CEDO

CEDO a admis plângerea formulată de Asociația ACCEPT și 14 persoane împotriva Statului Român prin care s-a sesizat încălcarea Articolului 8 din Convenția CEDO, „dreptul la respectarea vieţii private şi de familie”.

Curtea a luat hotărârea cu cinci voturi „pentru” și două „împotrivă”.

Decizia era previzibilă, fiind anticipată de R3media încă de săptămâna trecută. De altfel, cazul vine după ce curtea a luat o decizie asemănătoare față de un caz identic, din Rusia.

În acest moment, Parlamentul României, în care majoritatea este deținută de coaliția PSD-PNL, are două opțiuni: să ignore hotărârea CEDO, dar să respecte voința majorității românilor sau să facă invers.

De altfel, în fața Curții, Guvernul României a susținut chiar acest argument: că majoritatea populației este împotriva unei astfel de legalizări.

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, s-a declarat un creștin practicant, afirmând chiar că teama sa numărul 1 este să nu moară neîmpărtășit.

La fel, președintele PSD și viitorul premier al României, Marcel Ciolacu, s-a dus recent în Sfântul Munte Athos(foto). El postează regulat poze cu biserici și recent a declarat că „suntem creştini, ne-am crescut copiii în valorile creştine”.

Ofiter al Politiei Capitalei: „I-am tras una in gura si direct cu capu’ de asflat a dat!”

Inregistrarea video a ajuns pe adresa CEDO: „Ofiter al Politiei Capitalei, loveste cu o cruzime animalica un tanar care coborase din tramvai! Asa arata democratia in Romania, stat capturat de mafia serviciilor secrete – oameni lasati in balti de sange pe strada!” Politia Romana te bate! Te mutileza pe viata!

Buligan, angajat al Politiei Romane: „L-am batut pana s-a pisat sange pe el, direct in spital a ajuns!”.

Vezi si: Polițiștii se vaită că n-au bani dar sunt acum dotați cu 600 de mașini BMW de ultimă generație (33.200 euro/bucata)

Vezi si: Politia, violenta grupare de interlopi aflati in slujba statului mafiot: „Ce tun am tras!”. Ii vezi in centrul Bucurestiului cum urla si pisa ochii: „Politistii sunt saraci! Politistii nu au bani!” …dar cumpără 600 de BMW-uri

Vezi si: Un polițist încearcă să se ”afirme” sărind un gard mobil și căzând cu tot cu el! (VIDEO)

autor: veghepatriei

Femeia de serviciu care a bătut politiștii, judecătorii și procurorii la CEDO. Cazul unei femei de serviciu, victimă a hărțuirii sexuale la locul de muncă, a scos la iveală problemele întregului sistem juridic din România, dar și problemele societății în care trăim. Timp de mai bine de doi ani, femeia a fost umilită de seful CFR al gării la care lucra, iar polițiștii, procurorii și judecătorii din țara noastră nu i-au făcut dreptate. Victima a mers până la CEDO, iar acolo a avut câștig de cauză.

Femeia de serviciu s-a împrumutata la bancă pentru a plăti avocata

Femeia de serviciu și-a făcut dreptate la CEDO
Cum a fost tratat cazul de autoritățile din România
Hărțuirea sexuală la locul de muncă este o problemă mai des întâlnită decât ar crede mulți dintre români, dar este o problemă cu care se confruntă multe persoane, iar celor mai multe dintre ele nu li se face dreptate. Totuși, victoria obținută de o femeie de serviciu la CEDO este dovada că acest lucru este posibil, dacă renunți la teamă și la rușinea față de societate.

O femeie de serviciu din România a bătut politiștii, judecătorii și procurorii la CEDO
Cazul unei femei de serviciu care a lucrat la gara CFR Timișoara este un exemplu perfect al problemelor din sistemul juridic românesc, dar este un caz cu final fericit. Timp de mai bine de 2 ani, femeia a suportat hărțuirea sexuală a șefului CFR al gării, iar autoritățile din România i-au tata cazul cu indiferență, ca în cele din urmă să-l claseze, relatează Libertatea.

Victima nu a renunțat, așa cum se întâmplă în majoritatea cazurilor, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului i-a dat dreptate. Nu doar atât, cazul femeii a dus la o premieră în jurisprudența CEDO.

„Este prima decizie CEDO care spune că hărțuirea sexuală este o atingere la adresa vieții private”, spune Iulia Motoc, judecătoare CEDO care a făcut parte din completul de judecată, potrivit sursei citate.

Vom face referire a femeia de serviciu în cauză cu aliasul C.. Femeia, o angajată la o firmă de salubritate din Timișoara, a vorbit despre anii de umilință pe care i-a trăit din cauza lui C.P., bărbatul pe care l-a reclamat pentru hărțuire sexuală, șef de gară la Timișoara Est.

Prin ce umilințe a trecut femeia

C. lucra din 2014 la Gara Est Timișoara, iar în toamna anului 2017, femeia de 47 de ani a depus o plângere penală pentru hărțuire sexuală. În această plângere, românca a reclamat următoarele:

– șeful de gară, C.P., i-a cerut de mai multe ori să facă sex cu el.
– pentru că l-a refuzat în mod constant, a început să ia o serie de măsuri care să îi creeze disconfort, terorizând-o.
– încerca să o dezbrace când o găsea singură sau într-un loc mai izolat. Îi spunea să stea locului, că o să îi facă „ceva frumos”.
– a devenit tot mai insistent și agresiv.
– C. a încercat să îl evite pe C.P., însă acesta o urmărea când rămânea singură.
– refuza să îi dea produsele de curățenie, astfel încât ea să nu își mai poată face treaba.
– o amenința că „îi va da un șut în fund” și îi spunea că el e șeful, iar ea e o simplă femeie de serviciu.

„Mă lua să mă dezbrace, îmi sucea mâna la spate, să stau cuminte. Îi spuneam să-și vadă de familie, că are doi copii, el zicea să nu mă bag în familia lui. (…)

Am spus că «NU», de ce nu m-a lăsat în pace? Chiar dacă eu sunt femeie de serviciu și el este șef, în primul rând suntem oameni. Făceam curat repede în biroul lui și fugeam, îmi era silă de el.”, povestește femeia.

Angajat s-a plâns de modul în care au acționat autoritățile din România, care a privat-o de o soluționare corectă a plângerilor sale și a produs consecințe negative pentru viața ei privată, relația cu colegii de muncă și sănătatea ei în general.

În cele din urmă, după ce cazul ei a fost clasat în România, femeia a lua legătura cu Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului din România (OADOR), cu ajutorul unei rude. Organizația i-a pus la dispoziție un avocat, Bianca Ioana Radu, pentru plata căruia victima s-a împrumutat la bancă.

Ce presupune decizia CEDO
Judecătorii CEDO au dat un verdict săptămâna aceasta, pe 30 august, la mai puțin de doi ani de la plângerea inițială făcută la Curtea Europeană. Au decis, în unanimitate, că felul în care a fost investigat cazul a avut vicii atât de semnificative, încât echivalează cu o încălcare a obligațiilor statelor în temeiul articolului 8 din Convenție.

O astfel de decizie arată că declarațiile lui C. nu au fost tratate ca probe pertinente de către procurori și că aceștia nu au ținut cont de context. Autoritățile din România au concluzionat că C. nu s-a simțit umilită sau intimidată, deși nu au cerut nicio expertiză psihologică a acesteia.

Decizia CEDO nu este încă definitivă, dar rămâne definitivă după trei luni sau dacă nu se apelează la Marea Cameră.

„Dar când deciziile sunt unanime, este aproape imposibil ca această să fie schimbată de Marea Cameră”, a precizat judecătoarea de la CEDO.

Sursa: spynews.ro

Apar noi detalii despre Elena Udrea, fostul ministru al Turismului și Dezvoltării Regionale din România. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a refuzat miercuri, 15 iunie 2022, să suspende mandatul european de arestare pe numele său.

Amintim faptul că Elena Udrea a fost condamnată definitiv pentru fapte de corupţie în iunie 2018, când se afla în Costa Rica. Recursul său în anulare a fost respins în aprilie 2022, iar acum se află în curs o altă cale de atac extraordinară împotriva sentinţei sale. Tot atunci, autorităţile române au emis pe numele ei un mandat de arestare, potrivit unui comunicat de presă al CEDO.

De altfel, tot atunci, Elena Udrea a fost arestată preventiv în Bulgaria. Mandatul ei european a fost confirmat de justiţia bulgară, drept urmare, Elena Udrea a sesizat marţi CEDO, solicitând suspendarea de urgenţă a executării mandatului european de către autorităţile bulgare. De asemenea, aceasta a solicitat, din nou, să nu fie extrădată în România.

Elena Udrea nu vrea să fie extrădată în România
Aceasta a invocat diverse articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, explicând că urmează să fie închisă într-un penitenciar care nu are condiţii corespunzătoare normelor europene.

Ea a spus totodată şi că a primit ameninţări cu moartea în timp ce se afla în arest preventiv. De altfel, ea a susţinut ferm că a fost condamnată de o instanţă constituită nelegal, ce nu a fost independentă şi imparţială.

Din nefericire pentru Elena Udrea, argumentele sale nu i-au convins pe magistraţii europeni, care „au decis să respingă aplicarea măsurii provizorii”, a transmis miercuri CEDO, fără a-şi motiva decizia.

Sursa: capital.ro

Președintele rus Vladimir Putin a semnat un proiect de lege privind nerespectarea de către Rusia a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), a anunțat sâmbătă Kremlinul, potrivit agenției Xinhua.

În conformitate cu legea, Rusia nu va respecta hotărârile CEDO adoptate după 15 martie, dată la care țara și-a anunțat ieșirea din Consiliul Europei.

În plus, compensațiile evaluate de CEDO vor fi făcute numai în ruble și vor fi transferate numai în conturi din băncile rusești. Proiectul de lege a fost aprobat miercuri de Consiliul Federației sau camera superioară a parlamentului rus.

Sursa: stiripesurse.ro

Fostul președinte al României a primit miercuri verdictul cu privire la dosarul legat de colaborarea cu Securitatea. Curtea Supremă a respins apelul lui Traian Băsescu și a menținut decizia instanței de fond. Decizia nu a fost deloc pe placul fostului șef de stat, care precizează că nu se va opri aici, ci va merge mai departe, la CEDO.

Traian Băsescu, fostul președinte al României, a avut în urmă cu doar câteva minute o reacție virulentă cu privire la decizia Curții Supreme. Acesta susține că a luat „notă de decizie”, însă nu are de gând să renunțe. Va merge mai departe și își va căuta dreptatea la CEDO.

„Am luat nota de decizia ICCJ pe care nu o voi comenta public, asa cum am procedat de-a lungul intregului proces.

Voi face demersurile legale la CEDO”, a scris Traian Băsescu pe pagina personală de Facebook.

ICCJ a respins apelul lui Traian Băsescu
Miercuri, Traian Băsescu a aflat decizia ICCJ cu privire la dosarul în care este acuzat de legături cu fosta Securitate. În documentele depuse de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) se arată faptul că fostul președinte a furnizat informații prin care denunța colegi de facultate și de serviciu pentru presupuse ”activităţi potrivnice regimului totalitar comunist”. Mai mult decât atât, informațiile oferite erau și cu privire la intențiile apropiaților de a părăsi România.

Sursa: evz.ro

O recentă decizie a CEDO stabilește că o persoană nu este obligată să restituie banii primiți în mod eronat de la stat, cu o condiție.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că autoritățile care acordă ajutor de șomaj pentru o perioada mai lungă față de cea stabilită inițial unei persoane, nu au dreptul să ceară banii înapoi. Curtea a arătat că persoană nu este responsabilă de greșeala oficialilor. În plus, prin faptul că au acționat în instanța persoană respectivă, autoritățile i-au încălcat dreptul la proprietate.

De unde a pornit problema

Cazul s-a întâmplat în Croația, unde o femeie a primit ajutor de șomaj din anul 1995 până în anul 2001. Autoritățile nu i-au mai dat bani din 2001, însă au constatat că trebuia să nu mai beneficieze de acești bani încă din 1998. Femeia a fost dată în judecată, unde i s-a solicitat returnarea sumelor primite în perioada 1998-2001, în 60 de rate cu dobândă.

Această a refuzat să plătească și a cerut ajutorul CEDO pentru a lămuri situația.

CEDO a reținut că femeia nu este vinovată, întrucât a obținut ajutorul de șomaj în mod legal și nu a încercat să inducă în eroare autoritățile croate pentru a primi mai mulți bani decât trebuia. În plus, cât timp autoritățile i-au acordat ajutorul de șomaj, femeia era îndreptățită să creadă că banii pe care îi primește i se cuvin, deoarece nu a fost înștiințată cu privire la un termen limita până la care avea dreptul să beneficieze de ajutor de șomaj.

„Având în vedere faptul că este bolnavă și nu are niciun venit, autoritățile locale i-au încălcat drepturile, punând o povara individuală excesivă asupra ei”, a mai precizat CEDO.

CEDO consideră că autoritățile croate sunt responsabile să verifice perioada în care femeia avea dreptul la ajutor de șomaj, iar faptul că această a primit bani timp de trei ani în plus față de perioada stabilită este exclusiv culpa autorităților. De asemenea, încercând să recupereze banii oferiți din greșeală, autoritățile au încălcat dreptul de proprietate al femeii.

Pentru aceste considerente, CEDO a hotărât că statul croat trebuie să îi plătească femeii despăgubiri pentru daune morale în valoare de 2.600 de euro.

Sursa: dcbusiness,ro

Adriana Stoicescu, fosta președintă de la Tribunalul Timișoara, a solicitat autorităților să permită judecătorilor să vorbească adevărul. Poziția acesteia vine după ce Inspecția Judiciară a respins sesizarea făcută de președintele CSM, Bogdan Mateescu, prin care judecătoarea era acuzată că ar fi adus atingere independenței procurorilor prin conținutul postărilor de pe rețelele de socializare.

Adriana Stoicescu a ajuns să fie pusă sub lupă după ce președintele CSM, Bogdan Mateescu, a înaintat o sesizare prin care a cerut cercetarea disciplinară a judecătoarei ca urmare a mesajelor acesteia de pe Facebook, prin care ar fi atacat independența procurorilor. Inspecția Judiciară a respins, însă, sesizarea. În acest context, Adriana Stoicescu a lansat un apel prin care cere autorităților să lase judecătorii să se exprime liber, însă în „limite legale și de bun simț”.

Adriana Stoicescu: „Lăsați-ne să vorbim”
„Lăsați-ne să vorbim! În limite legale și de bun simț! Fără să aducem atingere justitiei și colegilor, fara sa comentam hotarari judecatoresti! Nu o facem pentru ca vrem sa fim vedete! Nu o facem pentru ca ne place sa ne bagam in seama! Nu avem stapani sau papusari in spatele nostru! Nu vrem functii sau onoruri!

Vrem ca adevarul sa fie spus si cunoscut. Vrem sa aveti parte de justitie dreapta si magistrati independenti. Vrem sa ne fie recunoscut dreptul la libera exprimare! Muncim cu totii si vrem sa va respectam si sa fim respectati! Si da, vrem ca cei care mint si dezinformeaza sa plateasca. Vrem ca cei care fac politica pe fata sa plece in politica, sa nu se mai ascunda dupa roba de magistrat pentru a face prozeliti.

Iar CEDO vă spune cam același lucru”, a transmis Adriana Stoicescu într-o postare pe Facebook, oferind drept exemplu situația Bulgariei, condamnată după ce a declanșat urmărirea disciplinară împotriva unei judecătoare care critica Guvernul și CSM.

Bulgaria a fost condamnată de CEDO pentru „șicanarea” unei judecătoare „incomode”
„Bulgaria a fost condamnată marţi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru că a declanşat urmăriri disciplinare împotriva unei judecătoare care critica guvernul şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pentru a o „sancţiona” şi „intimida”, informează AFP.

„Aleasă în 2009 preşedinte al Uniunii Judecătorilor din Bulgaria (UJB), principala asociaţie profesională de magistraţi, Miroslava Stefanova Todorova a criticat în mai multe rânduri acţiunile CSM, printre care unele numiri de preşedinţi de jurisdicţii, precum şi politica guvernamentală în materie de justiţie”, precizează CEDO într-un comunicat.

La scurt timp, CSM i-a reproşat Miroslavei Stefanova Todorova întârzieri în analizarea dosarelor juridice şi ea s-a pomenit cu salariul redus, apoi a fost retrogradată pentru o durată de doi ani, după ce a fost cât pe ce să fie revocată şi a fost privată de remunerare timp de un an.

„Scopul principal al urmăririlor disciplinare angajate împotriva reclamantei”, foarte mediatizată la acea vreme, şi al sancţiunilor impuse de CSM „nu era de a asigura respectarea termenelor pentru finalizarea dosarelor, ci cel de a o sancţiona şi intimida” pe Miroslava Stefanova Todorova, din cauza „luărilor sale de poziţie critice faţă de CSM şi puterea executivă”, a apreciat CEDO în decizia sa.

„Urmăririle disciplinare îndreptate împotriva ei şi sancţiunile care i-au fost impuse au constituit o ingerinţă în exercitarea dreptului său la libertate de exprimare, (ingerinţă) care nu era necesară într-o societate democratică”, a subliniat CEDO, cu sediul de la Strasbourg.

„CSM a dat dovadă de o severitate aparte la adresa celei vizate, ordonând iniţial revocarea ei”, în final anulată, a continuat CEDO, o sancţiune de o „severitate excepţională” şi „disproporţionată”, denunţată de „o mare parte a comunităţii judiciare şi juridice din Bulgaria, de ministrul justiţiei, de mass-media, de ONG-uri”, precum şi de „organizaţii internaţionale”.

„Dorinţa de a utiliza procedura disciplinară cu titlu de represalii pentru luările de poziţie ale reclamantei este cu precădere preocupantă”, au mai subliniat judecătorii paneuropeni, care au condamnat Sofia la plata sumei de 1340 de euro reclamantei cheltuieli de judecată”, a citat judecătoarea Stoicescu.

„Și da, trebuie să rămânem decenți, să ne respectam colegii, să nu sărim calul și să nu împroșcăm cu noroi în stânga și în dreapta. Mulțumesc tuturor celor care mi-au trimis mesaje, s-au interesat de soarta mea, arătându-mi că le pasă”, a mai scris Adriana Stoicescu pe Facebook.

Sursa: evz.ro

România a fost pusă într-o situație fără precedent. Potrivit ultimelor informații, în cursul zilei de marți, țara noastră a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului la nediscriminare, demnitate umană și întrunire pașnică a comunității LGBTI.

Condamnarea României de către CEDO vine ca urmare a unui incident care a avut loc la o proiecție de film în 2013, la Muzeul Țăranului Român. În același timp, pe lângă condamnare, statul român va fi nevoit să plătească și daune morale, dar și cheltuieli de judecată de aproape 60.000 de euro.

De menționat este faptul că, decizia CEDO a fost pronunțată în cauza ACCEPT și alții împotriva României, care are ca obiect „incidentele homofobe petrecute la Cinematograful din cadrul Muzeului Țăranului Român în 2013”.

Potrivit unui comunicat de presă ACCEPT, CEDO a decis că România a încălcat articolul 14 împreună cu articolele 8 și 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului: dreptul de a nu fi discriminat în raport cu manifestarea dreptului la viață privată și demnitate umană și exercitarea libertății de întrunire pașnică. România are de plătit daune morale și cheltuieli de judecată în valoare de 59.514 euro, precizează sursa citată.

Amintim faptul că acțiunea a fost introdusă de asociația ACCEPT, dar și de alți cinci petenți la CEDO, în urma incidentelor de pe 20 februarie 2013.

Cum a ajuns România în fața CEDO
Mai exact, în acea seară, proiecția unui film cu tematică LGTBI „a fost violent întreruptă de grupuri extremiste prin ocuparea sălii de cinema din incinta MȚR, scandarea unor lozinci homofobe, utilizarea publică de însemne legionare și neonaziste și amenințări cu moartea la adresa publicului și a organizatorilor”, se arată în comunicatul ACCEPT, care precizează că incidentele de acest fel împotriva comunității LGBTI au mai avut loc.

În acest context, CEDO a ajuns la conlcuzia că autoritățile nu au evaluat deloc corect riscul suportat de petenții individuali și nu au răspuns într-un mod adecvat.

„Curtea concluzionează că autoritățile nu au evaluat corect riscul suportat de petenții individuali din partea intrușilor și nu au răspuns în mod adecvat pentru a proteja demnitatea solicitanților individuali împotriva atacurilor homofobe … [Curtea concluzionează] că autoritățile nu și-au îndeplinit obligația pozitivă de a investiga în mod eficient dacă abuzul verbal îndreptat către solicitanții individuali a constituit o infracțiune motivată de homofobie… Procedând astfel, autoritățile și-au arătat propriile prejudecăți față de membrii comunității LGBT”, precizează hotărârea CEDO, citată de ACCEPT.

În același timp CEDO a amintit și despre reacția din acea seară. Curtea susține că întreruperea evenimentului din 20 februarie 2013 a constituit fără îndoială o încălcare a dreptului Asociației ACCEPT și a comunității LGBTI la libertatea de întrunire pașnică, garantat de articolul 11 al Convenției.

ACCEPT reamintește faptul că în seara de 20 februarie 2013, spectatorii sosiți la o proiecție cinema la MȚR au fost „fotografiați sistematic, filmați și agresați verbal drept “spurcăciuni” și “animale”.

Scandări cu moartea și cu însemne religioase
Totodată, aproape 50 de protestatari au blocat proiecția filmului încă din primele minute, scandând “Moarte homosexualilor”, “Nu vă vrem aici”, “Nu sunteți români”, confundând libertatea de a-și exprima dezacordul cu un eveniment legal, cu incitarea la discriminare și la ură pe criteriul orientării sexuale.

ACCEPT mai precizează că pentru a-și explica și legitima actul de huliganism, aceștia au intonat imnul României și cântece ortodoxe, au folosit însemne religioase (icoane) și fasciste (salutul legionar). Unii dintre manifestanţi au intrat în sala de cinematograf cu beţe. Numărul semnificativ de manifestanţi, ameninţările cu moartea, prezenţa beţelor şi întunericul din sală au creat sentimente neputinţă şi de teamă pentru viaţa şi integritatea reclamanţilor şi a restului participanţilor invitaţi de Asociaţia ACCEPT”.

Deși Asociația a sunat la 112 pentru a liniști situația, forețele de ordine, precum poliția locală și jandarmeria nu au intrat în clădire ci au rămas afară fără a interveni în niciun fel, ci încurajându-i mai degrabă pe protestatari.

”Forțele de ordine nu au intervenit pentru a asigura derularea evenimentului în continuare, ci mai repede încurajându-i pe participanții la eveniment să plece cât mai curând, permițând celor 40 de extremiști să ocupe sala de proiecție și să amenințe persoanele LGBTI din sală”, mai precizează sursa citată.

În acest context, decizia CEDO obligă practic Românis să se poziționeze categoric în cazul incidentelor homofobe, acționând conform legislației în vigoare, indiferent de identitatea sau orientarea sexuală a persoanelor respective.

„România este astfel obligată să se poziționeze categoric împotriva incidentelor homofobe și să acționeze conform legislației în vigoare pentru a-și proteja toți cetățenii, indiferent de orientarea lor sexuală sau de identitatea lor de gen. Decizia de astăzi arată clar că încălcarea drepturilor fundamentale nu poate să treacă nesancționată și că autoritățile sunt obligate să le protejeze în astfel de situații”, se mai arată în comunicatul ACCEPT.

Reacția petenților
Mai multe persoane care au depus aplicația la CEDO au oferit o serie de declarații după decizia curții.

Claudia Stănescu, una dintre persoanele care a depus această aplicație la CEDO susține că întreaga lume trăiește într-un stat creștin-ortodox și liber și este important ca decizia CEDO să aibă un impact asupra României, în special asupra instituțiilor care nu au făcut absolut nimic în noaptea din februarie 2013.

În ceea ce privește amenda României, Claudia Stănescu susține că decizia CEDO este una bună pentru ca nimeni să nu mai trăiască cu panică și frică în societate.

Sursa: capital.ro

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a anunţat joi că nu a admis solicitarea eurodeputatului român Cristian Terheş (PNȚ-CD) prin care acesta cerea condamnarea statului român, protestând împotriva izolării decise în lupta împotriva pandemiei de COVID-19.

“Nivelul de restricţii impuse libertăţii de circulaţie a petiţionarului nu permite să se considere că izolarea generală dispusă de autorităţi a constituit o privare de libertate”, a stabilit instanţa cu sediul la Strasbourg, într-o decizie citată şi de AFP.

“Măsura contestată nu poate fi asimilată unei măsuri de arest la domiciliu”, a insistat CEDO, respingând cererea în unanimitate.

Conform CEDO, eurodeputatul PNȚ-CD “nu a fost supus unei supravegheri individuale din partea autorităţilor”, nu a fost “constrâns să trăiască într-un spaţiu înghesuit” şi a putut “avea contacte sociale” şi să îşi părăsească domiciliul “din diferite motive”.

Prin urmare, el nu poate “invoca dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului în privinţa dreptului la libertate”, mai susţine CEDO, care a precizat totuşi că le-ar fi putut menţiona pe cele legate de “libertatea de circulaţie”.

France Presse reaminteşte că eurodeputatul a sesizat mai întâi instanţele din România, spunând că a fost supus unei “reţineri administrative” din cauza izolării care a limitat ieşirile din casă în perioada 24 martie-14 mai 2020 în contextul stării de urgenţă, şi le-a cerut să dispună eliberarea sa imediată.

Sursa: stiripesurse.ro

Obiectivitatea deciziilor pronunțate de CEDO este pusă la îndoială după ce s-a aflat că mai bine de 20 de judecători din cei 100, care activează în cadrul acestor instanțe, au legătură cu ONG-urile patronate de George Soros.

Adunarea parlamentară a Consiliului Europei a anunțat o anchetă privind independența judecătorilor care activează în cadrul Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg.

Aceasta după ce un raport datat din 2020 a constatat că 22 din cei 100 de judecători permanenți ai CEDO au legături cu Fundația Open Society a lui George Soros. Documentul, elaborat de Centrul European pentru Drept și Justiție, a fost publicat în 2020 și a constatat mai multe fapte care ar putea pune sub semnul întrebării independența CEDO.

Aceste legături ridică semne de întrebare cu imparțialitatea acestor magistrați și, implicit, cu obiectivitatea deciziilor pe care le pronunță.

CEDO joacă un rol crucial în confirmarea sau corectarea deciziilor luate de instanțele europene și a remediat mai multe erori judiciare în trecut. Deciziile au fost acordate, în special, în cazurile referitoare la minoritățile europene.

Cercetarea arată că aproape un sfert (22 din 100) dintre judecători permanenți care au lucrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg (CEDO), între 2009 și 2019, sunt foști oficiali sau colaboratori ai unui număr de șapte ONG-uri. Astfel, 12 dintre judecători sunt conectați direct la Fundația Open Society, alți șapte la Comitetul pentru Drepturile Omului Helsinki, iar ceilalți au legături cu Amnesty International, Human Rights Watch și Interighits.

Judecătorii CEDO în conflict de interese
De asemenea, raportul prezintă cazurile în care acești judecători au prezidat cazurile prezentate de ONG-uri cu car au legătură. Astfel, în zece ani, în intervalul studiat au existat 88 de astfel de cazuri. Raportul confirmă îngrijorările celor care au lansat avertismente și în trecut cu privire la influența crescândă a grupurilor de lobby pentru drepturile omului asupra sistemului de justiție european. Între acestea se află, în special, Fundația pentru o Societate Deschisă a lui George Soros.

Grupul consultativ de experți din cadrul Consiliului Europei, care va investiga acest subiect, și-a stabilit un interval de timp generos pentru a-și elabora propriul raport.

Aceștia au timp până în 2024 ca să pună în aplicare măsurile necesare în vederea restabilirii încrederii în independența CEDO. Sarcina lor este de a oferi garanții suplimentare menite să restabilească încrederea în independența judecătorilor. De asemenea, aceștia trebuie să instituie un sistem eficient care să permită retragerea magistraților din acele cazuri în care există riscul unui conflict de interese.

Sursa: ortodoxinfo.ro

Obiectivitatea deciziilor pronunțate de CEDO este pusă la îndoială după ce s-a aflat că mai bine de 20 de judecători din cei 100, care activează în cadrul acestor instanțe, au legătură cu ONG-urile patronate de George Soros.

Adunarea parlamentară a Consiliului Europei a anunțat o anchetă privind independența judecătorilor care activează în cadrul Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg.

Aceasta după ce un raport datat din 2020 a constatat că 22 din cei 100 de judecători permanenți ai CEDO au legături cu Fundația Open Society a lui George Soros. Documentul, elaborat de Centrul European pentru Drept și Justiție, a fost publicat în 2020 și a constatat mai multe fapte care ar putea pune sub semnul întrebării independența CEDO.

Aceste legături ridică semne de întrebare cu imparțialitatea acestor magistrați și, implicit, cu obiectivitatea deciziilor pe care le pronunță.

CEDO joacă un rol crucial în confirmarea sau corectarea deciziilor luate de instanțele europene și a remediat mai multe erori judiciare în trecut. Deciziile au fost acordate, în special, în cazurile referitoare la minoritățile europene.

Cercetarea arată că aproape un sfert (22 din 100) dintre judecători permanenți care au lucrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg (CEDO), între 2009 și 2019, sunt foști oficiali sau colaboratori ai unui număr de șapte ONG-uri. Astfel, 12 dintre judecători sunt conectați direct la Fundația Open Society, alți șapte la Comitetul pentru Drepturile Omului Helsinki, iar ceilalți au legături cu Amnesty International, Human Rights Watch și Interighits.

Judecătorii CEDO în conflict de interese
De asemenea, raportul prezintă cazurile în care acești judecători au prezidat cazurile prezentate de ONG-uri cu car au legătură. Astfel, în zece ani, în intervalul studiat au existat 88 de astfel de cazuri. Raportul confirmă îngrijorările celor care au lansat avertismente și în trecut cu privire la influența crescândă a grupurilor de lobby pentru drepturile omului asupra sistemului de justiție european. Între acestea se află, în special, Fundația pentru o Societate Deschisă a lui George Soros.

Grupul consultativ de experți din cadrul Consiliului Europei, care va investiga acest subiect, și-a stabilit un interval de timp generos pentru a-și elabora propriul raport.

Aceștia au timp până în 2024 ca să pună în aplicare măsurile necesare în vederea restabilirii încrederii în independența CEDO. Sarcina lor este de a oferi garanții suplimentare menite să restabilească încrederea în independența judecătorilor. De asemenea, aceștia trebuie să instituie un sistem eficient care să permită retragerea magistraților din acele cazuri în care există riscul unui conflict de interese.

Sursa: evz.ro

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că vaccinarea obligatorie este legală în societățile democratice. Totul a pornit de la o plângere formulată de familii din Cehia cu privire la vaccinarea obligatorie a copiilor. Judecătorii de la CEDO au ajuns la concluzia că vaccinarea obligatorie a copiilor în Cehia cu un vaccin nonavalent (împotriva a nouă boli, printre care difterie, tetanos, poliomielită) nu constituie o încălcare a dispozițiilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

Fostul președinte al Curții Constituționale a României (CCR), Augustin Zegrean, a declarat joi seară, la B1 TV, că ”va fi o practică europeană după această decizie”, care ar putea influența și vaccinarea împotriva noului coronavirus. Pe de altă parte, medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, a declarat, în cadrul aceleiași emisiuni că vaccinarea împotriva coronavirusului ”este voluntară și așa va rămâne”.

”Va fi o practică europeană după această decizie. Nu numai pentru copii. Uitați-vă ce spune comunicatul CEDO, spune că vaccinarea este o problemă de solidaritate socială”, a declarat fostul președinte al CCR.

Întrebat dacă, din punctul său de vedere, această decizie va influența și vaccinarea anti-COVID-19, Augustin Zegrean a răspuns:

”Da, dacă un stat care face parte din Consiliul Europei, va dispune mâine obligativitatea vaccinării împotriva COVID-19, nu vei mai avea ce face pentru că, în ultimă instanță, când te judeci cu statul, te judeci la CEDO și CEDO va spune că bine a făcut statul acela”.

Sursa: ortodoxinfo.ro

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), sesizată de părinţi ai unor copii cărora li s-a refuzat accesul la o grădiniţă, din cauză că nu au fost vaccinaţi, în Cehia, a stabilit joi că vaccinarea obligatorie este ”necesară într-o societate democratică”, într-o hotărâre a instanţei sale supreme, Marea Cameră, relatează AFP.

”Această hotărâre susţine posibilitatea unei vaccinări în condiţiile actualei epidemii covid-19”, comentează un jurist specialist în CEDO, Nicolas Hervieu, profesor la Sciences Po Paris.

Juristul subliniază asupra unei ”marje de apreciere lăsată de către Curte statelor în politica lor a vaccinării”.

Hotărârea CEDO ”constată un consens general asupra efectelor benefice ale vaccinării, care nu sunt puse în discuţie de efecte secundare inevitabile, odată ce există un control ştiinţific strict”, apreciază el.

Curtea susţine, în opinia sa, ”principiul solidarităţii sociale care poate justifica impunerea vaccinării tuturor, inclusiv celor care se simt mai puţin ameninţaţi de boală, atunci când este vorba despre protejarea persoanelor mai vulnerabile”

CEDO stabileşte în hotărârea de joi că vaccinarea obligatorie a copiilor în Cehia împotriva a nouă boli – între care difterie, tetanos, poliomielită – nu constituie o încălcare a dispoziţiilor Convenţiei europene a drepturilor omului cu privire la ”dreptul la respectarea vieţii private”.

”Politica vaccinării urmăreşte obiective legitime de protecţie a sănătăţii şi a drepturilor celorlalţi prin faptul că ea îi protejează atât pe cei care sunt vaccinaţi, cât şi pe cei care nu se pot vaccina din motive medicale”, subliniază Curtea.

Persoanele care nu se pot vaccina din motive medicale, relevă CEDO, sunt ”tributare imunităţii colective în a se proteja de boli grave contagioase”.

Cehia ”beneficiază, astfel, de o amplă marjă de apreciere în acest context”, stabileşte Marea Cameră a CEDO – ale cărei hotărâri nu pot să fie atacate în apel -, care arată că ”interesul superior al copiilor trebuie să primeze în toate deciziile care-i privesc”.

Astfel, în cazul în speţă, dacă ”neprimirea copiilor reclamanţi la grădiniţă a implicat pentru ei pierderea unei ocazii cruciale în a-şi dezvolta personalitatea”, ”este vorba despre o măsură mai degrabă preventivă decât punitivă, ale cărei efecte au fost limitate în timp”, stabileşte CEDO.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat în această săptămână 6 hotărâri împotriva statului român, despăbubirile care urmează să fie plătite foștilor proprietari ridicându-se la 15.543.997 euro, cea mai mare sumă de la data aderării României la Consiliul Europei, se arată într-un comunicat al Asociației pentru Proprietate Privată.

Potrivit sursei citate, prin decizia din 14 martie 2019 Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, organism care supraveghează punerea în executare a hotărârilor CEDO de către state, i-a solicitat României să adopte măsuri suplimentare legislative și să prezinte, până la 31 mai 2019 situația dosarelor referitoare la despăgubiri pentru imobile naționalizate.

”Nici guvernul PSD, nici guvernul liberal care i-a urmat nu au luat vreo măsură concretă pentru cazurile semnalate de CEDO, astfel încât instanța europeană a fost nevoită să rezolve zeci de dosare. 103 dosare au fost reunite în cele 6 cauze soluționate marți la Strasbourg”, se arată în comunicatul Asociației pentru Proprietate Privată.

Despăgubirile stabilite de CEDO în ședința din 29 septembrie 2020 au fost:

1. Cauza Dimitrie Dan Popescu și alții contra României (25 de dosare) – despăgubiri în total de 2.989.350 euro
2. Cauza Molațiu și alții contra României (21 de dosare) – despăgubiri în total de 3.357.915 euro
3. Cauza Komaromi și alții contra României (24 de dosare) – despăgubiri în total de 4.059.379 euro
4. Cauza Lengauer și alții contra României (23 de dosare) – despăgubiri în total de 3.112.765 euro
5. Cauza Grigorescu și alții contra României (5 dosare) – despăgubiri în total de 1.060.034 euro
6. Cauza Buttner și alții contra României (5 dosare) – despăgubiri în total de 964.554 euro
   Total 15.543.997 euro.

”Aceasta este cea mai răsunătoare victorie a proprietarilor deposedați abuziv, anul acesta România fiind condamnată, până acum, la peste 20 de milioane de euro despăgubiri. Amintim, în luna iulie, Cauza Nistor și alții contra României (29 de dosare) obliga statul român să plătească altor proprietari, pentru aceeași situație de drept, încă 5 milioane de euro”, se mai arată în comunicatul Asociației pentru Proprietate Privată.

Cele mai relevante informații din comunicat:

Statul român este astfel obligat să plătească despăgubiri foștilor proprietari la valoarea de piață, în majoritatea cazurilor adăugând și câte 5000 de euro daune morale, plus cheltuielile de judecată ocazionate de introducerea acțiunii la CEDO.
Dacă situația acestor proprietari s-ar fi rezolvat în țară, aceștia ar fi primit despăgubiri într-un cuantum mult mai mic, la nivelul grilelor și calculelor realizate de ANRP (prin Comisia pentru Națională pentru Compensarea Imobilelor), în tranșe anuale (timp de 5 ani) și nu ar fi primit daune morale.

Prin urmare, CEDO face dreptate, dar și acolo totul a durat mult prea mult: 15-17 ani de așteptare, unii dintre proprietari au încetat din viață. Există și dosare scoase de pe rol pentru că nu au fost introduși în cauză moștenitorii.
Așadar, la 30 de ani de la Revoluție, în România situația proprietarilor ale căror imobile au fost preluate de statul comunist în perioada 1950-1989 încă nu s-a rezolvat.

Primăria Municipiului București mai are de soluționat 20.842 de notificări. În ritmul de până acum, ar mai trece încă 17 ani până vor fi soluționate. De acolo, dosarul pleacă la Instituția Prefectului care face controlul de legalitate și, fie sesizează instanța, dacă apreciază că nu este corectă dispoziția Primarului General, fie trimite dosarul la ANRP, unde se fac alte verificări.
După încă 5 ani de așteptare, (dar nici acest termen nu este respectat), ANRP, prin Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, poate să invalideze dispoziția primarului și fostul proprietar nu mai primește nimic sau poate să stabilească o valoare (de obicei mult diminuată) a despăgubirilor ce vor fi achitate în 5 tranșe anuale. Deci, un total de peste 27 de ani de așteptare pentru cei care încă mai au dosarele la Primăria Municipiului București. Pentru cei care nu vor fi mulțumiți cu sumele stabilite de ANRP, mai trebuie adăugat și timpul pentru o contestație în instanță.

Prin urmare, văzând și hotărârile de la CEDO de anul acesta, am putea concluziona că ar fi de preferat un dosar acolo, dar nu e chiar așa de simplu, declară avocații Asociației pentru Proprietate Privată care au avut de confruntat atât autoritățile române, cât și instanța de la CEDO și au putut face o comparație.

Statul român, în loc să modifice legislația, așa cum i-a cerut în mod imperativ Comitetul de Miniștri, dimpotrivă, a schimbat în sensul restrângerii drepturilor proprietarilor chiar legislația care acorda despăgubiri. Singura măsură din anul acesta de reducere a cheltuielilor luată de guvern, care, la nivel declarativ, apără dreptul de proprietate, a fost să suspende aplicarea unei legi care a fost așteptată de proprietari de mulți ani.

Prin OUG nr. 72 din 2020, s-a stabilit ca despăgubirile pe care urmează să le primească proprietarii deposedați abuziv să fie calculate tot potrivit grilei din 2013, deși de atunci prețul bunurilor imobile a crescut foarte mult. De asemeni, potrivit acestei ordonanțe, despăgubirile pentru terenurile care nu au destinația de curți-construcții se reduc cu 50%.

Comisarul.ro

Un proces „întors” de CEDO a dus la condamnarea pentru viol a unui bărbat care, împreună cu patru adolescenţi, a întreţinut relaţii sexuale cu o elevă de 11 ani, fata rămânând gravidă. Iniţial, magistraţii au dat o sentinţă mai favorabilă agresorului.

Judecătoria Deva l-a condamnat la cinci ani de închisoare pe Viorel Jurj, un bărbat acuzat că a violat o copilă în vârstă de 11 ani.

Faptele, la care au mai participat patru adolescenţi, au avut loc în anul 2008, iar în urma lor minora a rămas însărcinată. Iniţial, magistraţii au hotărât că Jurj nu se face vinovat de viol ci de act sexual cu un minor, întrucât victima, deşi la acea vreme avea doar 11 ani, ar fi consimţit să întreţină relaţii sexuale cu el.

În 2017, ajunsă la vârsta de 20 de ani, victima a reclamat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului faptul că legile statului român nu i-au oferit suficientă protecţie, iar bărbatul a primit o pedeapsă prea mică faţă de gravitatea faptelor sale – de doar patru ani de închisoare, din care a executat doi ani şi trei luni. Victima a obţinut o soluţie favorabilă la CEDO, iar procesul a fost reluat la Judecătoria Deva, unde Jurj a fost condamnat pentru viol. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, el va mai trebui să achite daune de 50.000 de lei fostei sale victime.

A câştigat la CEDO
În 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat dreptate tinerei din Deva, care la vârsta de 11 ani a fost abuzată sexual, în repetate rânduri de patru adolescenţi şi de bărbatul de 52 de ani, iar magistraţii l-au condamnat pe agresor la patru ani de închisoare. Victima a cerut revizuirea dosarului şi a sentinţei primite de foştii săi agresori. Cazul a scos la iveală amănunte înfiorătoare din viaţa ei. „În timp ce vizita casa unei familii vecine, pentru a se juca împreună cu alţi doi copii, o fată în vârstă de 11 ani a fost violată de mai multe ori într-o perioadă de şapte luni de către rudele copiilor, inclusiv de către un bărbat în vârstă de 52 de ani, şi alţi patru minori. Din august 2008 până în decembrie 2008, bărbatul a tras-o cu forţa de lângă prietenele sale, a dus-o într-o baracă şi a violat-o, punându-i mâna la gură pentru a o împiedica să strige după ajutor. Ea a declarat Poliţiei că a fost agresată sexual în împrejurări similare de alţi patru copii ai vecinilor. Fata a rămas însărcinată şi în cele din urmă a avut un avort. Ea a declarat mai târziu Poliţiei că nu a făcut acuzaţiile după primul viol, deoarece i-a fost ruşine şi pentru că bărbatul de 52 de ani a ameninţat-o că o va bate dacă va spune cuiva”, se arăta în dosarul înaintat Curţii Europene a Drepturilor Omului.

„Fata a iniţiat actul sexual”
Cei cinci suspecţi au susţinut că fata iniţia întotdeauna sexul şi a fost „întotdeauna îmbrăcată sumar”, atunci când mergea în casa lor. „Poliţia a remarcat, totuşi, că vârsta fetei exclude existenţa consimţământului valabil, iar un raport medico-legal psihiatric a ajuns la concluzia că ea arăta semne de stres post-traumatic, că avea dificultăţi în a prevedea consecinţele acţiunilor sale şi că nu a avut discernământ suficient pentru vârsta ei. Cu toate că suspectul adult a fost condamnat pentru act sexual cu un minor, el nu a fost condamnat pentru viol, deoarece nu a fost detectat niciun semn de violenţă pe corpul fetei, iar instanţa a creditat mărturia suspecţilor că fata a acţionat provocator şi a iniţiat sexul. O curte de apel a schimbat mai târziu condamnarea la viol, dar la recurs Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a repus în vigoare hotărârea iniţială, ajungând la concluzia că fata a iniţiat întotdeauna actul sexual şi, prin urmare, nu era clar că ea nu fusese de acord. În această concluzie, instanţa nu a discutat raportul medico-legal psihiatric şi a respins teoria că fata nu avea capacitatea de a consimţi”, se arăta în solicitarea depusă la CEDO.

În dosarul judecat la Judecătoria Deva şi apoi la Curtea de Apel Alba Iulia, a fost soluţionată anchetarea celor patru adolescenţi şi a lui Viorel Jurj (52 de ani la data comiterii infracţiunilor), acuzaţi de viol şi de acte sexuale cu un minor. Eleva a fost lăsată însărcinată de unul dintre cei cinci bărbaţi, care au recunoscut că au întreţinut relaţii sexuale cu ea, chiar dacă îi cunoşteau vârsta fragedă. Viorel Jurj, cel mai vârstnic dintre ei, a fost reţinut şi trimis în judecată, după ce părinţii fetei au depus o plângere împotriva lui, observând că fiica lor era gravidă. Eleva le-a spus că a fost violată. „În urma verificărilor efectuate a rezultat următoarea stare de fapt: familia minorei locuieşte în satul Păuliş, învecinându-se cu o familie cu mai mulţi copii. Întrucât fetele acestei familii sunt de vârste apropiate cu cea a Mădălinei, aceasta mergea des în vizită pentru a se juca împreună. În apropiere, respectiv la fostele grajduri C.A.P., locuia singur Viorel J., în vârstă de 53 ani. Mama copilei a avut o discuţie cu ea, observând că nu mai foloseşte absorbante intime. Cu această ocazie, minora i-a relatat mamei sale că în urmă cu câteva luni a început să întreţină relaţii sexuale cu Viorel şi cu patru dintre băieţii familiei vecine, precizând că relaţiile sexuale au avut loc împotriva voinţei ei. Părinţii au depus o plângere la Poliţie. Cei cinci învinuiţi au recunoscut că au întreţinut relaţii sexuale cu partea vătămată, însă acestea au avut loc de comun acord, mai mult partea vătămată a fost cea care le-a propus acest lucru”, informau anchetatorii.

Fata „îndrăgostită” de Viorel
Minora a fost prezentată pentru consultaţie de specialitate la Serviciul Judeţean de Medicină Legală Hunedoara, ocazie cu care s-a stabilit că prezenta deflorare completă, iar pe corp nu avea prezente urme de violenţă. În schimb, rămăsese însărcinată, la scurt timp intervenindu-se pentru întreruperea sarcinii.

„Învinuiţii au declarat că aproape de fiecare dată eleva avea o vestimentaţie sumară, spre exemplu purta o fustă fără a avea lenjerie intimă, stând în poziţii care permiteau vizualizarea zonelor intime. Totodată au mai declarat că au întreţinut relaţii sexuale cu ea la domiciliul lor sau al acesteia. De regulă, minora mergea la un moment dat la baie, apărând ulterior dezbrăcată complet, după care întreţinea relaţii sexuale cu învinuiţii, acest lucru având loc cu mai multe ocazii şi uneori foloseau prezervative. În plus, uneori ea era cea care în timpul raportului sexual stătea deasupra, ceea ce exclude în mod total ideea că fapta învinuiţilor ar avea măcar tangenţial legătură cu fapta de viol. În ceea ce priveşte pe Viorel, acesta a recunoscut că a avut relaţii sexuale în mai multe rânduri cu minora”, se arată în dosar.

Potrivit unor declaraţii din dosar, minora era cea care propunea întâlnirile, modalitatea de comunicare fiind directă sau prin telefon cu privire la locul întâlnirii, relaţiile sexuale dintre cei doi având loc la fostele grajduri C.A.P., locuinţa fetei, precum şi la locuinţa familiei vecine. Ea le-a povestit prietenelor sale de 13 ani şi 14 ani despre relaţia sa cu Viorel, despre care spunea că este îndrăgostită, iar acesta îi cumpăra carduri de reîncărcare a telefonului mobil, pentru a putea ţine legătura. Bărbatul a fost condamnat la patru ani de închisoare, iar ceilalţi patru parteneri ai fetei, cu toţii adolescenţi, au fost pedepsiţi cu amenzi administrative. Viorel Jurj a fost eliberat în 2013.

Dacă soluţia dată zilele trecute de Judecătoria Deva va rămâne definitivă, după apel, el se va întoarce în închisoare, pentru a executa restul de pedeaspsă din condamnarea de cinci ani.

Asta este bomba anului. Nici nu a ajuns bine în pușcărie și este la un pas de eliberare. Radu Mazăre ar putea fi liber. Vestea a venit imediat după ce fostul primar a anunțat că va contesta la CEDO decizia de încarcerare

Dezvăluiri dinamită în privința lui Radu Mazăre. Fostul edil a anunțat că nu renunță la luptă și că va da statul român în judecată la CEDO, fiind convins că drepturile i-au fost încălcate. Deocamdată nu e foarte clar ce s-a întâmplat cu cerea lui către Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite. Conform „L’Express de Madagascar”, solicitarea va fi examinată de Înalta Curte de Justiție pe 21 ianuarie 2020.

„M-am mirat că Radu Mazăre nu a ieșit cu chestia asta pe tapet, pentru că în acel document emis de Organizația Națiunilor Unite scrie clar că el este într-o procesare și că nu are voie să fie relocat din locul unde el a făcut această aplicație”, a apus Cornel Tăbăcaru, la Antena 3.

Potrivit lui Cornel Tăbăcaru, Radu Mazăre a făcut o greșeală. „A aplicat ca rezident pe bază de investiție, ca investitor – nu a cerut refugiu, nici azil. Această viză i se dă pe doi ani, i se mai dă pe doi ani, i se mai dă pe un an și după aia primește cetățenie. El, cu această rezidență, nu s-a pus sub protecția nici cartei ONU, nici a altora. Dar el este deținătorul unui document ONU în care el era în procesare la ONU”, a adăugat omul de afaceri.

Radu Mazăre abia a fost adus în România și are de ispășit 9 ani de pușcărie după ce a fost condamnat definitiv. Mai mult, fostul edil mai are o sentință identică primită într-un alt dosar, dar aceea este doar în primă instanță.

Radu Mazăre a spus că va da statul român în judecată la CEDO: „Toate considerentele de condamnare sunt clar împotriva jurisprudenței și deciziilor CEDO de până acum, dar sigur că până voi ajunge eu să fiu judecat acolo voi face pușcărie. Eu consider că nu este o justiție”, susține fostul primar al Constanței, într-un comunicat remis prin intermediul avocatului său.

Fostul primar a mai spus că judecătorul Ionuț Matei a fost pus cu mâna președinte de complet în mod nealeatoriu.

„M-a condamnat în doar trei termene la nouă ani de pușcărie. A înlăturat expertizele judiciare care au concluzionat că prejudiciul în acest dosar este zero”, a mai spus Radu Mazăre.

”Vad ca foarte multi vorbesc despre condamnarea mea de 9 ani si a celorlati oameni din acest dosar, care este in opinia mea si a avocatilor una absolut nedreapta si revoltatoare.

Pe fondul acestui dosar, la Curtea de Apel Bucuresti, pe parcusul a 8 ani de proces, a 106 termene si a 5 judecatori schimbati, s-au realizat de catre instanta doua expertize judiciare – mamut . Una de evaluare imobiliara si una topografica. Ambele expertize au evidentiat un prejudiciu zero, demoland raportul DNA-ului facut in acest sens. Asa se face ca la finalul judecatii la Curtea de Apel au fost zeci de achitari in dosar iar eu am fost condamnat cu suspendare, ca sa fie ceva.

In apel insa, la ICCJ, „celebrul si temutul” judecator Ionut Matei, pus cu mana presedinte de complet in mod nealeatoriu, cunoscut ca un apropiat si un bun executant al sistemului securist reinviat in ultimii ani in Romania, m-a condamnat, in doar 3 termene, la 9 ani de puscarie. Cum? Foarte simplu:

− 1. a inlaturat expertizele judiciare neutre realizate de instanta de fond si s-a bazat numai pe rapoartele acuzatorului, adica ale DNA

− 2. fara probe noi, le-a reinterpretat pe cele existente deja.

Trebuie adaugat ca in dosarul ANRP 1, dosar similar cu al meu, in motivarea achitarii inculpatilor de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie se scria ca nu pot raspunde membrii comisiei de retrocedare pentru valorile din expertizele realizate de catre evaluatori autorizati in cazul retrocedarilor. Adica, invers de cum s a apreciat in dosarul meu!!!

Toate considerentele de condamnare a mea sunt clar impotriva jurisprudentei si deciziilor CEDO de pana acum, dar, sigur, pana voi ajunge sa fiu judecat acolo voi face puscarie. Ca si in cazul primarului Mircea Gutau!”, se arată printre altele, în documentul dat publicității trimis de Mazăre.

prin avocat Haralambie Lizeta”, se arată în comunicatul lui Radu Mazăre.

Radu Mazăre a anunțat printr-un comunicat de presă, remis prin intermediul avocatului său că va da România în judecată la CEDO. Avocatul Lucian Bolcaș a vorbit de șansele pe care le poate avea fostul edil al Constanței în urma acestei plângeri.

”Eu nu aș vrea să mă substitui apărărilor pe care și le face Radu Mazăre. Dacă la CEDO contestă numai condițiile în care a fost extrădat, incluzând detenția și toate celelalte, eu cred, conform a ceea ce știu din informații publice, are dreptate. Dacă este însă vorba și de dosarul în care a fost condamnat, aici, din nou, avocații săi au calea constestației în anulare și pot să acționeze în continuare pe apărările pe care și le-a făcut, pe care nu poți nici să le confirmi, nici să le combați având în vedere că sunt avocație în funcție și am obligația de rezervă față de colegii mei”, a spus avocatul Lucian Bolcaș, în cadrul jurnalului de știri, de la România TV.

Referitor la afirmațiile lui Radu Mazăre potrivit cărora ar fi o victimă a sistemului, Lucian Bolcaș spune că nu poate vorbi despre acest lucru necunoscând dosarul.

”Nu am cum să cred acest lucru necunoscând dosarul. Dacă într-adevăr în dosar nu există probe de vinovăție, atunci singurele probe sunt de victimă a sistemului”, a adăugat Lucian Bolcaș.

Victorie incredibilă pentru Laura Codruţa Kovesi la CEDO după ce se pare că în cursul zilei de miercuri Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins cererea guvernului de amânare cu două luni a judecării plângerii depuse de fosta şefă DNA.

Laura Codruţa Kovesi a atacat în luna ianuarie 2019 la CEDO decizia de revocare din funcţia de şef al DNA. Informaţia a apărut pe G4Media.ro care citează surse judiciare.

”CEDO a informat ambele părți, procedura de judecată e una de urgență. E aberant să ceri un termen de 2 luni în condițiile în care e o procedură de urgență, cred că e doar o încercare de amânare a procesului din partea guvernului”, a declarat Kovesi miercuri, întrebată cum comentează cererea guvernului.

Tot miercuri, Kovesi a spus că nu comentează alte dosare, atunci când a fost întrebată de rechizitoriul declarat nul din Dosarul Revoluţiei sau prinderea lui Radu Mazăre în Madagascar.

Laura Codruţa Kovesi a atacat la CEDO decizia de revocare din funcţia de şef al DNA, potrivit unui răspuns al Parchetului general pentru transmis pe data de 8 ianuarie. Kovesi susține că nu a avut calitatea de parte în conflictul constituțional soluționat la CCR, că instanța constituțională a hotărât revocarea sa, dar că nu a fost citată, nici n-a avut posibilitatea de a se apăra.

Fosta şefă DNA mai arată că decizia CCR nu a putut fi contestată și că, în consecință, nu i-au fost respectate garanțiile unui proces echitabil.