ue

A opta țară ca suprafață și a șasea ca populație. România ar trebui să fie o forță în UE. Din nefericire este codașă la multiple capitole.

Potrivit Institutului Național de Statistică, unul din cinci români trăiește în sărăcie. Veniturile celor mai săraci români sunt de șase ori mai mici în comparație cu media Uniunii Europene. De luna viitoare, unul din trei angajați va trăi cu salariul minim de circa 78 de lei pe zi, iar alte milioane bune de cetățeni (șomeri, pensionari) nu vor câștiga nici măcar atât.

În România, 6 din 10 persoane nu își pot permite o vacanță anuală de o săptămână departe de casă – cel mai mare procentaj din UE. Muncim doar ca să achităm facturile la final de lună și să contribuim cu drag și spor la creșterea ”fenomen” a PIB-ului, cauzată în mare parte de inflație și de majorarea taxelor și impozitelor.

Doar bulgarii au pensii mai mici decât noi în Uniunea Europeană. Pensia medie în România este de 382 euro (la un număr de aproape 5 milioane de pensionari), față de o medie în UE de 1.294 euro. Foarte mulți bătrâni trăiesc cu 30 de lei pe zi după ce își plătesc facturile. Unii dintre ei au rămas singuri, neputincioși și adesea bolnavi, departe de copiii plecați să caute un trai mai bun. Statul român nu mișcă un pai pentru a-i ajuta, așa cum se întâmplă în multe din statele civilizate ale UE.

Suntem în topul celor mai sărace țări din Europa raportat la puterea de cumpărare, însă mass-media insistă să promoveze minciuna cu miliardele de euro de la Bruxelles care au adus bunăstare. O bunăstare doar pentru unul din zece români. În realitate, o sărăcie cruntă, ascunsă sub preș de mass-media corporatistă.

Diferențele regionale sunt și ele relevante. București-Ilfov și Ardealul sunt cele mai dezvoltate, având niveluri de trai mai apropiate de media UE, în timp ce Moldova și Oltenia au rămas printre cele mai sărace zone ale blocului comunitar.

Atât guvernul, cât și mass-media aservită, fac trimiteri la țări irelevante din afara UE atunci când vor să scoată în evidență ”dezvoltarea economică” și progresele din ultimii 17 ani. Realitatea este că am fost și am rămas ultima găină din Uniunea Europeană, grație performanțelor politicienilor noștri atât în țară, cât și în raport cu puterea de la Bruxelles și Washington.

România are un potențial imens. Ar trebui să se situeze în primele 8 state din cele 27 ale Uniunii nu doar ca populație și suprafață.

Politicienii slugarnici din partidele mainstream ne-au condus din 2007 spre sărăcie și impotență în cadrul UE, reușind să evite falimentul doar prin intermediul unor împrumuturi masive, cu dobânzi maximale. Împrumuturi prin care practic ne-am vândut libertatea.

A venit momentul ca acești politicieni-marionetă să-și piardă locurile călduțe de la Bruxelles și Strasbourg.

Așadar, duminică votăm suveraniști pe listele pentru europarlamentare.

Adrian Onciu

La scurt timp după manevrele militare cu arme nucleare ale Rusiei, Guvernul, într-o sincronizare suspectă, a emis un regulament privind accesarea mecanismului de asistență internațională ca răspuns la urgența nucleară. Tot ca o coincidență, luna aceasta, la Conferința internațională pe acest sector din Viena va fi abordat și răspunsul coordonat la evenimentele de securitate nucleară. Printre obiectivele Regulamentului adoptat de Executiv se numără și creşterea nivelului de încredere a populaţiei în instituţiile statului cu atribuţii în domeniul răspunsului în caz de accident nuclear sau urgență radiologică.

Apele se agită la nivel european, după amenințările mai mult sau mai puțin voalate dintre NATO și Federația Rusă. Îngrijorător este faptul că autoritățile din UE pregătesc un răspuns coordonat în caz de incident sau atac nuclear. La Conferința internațională privind securitatea nucleară: modelarea viitorului, care se va desfășura între 20 și 24 mai la Viena, în Austria, deja s-a anunțat un subiect de dezbatere cât se poate de fierbinte, și anume răspunsul coordonat al statelor UE la evenimentele de securitate nucleară.

Fix pe acest subiect, Executivul a aprobat în ultima ședință de guvern un Regulament privind accesarea și implementarea mecanismului de asistență internațională prin intermediul Rețelei de asistență și răspuns la urgență nucleară sau radiologică. După cum se precizează și în expunerea de motive a actului normativ, încă din anul 2008, România, prin Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), a declarat la Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), capabilități, expertiză și resurse naționale pe care le-ar putea pune la dispoziție pentru asistență internațională, în domeniile prevăzute de Rețeaua de Asistență pentru Răspuns la Urgență Nucleară sau Radiologică (RANET), astfel că Regulamentul este vizibil redundant.

Misiuni secrete

Hotărârea de Guvern prin care se legiferează Regulamentul prevede că instituțiile participante, inclusiv personalul acestora, care fac parte din misiunile de asistență internațională au obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor aferente misiunii de asistență internațională.

Mai mult, în cazul în care asistența internațională este solicitată sau furnizată și prin alte mecanisme internaționale (UE, NATO, etc), Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) va hotărî mecanismul sau mecanismele prin care se va implementa asistența internațională. Totodată, CNCAN va solicita asistenţă internațională atunci când CNSU va decide că este nevoie de aceasta pentru eliminarea sau minimizarea efectelor unui accident nuclear sau ale unei urgențe radiologice. Asistență internațională solicitată de către statul român poate fi primită cu titlu gratuit sau cu rambursarea cheltuielilor, totală sau parțială, conform prevederilor art. 7 din Convenția cu privire la asistența în caz de accident nuclear sau urgență radiologică.

În situația primirii de asistență internațională cu rambursarea totală sau parțială a cheltuielilor necesare implementării planului de asistență se suportă de la bugetul de stat prin bugetele ordonatorilor principali de credite cu atribuții în domeniu, în subordinea/coordonarea/autoritatea cărora funcționează entitățile participante care beneficiază de asistență internațională.

Asigurarea de personal motivat

Printre obiectivele urmărite prin Regulament se numără și asigurarea unui număr suficient de personal calificat şi motivat şi a unor resurse financiare adecvate pentru un răspuns eficient, în toate organizaţiile responsabile cu prevenirea, pregătirea și răspunsul în caz de accident nuclear sau radiologic.

De asemenea, Guvernul urmărește să crească nivelul de încredere a populaţiei în instituţiile statului cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul prevenirii, pregătirii și răspunsului în caz de accident nuclear sau urgență radiologică, precum și acordarea de asistență internațională, la cererea unui stat, prin intermediul AIEA.

Creatoarea de țoale este cunoscută ca influețărița PSD, în special a lui Marcel Ciolacu, dar pentru că e lacomă să presteze cât mai mult pentru cașcavalul primit, mai dă și din casă.

Deja, toată parada făcută în plandemie se dovedește un fals abject, menit să o plaseze în tabăra anti-sistem.

E bine că se lămuresc lucrurile și în privința croitoresei, ca să mai meargă nimeni după fentele ei, audiența ei ducându-se în cap de la o zi la alta.

Comisarul European pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a afirmat că Uniunea Europeană (UE) necesită un milion de migranți anual pentru a compensa declinul demografic, potrivit unei declarații făcute la Atena și citată de Euobserver, conform informațiilor prezentate de Marius Tucă.

Johansson a subliniat că populația activă a UE scade cu aproximativ un milion în fiecare an, atrăgând atenția asupra necesității unei migrații legale care să crească într-un mod ordonat. “Aceasta este într-adevăr o provocare să faci asta într-un mod ordonat”, a adăugat comisarul UE pentru Afaceri Interne.

Conform datelor prezentate de Ylva Johansson, aproximativ 3,5 milioane de migranți ajung deja legal în UE în fiecare an, în comparație cu aproximativ 300.000 care intră în mod neregulamentar.

Un document emis de Comisia Europeană indică cifre chiar mai ridicate, menționând că, fără migrație, populația activă a UE va înregistra o scădere semnificativă, trecând de la 334 de milioane în 2014 la aproximativ 238 de milioane în 2060.

De asemenea, proiecțiile recente privind populația UE efectuate de Eurostat, biroul de statistică al UE, indică o creștere a populației până în 2026, când se estimează că va atinge vârful la 453,3 milioane, urmând să scadă treptat până la 447,9 milioane până în 2050. Ulterior, se prognozează o scădere mai rapidă până la sfârșitul secolului (419,5 milioane în 2100).

Reforma politicii europene privind migrația a fost adoptată de Consiliul UE în luna decembrie 2023, chiar dacă state membre precum Ungaria, Slovacia și Polonia au criticat vehement acest proiect.

„Respingem cu forţă acest pact privind migraţia. Nu vom lăsa să intre nicio persoană împotriva voinţei noastre”, declara atunci ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, după cum a relatat RostOnline.

Un punct de vedere similar a fost exprimat și de președintele Poloniei, Andrzej Duda.

„Elitele care guvernează UE încearcă să-şi impună opinia pe această temă naţiunilor din Europa. Nu suntem de acord cu asta, credem că cea mai importantă este voinţa naţiunilor”, sublinia preşedintele polonez, potrivit RostOnline.

Totuși, dincolo de aceste obiecții, reforma politicii europene privind migrația a fost adoptată.

Ce prevede documentul UE privind migrația

Această reformă prevede în special un control consolidat asupra intrării migranţilor în UE şi crearea de centre în apropierea frontierelor externe ale blocului comunitar pentru a înlesni repatrierea celor fără drept de azil, dar şi un sistem de solidaritate obligatorie care va consta în cote obligatorii de redistribuire a migranţilor sosiţi în ţările din prima linie, precum Italia, către alte state membre ale UE, anunță agențiile internaționale citate de Agrepres.

Potrivit sursei citate, statele membre UE care refuză trebuie să plătească contribuţii financiare de cel puţin 20.000 de euro pentru fiecare migrant pe care refuză să-l preia.

„Cred că noile reguli sunt mai bune decât cele precedente (…) Dar nu sunt o soluţie. Nu vom rezolva niciodată problema dacă ne gândim cum să gestionăm migranţii când ajung în Europa”, a declarat premierul Italiei, Giorgia Meloni, la o conferinţă de presă de bilanţ pentru anul 2023.

Premierul Giorgia Meloni a subliniat că, în primul rând, ar trebui descurajată plecarea migranţilor către Europa, iar pentru aceasta sugerează încheierea de acorduri cu ţările de origine şi de tranzit, mai ales cu cele din Africa, pentru ca acestea să împiedice trecerile clandestine ale frontierelor.

Uniunea Europeană are nevoie de mai mulți bani proprii, a declarat premierul belgian Alexander De Croo, chiar în momentul în care Bruxelles-ul atinge limitele a ceea ce poate cere guvernelor naționale să contribuie pentru a-și finanța prioritățile.

Propunerea lui De Croo vine în contextul în care liderii UE negociază o revizuire a bugetului blocului 2021-2027, care include finanțarea pentru Ucraina. Belgia a preluat conducerea Consiliului UE la 1 ianuarie.

Dar UE dispune de fonduri proprii, provenite în principal din contribuțiile celor 27 de state membre și din taxele vamale pe importuri. Și bugetul se va ridica la 1200 de miliarde de euro.

De Croo ridică posibilitatea controversată de a percepe mai multe taxe la nivelul întregului bloc înainte de alegerile europene din iunie, când peste 400 de milioane de oameni de pe continent se vor prezenta la urne pe fondul creșterii ratelor dobânzilor și al finanțării continue a Ucrainei, care se apropie de al treilea an de război în urma invaziei Rusiei din februarie 2022.

Liberalul belgian, notează Politico, a evitat să precizeze de unde ar urma să provină veniturile suplimentare, dacă din taxe europene, din alte măsuri financiare, cum ar fi contribuțiile țărilor membre, sau din reduceri ale posturilor bugetare ale UE. Aici e vorba de obrăznicie: un ales de la Bruxelles cere europenilor să plătească mai mult, dar „nu vrea să comenteze prea mult pe această temă”.

Până în prezent, propunerile pentru noi resurse au fost blocate de o coaliție de țări, în principal din Europa de Nord și de Est, care se opun transferării colectării taxelor din capitalele lor respective la Bruxelles. Olanda și statele nordice au solicitat în mod repetat un buget UE mai mic.

Parlamentul European face presiuni în favoarea unor taxe la nivelul UE pe emisiile de dioxid de carbon și pe profiturile multinaționalelor; se așteaptă ca măsurile să genereze 36 de miliarde de euro anual, odată ce noul buget va intra în vigoare în 2028.

Problema banilor și taxelor afectează mai ales națiunile est europene, mai sărace decât cele vestice. Contribuabilii sunt împovărați de creșterea impozitelor în contextul unei inflații încăpățânate și a majorării ratelor dobânzilor.

Dar planurile lui De Croo pot ascunde altceva: o pregătire financiară a Uniunii Europene de primire a Ucrainei în bloc. Dacă acest lucru se va întâmpla pe termen scurt – așa cum presează unii liderii occidentali – atunci să vezi taxe și impozite!

Autor – Radu Jacotă

Preocuparea pentru siguranța vieții private și posibilitatea unei supravegheri neautorizate de către dispozitivele inteligente a generat întotdeauna interes și neliniște în rândul multor persoane.

Chiar dacă cercetările anterioare nu au confirmat aceste temeri, dezvăluiri recente despre anumite servicii de marketing au ridicat din nou semne de întrebare asupra acestui subiect.

Un studiu anterior, realizat de Universitatea Northeastern în 2018, a examinat un număr mare de aplicații de pe smartphone-urile Android și nu a găsit dovezi că aceste aplicații ar asculta conversațiile în secret.

Totuși, observăm adesea apariția unor reclame legate de subiectele despre care discutăm cu prietenii sau familia, iar această coincidență poate alimenta suspiciuni.

Compania Cox Media Group (CMG) a fost recent implicată într-un scandal care a adus la lumină existența unui serviciu numit Active Listening.

Acest serviciu pretinde că poate asculta și identifica conversațiile persoanelor pentru a furniza reclame direcționate. Deși există incertitudini cu privire la eficacitatea și utilizarea acestui serviciu, exemplul unui dealer de mașini din Milano ilustrează cum astfel de date ar putea fi utilizate în beneficiul afacerilor.

Există întrebări legate de parteneriatele cu firmele de marketing, cum ar fi Amazon, Microsoft și Google, și de modul în care aceste companii ar putea utiliza sau nu astfel de tehnologii de ascultare.

Unele dintre aceste companii au emis declarații referitoare la politica privind datele vocale, însă există încă aspecte care necesită clarificări suplimentare.

În concluzie, există puține certitudini și multe întrebări rămase fără răspuns în ceea ce privește această problemă. În ciuda lipsei de claritate, suspiciunile legate de ascultarea conversațiilor de către dispozitivele noastre inteligente au fost întărite în urma acestor dezvăluiri.

În mod cert, în viitor, vor exista multe procese legate de acest aspect. Cel mai probabil, Uniunea Europeană ar putea interveni, așa cum a făcut-o și până acum.

Actorul și regizorul Dan Puric a criticat starea teatrului românesc, despre care a spus că este „băgat la terapie intensivă” de către Uniunea Europeană, într-un dialog cu președintele CNC al AUR, senatorul Claudiu Târziu.

„Teatrul, în România, este sedat, este băgat la terapie intensivă de principiile UE. Abia mai pâlpâie.

Sunt texte patologice, este un spațiu unde se poate întâmpla orice, pornografia are statut de manifestare liberă ca să infesteze matca sufletească a acestui popor. Se poartă comedioare de doi bani, stand-up-ul este practicat de persoane de o vulgaritate maximă”, a declarat Dan Puric.

Regizorul a continuat cu criticile la adresa Uniunii Europene, despre care a afirmat că „ucide libertatea” și s-a întrebat cu ce drept vin anumite organizații să vorbească românilor despre toleranță.

„Au venit mizeriile astea de dincolo să ne învețe cu toleranța? Ai vreun bunic care a vândut sclavi? Ai vreun bunic care a făcut doctrina comunistă? Și-atunci cum vii tu, de-acolo, să mă înveți pe mine? Că poporul român e atât de îngăduitor că era să iasă din istorie”, a explicat artistul.

Uniunea Europeană a anunțat lansarea unei “proceduri formale de încălcare a dreptului comunitar” împotriva platformei X din cauza implementării recente a unei legi care vizează să reprime presa independentă.

Anunțul privind ancheta survine la câteva săptămâni după ce X (fostul Twitter) a fost somat să asigure conformitatea cu termenii Legii privind serviciile digitale a UE. Această lege, în vigoare din august, permite amendarea unei companii cu până la 6% din venitul global anual sau interzicerea operării în UE în cazul încălcării.

Comisarul UE responsabil cu aplicarea legii, Thierry Breton, a declarat că procedura a fost demarată în urma unei “presupuse încălcări a obligațiilor de combatere a conținutului ilegal și a dezinformării; presupusă încălcare a obligațiilor de transparență” și “presupusă concepție înșelătoare a interfeței utilizatorului”.

Ancheta va examina eficiența “notelor comunității” de pe X, unde utilizatorii pot verifica faptele sau pot oferi comentarii privind acuratețea postărilor. În replică, X a declarat că “cooperează cu procesul de reglementare”, subliniind importanța respectării legii și menționând necesitatea unui proces liber de influențe politice.

Platforma, preluată de Elon Musk anul trecut, s-a angajat să creeze un mediu sigur și incluziv, echilibrând acest obiectiv cu protejarea libertății de exprimare. UE a avertizat anterior X cu privire la conținutul ilegal și dezinformare asociate cu atacul Hamas din Israel.

X a retras în luna mai aderarea la un cod de conduită al UE, provocând reacții din partea lui Breton, care a avertizat că “puteți fugi, dar nu vă puteți ascunde”.

Parchetul European investighează în prezent o serie de decese inexplicabile, în legătură cu vaccinurile Covid administrate în statele membre ale Uniunii Europene. Aceste investigații ar putea deschide drumul către milioane de procese de despăgubire, acoperind atât persoanele afectate direct de serurile experimentale, cât și familiile celor decedați. Cu toate acestea, oficialii din statele UE refuză categoric să demareze o anchetă care să exploreze posibila legătură între vaccinuri și creșterea neobișnuită a numărului de decese.

Raportul special al Curții de Conturi Europene privind achiziționarea de vaccinuri Covid de către Comisia Europeană a scos în evidență contractele încheiate cu producătorii, în care aceștia sunt absenți de orice răspundere pentru efectele adverse ale vaccinurilor pe termen scurt, mediu sau lung. Această lipsă de responsabilitate nu face decât să accentueze lipsa de claritate în privința impactului real al vaccinurilor.

Datele statistice publicate de Eurostat, cuprinzând perioada 1 ianuarie 2020 – 31 octombrie 2023, ilustrează un tablou înfricoșător al efectelor politicii sanitare și al vaccinării în timpul pandemiei. Aceste statistici contrazic în mod evident discursurile oficiale care susțin eficacitatea vaccinării în Uniunea Europeană.

Mortalitatea excesivă înregistrată în Germania, Irlanda, Cipru și Finlanda a crescut dramatic după începerea campaniilor de vaccinare, contrar așteptărilor legate de eficiența și siguranța vaccinurilor Covid. De la creșteri moderate la cifre exorbitante, mortalitatea excesivă în aceste țări este departe de a fi explicată prin alte factori, generând semne de întrebare referitoare la impactul real al vaccinurilor.

Această politică de negare a oricărei legături între vaccinuri și creșterea alarmantă a deceselor creează o situație delicată. Contractele semnate între UE și producătorii de vaccinuri prevăd că statul fiecărui cetățean este responsabil pentru despăgubirile acordate în cazul efectelor adverse ale vaccinului. Cu riscul unui număr considerabil de procese, care ar aduce cu sine costuri însemnate, statele UE ar putea fi puse într-o situație financiară dificilă.

În acest context, tăcerea autorităților și refuzul de a recunoaște și investiga legătura dintre vaccinurile Covid și numărul crescând de decese inexplicabile subliniază o politică de autonegligentă și poate duce la consecințe economice serioase pentru Uniunea Europeană.

În 2019, într-un an industrial neafectat de pandemie, Uniunea Europeană a ocupat locul patru în lume în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră (reprezentând 7,3% din total), după China, Statele Unite și India, care, la un loc, au emis 92,7%. Ponderea UE în emisiile globale de gaze cu efect de seră a scăzut de la 15,2% în 1990 la 7,3% în 2019.

Schimbările climatice au devenit un subiect foarte discutat. Termenul “încălzire globală”, contrazis de realitate, a fost înlocuit cu expresia mult mai cuprinzătoare și dificil de verificat, “schimbări climatice”. Se sugerează că lumea se confruntă cu diverse schimbări climatice, cu direcții incerte – sus sau jos – care afectează economia, sănătatea, mediul înconjurător și alte aspecte.

În timp, ceea ce a început ca o ipoteză s-a transformat într-o axiomă nedisputată. S-a identificat rapid cauza “schimbărilor climatice”: emisia de gaze cu efect de seră. Se spune că anumite gaze din atmosferă acționează ca pereții unei sere, captând și reținând căldura, făcând astfel ca aceasta să nu se disipe în spațiu și contribuind la încălzirea globală. Astfel, inamicul omenirii a fost identificat: sursele de emisii ale acestor gaze “nocive”.

Conform unor documente oficiale ale Comisiei Europene, sursele emisiilor de gaze includ: utilizarea combustibililor fosili (cărbune, petrol și gaze naturale), defrișarea pădurilor (deoarece arborii absorb CO2 din atmosferă prin fotosinteză), folosirea îngrășămintelor care conțin azot și, nu în ultimul rând, creșterea animalelor, în special a vitelor și a oilor, care produc cantități semnificative de metan în timpul digestiei.

Aceste cauze sunt percepute ca un inamic care trebuie înfrânt. Comisia Europeană și-a stabilit un nou obiectiv. Lumea trebuie să se mobilizeze pentru această nouă luptă.

Nu există un standard care să măsoare cu exactitate natura schimbărilor climatice. Se afirmă doar că temperatura planetei crește cu aproximativ 0,2°C pe deceniu, ceea ce este considerat extrem de serios. Această creștere este generalizată, nu se limitează doar la ecuator sau la Polul Nord.

Similar cu pandemia virală, se conturează o pandemie climatică. În acest caz, răul nu este provocat de un virus extern, ci – conform susținătorilor acestei teorii – de modul tradițional de viață al oamenilor, care trebuie modificat. Se dorește o lume fără combustibili fosili, dar și fără vaci și oi…

Directivele Comisiei Europene au apărut prompt. Birocrația de la Bruxelles generează o serie de măsuri fără să consulte oamenii, cetățenii sau statele membre. Funcționarii UE, care nu au legături strânse cu țările de origine și care se mișcă mai mult între birouri, anunță: centralele casnice pe bază de gaze vor fi interzise începând cu 2030. Mașinile pe benzină vor fi interzise din 2035. Consumul de carne de vită trebuie redus cu 71% până în 2030. Se propun alternative precum carnea de insecte și alte soluții similare.

Green Deal-ul, condus de fostul prim-vicepreședinte al CE, Frans Timmermans, tinde să instaureze o dictatură climatică pentru a “salva” omenirea, distrugând, în proces, modul tradițional de viață al oamenilor. În același timp, terorismul ecologic perpetuat de propagandă a dus la diminuarea industriei în multe țări europene.

Procentul UE în emisiile globale de gaze cu efect de seră a scăzut de la 15,2% în 1990 la 7,3% în 2019. Diferența covârșitoare de 92,7% provine doar de la China, SUA și India. Această discrepanță explică de ce UE a devenit o putere economică secundară, care nu mai are un rol determinant în competiția cu țările care nu sunt afectate de această “pandemie climatică”.

Utilizarea energiilor convenționale este atât o sursă, cât și un indicator al dezvoltării economice. Acest principiu este valabil și în interiorul UE, unde 70% din emisiile provin din cinci state: Germania, Franța, Italia, Polonia și Spania.

Conferința ONU privind schimbările climatice (COP28) desfășurată în Dubai a adus în prim-plan o declarație împotriva curentului. Președintele summit-ului, Sultan Al Jaber, a afirmat că “nu există nicio dovadă științifică” care să demonstreze necesitatea eliminării combustibililor fosili pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius.

Informația a fost raportată de “The Guardian” pe 3 decembrie, în mijlocul conferinței. Al Jaber a făcut aceste comentarii în cadrul evenimentului online “She Changes Climate”, la 21 noiembrie. În dezbaterea acelor momente, el cerea o strategie “pentru o eliminare treptată a combustibililor fosili care să permită o dezvoltare socio-economică durabilă, dacă nu vrem să regresăm ca civilizație”. Acest punct de vedere contrazice opinia secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care susține că “știința este clară” și că “limita de 1,5 grade Celsius este posibilă doar dacă renunțăm complet la combustibilii fosili”.

Declarațiile lui Al Jaber sunt considerate de unii oameni de știință ca fiind “îngrijorător de incredibile”, apropiindu-se de negarea schimbărilor climatice, conform ziarului britanic.

Al Jaber nu este un figurant. Din 2016, el conduce compania petrolieră de stat din Emiratele Arabe Unite (ADNOC – Abu Dhabi National Oil Company), la care și-a început cariera ca inginer. La începutul acestui an, a fost desemnat coordonator al COP28 din Dubai, ceea ce unii observatori consideră că a reprezentat un conflict grav de interese.

Al Jaber, în vârstă de 50 de ani, a studiat în Statele Unite și deține o licență în inginerie chimică de la Universitatea din California de Sud, un doctorat în afaceri și economie de la Universitatea Coventry și un MBA de la California State University din Los Angeles. El face parte din diverse consilii și este implicat în diverse proiecte economice și academice.

Dezbaterea privind schimbările climatice este departe de a se încheia. Atacul asupra combustibililor fosili începe să fie temperat de complexitățile legate de utilizarea motoarelor electrice. Industria cărbunelui și cea nucleară, abandonate acum două decenii, încep să fie reconsiderate. Germania este un exemplu în acest sens.

Interesele politice au un rol crucial în această dezbatere pro și contra combustibililor fosili. Poziționarea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, este evident favorabilă eliminării lor, chiar dacă se ascunde sub pretextul generos al salvării omenirii. Argumentele sale sunt contestate și variabile. Acuzația adusă vacilor ca fiind o sursă a emisiilor de bioxid de carbon reflectă lipsa de argumente împotriva combustibililor fosili.

Susținătorii eliminării combustibililor fosili nu reușesc să ofere un răspuns convingător la solicitarea lui Al Jaber pentru o strategie coerentă de eliminare treptată a acestora, care să permită o dezvoltare socio-economică durabilă, “dacă nu vrem să regresăm ca civilizație”.

Combustibilii fosili au influențat semnificativ civilizația umană și dezvoltarea economică a țărilor în ultimul secol. Ce alternative le pot înlocui? Se presupune că dezvoltarea impresionantă a Germaniei după Al Doilea Război Mondial se datorează în mare măsură surselor ieftine de energie asigurate de Rusia, chiar dacă aceste aspecte sunt rareori evidențiate.

Chiar și limita de 1,5 grade Celsius, promovată de susținătorii schimbărilor climatice, la care se presupune că ar trebui să se oprească creșterea temperaturii globale, este convențională. Lipsesc standarde obiective și verificabile privind măsurătorile climatice și factorii care le influențează. Analizele exhaustive privind efectele acestei creșteri de temperatură asupra diferitelor zone geografice, anotimpuri, forme de relief, densitatea populației și altele lipsesc cu desăvârșire.

Chiar dacă fenomenul de încălzire este acceptat în mare măsură, există divergențe în privința cauzelor acestui proces. Consecințele eliminării combustibililor fosili asupra dezvoltării umane sunt trecute sub tăcere. Întrebarea lui Al Jaber rămâne fără răspuns, fără a se contura vreo speranță că va primi vreodată un răspuns concludent.

Autor – Marius Trancă

Se discută în prezent activarea Articolului 7 din Tratatul din 2007 în cazul Ungariei, suspendând astfel dreptul acestei țări de a vota în cadrul Uniunii Europene. Potrivit publicației “Financial Times”, această măsură vine în urma constatării că Viktor Orban influențează într-un mod dăunător interesele UE, devenind o unealtă a Rusiei și subminând valorile democratice ale Uniunii.

Gabrielius Landsbergis, ministrul de Externe al Lituaniei, a subliniat: “Pozitia Ungariei este împotriva spiritului european și a fundamentelor pe care se bazează Uniunea. Acesta este un conflict de ideologii. Există cei care susțin o Europă puternică și cei care nu doresc acest lucru, care nu doresc Uniunea Europeană. Această problemă trebuie să fie rezolvată, altfel ne așteaptă vremuri întunecate.”

Miza discuțiilor s-a accentuat săptămâna trecută, când Viktor Orban a blocat un pachet de asistență financiară de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Deși nu a obstrucționat începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, el a refuzat să o sprijine și s-a retras înaintea votului.

Această chestiune a suspendării dreptului de vot al Ungariei, considerată din ce în ce mai puțin democratică sub conducerea autoritară a premierului Viktor Orban, a fost anterior ridicată, însă Polonia a fost mereu un susținător. Articolul 7 poate fi activat doar prin vot unanim al celorlalți membri ai UE, iar până acum, se știa că Polonia, condusă de partidul PiS, ar fi blocat această măsură. Cu toate acestea, alianța cu Polonia s-a spart în contextul implicării atât de evidente a Ungariei în jocurile lui Putin, mai ales că în Varșovia a apărut o nouă coaliție guvernamentală favorabilă democrației și UE.

“UE încearcă să transmită lui Orban costurile reale ale izolării după veto-ul legat de Ucraina”, a menționat “Financial Times”.

Anne Applebaum, jurnalistă și autoare specializată în problemele Europei de Est și a spațiului ex-sovietic, a comentat pe Twitter: “Dacă Ungaria ar candida astăzi pentru intrarea în UE, nu ar fi acceptată.”

Aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen se confruntă cu un nou impas, iar motivul pare să fie o problemă legată de politica energetică. Budapesta a transmis un mesaj clar către Sofia, amenințând cu opoziția prin veto la aderarea Bulgariei la Schengen, dacă autoritățile bulgare nu renunță la o taxă ce influențează importul de gaze rusești în Ungaria.

Această discuție legată de aderarea Bulgariei este legată, într-un mod interesant, și de aspirațiile României de a se alătura Spațiului Schengen. În trecut, lărgirea acestui spațiu a fost blocată prin veto de către Austria și Olanda, țări care, deși au emis opinii diferite, au blocat în unanimitate accesul atât al României, cât și al Bulgariei.

Premierul bulgar, Nikolai Denkov, a recunoscut presiunile Ungariei pentru eliminarea taxei care afectează importul de gaze rusești. Acest demers vine după anunțul inițial al Bulgariei privind introducerea unei taxe de tranzit suplimentare pentru gazul rusesc, o măsură care a stârnit controverse și nemulțumiri, inclusiv din partea Serbiei și Ungariei.

Situația s-a tensionat odată cu presiunile Ungariei și semnalele clare că Budapesta ar folosi un veto pentru a bloca aderarea Bulgariei la Spațiul Schengen, dacă nu se renunță la taxa pe gaz. Bulgaria a anunțat ulterior eliminarea acestei taxe, într-o mișcare aparent menită să evite un blocaj suplimentar pentru aderarea la Schengen.

Aceste evenimente sunt percepute ca manevre de șantaj diplomatic de către anumiți reprezentanți ai UE, care atrag atenția că Budapesta pare să folosească presiuni similare în relațiile cu Ucraina, care se pregătește pentru negocierile de aderare la UE. Diplomatul UE a comparat tactica Ungariei cu un șantaj “în stil iranian”, semnalând o abordare problematică a acestei situații delicate.

Comisia Europeană intenționează să aducă modificări directivelor referitoare la emisiile industriale, inclusiv pentru ferme, determinând chiar discuții despre posibilitatea impunerii unor măsuri precum folosirea de măști pentru reducerea emisiilor de metan din partea celor 76 de milioane de bovine din Europa, conform informațiilor „Welt”. Aceste măști ar urma să transforme metanul emis de animale în CO2 și vapori de apă.

Aceste propuneri au stârnit însă reacții puternice din partea fermierilor, care resping ideea de a trata animalele asemenea instalațiilor industriale de producție a fumului. Deși oficial se menționează că măsurile nu sunt obligatorii în prezent, se propune utilizarea hranei care să reducă producția de metan ca alternativă.

Pe de altă parte, industria critică vehement planurile președintelui Comisiei UE, Ursula von der Leyen. Există temeri că aceste măsuri ar aduce o birocrație crescută și costuri suplimentare considerabile. În viitor, companiile ar trebui să echipamenteze fiecare unitate cu un sistem de management de mediu pentru a monitoriza și documenta emisiile și consumul de resurse.

Această cerință ar reprezenta o schimbare semnificativă față de sistemul actual, unde un astfel de sistem era suficient pentru fiecare locație. De asemenea, controalele mai stricte ar putea încetini considerabil procesul de aprobare pentru construcția de noi facilități industriale.

Ursula von der Leyen continuă politica de otravire a europenilor: Bruxellesul dă undă verde folosirii în agricultură a unui erbicid extrem de toxic

România este obligată de către Uniunea Europeană să adopte măsuri pentru a soluționa problema creditelor neperformante, ceea ce va deschide calea pentru activitatea unor firme de recuperare atât din interiorul, cât și din afara UE.

Această acțiune este destinată eliminării creditelor neperformante, care au generat dezechilibre semnificative în cadrul sistemului bancar. Sub pretextul preocupării pentru protecția consumatorilor, dar, de fapt, cu intenția de a permite executările silite, se va implementa o directivă europeană.

Chiar dacă autoritățile încearcă să argumenteze că această măsură este în interesul populației și al agenților economici, transpunerea directivei europene vizează eliminarea creditelor neperformante, beneficiind exclusiv băncile, ceea ce ar putea conduce la o intensificare a executărilor silite. Prin susținerea că acest demers va încuraja concurența în domeniul firmelor de recuperare a datoriilor, se deschide drumul pentru intrarea pe piața românească a unor astfel de firme atât din UE, cât și din afara acesteia.

Aceste firme vor trebui să obțină autorizații în România, cu cerințe minime, fără să ofere vreo protecție semnificativă pentru debitori. Proiectul de ordonanță de urgență privind administratorii de credite și cumpărătorii de credite va consolida nivelul de protecție al consumatorilor prin reglementarea activității acestora, susține Ministerul Economiei.

“Reglementarea activității legate de gestionarea creditelor neperformante întărește încrederea consumatorilor, le oferă mijloacele de a-și exercita drepturile, contribuie la o concurență loială și creează condiții de concurență echitabile pentru comercianții care își desfășoară activitatea pe piața internă. Prezenta propunere asigura un echilibru just între atingerea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor și promovarea competitivității operatorilor economici”, se arată în proiectul de act normativ.

Pentru a proteja debitorii, administratorii de credite și cumpărătorii de credite trebuie să acționeze în mod corect și să respecte confidențialitatea informațiilor personale ale debitorilor. Ei nu au dreptul să intimideze debitorii sau să furnizeze informații înșelătoare. De asemenea, aceștia trebuie să ofere informații debitorilor cu privire la cedarea datoriilor și să dezvăluie identitatea și datele de contact ale cumpărătorilor de credite și ale administratorilor de credite, în cazul în care aceștia sunt desemnați, precum și informații cu privire la sumele datorate de debitor.

Activitățile desfășurate de administratorii de credite includ colectarea sau recuperarea plăților datorate de debitor în conformitate cu drepturile creditorului stabilite în contractul de credit, renegocierea termenilor și condițiilor cu debitorul și informarea acestuia despre modificările legate de ratele dobânzii sau costurile plăților datorate.

Această direcție de acțiune vine în urma Directivei (UE) 2021/2167 a Parlamentului European și a Consiliului, care a vizat crearea unei strategii comprehensive pentru a aborda problema creditelor neperformante.

“Având în vedere conexiunile dintre sistemele bancare și financiare din întreaga Uniune, în care instituțiile de credit își desfășoară activitățile în mai multe jurisdicții și state membre, există riscul unor efecte de propagare între state și în cadrul UE care pot afecta atât creșterea economică, cât și stabilitatea financiară. Abordarea volumelor ridicate de credite neperformante și prevenirea acumulării acestora este crucială pentru consolidarea uniunii bancare, fiind esențială pentru menținerea competiției în sectorul bancar, pentru asigurarea stabilității financiare și pentru stimularea acordării de credite, contribuind la crearea de noi locuri de muncă și la generarea de creștere economică în Uniune”, se subliniază în expunerea de motive a proiectului de act normativ.

În mijlocul unei crize financiare interne profunde și a impactului dur al măsurilor de austeritate asupra întregii țări, Parlamentul se pregătește să voteze pentru un acord ce impune contribuții financiare din partea României pentru a susține deficitul bugetar al Ucrainei.

Cu toate că se face trimitere la Regulamentul (UE) 2022/2463, este esențial să subliniem că acest document oferă doar posibilitatea de finanțare a Ucrainei, rămânând la latitudinea fiecărui stat să decidă în mod voluntar asupra contribuțiilor.

Parlamentul are acum o ocazie unică de a anula un act considerat trădare a intereselor României, care implică utilizarea bugetului național pentru a susține financiar bugetul unui stat aflat în afara Uniunii Europene – Ucraina. Propunerea de lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență, ce prevede alocarea a 60 de milioane de euro din bugetul României pentru a subvenționa dobânzile unor împrumuturi pe o perioadă de 35 de ani acordate Ucrainei, se află în prezent pe masa senatorilor. Baza legală pentru acest proiect de lege provine din Regulamentul (UE) 2022/2463 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 20922, privind instituirea unui instrument de sprijin macrofinanciar pentru Ucraina în 2023.

“În contextul conflictului armat declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, statele membre au arătat o solidaritate fără precedent în condamnarea acțiunilor agresive ale Rusiei și în acordarea de sprijin Ucrainei. În perioada de la debutul conflictului și până în mai 2023, Uniunea Europeană, prin intermediul statelor membre și al instituțiilor financiare europene, a oferit un sprijin masiv Ucrainei, evaluat la 70 de miliarde de euro. Cu toate că bugetul UE are un caracter multianual menit să ofere stabilitate și previzibilitate, consecința diverselor provocări neașteptate, fără precedent și cu o amploare financiară semnificativă, a fost depășirea limitelor bugetare în ceea ce privește capacitatea financiară de a răspunde la astfel de evenimente majore. Această situație a determinat Comisia Europeană să caute soluții inovatoare care să facă față acestor provocări și, în același timp, să continue să ofere sprijin financiar Ucrainei”, se precizează în expunerea de motive a proiectului legislativ.

Paradoxul acestui acord cu Comisia Europeană constă în faptul că, în timp ce România se împrumută cu dobânzi exorbitante de pe piețele financiare, aceasta se angajează să plătească din propriul buget, care se află într-o situație de faliment, dobânzile aferente împrumuturilor acordate Ucrainei. Pentru suma de 18 miliarde de euro acordată Ucrainei pentru a acoperi deficitul de finanțare al bugetului său de stat în 2023, Uniunea Europeană a oferit sprijin suplimentar din partea statelor membre, acoperind costurile aferente ratei dobânzii. Subvenția pentru dobândă va fi suportată de statele membre prin contribuții voluntare suplimentare.

Astfel, conform estimărilor Comisiei Europene, contribuția României pentru perioada 2024-2027 este de aproximativ 49,30 milioane de euro, deși în documentele financiare ale proiectului de lege se menționează suma de 60 de milioane de euro.

“Având în vedere cadrul legal care reglementează domeniul finanțelor publice, conform căruia nicio cheltuială nu poate fi înscrisă și nici angajată și efectuată din bugetul de stat fără o bază legală corespunzătoare pentru acea cheltuială, acest act normativ reprezintă cadrul legal pentru angajarea și plata sumelor necesare din bugetul de stat pentru anul 2024, destinate sprijinirii Ucrainei”, se mai menționează în expunerea de motive a proiectului de lege.

Împrumuturile acordate Ucrainei, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/2463, prevăd că pentru a acoperi costurile dobânzilor pe întreaga durată a împrumuturilor, după încheierea anului 2027, contribuțiile statelor membre ar trebui să fie reînnoite și să continue sub formă de venituri externe, cu excepția cazului în care vor fi acoperite din alte surse în viitoarele cadruri financiare multianuale. Prin urmare, există posibilitatea prelungirii contribuțiilor din partea statelor membre după 2027. Durata maximă a împrumuturilor acordate Ucrainei este de 35 de ani, iar Regulamentul european stipulează că Ucraina poate solicita subvenții pentru rata dobânzii și pentru acoperirea costurilor administrative de la Uniune în fiecare an.

”În baza evaluărilor complete efectuate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA)” și realizate ”împreună cu statele membre”, Comisia va permite utilizarea glifosatului în Uniunea Europeană pentru încă 10 ani.

În comunicatul difuzat de Bruxelles aflăm că utilizarea erbicidului, considerat și el potențial cancerigen de către Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), va fi supusă ”unor noi condiții și restricții noi”.

”Aceste restricții includ interzicerea utilizării înainte de recoltare ca desicant și necesitatea de a lua anumite măsuri pentru a proteja organismele nețintă”, a adăugat Bruxellesul.

Executivul european şi-a anunțat decizia după al doilea fum negru din partea comitetului de apel al Comisiei Europene pentru Plante, Animale, Alimente și Furaje (SCoPAFF). Dat fiind că reprezentanții celor 27 de state membre nu au atins o majoritate calificată pro, sau împotriva planului prezentat pentru prima dată în septembrie, se declanșează reautorizarea din oficiu a acestuia.

Acest lucru s-a petrecut după ce EFSA, într-o evaluare din iulie, a declarat că nu a găsit ”motive de îngrijorare” pentru reînnoire. Decizia trebuia luată până la 15 decembrie 2023.

Sindicaliștii de la Confederația Meridian sunt profund preocupați de impactul noii legi a pensiilor, pe care o consideră drept o amenințare la adresa nivelului pensiilor și a condițiilor de pensionare. Aceștia susțin că, în urma acestei legi, grupele de muncă vor fi eliminate, ceea ce va conduce la o scădere a pensiilor și la o uniformizare a vârstei de pensionare pentru toate categoriile profesionale.

Sindicaliștii atrag atenția că justificarea adusă pentru aceste măsuri este includerea lor în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiind necesară conformitatea cu acest plan. Chiar și condițiile speciale de muncă pentru minerii din Valea Jiului sunt pe cale să fie anulate, dacă Comisia Europeană nu va aproba derogarea.

Confederația Sindicală Națională Meridian pregătește un protest de amploare joi, în Piața Victoriei, împotriva Proiectului Legii privind sistemul public de pensii și a Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Sindicaliștii subliniază că sporurile din salarii dispar și că condițiile speciale de muncă nu vor mai fi luate în calcul pentru stabilirea vârstei de pensionare. La manifestație se vor afla reprezentanți ai diferitelor categorii profesionale precum silvicultori, ceferiști, polițiști locali și naționali, militari în rezervă, personal contractual și funcționari publici din Ministerul Apărării Naționale (MAPN), mineri, funcționari publici, agricultori, personal medical și nemedical, personal aeroportuar și personal nedidactic.

Principala nemulțumire a sindicatelor este legată de Proiectul de Lege privind sistemul public de pensii adoptat recent de Guvern, care anulează drepturile prevăzute în statutele profesionale ale unor categorii de lucrători, în special cele legate de condițiile de pensionare. Sindicaliștii de la Confederația Meridian susțin că drepturile câștigate de lucrători prin legea privind condițiile deosebite și speciale de muncă nu ar trebui eliminate.

Dumitru Fornea, secretar general al Confederației Sindicale Naționale Meridian, a subliniat că Ordonanța austerității a determinat ignorarea contractelor colective de muncă, ceea ce a condus la eliminarea sporurilor salariale. El a evidențiat necesitatea unei creșteri a salariilor cu 50% pentru a compensa tăierea sporurilor, însă aceasta nu s-a întâmplat, chiar dacă salariul minim a fost majorat.

Fornea a explicat că noua Lege a pensiilor nu mai ia în considerare condițiile speciale și deosebite de muncă definite în legile actuale, ceea ce va duce la o scădere a pensiilor cu aproximativ 1.500-2.000 de lei și la o uniformizare a vârstei de pensionare pentru toate categoriile profesionale. El a subliniat că aceste drepturi au fost câștigate pe baza contribuțiilor din salarii și că legea actuală încearcă să ofere puncte suplimentare la pensie celor care lucrează mai mult, ceea ce, în opinia sa, va duce la insustenabilitatea sistemului. Fornea consideră că este o promisiune electorală nerealistă, care va rezulta în tăierea drepturilor celor care lucrează în condiții dificile.

De asemenea, sindicaliștii susțin că feroviarii și silvicultorii sunt afectați de această lege a pensiilor, care anulează drepturile câștigate prin statutele profesionale ale acestor categorii de lucrători, susținând că aceasta este o cerință impusă de Uniunea Europeană. Ei au subliniat că, conform acestei direcții impuse de Uniunea Europeană, nu vor mai exista excepții în stabilirea vârstei de pensionare, toți lucrătorii urmând să iasă la pensie la vârsta de 65 de ani, indiferent de condițiile de muncă în care au activat.

De asemenea, legea permite lucrul până la vârsta de 70 de ani, ceea ce ridică semne de întrebare în privința stării de sănătate a unor categorii precum polițiștii criminaliști, militarii sau cei care au desfășurat muncă dificilă. Sindicaliștii consideră că Uniunea Europeană cere investiții masive pentru a restructura locurile de muncă, iar absența acestora ar duce la desființarea acestor locuri de muncă, situație considerată absurdă de către Fornea.

Fornea a evidențiat că minerii din Valea Jiului au discutat cu ministrul Muncii, Simona Oprescu, pentru a evidenția condițiile grele în care își desfășoară activitatea, însă cererile lor nu au fost reflectate în lege. Propunerea ministrului pentru o perioadă de tranziție până în 2035 pentru minerit nu include și menținerea drepturilor din condițiile speciale și deosebite de muncă, conform sindicalistului.

El a menționat că minerii se confruntă cu o situație ambiguă, având în vedere o decizie anterioară a Consiliului Uniunii Europene pentru o pensionare în afara sistemelor legale de pensii, iar acum rămâne ca Ministerul Muncii să clarifice această situație cu Comisia Europeană.

Familiile sau persoanele cu venituri reduse din România pot primi ajutor pentru încălzirea locuinței în sezonul rece, potrivit Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

Ajutorul pentru încălzire se acordă numai pentru o locuință, „respectiv pentru locuinţa de domiciliu sau, după caz, de reşedinţă”, potrivit legii și se acordă fie de către Guvern, fie de autoritățile locale.

În cazul în care două sau mai multe familii sau persoane singure locuiesc în acelaşi spaţiu locativ, „ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă în numele titularului contractului/convenţiei individuale încheiat cu furnizorul”, conform legii nr. 226/2021.

Cine primește ajutorul pentru încălzire în iarna acestui an
Ajutoarele pentru încălzire vor fi primite de cei care au venituri mici, fie că este vorba de persoanele singure sau de oamenii cu venituri mici pe membru de familie.

Astfel, potrivit ANPIS, pragul maxim admis pentru persoanele singure care pot beneficia de ajutorul pentru încălzirea locuinței este de 2.053 lei pe lună.

În cazul familiilor, nu trebuie să se depășească pragul de 1.386 lei pe membru de familie, pentru acordarea acestui ajutor.

Cei care se încadrează, vor primi ajutoarele de încălzire în intervalul 1 noiembrie 2023 – 31 martie 2024.

Veniturile bănești se vor cumula cu alte tipuri de venituri materiale, potrivit ANPIS.

Acest ajutor se acordă „numai pentru un singur sistem de încălzire, numai familiilor şi/sau persoanelor singure care nu beneficiază de alte forme de sprijin pentru încălzirea locuinţei și numai consumatorilor vulnerabili care nu deţin altă formă de încălzire, au fost debranşaţi de la furnizarea energiei termice sau a gazelor naturale şi au contracte valabile de furnizare a energiei electrice (în cazul solicitării ajutorului pentru încălzirea cu energie electrică)”, subliniază ANPIS.

Beneficiul se acordă în baza unei cereri și a unei declarații pe propria răspundere, care conține date referitoare la componența familiei, la veniturile lunare ale acesteia, precum şi bunurile mobile şi imobile deţinute. În declarație, trebuie menționat tipul sistemului de încălzire utilizat în locuință : lemne, peleți, gaze, curent sau altele.

Pe lângă cerere și declarația pe propria răspundere, cei care au nevoie de acest ajutor trebuie să aducă și copii ale documentelor de identitate ale membrilor familiei și documente care să ateste nivelul veniturilor încasate, respectiv adeverinţă de salariat, cupon pensie, etc.

Toate documentele se depun individual sau prin asociațiile de proprietari la primăria comunei, orașului sau municipiului în care se află locuința pentru care se solicită ajutorul de încălzire.

Actele pot fi depuse începând cu 15 octombrie și pot fi depuse oricând în intervalul pentru care se acordă acest ajutor, respectiv 1 noiembrie 2023 – 31 martie 2024.

Există un termen limită însă, nu se poate depăși data de 20 a fiecărei luni din interval, pentru ca instituția să aibă timp să verifice și proceseze solicitarea.

Dreptul la ajutorul pentru încălzire este decis prin dispoziția primarului și se acordă pentru toată perioada din intervalul menționat. Până la 15 noiembrie, toi cei care au soliciat acest ajutor ar trebui să știe dacă se încadrează sau nu.

Ajutorul se va acorda pentru următoarea lună, dacă actele sunt depuse după data de 20 a unei luni, iar valoarea lui va fi mai mică.

Valoarea ajutorului de încălzire
Ajutorul pentru încălzirea locuinței se face ținând cont de venitul mediu net pe mebru de familie. Astfel, conform datelor de pe site-ul Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, suma poate compensa:

în proporție de 100% din valoarea de referință, dar nu mai mult decât consumul facturat, dacă venitul mediu net lunar este de sub 200 de lei pe membru de familie/persoana singură;
în proporție de 90%, pentru un venit lunar net cuprins între 200,1 și 320 lei;
în proporție de 80%, pentru un venit lunar net cuprins între 320,1 și 440 lei;
în proporție de 70%, pentru un venit lunar net cuprins între 440,1 și 560 lei;
în proporție de 60%, pentru un venit lunar net cuprins între 560,1 și 680 lei;
în proporție de 50%, pentru un venit lunar net cuprins între 680,1 și 920 lei;
în proporție de 40%, pentru un venit lunar net cuprins între 920,1 și 1.040 lei;
în proporție de 30%, pentru un venit lunar net cuprins între 1.040,1 și 1.160 lei;
în proporție de 20%, pentru un venit lunar net cuprins între 1.160,1 și 1.280 lei;
în proporție de 10%, pentru un venit lunar net cuprins între 1.280,1 și 1.386 lei/membru de familie sau 2.053 de lei pentru persoana singură.

Protestele masive din Europa împotriva uciderii femeilor și copiilor palestinieni și a bombardării spitalului din Gaza au determinat Comisia Europeană să ceară aplicarea cenzurii online cu patru luni înaintea intrării în vigoare a Regulamentului privind serviciile digitale.

Statele europene au fost somate să-și desemneze urgent coordonatori ai serviciilor digitale naționale, care să disemineze către rețeaua informală a Comisiei Europene informațiile cu conținut așa-zis ilegal de pe rețelele de socializare, pentru a bloca viralizarea acestora.

Comisia Europeană a cerut interzicerea diseminării de conținut ilegal pe rețelele de socializare, care prezintă un risc clar de intimidare a anumitor grupuri ale populației și de destabilizare a structurilor politice și sociale din UE sau din părți ale acesteia, inclusiv cele care riscă să ducă la o amenințare gravă la adresa securității publice sau a sănătății publice în Uniune.

Mai pe înțelesul tuturor, se va introduce cenzura absolută pe rețelele de socializare, astfel că mesajele și informațiile care contravin narativului oficial vor fi șterse înainte ca acestea să devină virale. Comisia Europeană a emis recent o Recomandare privind coordonarea răspunsurilor la incidente, în special la cele survenite ca urmare a diseminării de conținut ilegal, înainte de aplicarea deplină a Regulamentul privind serviciile digitale.

”Deși platformele online, în special, au un rol important în diseminarea informațiilor în întreaga Uniune, acestea pot fi utilizate în mod abuziv ca mijloc de diseminare și amplificare a conținutului ilegal sau dăunător în mediul online. Comisia încurajează statele membre ca, până când structura de guvernanță prevăzută de Regulamentul privind serviciile digitale va fi pe deplin operațională, să numească o autoritate independentă care să facă parte dintr-o rețea informală de viitori coordonatori ai serviciilor digitale.

Comisia ar putea convoca rețeaua informală a viitorilor coordonatori ai serviciilor digitale din proprie inițiativă sau la recomandarea unuia sau a mai multor membri ai rețelei informale a viitorilor coordonatori ai serviciilor digitale. Se recomandă ca rețeaua informală să coopereze cu Comisia pentru a răspunde, prin organizarea de reuniuni specifice, la incidentele, în special cele survenite ca urmare a diseminării de conținut ilegal”, se arată în Recomandarea Comisiei Europene.

Sisteme de supraveghere

Comisia a recomandat rețelei viitorilor coordonatori ai serviciilor digitale să se reunească la intervale regulate, pentru a avea o înțelegere coordonată a evoluției circumstanțelor extraordinare la nivel național și pentru a propune un cadru pentru orice acțiune ulterioară care ar putea fi considerată necesară în lumina circumstanțelor extraordinare identificate.

Aceste reuniuni ar trebui să acopere aspecte precum schimbul de informații, de bune practici, de metodologii, de sisteme tehnice și instrumente, cu scopul de a sprijini eforturile de supraveghere a platformelor online foarte mari și a motoarelor de căutare online foarte mari într-un context de criză, precum și schimbul de informații strânse la nivel național de la autoritățile naționale competente în ceea ce privește identificarea conținutului ilegal online legat de situația de criză și amplificarea acestuia de către platformele online foarte mari și motoarele de căutare online foarte mari, inclusiv, informații referitoare la efectul acestui conținut asupra opiniei publice locale.

Hamas și Israel

Până în prezent, mai puțin de 10 % din statele membre își desemnaseră deja în mod oficial coordonatorul serviciilor digitale, a atras atenția Comisia Europeană. ”Traversăm o perioadă fără precedent, marcată de conflicte și instabilitate, ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a atacului terorist al Hamas în Israel.

Acoperirea largă a platformelor de comunicare socială face ca violența și războaiele să reverbereze tot mai mult în mediul online din Uniune. Acest lucru a avut drept consecință o creștere fără precedent a conținutului ilegal și dăunător care este diseminat online, inclusiv a acțiunilor coordonate de răspândire a dezinformării și a informării greșite în întreaga Uniune în legătură cu astfel de crize internaționale”, se mai precizează în documentul citat.