decizia instan╚Ťei de fond. Decizia nu a fost deloc pe placul fostului ╚Öef de stat, care precizeaz─â c─â nu se va opri aici, ci va merge mai departe, la CEDO.

    Traian B─âsescu, fostul pre╚Öedinte al Rom├óniei, a avut ├«n urm─â cu doar c├óteva minute o reac╚Ťie virulent─â cu privire la decizia Cur╚Ťii Supreme. Acesta sus╚Ťine c─â a luat ÔÇ×not─â de decizieÔÇŁ, ├«ns─â nu are de g├ónd s─â renun╚Ťe. Va merge mai departe ╚Öi ├«╚Öi va c─âuta dreptatea la CEDO.

    ÔÇ×Am luat nota de decizia ICCJ pe care nu o voi comenta public, asa cum am procedat de-a lungul intregului proces.

    Voi face demersurile legale la CEDOÔÇŁ, a scris Traian B─âsescu pe pagina personal─â de Facebook.

    ICCJ a respins apelul lui Traian B─âsescu
    Miercuri, Traian B─âsescu a aflat decizia ICCJ cu privire la dosarul ├«n care este acuzat de leg─âturi cu fosta Securitate. ├Än documentele depuse de Consiliul Na╚Ťional pentru Studierea Arhivelor Securit─â╚Ťii (CNSAS) se arat─â faptul c─â fostul pre╚Öedinte a furnizat informa╚Ťii prin care denun╚Ťa colegi de facultate ╚Öi de serviciu pentru presupuse ÔÇŁactivit─â┼úi potrivnice regimului totalitar comunistÔÇŁ. Mai mult dec├ót at├ót, informa╚Ťiile oferite erau ╚Öi cu privire la inten╚Ťiile apropia╚Ťilor de a p─âr─âsi Rom├ónia.

    Sursa: evz.ro

  • Decizie recent─â a CEDO. O persoan─â NU este obligat─â s─â restituie banii primi╚Ťi ├«n mod gre╚Öit de la stat

    CEDO

    O recent─â decizie a CEDO stabile╚Öte c─â o persoan─â nu este obligat─â s─â restituie banii primi╚Ťi ├«n mod eronat de la stat, cu o condi╚Ťie.

    Curtea European─â a Drepturilor Omului (CEDO) a decis c─â autorit─â╚Ťile care acord─â ajutor de ╚Öomaj pentru o perioada mai lung─â fa╚Ť─â de cea stabilit─â ini╚Ťial unei persoane, nu au dreptul s─â cear─â banii ├«napoi. Curtea a ar─âtat c─â persoan─â nu este responsabil─â de gre╚Öeala oficialilor. ├Än plus, prin faptul c─â au ac╚Ťionat ├«n instan╚Ťa persoan─â respectiv─â, autorit─â╚Ťile i-au ├«nc─âlcat dreptul la proprietate.

    De unde a pornit problema

    Cazul s-a ├«nt├ómplat ├«n Croa╚Ťia, unde o femeie a primit ajutor de ╚Öomaj din anul 1995 p├ón─â ├«n anul 2001. Autorit─â╚Ťile nu i-au mai dat bani din 2001, ├«ns─â au constatat c─â trebuia s─â nu mai beneficieze de ace╚Öti bani ├«nc─â din 1998. Femeia a fost dat─â ├«n judecat─â, unde i s-a solicitat returnarea sumelor primite ├«n perioada 1998-2001, ├«n 60 de rate cu dob├ónd─â.

    Aceast─â a refuzat s─â pl─âteasc─â ╚Öi a cerut ajutorul CEDO pentru a l─âmuri situa╚Ťia.

    CEDO a re╚Ťinut c─â femeia nu este vinovat─â, ├«ntruc├ót a ob╚Ťinut ajutorul de ╚Öomaj ├«n mod legal ╚Öi nu a ├«ncercat s─â induc─â ├«n eroare autorit─â╚Ťile croate pentru a primi mai mul╚Ťi bani dec├ót trebuia. ├Än plus, c├ót timp autorit─â╚Ťile i-au acordat ajutorul de ╚Öomaj, femeia era ├«ndrept─â╚Ťit─â s─â cread─â c─â banii pe care ├«i prime╚Öte i se cuvin, deoarece nu a fost ├«n╚Ötiin╚Ťat─â cu privire la un termen limita p├ón─â la care avea dreptul s─â beneficieze de ajutor de ╚Öomaj.

    ÔÇ×Av├ónd ├«n vedere faptul c─â este bolnav─â ╚Öi nu are niciun venit, autorit─â╚Ťile locale i-au ├«nc─âlcat drepturile, pun├ónd o povara individual─â excesiv─â asupra eiÔÇŁ, a mai precizat CEDO.

    CEDO consider─â c─â autorit─â╚Ťile croate sunt responsabile s─â verifice perioada ├«n care femeia avea dreptul la ajutor de ╚Öomaj, iar faptul c─â aceast─â a primit bani timp de trei ani ├«n plus fa╚Ť─â de perioada stabilit─â este exclusiv culpa autorit─â╚Ťilor. De asemenea, ├«ncerc├ónd s─â recupereze banii oferi╚Ťi din gre╚Öeal─â, autorit─â╚Ťile au ├«nc─âlcat dreptul de proprietate al femeii.

    Pentru aceste considerente, CEDO a hotărât că statul croat trebuie să îi plătească femeii despăgubiri pentru daune morale în valoare de 2.600 de euro.

    Sursa: dcbusiness,ro

  • Judec─âtoarea Adriana Stoicescu, apel c─âtre autorit─â╚Ťi: ÔÇ×L─âsa╚Ťi-ne s─â vorbim! CEDO v─â spune cam acela╚Öi lucruÔÇŁ

    adriana stoicescu

    Adriana Stoicescu, fosta pre╚Öedint─â de la Tribunalul Timi╚Öoara, a solicitat autorit─â╚Ťilor s─â permit─â judec─âtorilor s─â vorbeasc─â adev─ârul. Pozi╚Ťia acesteia vine dup─â ce Inspec╚Ťia Judiciar─â a respins sesizarea f─âcut─â de pre╚Öedintele CSM, Bogdan Mateescu, prin care judec─âtoarea era acuzat─â c─â ar fi adus atingere independen╚Ťei procurorilor prin con╚Ťinutul post─ârilor de pe re╚Ťelele de socializare.

    Adriana Stoicescu a ajuns s─â fie pus─â sub lup─â dup─â ce pre╚Öedintele CSM, Bogdan Mateescu, a ├«naintat o sesizare prin care a cerut cercetarea disciplinar─â a judec─âtoarei ca urmare a mesajelor acesteia de pe Facebook, prin care ar fi atacat independen╚Ťa procurorilor. Inspec╚Ťia Judiciar─â a respins, ├«ns─â, sesizarea. ├Än acest context, Adriana Stoicescu a lansat un apel prin care cere autorit─â╚Ťilor s─â lase judec─âtorii s─â se exprime liber, ├«ns─â ├«n ÔÇ×limite legale ╚Öi de bun sim╚ŤÔÇŁ.

    Adriana Stoicescu: ÔÇ×L─âsa╚Ťi-ne s─â vorbimÔÇŁ
    ÔÇ×L─âsa╚Ťi-ne s─â vorbim! ├Än limite legale ╚Öi de bun sim╚Ť! F─âr─â s─â aducem atingere justitiei ╚Öi colegilor, fara sa comentam hotarari judecatoresti! Nu o facem pentru ca vrem sa fim vedete! Nu o facem pentru ca ne place sa ne bagam in seama! Nu avem stapani sau papusari in spatele nostru! Nu vrem functii sau onoruri!

    Vrem ca adevarul sa fie spus si cunoscut. Vrem sa aveti parte de justitie dreapta si magistrati independenti. Vrem sa ne fie recunoscut dreptul la libera exprimare! Muncim cu totii si vrem sa va respectam si sa fim respectati! Si da, vrem ca cei care mint si dezinformeaza sa plateasca. Vrem ca cei care fac politica pe fata sa plece in politica, sa nu se mai ascunda dupa roba de magistrat pentru a face prozeliti.

    Iar CEDO v─â spune cam acela╚Öi lucruÔÇŁ, a transmis Adriana Stoicescu ├«ntr-o postare pe Facebook, oferind drept exemplu situa╚Ťia Bulgariei, condamnat─â dup─â ce a declan╚Öat urm─ârirea disciplinar─â ├«mpotriva unei judec─âtoare care critica Guvernul ╚Öi CSM.

    Bulgaria a fost condamnat─â de CEDO pentru ÔÇ×╚ÖicanareaÔÇŁ unei judec─âtoare ÔÇ×incomodeÔÇŁ
    ÔÇ×Bulgaria a fost condamnat─â mar┼úi de Curtea European─â a Drepturilor Omului (CEDO) pentru c─â a declan┼čat urm─âriri disciplinare ├«mpotriva unei judec─âtoare care critica guvernul ┼či Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pentru a o ÔÇ×sanc┼úionaÔÇŁ ┼či ÔÇ×intimidaÔÇŁ, informeaz─â AFP.

    ÔÇ×Aleas─â ├«n 2009 pre┼čedinte al Uniunii Judec─âtorilor din Bulgaria (UJB), principala asocia┼úie profesional─â de magistra┼úi, Miroslava Stefanova Todorova a criticat ├«n mai multe r├ónduri ac┼úiunile CSM, printre care unele numiri de pre┼čedin┼úi de jurisdic┼úii, precum ┼či politica guvernamental─â ├«n materie de justi┼úieÔÇŁ, precizeaz─â CEDO ├«ntr-un comunicat.

    La scurt timp, CSM i-a repro┼čat Miroslavei Stefanova Todorova ├«nt├órzieri ├«n analizarea dosarelor juridice ┼či ea s-a pomenit cu salariul redus, apoi a fost retrogradat─â pentru o durat─â de doi ani, dup─â ce a fost c├ót pe ce s─â fie revocat─â ┼či a fost privat─â de remunerare timp de un an.

    ÔÇ×Scopul principal al urm─âririlor disciplinare angajate ├«mpotriva reclamanteiÔÇŁ, foarte mediatizat─â la acea vreme, ┼či al sanc┼úiunilor impuse de CSM ÔÇ×nu era de a asigura respectarea termenelor pentru finalizarea dosarelor, ci cel de a o sanc┼úiona ┼či intimidaÔÇŁ pe Miroslava Stefanova Todorova, din cauza ÔÇ×lu─ârilor sale de pozi┼úie critice fa┼ú─â de CSM ┼či puterea executiv─âÔÇŁ, a apreciat CEDO ├«n decizia sa.

    ÔÇ×Urm─âririle disciplinare ├«ndreptate ├«mpotriva ei ┼či sanc┼úiunile care i-au fost impuse au constituit o ingerin┼ú─â ├«n exercitarea dreptului s─âu la libertate de exprimare, (ingerin┼ú─â) care nu era necesar─â ├«ntr-o societate democratic─âÔÇŁ, a subliniat CEDO, cu sediul de la Strasbourg.

    ÔÇ×CSM a dat dovad─â de o severitate aparte la adresa celei vizate, ordon├ónd ini┼úial revocarea eiÔÇŁ, ├«n final anulat─â, a continuat CEDO, o sanc┼úiune de o ÔÇ×severitate excep┼úional─âÔÇŁ ┼či ÔÇ×dispropor┼úionat─âÔÇŁ, denun┼úat─â de ÔÇ×o mare parte a comunit─â┼úii judiciare ┼či juridice din Bulgaria, de ministrul justi┼úiei, de mass-media, de ONG-uriÔÇŁ, precum ┼či de ÔÇ×organiza┼úii interna┼úionaleÔÇŁ.

    ÔÇ×Dorin┼úa de a utiliza procedura disciplinar─â cu titlu de represalii pentru lu─ârile de pozi┼úie ale reclamantei este cu prec─âdere preocupant─âÔÇŁ, au mai subliniat judec─âtorii paneuropeni, care au condamnat Sofia la plata sumei de 1340 de euro reclamantei cheltuieli de judecat─âÔÇŁ, a citat judec─âtoarea Stoicescu.

    ÔÇ×╚śi da, trebuie s─â r─âm├ónem decen╚Ťi, s─â ne respectam colegii, s─â nu s─ârim calul ╚Öi s─â nu ├«mpro╚Öc─âm cu noroi ├«n st├ónga ╚Öi ├«n dreapta. Mul╚Ťumesc tuturor celor care mi-au trimis mesaje, s-au interesat de soarta mea, ar─ât├óndu-mi c─â le pas─âÔÇŁ, a mai scris Adriana Stoicescu pe Facebook.

    Sursa: evz.ro

  • Rom├ónia a fost condamnat─â de CEDO. News alert

    CEDO

    Rom├ónia a fost pus─â ├«ntr-o situa╚Ťie f─âr─â precedent. Potrivit ultimelor informa╚Ťii, ├«n cursul zilei de mar╚Ťi, ╚Ťara noastr─â a fost condamnat─â de Curtea European─â a Drepturilor Omului pentru ├«nc─âlcarea dreptului la nediscriminare, demnitate uman─â ╚Öi ├«ntrunire pa╚Önic─â a comunit─â╚Ťii LGBTI.

    Condamnarea Rom├óniei de c─âtre CEDO vine ca urmare a unui incident care a avut loc la o proiec╚Ťie de film ├«n 2013, la Muzeul ╚Ü─âranului Rom├ón. ├Än acela╚Öi timp, pe l├óng─â condamnare, statul rom├ón va fi nevoit s─â pl─âteasc─â ╚Öi daune morale, dar ╚Öi cheltuieli de judecat─â de aproape 60.000 de euro.

    De men╚Ťionat este faptul c─â, decizia CEDO a fost pronun╚Ťat─â ├«n cauza ACCEPT ╚Öi al╚Ťii ├«mpotriva Rom├óniei, care are ca obiect ÔÇ×incidentele homofobe petrecute la Cinematograful din cadrul Muzeului ╚Ü─âranului Rom├ón ├«n 2013ÔÇŁ.

    Potrivit unui comunicat de pres─â ACCEPT, CEDO a decis c─â Rom├ónia a ├«nc─âlcat articolul 14 ├«mpreun─â cu articolele 8 ╚Öi 11 din Conven╚Ťia European─â a Drepturilor Omului: dreptul de a nu fi discriminat ├«n raport cu manifestarea dreptului la via╚Ť─â privat─â ╚Öi demnitate uman─â ╚Öi exercitarea libert─â╚Ťii de ├«ntrunire pa╚Önic─â. Rom├ónia are de pl─âtit daune morale ╚Öi cheltuieli de judecat─â ├«n valoare de 59.514 euro, precizeaz─â sursa citat─â.

    Amintim faptul c─â ac╚Ťiunea a fost introdus─â de asocia╚Ťia ACCEPT, dar ╚Öi de al╚Ťi cinci peten╚Ťi la CEDO, ├«n urma incidentelor de pe 20 februarie 2013.

    Cum a ajuns Rom├ónia ├«n fa╚Ťa CEDO
    Mai exact, ├«n acea sear─â, proiec╚Ťia unui film cu tematic─â LGTBI ÔÇ×a fost violent ├«ntrerupt─â de grupuri extremiste prin ocuparea s─âlii de cinema din incinta M╚ÜR, scandarea unor lozinci homofobe, utilizarea public─â de ├«nsemne legionare ╚Öi neonaziste ╚Öi amenin╚Ť─âri cu moartea la adresa publicului ╚Öi a organizatorilorÔÇŁ, se arat─â ├«n comunicatul ACCEPT, care precizeaz─â c─â incidentele de acest fel ├«mpotriva comunit─â╚Ťii LGBTI au mai avut loc.

    ├Än acest context, CEDO a ajuns la conlcuzia c─â autorit─â╚Ťile nu au evaluat deloc corect riscul suportat de peten╚Ťii individuali ╚Öi nu au r─âspuns ├«ntr-un mod adecvat.

    ÔÇ×Curtea concluzioneaz─â c─â autorit─â╚Ťile nu au evaluat corect riscul suportat de peten╚Ťii individuali din partea intru╚Öilor ╚Öi nu au r─âspuns ├«n mod adecvat pentru a proteja demnitatea solicitan╚Ťilor individuali ├«mpotriva atacurilor homofobe ÔÇŽ [Curtea concluzioneaz─â] c─â autorit─â╚Ťile nu ╚Öi-au ├«ndeplinit obliga╚Ťia pozitiv─â de a investiga ├«n mod eficient dac─â abuzul verbal ├«ndreptat c─âtre solicitan╚Ťii individuali a constituit o infrac╚Ťiune motivat─â de homofobieÔÇŽ Proced├ónd astfel, autorit─â╚Ťile ╚Öi-au ar─âtat propriile prejudec─â╚Ťi fa╚Ť─â de membrii comunit─â╚Ťii LGBTÔÇŁ, precizeaz─â hot─âr├órea CEDO, citat─â de ACCEPT.

    ├Än acela╚Öi timp CEDO a amintit ╚Öi despre reac╚Ťia din acea sear─â. Curtea sus╚Ťine c─â ├«ntreruperea evenimentului din 20 februarie 2013 a constituit f─âr─â ├«ndoial─â o ├«nc─âlcare a dreptului Asocia╚Ťiei ACCEPT ╚Öi a comunit─â╚Ťii LGBTI la libertatea de ├«ntrunire pa╚Önic─â, garantat de articolul 11 al Conven╚Ťiei.

    ACCEPT reaminte╚Öte faptul c─â ├«n seara de 20 februarie 2013, spectatorii sosi╚Ťi la o proiec╚Ťie cinema la M╚ÜR au fost ÔÇ×fotografia╚Ťi sistematic, filma╚Ťi ╚Öi agresa╚Ťi verbal drept ÔÇťspurc─âciuniÔÇŁ ╚Öi ÔÇťanimaleÔÇŁ.

    Scandări cu moartea și cu însemne religioase
    Totodat─â, aproape 50 de protestatari au blocat proiec╚Ťia filmului ├«nc─â din primele minute, scand├ónd ÔÇťMoarte homosexualilorÔÇŁ, ÔÇťNu v─â vrem aiciÔÇŁ, ÔÇťNu sunte╚Ťi rom├óniÔÇŁ, confund├ónd libertatea de a-╚Öi exprima dezacordul cu un eveniment legal, cu incitarea la discriminare ╚Öi la ur─â pe criteriul orient─ârii sexuale.

    ACCEPT mai precizeaz─â c─â pentru a-╚Öi explica ╚Öi legitima actul de huliganism, ace╚Ötia au intonat imnul Rom├óniei ╚Öi c├óntece ortodoxe, au folosit ├«nsemne religioase (icoane) ╚Öi fasciste (salutul legionar). Unii dintre manifestan┼úi au intrat ├«n sala de cinematograf cu be┼úe. Num─ârul semnificativ de manifestan┼úi, amenin┼ú─ârile cu moartea, prezen┼úa be┼úelor ┼či ├«ntunericul din sal─â au creat sentimente neputin┼ú─â ┼či de team─â pentru via┼úa ┼či integritatea reclaman┼úilor ┼či a restului participan┼úilor invita┼úi de Asocia┼úia ACCEPTÔÇŁ.

    De╚Öi Asocia╚Ťia a sunat la 112 pentru a lini╚Öti situa╚Ťia, fore╚Ťele de ordine, precum poli╚Ťia local─â ╚Öi jandarmeria nu au intrat ├«n cl─âdire ci au r─âmas afar─â f─âr─â a interveni ├«n niciun fel, ci ├«ncuraj├óndu-i mai degrab─â pe protestatari.

    ÔÇŁFor╚Ťele de ordine nu au intervenit pentru a asigura derularea evenimentului ├«n continuare, ci mai repede ├«ncuraj├óndu-i pe participan╚Ťii la eveniment s─â plece c├ót mai cur├ónd, permi╚Ť├ónd celor 40 de extremi╚Öti s─â ocupe sala de proiec╚Ťie ╚Öi s─â amenin╚Ťe persoanele LGBTI din sal─âÔÇŁ, mai precizeaz─â sursa citat─â.

    ├Än acest context, decizia CEDO oblig─â practic Rom├ónis s─â se pozi╚Ťioneze categoric ├«n cazul incidentelor homofobe, ac╚Ťion├ónd conform legisla╚Ťiei ├«n vigoare, indiferent de identitatea sau orientarea sexual─â a persoanelor respective.

    ÔÇ×Rom├ónia este astfel obligat─â s─â se pozi╚Ťioneze categoric ├«mpotriva incidentelor homofobe ╚Öi s─â ac╚Ťioneze conform legisla╚Ťiei ├«n vigoare pentru a-╚Öi proteja to╚Ťi cet─â╚Ťenii, indiferent de orientarea lor sexual─â sau de identitatea lor de gen. Decizia de ast─âzi arat─â clar c─â ├«nc─âlcarea drepturilor fundamentale nu poate s─â treac─â nesanc╚Ťionat─â ╚Öi c─â autorit─â╚Ťile sunt obligate s─â le protejeze ├«n astfel de situa╚ŤiiÔÇŁ, se mai arat─â ├«n comunicatul ACCEPT.

    Reac╚Ťia peten╚Ťilor
    Mai multe persoane care au depus aplica╚Ťia la CEDO au oferit o serie de declara╚Ťii dup─â decizia cur╚Ťii.

    Claudia St─ânescu, una dintre persoanele care a depus aceast─â aplica╚Ťie la CEDO sus╚Ťine c─â ├«ntreaga lume tr─âie╚Öte ├«ntr-un stat cre╚Ötin-ortodox ╚Öi liber ╚Öi este important ca decizia CEDO s─â aib─â un impact asupra Rom├óniei, ├«n special asupra institu╚Ťiilor care nu au f─âcut absolut nimic ├«n noaptea din februarie 2013.

    ├Än ceea ce prive╚Öte amenda Rom├óniei, Claudia St─ânescu sus╚Ťine c─â decizia CEDO este una bun─â pentru ca nimeni s─â nu mai tr─âiasc─â cu panic─â ╚Öi fric─â ├«n societate.

    Sursa: capital.ro

  • ULTIMA OR─é! CEDO a stabilit: Izolarea din pandemie din Rom├ónia NU poate fi echivalat─â cu arestul la domiciliu

    CEDO

    Curtea European─â a Drepturilor Omului (CEDO) a anun┼úat joi c─â nu a admis solicitarea eurodeputatului rom├ón Cristian Terhe┼č (PN╚Ü-CD) prin care acesta cerea condamnarea statului rom├ón, protest├ónd ├«mpotriva izol─ârii decise ├«n lupta ├«mpotriva pandemiei de COVID-19.

    “Nivelul de restric┼úii impuse libert─â┼úii de circula┼úie a peti┼úionarului nu permite s─â se considere c─â izolarea general─â dispus─â de autorit─â┼úi a constituit o privare de libertate”, a stabilit instan┼úa cu sediul la Strasbourg, ├«ntr-o decizie citat─â ┼či de AFP.

    “M─âsura contestat─â nu poate fi asimilat─â unei m─âsuri de arest la domiciliu”, a insistat CEDO, resping├ónd cererea ├«n unanimitate.

    Conform CEDO, eurodeputatul PN╚Ü-CD “nu a fost supus unei supravegheri individuale din partea autorit─â┼úilor”, nu a fost “constr├óns s─â tr─âiasc─â ├«ntr-un spa┼úiu ├«nghesuit” ┼či a putut “avea contacte sociale” ┼či s─â ├«┼či p─âr─âseasc─â domiciliul “din diferite motive”.

    Prin urmare, el nu poate “invoca dispozi┼úiile Conven┼úiei Europene a Drepturilor Omului ├«n privin┼úa dreptului la libertate”, mai sus┼úine CEDO, care a precizat totu┼či c─â le-ar fi putut men┼úiona pe cele legate de “libertatea de circula┼úie”.

    France Presse reaminte┼čte c─â eurodeputatul a sesizat mai ├«nt├ói instan┼úele din Rom├ónia, spun├ónd c─â a fost supus unei “re┼úineri administrative” din cauza izol─ârii care a limitat ie┼čirile din cas─â ├«n perioada 24 martie-14 mai 2020 ├«n contextul st─ârii de urgen┼ú─â, ┼či le-a cerut s─â dispun─â eliberarea sa imediat─â.

    Sursa: stiripesurse.ro

  • NEWS ALERT. CEDO sub ANCHETA: 20 de judec─âtori ar primi bani de la George Soros

    Deschidere Macovei in Board ul Universitatii Central Europene din Ungaria alaturi de patron

    Obiectivitatea deciziilor pronun╚Ťate de CEDO este pus─â la ├«ndoial─â dup─â ce s-a aflat c─â mai bine de 20 de judec─âtori din cei 100, care activeaz─â ├«n cadrul acestor instan╚Ťe, au leg─âtur─â cu ONG-urile patronate de George Soros.

    Adunarea parlamentar─â a Consiliului Europei a anun╚Ťat o anchet─â privind independen╚Ťa judec─âtorilor care activeaz─â ├«n cadrul Cur╚Ťii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg.

    Aceasta dup─â ce un raport datat din 2020 a constatat c─â 22 din cei 100 de judec─âtori permanen╚Ťi ai CEDO au leg─âturi cu Funda╚Ťia Open Society a lui George Soros. Documentul, elaborat de Centrul European pentru Drept ╚Öi Justi╚Ťie, a fost publicat ├«n 2020 ╚Öi a constatat mai multe fapte care ar putea pune sub semnul ├«ntreb─ârii independen╚Ťa CEDO.

    Aceste leg─âturi ridic─â semne de ├«ntrebare cu impar╚Ťialitatea acestor magistra╚Ťi ╚Öi, implicit, cu obiectivitatea deciziilor pe care le pronun╚Ť─â.

    CEDO joac─â un rol crucial ├«n confirmarea sau corectarea deciziilor luate de instan╚Ťele europene ╚Öi a remediat mai multe erori judiciare ├«n trecut. Deciziile au fost acordate, ├«n special, ├«n cazurile referitoare la minorit─â╚Ťile europene.

    Cercetarea arat─â c─â aproape un sfert (22 din 100) dintre judec─âtori permanen╚Ťi care au lucrat la Curtea European─â a Drepturilor Omului din Strasbourg (CEDO), ├«ntre 2009 ╚Öi 2019, sunt fo╚Öti oficiali sau colaboratori ai unui num─âr de ╚Öapte ONG-uri. Astfel, 12 dintre judec─âtori sunt conecta╚Ťi direct la Funda╚Ťia Open Society, al╚Ťi ╚Öapte la Comitetul pentru Drepturile Omului Helsinki, iar ceilal╚Ťi au leg─âturi cu Amnesty International, Human Rights Watch ╚Öi Interighits.

    Judecătorii CEDO în conflict de interese
    De asemenea, raportul prezint─â cazurile ├«n care ace╚Öti judec─âtori au prezidat cazurile prezentate de ONG-uri cu car au leg─âtur─â. Astfel, ├«n zece ani, ├«n intervalul studiat au existat 88 de astfel de cazuri. Raportul confirm─â ├«ngrijor─ârile celor care au lansat avertismente ╚Öi ├«n trecut cu privire la influen╚Ťa cresc├ónd─â a grupurilor de lobby pentru drepturile omului asupra sistemului de justi╚Ťie european. ├Äntre acestea se afl─â, ├«n special, Funda╚Ťia pentru o Societate Deschis─â a lui George Soros.

    Grupul consultativ de exper╚Ťi din cadrul Consiliului Europei, care va investiga acest subiect, ╚Öi-a stabilit un interval de timp generos pentru a-╚Öi elabora propriul raport.

    Ace╚Ötia au timp p├ón─â ├«n 2024 ca s─â pun─â ├«n aplicare m─âsurile necesare ├«n vederea restabilirii ├«ncrederii ├«n independen╚Ťa CEDO. Sarcina lor este de a oferi garan╚Ťii suplimentare menite s─â restabileasc─â ├«ncrederea ├«n independen╚Ťa judec─âtorilor. De asemenea, ace╚Ötia trebuie s─â instituie un sistem eficient care s─â permit─â retragerea magistra╚Ťilor din acele cazuri ├«n care exist─â riscul unui conflict de interese.

    Sursa: ortodoxinfo.ro

  • CEDO, sub anchet─â. Acuza╚Ťii grave: Peste 20 de judec─âtori au leg─âturi cu ONG-urile lui Soros

    Soros

    Obiectivitatea deciziilor pronun╚Ťate de CEDO este pus─â la ├«ndoial─â dup─â ce s-a aflat c─â mai bine de 20 de judec─âtori din cei 100, care activeaz─â ├«n cadrul acestor instan╚Ťe, au leg─âtur─â cu ONG-urile patronate de George Soros.

    Adunarea parlamentar─â a Consiliului Europei a anun╚Ťat o anchet─â privind independen╚Ťa judec─âtorilor care activeaz─â ├«n cadrul Cur╚Ťii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg.

    Aceasta dup─â ce un raport datat din 2020 a constatat c─â 22 din cei 100 de judec─âtori permanen╚Ťi ai CEDO au leg─âturi cu Funda╚Ťia Open Society a lui George Soros. Documentul, elaborat de Centrul European pentru Drept ╚Öi Justi╚Ťie, a fost publicat ├«n 2020 ╚Öi a constatat mai multe fapte care ar putea pune sub semnul ├«ntreb─ârii independen╚Ťa CEDO.

    Aceste leg─âturi ridic─â semne de ├«ntrebare cu impar╚Ťialitatea acestor magistra╚Ťi ╚Öi, implicit, cu obiectivitatea deciziilor pe care le pronun╚Ť─â.

    CEDO joac─â un rol crucial ├«n confirmarea sau corectarea deciziilor luate de instan╚Ťele europene ╚Öi a remediat mai multe erori judiciare ├«n trecut. Deciziile au fost acordate, ├«n special, ├«n cazurile referitoare la minorit─â╚Ťile europene.

    Cercetarea arat─â c─â aproape un sfert (22 din 100) dintre judec─âtori permanen╚Ťi care au lucrat la Curtea European─â a Drepturilor Omului din Strasbourg (CEDO), ├«ntre 2009 ╚Öi 2019, sunt fo╚Öti oficiali sau colaboratori ai unui num─âr de ╚Öapte ONG-uri. Astfel, 12 dintre judec─âtori sunt conecta╚Ťi direct la Funda╚Ťia Open Society, al╚Ťi ╚Öapte la Comitetul pentru Drepturile Omului Helsinki, iar ceilal╚Ťi au leg─âturi cu Amnesty International, Human Rights Watch ╚Öi Interighits.

    Judecătorii CEDO în conflict de interese
    De asemenea, raportul prezint─â cazurile ├«n care ace╚Öti judec─âtori au prezidat cazurile prezentate de ONG-uri cu car au leg─âtur─â. Astfel, ├«n zece ani, ├«n intervalul studiat au existat 88 de astfel de cazuri. Raportul confirm─â ├«ngrijor─ârile celor care au lansat avertismente ╚Öi ├«n trecut cu privire la influen╚Ťa cresc├ónd─â a grupurilor de lobby pentru drepturile omului asupra sistemului de justi╚Ťie european. ├Äntre acestea se afl─â, ├«n special, Funda╚Ťia pentru o Societate Deschis─â a lui George Soros.

    Grupul consultativ de exper╚Ťi din cadrul Consiliului Europei, care va investiga acest subiect, ╚Öi-a stabilit un interval de timp generos pentru a-╚Öi elabora propriul raport.

    Ace╚Ötia au timp p├ón─â ├«n 2024 ca s─â pun─â ├«n aplicare m─âsurile necesare ├«n vederea restabilirii ├«ncrederii ├«n independen╚Ťa CEDO. Sarcina lor este de a oferi garan╚Ťii suplimentare menite s─â restabileasc─â ├«ncrederea ├«n independen╚Ťa judec─âtorilor. De asemenea, ace╚Ötia trebuie s─â instituie un sistem eficient care s─â permit─â retragerea magistra╚Ťilor din acele cazuri ├«n care exist─â riscul unui conflict de interese.

    Sursa: evz.ro

  • Decizia CEDO va duce la vaccinarea anti-COVID obligatorie?

    germany vaccine AP291220 800x280 1

    Curtea European─â a Drepturilor Omului (CEDO) a decis c─â vaccinarea obligatorie este legal─â ├«n societ─â╚Ťile democratice. Totul a pornit de la o pl├óngere formulat─â de familii din Cehia cu privire la vaccinarea obligatorie a copiilor. Judec─âtorii de la CEDO au ajuns la concluzia c─â vaccinarea obligatorie a copiilor ├«n Cehia cu un vaccin nonavalent (├«mpotriva a nou─â boli, printre care difterie, tetanos, poliomielit─â) nu constituie o ├«nc─âlcare a dispozi╚Ťiilor Cur╚Ťii Europene a Drepturilor Omului.

    Fostul pre╚Öedinte al Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale a Rom├óniei (CCR), Augustin Zegrean, a declarat joi sear─â, la B1 TV, c─â ÔÇŁva fi o practic─â european─â dup─â aceast─â decizieÔÇŁ, care ar putea influen╚Ťa ╚Öi vaccinarea ├«mpotriva noului coronavirus. Pe de alt─â parte, medicul Valeriu Gheorghi╚Ť─â, coordonatorul campaniei na╚Ťionale de vaccinare anti-COVID-19, a declarat, ├«n cadrul aceleia╚Öi emisiuni c─â vaccinarea ├«mpotriva coronavirusului ÔÇŁeste voluntar─â ╚Öi a╚Öa va r─âm├óneÔÇŁ.

    ÔÇŁVa fi o practic─â european─â dup─â aceast─â decizie. Nu numai pentru copii. Uita╚Ťi-v─â ce spune comunicatul CEDO, spune c─â vaccinarea este o problem─â de solidaritate social─âÔÇŁ, a declarat fostul pre╚Öedinte al CCR.

    ├Äntrebat dac─â, din punctul s─âu de vedere, aceast─â decizie va influen╚Ťa ╚Öi vaccinarea anti-COVID-19, Augustin Zegrean a r─âspuns:

    ÔÇŁDa, dac─â un stat care face parte din Consiliul Europei, va dispune m├óine obligativitatea vaccin─ârii ├«mpotriva COVID-19, nu vei mai avea ce face pentru c─â, ├«n ultim─â instan╚Ť─â, c├ónd te judeci cu statul, te judeci la CEDO ╚Öi CEDO va spune c─â bine a f─âcut statul acelaÔÇŁ.

    Sursa: ortodoxinfo.ro

  • BREAKING | CEDO: Vaccinarea obligatorie este ‘necesar─â ├«ntr-o societate democratic─â’

    CEDO

    Curtea European─â a Drepturilor Omului (CEDO), sesizat─â de p─ârin┼úi ai unor copii c─ârora li s-a refuzat accesul la o gr─âdini┼ú─â, din cauz─â c─â nu au fost vaccina┼úi, ├«n Cehia, a stabilit joi c─â vaccinarea obligatorie este ÔÇŁnecesar─â ├«ntr-o societate democratic─âÔÇŁ, ├«ntr-o hot─âr├óre a instan┼úei sale supreme, Marea Camer─â, relateaz─â AFP.

    ÔÇŁAceast─â hot─âr├óre sus┼úine posibilitatea unei vaccin─âri ├«n condi┼úiile actualei epidemii covid-19ÔÇŁ, comenteaz─â un jurist specialist ├«n CEDO, Nicolas Hervieu, profesor la Sciences Po Paris.

    Juristul subliniaz─â asupra unei ÔÇŁmarje de apreciere l─âsat─â de c─âtre Curte statelor ├«n politica lor a vaccin─âriiÔÇŁ.

    Hot─âr├órea CEDO ÔÇŁconstat─â un consens general asupra efectelor benefice ale vaccin─ârii, care nu sunt puse ├«n discu┼úie de efecte secundare inevitabile, odat─â ce exist─â un control ┼čtiin┼úific strictÔÇŁ, apreciaz─â el.

    Curtea sus┼úine, ├«n opinia sa, ÔÇŁprincipiul solidarit─â┼úii sociale care poate justifica impunerea vaccin─ârii tuturor, inclusiv celor care se simt mai pu┼úin amenin┼úa┼úi de boal─â, atunci c├ónd este vorba despre protejarea persoanelor mai vulnerabileÔÇŁ

    CEDO stabile┼čte ├«n hot─âr├órea de joi c─â vaccinarea obligatorie a copiilor ├«n Cehia ├«mpotriva a nou─â boli – ├«ntre care difterie, tetanos, poliomielit─â – nu constituie o ├«nc─âlcare a dispozi┼úiilor Conven┼úiei europene a drepturilor omului cu privire la ÔÇŁdreptul la respectarea vie┼úii privateÔÇŁ.

    ÔÇŁPolitica vaccin─ârii urm─âre┼čte obiective legitime de protec┼úie a s─ân─ât─â┼úii ┼či a drepturilor celorlal┼úi prin faptul c─â ea ├«i protejeaz─â at├ót pe cei care sunt vaccina┼úi, c├ót ┼či pe cei care nu se pot vaccina din motive medicaleÔÇŁ, subliniaz─â Curtea.

    Persoanele care nu se pot vaccina din motive medicale, relev─â CEDO, sunt ÔÇŁtributare imunit─â┼úii colective ├«n a se proteja de boli grave contagioaseÔÇŁ.

    Cehia ÔÇŁbeneficiaz─â, astfel, de o ampl─â marj─â de apreciere ├«n acest contextÔÇŁ, stabile┼čte Marea Camer─â a CEDO – ale c─ârei hot─âr├óri nu pot s─â fie atacate ├«n apel -, care arat─â c─â ÔÇŁinteresul superior al copiilor trebuie s─â primeze ├«n toate deciziile care-i privescÔÇŁ.

    Astfel, ├«n cazul ├«n spe┼ú─â, dac─â ÔÇŁneprimirea copiilor reclaman┼úi la gr─âdini┼ú─â a implicat pentru ei pierderea unei ocazii cruciale ├«n a-┼či dezvolta personalitateaÔÇŁ, ÔÇŁeste vorba despre o m─âsur─â mai degrab─â preventiv─â dec├ót punitiv─â, ale c─ârei efecte au fost limitate ├«n timpÔÇŁ, stabile┼čte CEDO.

  • BREAKING NEWS. Romania, CONDAMNARE ISTORICA la CEDO

    breakingnews 1

    Curtea European─â a Drepturilor Omului a pronun╚Ťat ├«n aceast─â s─âpt─âm├ón─â 6 hot─âr├óri ├«mpotriva statului rom├ón, desp─âbubirile care urmeaz─â s─â fie pl─âtite fo╚Ötilor proprietari ridic├óndu-se la 15.543.997 euro, cea mai mare sum─â de la data ader─ârii Rom├óniei la Consiliul Europei, se arat─â ├«ntr-un comunicat al Asocia╚Ťiei pentru Proprietate Privat─â.

    Potrivit sursei citate, prin decizia din 14 martie 2019 Comitetul de Mini╚Ötri al Consiliului Europei, organism care supravegheaz─â punerea ├«n executare a hot─âr├órilor CEDO de c─âtre state, i-a solicitat Rom├óniei s─â adopte m─âsuri suplimentare legislative ╚Öi s─â prezinte, p├ón─â la 31 mai 2019 situa╚Ťia dosarelor referitoare la desp─âgubiri pentru imobile na╚Ťionalizate.

    ÔÇŁNici guvernul PSD, nici guvernul liberal care i-a urmat nu au luat vreo m─âsur─â concret─â pentru cazurile semnalate de CEDO, astfel ├«nc├ót instan╚Ťa european─â a fost nevoit─â s─â rezolve zeci de dosare. 103 dosare au fost reunite ├«n cele 6 cauze solu╚Ťionate mar╚Ťi la StrasbourgÔÇŁ, se arat─â ├«n comunicatul Asocia╚Ťiei pentru Proprietate Privat─â.

    Desp─âgubirile stabilite de CEDO ├«n ╚Öedin╚Ťa din 29 septembrie 2020 au fost:

    1. Cauza Dimitrie Dan Popescu ╚Öi al╚Ťii contra Rom├óniei (25 de dosare) ÔÇô desp─âgubiri ├«n total de 2.989.350 euro
    2. Cauza Mola╚Ťiu ╚Öi al╚Ťii contra Rom├óniei (21 de dosare) ÔÇô desp─âgubiri ├«n total de 3.357.915 euro
    3. Cauza Komaromi ╚Öi al╚Ťii contra Rom├óniei (24 de dosare) ÔÇô desp─âgubiri ├«n total de 4.059.379 euro
    4. Cauza Lengauer ╚Öi al╚Ťii contra Rom├óniei (23 de dosare) ÔÇô desp─âgubiri ├«n total de 3.112.765 euro
    5. Cauza Grigorescu ╚Öi al╚Ťii contra Rom├óniei (5 dosare) ÔÇô desp─âgubiri ├«n total de 1.060.034 euro
    6. Cauza Buttner ╚Öi al╚Ťii contra Rom├óniei (5 dosare) ÔÇô desp─âgubiri ├«n total de 964.554 euro
      Total 15.543.997 euro.

    ÔÇŁAceasta este cea mai r─âsun─âtoare victorie a proprietarilor deposeda╚Ťi abuziv, anul acesta Rom├ónia fiind condamnat─â, p├ón─â acum, la peste 20 de milioane de euro desp─âgubiri. Amintim, ├«n luna iulie, Cauza Nistor ╚Öi al╚Ťii contra Rom├óniei (29 de dosare) obliga statul rom├ón s─â pl─âteasc─â altor proprietari, pentru aceea╚Öi situa╚Ťie de drept, ├«nc─â 5 milioane de euroÔÇŁ, se mai arat─â ├«n comunicatul Asocia╚Ťiei pentru Proprietate Privat─â.

    Cele mai relevante informa╚Ťii din comunicat:

    Statul rom├ón este astfel obligat s─â pl─âteasc─â desp─âgubiri fo╚Ötilor proprietari la valoarea de pia╚Ť─â, ├«n majoritatea cazurilor ad─âug├ónd ╚Öi c├óte 5000 de euro daune morale, plus cheltuielile de judecat─â ocazionate de introducerea ac╚Ťiunii la CEDO.
    Dac─â situa╚Ťia acestor proprietari s-ar fi rezolvat ├«n ╚Ťar─â, ace╚Ötia ar fi primit desp─âgubiri ├«ntr-un cuantum mult mai mic, la nivelul grilelor ╚Öi calculelor realizate de ANRP (prin Comisia pentru Na╚Ťional─â pentru Compensarea Imobilelor), ├«n tran╚Öe anuale (timp de 5 ani) ╚Öi nu ar fi primit daune morale.

    Prin urmare, CEDO face dreptate, dar ╚Öi acolo totul a durat mult prea mult: 15-17 ani de a╚Öteptare, unii dintre proprietari au ├«ncetat din via╚Ť─â. Exist─â ╚Öi dosare scoase de pe rol pentru c─â nu au fost introdu╚Öi ├«n cauz─â mo╚Ötenitorii.
    A╚Öadar, la 30 de ani de la Revolu╚Ťie, ├«n Rom├ónia situa╚Ťia proprietarilor ale c─âror imobile au fost preluate de statul comunist ├«n perioada 1950-1989 ├«nc─â nu s-a rezolvat.

    Prim─âria Municipiului Bucure╚Öti mai are de solu╚Ťionat 20.842 de notific─âri. ├Än ritmul de p├ón─â acum, ar mai trece ├«nc─â 17 ani p├ón─â vor fi solu╚Ťionate. De acolo, dosarul pleac─â la Institu╚Ťia Prefectului care face controlul de legalitate ╚Öi, fie sesizeaz─â instan╚Ťa, dac─â apreciaz─â c─â nu este corect─â dispozi╚Ťia Primarului General, fie trimite dosarul la ANRP, unde se fac alte verific─âri.
    Dup─â ├«nc─â 5 ani de a╚Öteptare, (dar nici acest termen nu este respectat), ANRP, prin Comisia Na╚Ťional─â pentru Compensarea Imobilelor, poate s─â invalideze dispozi╚Ťia primarului ╚Öi fostul proprietar nu mai prime╚Öte nimic sau poate s─â stabileasc─â o valoare (de obicei mult diminuat─â) a desp─âgubirilor ce vor fi achitate ├«n 5 tran╚Öe anuale. Deci, un total de peste 27 de ani de a╚Öteptare pentru cei care ├«nc─â mai au dosarele la Prim─âria Municipiului Bucure╚Öti. Pentru cei care nu vor fi mul╚Ťumi╚Ťi cu sumele stabilite de ANRP, mai trebuie ad─âugat ╚Öi timpul pentru o contesta╚Ťie ├«n instan╚Ť─â.

    Prin urmare, v─âz├ónd ╚Öi hot─âr├órile de la CEDO de anul acesta, am putea concluziona c─â ar fi de preferat un dosar acolo, dar nu e chiar a╚Öa de simplu, declar─â avoca╚Ťii Asocia╚Ťiei pentru Proprietate Privat─â care au avut de confruntat at├ót autorit─â╚Ťile rom├óne, c├ót ╚Öi instan╚Ťa de la CEDO ╚Öi au putut face o compara╚Ťie.

    Statul rom├ón, ├«n loc s─â modifice legisla╚Ťia, a╚Öa cum i-a cerut ├«n mod imperativ Comitetul de Mini╚Ötri, dimpotriv─â, a schimbat ├«n sensul restr├óngerii drepturilor proprietarilor chiar legisla╚Ťia care acorda desp─âgubiri. Singura m─âsur─â din anul acesta de reducere a cheltuielilor luat─â de guvern, care, la nivel declarativ, ap─âr─â dreptul de proprietate, a fost s─â suspende aplicarea unei legi care a fost a╚Öteptat─â de proprietari de mul╚Ťi ani.

    Prin OUG nr. 72 din 2020, s-a stabilit ca desp─âgubirile pe care urmeaz─â s─â le primeasc─â proprietarii deposeda╚Ťi abuziv s─â fie calculate tot potrivit grilei din 2013, de╚Öi de atunci pre╚Ťul bunurilor imobile a crescut foarte mult. De asemeni, potrivit acestei ordonan╚Ťe, desp─âgubirile pentru terenurile care nu au destina╚Ťia de cur╚Ťi-construc╚Ťii se reduc cu 50%.

    Comisarul.ro

  • Patimile fetei de 11 ani, gravid─â dup─â ce a fost sclava sexual─â a 5 b─ârba┼úi. Agresorii, ierta┼úi pentru c─â ÔÇ×ea st─âtea deasupraÔÇť

    fatrv

    Un proces ÔÇ×├«ntorsÔÇŁ de CEDO a dus la condamnarea pentru viol a unui b─ârbat care, ├«mpreun─â cu patru adolescen┼úi, a ├«ntre┼úinut rela┼úii sexuale cu o elev─â de 11 ani, fata r─âm├ón├ónd gravid─â. Ini┼úial, magistra┼úii au dat o sentin┼ú─â mai favorabil─â agresorului.

    Judecătoria Deva l-a condamnat la cinci ani de închisoare pe Viorel Jurj, un bărbat acuzat că a violat o copilă în vârstă de 11 ani.

    Faptele, la care au mai participat patru adolescen┼úi, au avut loc ├«n anul 2008, iar ├«n urma lor minora a r─âmas ├«ns─ârcinat─â. Ini┼úial, magistra┼úii au hot─âr├ót c─â Jurj nu se face vinovat de viol ci de act sexual cu un minor, ├«ntruc├ót victima, de┼či la acea vreme avea doar 11 ani, ar fi consim┼úit s─â ├«ntre┼úin─â rela┼úii sexuale cu el.

    ├Än 2017, ajuns─â la v├órsta de 20 de ani, victima a reclamat la Curtea European─â a Drepturilor Omului faptul c─â legile statului rom├ón nu i-au oferit suficient─â protec┼úie, iar b─ârbatul a primit o pedeaps─â prea mic─â fa┼ú─â de gravitatea faptelor sale ÔÇô de doar patru ani de ├«nchisoare, din care a executat doi ani ┼či trei luni. Victima a ob┼úinut o solu┼úie favorabil─â la CEDO, iar procesul a fost reluat la Judec─âtoria Deva, unde Jurj a fost condamnat pentru viol. Pe l├óng─â pedeapsa cu ├«nchisoarea, el va mai trebui s─â achite daune de 50.000 de lei fostei sale victime.

    A c├ó┼čtigat la CEDO
    ├Än 2017, Curtea European─â a Drepturilor Omului a dat dreptate tinerei din Deva, care la v├órsta de 11 ani a fost abuzat─â sexual, ├«n repetate r├ónduri de patru adolescen┼úi ┼či de b─ârbatul de 52 de ani, iar magistra┼úii l-au condamnat pe agresor la patru ani de ├«nchisoare. Victima a cerut revizuirea dosarului ┼či a sentin┼úei primite de fo┼čtii s─âi agresori. Cazul a scos la iveal─â am─ânunte ├«nfior─âtoare din via┼úa ei. ÔÇ×├Än timp ce vizita casa unei familii vecine, pentru a se juca ├«mpreun─â cu al┼úi doi copii, o fat─â ├«n v├órst─â de 11 ani a fost violat─â de mai multe ori ├«ntr-o perioad─â de ┼čapte luni de c─âtre rudele copiilor, inclusiv de c─âtre un b─ârbat ├«n v├órst─â de 52 de ani, ┼či al┼úi patru minori. Din august 2008 p├ón─â ├«n decembrie 2008, b─ârbatul a tras-o cu for┼úa de l├óng─â prietenele sale, a dus-o ├«ntr-o barac─â ┼či a violat-o, pun├óndu-i m├óna la gur─â pentru a o ├«mpiedica s─â strige dup─â ajutor. Ea a declarat Poli┼úiei c─â a fost agresat─â sexual ├«n ├«mprejur─âri similare de al┼úi patru copii ai vecinilor. Fata a r─âmas ├«ns─ârcinat─â ┼či ├«n cele din urm─â a avut un avort. Ea a declarat mai t├órziu Poli┼úiei c─â nu a f─âcut acuza┼úiile dup─â primul viol, deoarece i-a fost ru┼čine ┼či pentru c─â b─ârbatul de 52 de ani a amenin┼úat-o c─â o va bate dac─â va spune cuivaÔÇŁ, se ar─âta ├«n dosarul ├«naintat Cur┼úii Europene a Drepturilor Omului.

    ÔÇ×Fata a ini┼úiat actul sexualÔÇŁ
    Cei cinci suspec┼úi au sus┼úinut c─â fata ini┼úia ├«ntotdeauna sexul ┼či a fost ÔÇ×├«ntotdeauna ├«mbr─âcat─â sumarÔÇŁ, atunci c├ónd mergea ├«n casa lor. ÔÇ×Poli┼úia a remarcat, totu┼či, c─â v├órsta fetei exclude existen┼úa consim┼ú─âm├óntului valabil, iar un raport medico-legal psihiatric a ajuns la concluzia c─â ea ar─âta semne de stres post-traumatic, c─â avea dificult─â┼úi ├«n a prevedea consecin┼úele ac┼úiunilor sale ┼či c─â nu a avut discern─âm├ónt suficient pentru v├órsta ei. Cu toate c─â suspectul adult a fost condamnat pentru act sexual cu un minor, el nu a fost condamnat pentru viol, deoarece nu a fost detectat niciun semn de violen┼ú─â pe corpul fetei, iar instan┼úa a creditat m─ârturia suspec┼úilor c─â fata a ac┼úionat provocator ┼či a ini┼úiat sexul. O curte de apel a schimbat mai t├órziu condamnarea la viol, dar la recurs ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie a Rom├óniei a repus ├«n vigoare hot─âr├órea ini┼úial─â, ajung├ónd la concluzia c─â fata a ini┼úiat ├«ntotdeauna actul sexual ┼či, prin urmare, nu era clar c─â ea nu fusese de acord. ├Än aceast─â concluzie, instan┼úa nu a discutat raportul medico-legal psihiatric ┼či a respins teoria c─â fata nu avea capacitatea de a consim┼úiÔÇŁ, se ar─âta ├«n solicitarea depus─â la CEDO.

    ├Än dosarul judecat la Judec─âtoria Deva ┼či apoi la Curtea de Apel Alba Iulia, a fost solu┼úionat─â anchetarea celor patru adolescen┼úi ┼či a lui Viorel Jurj (52 de ani la data comiterii infrac┼úiunilor), acuza┼úi de viol ┼či de acte sexuale cu un minor. Eleva a fost l─âsat─â ├«ns─ârcinat─â de unul dintre cei cinci b─ârba┼úi, care au recunoscut c─â au ├«ntre┼úinut rela┼úii sexuale cu ea, chiar dac─â ├«i cuno┼čteau v├órsta fraged─â. Viorel Jurj, cel mai v├órstnic dintre ei, a fost re┼úinut ┼či trimis ├«n judecat─â, dup─â ce p─ârin┼úii fetei au depus o pl├óngere ├«mpotriva lui, observ├ónd c─â fiica lor era gravid─â. Eleva le-a spus c─â a fost violat─â. ÔÇ×├Än urma verific─ârilor efectuate a rezultat urm─âtoarea stare de fapt: familia minorei locuie┼čte ├«n satul P─âuli┼č, ├«nvecin├óndu-se cu o familie cu mai mul┼úi copii. ├Äntruc├ót fetele acestei familii sunt de v├órste apropiate cu cea a M─âd─âlinei, aceasta mergea des ├«n vizit─â pentru a se juca ├«mpreun─â. ├Än apropiere, respectiv la fostele grajduri C.A.P., locuia singur Viorel J., ├«n v├órst─â de 53 ani. Mama copilei a avut o discu┼úie cu ea, observ├ónd c─â nu mai folose┼čte absorbante intime. Cu aceast─â ocazie, minora i-a relatat mamei sale c─â ├«n urm─â cu c├óteva luni a ├«nceput s─â ├«ntre┼úin─â rela┼úii sexuale cu Viorel ┼či cu patru dintre b─âie┼úii familiei vecine, preciz├ónd c─â rela┼úiile sexuale au avut loc ├«mpotriva voin┼úei ei. P─ârin┼úii au depus o pl├óngere la Poli┼úie. Cei cinci ├«nvinui┼úi au recunoscut c─â au ├«ntre┼úinut rela┼úii sexuale cu partea v─ât─âmat─â, ├«ns─â acestea au avut loc de comun acord, mai mult partea v─ât─âmat─â a fost cea care le-a propus acest lucruÔÇŁ, informau anchetatorii.

    Fata ÔÇ×├«ndr─âgostit─âÔÇŁ de Viorel
    Minora a fost prezentată pentru consultaţie de specialitate la Serviciul Judeţean de Medicină Legală Hunedoara, ocazie cu care s-a stabilit că prezenta deflorare completă, iar pe corp nu avea prezente urme de violenţă. În schimb, rămăsese însărcinată, la scurt timp intervenindu-se pentru întreruperea sarcinii.

    ÔÇ×├Änvinui┼úii au declarat c─â aproape de fiecare dat─â eleva avea o vestimenta┼úie sumar─â, spre exemplu purta o fust─â f─âr─â a avea lenjerie intim─â, st├ónd ├«n pozi┼úii care permiteau vizualizarea zonelor intime. Totodat─â au mai declarat c─â au ├«ntre┼úinut rela┼úii sexuale cu ea la domiciliul lor sau al acesteia. De regul─â, minora mergea la un moment dat la baie, ap─âr├ónd ulterior dezbr─âcat─â complet, dup─â care ├«ntre┼úinea rela┼úii sexuale cu ├«nvinui┼úii, acest lucru av├ónd loc cu mai multe ocazii ┼či uneori foloseau prezervative. ├Än plus, uneori ea era cea care ├«n timpul raportului sexual st─âtea deasupra, ceea ce exclude ├«n mod total ideea c─â fapta ├«nvinui┼úilor ar avea m─âcar tangen┼úial leg─âtur─â cu fapta de viol. ├Än ceea ce prive┼čte pe Viorel, acesta a recunoscut c─â a avut rela┼úii sexuale ├«n mai multe r├ónduri cu minoraÔÇŁ, se arat─â ├«n dosar.

    Potrivit unor declara┼úii din dosar, minora era cea care propunea ├«nt├ólnirile, modalitatea de comunicare fiind direct─â sau prin telefon cu privire la locul ├«nt├ólnirii, rela┼úiile sexuale dintre cei doi av├ónd loc la fostele grajduri C.A.P., locuin┼úa fetei, precum ┼či la locuin┼úa familiei vecine. Ea le-a povestit prietenelor sale de 13 ani ┼či 14 ani despre rela┼úia sa cu Viorel, despre care spunea c─â este ├«ndr─âgostit─â, iar acesta ├«i cump─âra carduri de re├«nc─ârcare a telefonului mobil, pentru a putea ┼úine leg─âtura. B─ârbatul a fost condamnat la patru ani de ├«nchisoare, iar ceilal┼úi patru parteneri ai fetei, cu to┼úii adolescen┼úi, au fost pedepsi┼úi cu amenzi administrative. Viorel Jurj a fost eliberat ├«n 2013.

    Dacă soluţia dată zilele trecute de Judecătoria Deva va rămâne definitivă, după apel, el se va întoarce în închisoare, pentru a executa restul de pedeaspsă din condamnarea de cinci ani.

  • ALERTA Radu Maz─âre, la un pas de ELIBERARE! Dezv─âluire bomb─â!

    mazare

    Asta este bomba anului. Nici nu a ajuns bine ├«n pu╚Öc─ârie ╚Öi este la un pas de eliberare. Radu Maz─âre ar putea fi liber. Vestea a venit imediat dup─â ce fostul primar a anun╚Ťat c─â va contesta la CEDO decizia de ├«ncarcerare

    Dezv─âluiri dinamit─â ├«n privin╚Ťa lui Radu Maz─âre. Fostul edil a anun╚Ťat c─â nu renun╚Ť─â la lupt─â ╚Öi c─â va da statul rom├ón ├«n judecat─â la CEDO, fiind convins c─â drepturile i-au fost ├«nc─âlcate. Deocamdat─â nu e foarte clar ce s-a ├«nt├ómplat cu cerea lui c─âtre ├Änaltul Comisariat pentru Refugia┼úi al Na┼úiunilor Unite. Conform ÔÇ×LÔÇÖExpress de MadagascarÔÇŁ, solicitarea va fi examinat─â de ├Änalta Curte de Justi╚Ťie pe 21 ianuarie 2020.

    ÔÇ×M-am mirat c─â Radu Maz─âre nu a ie╚Öit cu chestia asta pe tapet, pentru c─â ├«n acel document emis de Organiza╚Ťia Na╚Ťiunilor Unite scrie clar c─â el este ├«ntr-o procesare ╚Öi c─â nu are voie s─â fie relocat din locul unde el a f─âcut aceast─â aplica╚ŤieÔÇŁ, a apus Cornel T─âb─âcaru, la Antena 3.

    Potrivit lui Cornel T─âb─âcaru, Radu Maz─âre a f─âcut o gre╚Öeal─â. ÔÇ×A aplicat ca rezident pe baz─â de investi╚Ťie, ca investitor ÔÇô nu a cerut refugiu, nici azil. Aceast─â viz─â i se d─â pe doi ani, i se mai d─â pe doi ani, i se mai d─â pe un an ╚Öi dup─â aia prime╚Öte cet─â╚Ťenie. El, cu aceast─â reziden╚Ť─â, nu s-a pus sub protec╚Ťia nici cartei ONU, nici a altora. Dar el este de╚Ťin─âtorul unui document ONU ├«n care el era ├«n procesare la ONUÔÇŁ, a ad─âugat omul de afaceri.

    Radu Maz─âre abia a fost adus ├«n Rom├ónia ╚Öi are de isp─â╚Öit 9 ani de pu╚Öc─ârie dup─â ce a fost condamnat definitiv. Mai mult, fostul edil mai are o sentin╚Ť─â identic─â primit─â ├«ntr-un alt dosar, dar aceea este doar ├«n prim─â instan╚Ť─â.

  • Radu Maz─âre, dezv─âluiri care vor CUTREMURA sistemul! Breaking news

    mazare evz feri

    Radu Maz─âre a spus c─â va da statul rom├ón ├«n judecat─â la CEDO: ÔÇ×Toate considerentele de condamnare sunt clar ├«mpotriva jurispruden╚Ťei ╚Öi deciziilor CEDO de p├ón─â acum, dar sigur c─â p├ón─â voi ajunge eu s─â fiu judecat acolo voi face pu╚Öc─ârie. Eu consider c─â nu este o justi╚ŤieÔÇŁ, sus╚Ťine fostul primar al Constan╚Ťei, ├«ntr-un comunicat remis prin intermediul avocatului s─âu.

    Fostul primar a mai spus c─â judec─âtorul Ionu╚Ť Matei a fost pus cu m├óna pre╚Öedinte de complet ├«n mod nealeatoriu.

    ÔÇ×M-a condamnat ├«n doar trei termene la nou─â ani de pu╚Öc─ârie. A ├«nl─âturat expertizele judiciare care au concluzionat c─â prejudiciul ├«n acest dosar este zeroÔÇŁ, a mai spus Radu Maz─âre.

    ÔÇŁVad ca foarte multi vorbesc despre condamnarea mea de 9 ani si a celorlati oameni din acest dosar, care este in opinia mea si a avocatilor una absolut nedreapta si revoltatoare.

    Pe fondul acestui dosar, la Curtea de Apel Bucuresti, pe parcusul a 8 ani de proces, a 106 termene si a 5 judecatori schimbati, s-au realizat de catre instanta doua expertize judiciare ÔÇô mamut . Una de evaluare imobiliara si una topografica. Ambele expertize au evidentiat un prejudiciu zero, demoland raportul DNA-ului facut in acest sens. Asa se face ca la finalul judecatii la Curtea de Apel au fost zeci de achitari in dosar iar eu am fost condamnat cu suspendare, ca sa fie ceva.

    In apel insa, la ICCJ, ÔÇ×celebrul si temutulÔÇŁ judecator Ionut Matei, pus cu mana presedinte de complet in mod nealeatoriu, cunoscut ca un apropiat si un bun executant al sistemului securist reinviat in ultimii ani in Romania, m-a condamnat, in doar 3 termene, la 9 ani de puscarie. Cum? Foarte simplu:

    Ôłĺ 1. a inlaturat expertizele judiciare neutre realizate de instanta de fond si s-a bazat numai pe rapoartele acuzatorului, adica ale DNA

    Ôłĺ 2. fara probe noi, le-a reinterpretat pe cele existente deja.

    Trebuie adaugat ca in dosarul ANRP 1, dosar similar cu al meu, in motivarea achitarii inculpatilor de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie se scria ca nu pot raspunde membrii comisiei de retrocedare pentru valorile din expertizele realizate de catre evaluatori autorizati in cazul retrocedarilor. Adica, invers de cum s a apreciat in dosarul meu!!!

    Toate considerentele de condamnare a mea sunt clar impotriva jurisprudentei si deciziilor CEDO de pana acum, dar, sigur, pana voi ajunge sa fiu judecat acolo voi face puscarie. Ca si in cazul primarului Mircea Gutau!ÔÇŁ, se arat─â printre altele, ├«n documentul dat publicit─â╚Ťii trimis de Maz─âre.

    prin avocat Haralambie LizetaÔÇŁ, se arat─â ├«n comunicatul lui Radu Maz─âre.

  • BREAKING NEWS. Maz─âre d─â Rom├ónia ├«n judecat─â la CEDO

    mazare radu fost primar

    Radu Maz─âre a anun╚Ťat printr-un comunicat de pres─â, remis prin intermediul avocatului s─âu c─â va da Rom├ónia ├«n judecat─â la CEDO. Avocatul Lucian Bolca╚Ö a vorbit de ╚Öansele pe care le poate avea fostul edil al Constan╚Ťei ├«n urma acestei pl├óngeri.

    ”Eu nu a╚Ö vrea s─â m─â substitui ap─âr─ârilor pe care ╚Öi le face Radu Maz─âre. Dac─â la CEDO contest─â numai condi╚Ťiile ├«n care a fost extr─âdat, incluz├ónd deten╚Ťia ╚Öi toate celelalte, eu cred, conform a ceea ce ╚Ötiu din informa╚Ťii publice, are dreptate. Dac─â este ├«ns─â vorba ╚Öi de dosarul ├«n care a fost condamnat, aici, din nou, avoca╚Ťii s─âi au calea constesta╚Ťiei ├«n anulare ╚Öi pot s─â ac╚Ťioneze ├«n continuare pe ap─âr─ârile pe care ╚Öi le-a f─âcut, pe care nu po╚Ťi nici s─â le confirmi, nici s─â le comba╚Ťi av├ónd ├«n vedere c─â sunt avoca╚Ťie ├«n func╚Ťie ╚Öi am obliga╚Ťia de rezerv─â fa╚Ť─â de colegii mei”, a spus avocatul Lucian Bolca╚Ö, ├«n cadrul jurnalului de ╚Ötiri, de la Rom├ónia TV.

    Referitor la afirma╚Ťiile lui Radu Maz─âre potrivit c─ârora ar fi o victim─â a sistemului, Lucian Bolca╚Ö spune c─â nu poate vorbi despre acest lucru necunosc├ónd dosarul.

    ”Nu am cum s─â cred acest lucru necunosc├ónd dosarul. Dac─â ├«ntr-adev─âr ├«n dosar nu exist─â probe de vinov─â╚Ťie, atunci singurele probe sunt de victim─â a sistemului”, a ad─âugat Lucian Bolca╚Ö.

  • Kovesi, VICTORIE INCREDIBILA! Lovitur─â DURA pentru Guvern dup─â decizia CEDO (Surse)

    kovesi 84575900

    Victorie incredibil─â pentru Laura Codru┼úa Kovesi la CEDO dup─â ce se pare c─â ├«n cursul zilei de miercuri Curtea European─â a Drepturilor Omului a respins cererea guvernului de am├ónare cu dou─â luni a judec─ârii pl├óngerii depuse de fosta ┼čef─â DNA.

    Laura Codru┼úa Kovesi a atacat ├«n luna ianuarie 2019 la CEDO decizia de revocare din func┼úia de ┼čef al DNA. Informa┼úia a ap─ârut pe G4Media.ro care citeaz─â surse judiciare.

    ÔÇŁCEDO a informat ambele p─âr╚Ťi, procedura de judecat─â e una de urgen╚Ť─â. E aberant s─â ceri un termen de 2 luni ├«n condi╚Ťiile ├«n care e o procedur─â de urgen╚Ť─â, cred c─â e doar o ├«ncercare de am├ónare a procesului din partea guvernuluiÔÇŁ, a declarat Kovesi miercuri, ├«ntrebat─â cum comenteaz─â cererea guvernului.

    Tot miercuri, Kovesi a spus că nu comentează alte dosare, atunci când a fost întrebată de rechizitoriul declarat nul din Dosarul Revoluţiei sau prinderea lui Radu Mazăre în Madagascar.

    Laura Codru┼úa Kovesi a atacat la CEDO decizia de revocare din func┼úia de ┼čef al DNA, potrivit unui r─âspuns al Parchetului general pentru transmis pe data de 8 ianuarie. Kovesi sus╚Ťine c─â nu a avut calitatea de parte ├«n conflictul constitu╚Ťional solu╚Ťionat la CCR, c─â instan╚Ťa constitu╚Ťional─â a hot─âr├ót revocarea sa, dar c─â nu a fost citat─â, nici n-a avut posibilitatea de a se ap─âra.

    Fosta ┼čef─â DNA mai arat─â c─â decizia CCR nu a putut fi contestat─â ╚Öi c─â, ├«n consecin╚Ť─â, nu i-au fost respectate garan╚Ťiile unui proces echitabil.

Back to top button