germania

Când credeam și noi că am scăpat de ei, hop cu vestea asta – nu doar că nu scăpăm de „Slava”, dar va trebui să ne înghesuim puțin fiindcă Germania vrea să ne trimită un contingent destul de zdravăn! Berlinul are în plan să scape de 1,3 milioane de refugiați ucraineni, iar Olaf Scholz chiar a amenințat că va bloca orice negociere la Bruxelles, după alegerile europarlamentare, dacă statele UE nu primesc „distribuția solidară” gândită la Berlin.

Serviciile sociale din Germania sunt sufocate și nu mai fac față cheltuielilor cu întreținerea refugiaților ucraineni, astfel că Scholz vrea să ne bage pe gât și nouă, românilor, câteva zeci de mii de migranți, dacă nu chiar mai mulți.

Ce jocuri se fac în Vest
Alegerile din acest an sunt cele mai importante din istoria UE, dovadă că nici acum, cu două săptămâni rămase până la vot, partidele din P.E. n-au ajuns la o înțelegere privind împărțeala funcțiilor importante. Tensiunile sunt uriașe, iar cancelarul Germaniei a aruncat benzină peste focul care și-așa mocnea anunțând că vrea o „o distribuție mai uniformă a refugiaților ucraineni în întreaga Uniune Europeană”. De ce? Pentru că țara sa nu mai poate suporta cazarea, masa și celelalte cheltuieli celor peste 1,3 milioane de migranți ucraineni.

Prestigiosul cotidian Die Welt scrie că „Olaf Scholz susține cu tărie o distribuție solidară pentru refugiați și consideră că, în mod special, ar trebui abordată și rezolvată migrația secundară în cadrul U.E”. Berlinul oferă beneficii generoase – o bursă lunară de 563 de euro pe cap de refugiat. În același timp, un procent de doar 20% (unul din cinci) dintre ucraineni a fost integrat în câmpul muncii, semn că „ai lui Zelenski” nu prea se omoară cu lucrul; statistica este furnizată de televiziunea Deutsche Welle și plasează Germania în coada țărilor europene care au reușit să-i convingă să se angajeze pe refugiați.

La acest nivel, lucrurile sunt clare – autoritățile de la Berlin nu mai vor să plătească lenea. Pentru Germania, este evident că ucrainenii au devenit o povară (și financiară), iar restul statelor europene trebuie să se sacrifice, încă o dată, în numele solidarității cu poporul kievean.

Inițial, Scholz a vrut să-i returneze pe migranții ucraineni în țările în care au solicitat azil prima dată, însă asta ar încălca dreptul la liberă circulație în interiorul UE. Cum statele respective nu mai vor să aibă de-a face cu refugiați din Ucraina (în Cehia și Polonia au apărut afișe pe marile magazine în care se menționează că nu sunt primiți/serviți vorbitorii de limbă ucraineană!), cancelarul german a trecut la amenințări – nicio negociere post-„europarlamentare” nu va avea loc dacă nu se acceptă „distribuția solidară” a refugiaților!

Situația este cu adevărat dificilă, mai punctează Die Welt, mai cu seamă că Scholz a arătat hotărâre în a scăpa de „balastul” ăsta.

Se vorbește inclusiv de prinderea bărbaților care au vârstă de luptă și returnarea lor în Ucraina, fix cum a cerut Volodimir Zelenski. Chiar el a făcut primul pas, în Ucraina fiind în plină desfășurare o vânătoare de potențiali luptători pe front. Internetul este plin de filmulețe cu tineri luați cu arcanul pe străzi, din Odesa până la Lvov, că de Kiev nu se atinge nimeni, se știe! Cazul puștiului de 14 ani agresat și reținut de ofițerii de recrutare, înainte de a fi eliberat ulterior, la presiunea presei, este edificator pentru ce se întâmplă la vecinii noștri.

Să ne așteptăm la astfel de scene și prin România? Tot ce se poate, dar în acest caz, să-i anunțăm unde îi pot găsi pe refugiații ucraineni. Căutați-i prin Năvodari, că au umplut litoralul românesc, oamenii sunt, mai nou, investitori pe piața imobiliară, au luat apartamente și le închiriază. Cui? Tot conaționalilor lor, în primul rând, mai fac și un ban cu ajutorul de la stat pentru refugiați, merge banda! Cârciumile de pe litoral sunt pline de oropsiți d-ăștia, dar nu numai alea, ci și cele de pe Calea Victoriei, din București, prin „Promenada” ori pe la terasele din Herăstrău.

În aprilie, Zelenski a semnat ordinul prin care Ucraina refuză să mai acorde asistență consulară bărbaților fugiți în străinătate care au vârstă de recrutare. Astfel, ei sunt forțați să se întoarcă în țară pentru a-și rezolva problemele cu vizele, în primul rând.

Coincidență? DIICOT „intră” peste mafia imigranților
Dacă la nivelul UE încep să se arate nori negri peste cerul Europei, în România s-a anunțat că DIICOT a intrat peste mafia imigranților. Un mesaj puternic, spun procurorii – 11 percheziții efectuate în mai multe județe, inclusiv în capitala București, pentru destructurarea unei rețele transfrontaliere.

Toate bune și frumoase, dar cam mare coincidența cu momentul declanșării acestui dosar. Oare, pe Iohannis l-au întrebat cei de la DIICOT și BCCO înainte să demareze operațiunea? Că președintelui îi cam convine ce se întâmplă, adică, acțiunea asta îi susține la fix planul său – de a putea negocia la sânge un „transfer” în Occident, din 2025 încolo. Liderul de la Cotroceni joacă tare, iar anunțul lui Scholz privind redistribuirea ucrainenilor ajunși în Germania îi vine ca o mănușă – nu-i exclus, la cum ne-au obișnuit conducătorii noștri, ca România să strige „Da” de două ori, dacă lui Iohannis i se promite un post călduț pe la Bruxelles.

Ministrul german al Apărării Boris Pistorius consideră, având în vedere situaţia în domeniul securităţii şi nevoile Bundeswehr (armata germană), că Germania trebuie să se gândească să reintroducă serviciul militar obligatoriu, relatează AFP și news.ro.
„Trebuie să ne întrebăm cine trebuie să apere această ţară atunci când lucrurile devin serioase”, a declarat miercuri Boris Pistorius, în timpul unei dezbateri cu privire la buget, în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german.

„Nu putem lăsa această dezbatere la o parte”, a subliniat el.

Însă ministrul german nu s-a angajat în problema serviciului militar obligatoriu.

„Fiecare model are nevoie de o majoritate politică şi de o societate care să-l susţină”, a subliniat el.

CHELTUIELI ÎN CREŞTERE
Ministrul a salutat faptul că Germania atinge pentru prima oară de decenii obiectivul NATO potrivit căruia statele membre este necesar să aloce 2% din PIB apărării.

Bugetul federal al apărării germane urcă la suma-record de 72 de miliarde de euro, reprezentând 2,1% din PIB, potrivit lui Pistorius.

„Acest lucru merge în direcţia bună şi este adaptat gravităţii situaţiei”, a apreciat Boris Pistorius, referindu-se la invazia Ucrainei de către Rusia în urmă cu aproape doi ani.

La sfârşitul lui 2023, el a promis să facă din Bundeswehr „coloana vertebrală a apărrii colective în UE” şi a prezentat noi directive.

Ultimele directive ale armatei germane datau din 2011.

Guvernul german insistă în liniile sale directoare ca Bundeswehrul să fie capabil să se angajeze pe scena internaţională, aşa cum a făcut în Balcanii de Best şi în regiunea Sahel, în Africa.

Partea cheltuielilor militare era de 5% din PIB-ul german în anii ’60, a scăzut sub 2% începând din 1990, la implozia URSS şi a ajuns la doar 1,2% în 2021.

Naționaliștii germani din mișcarea Reichsbürger pun la cale o acaparare strategică a terenurilor în zonele rurale din toată Germania cu scopul concertat de a crea comunităţi independente de statul german, potrivit agenţiei de informaţii interne şi instituţiilor guvernamentale, scrie The Guardian, conform news.ro.

Autorităţile şi ONG-urile care monitorizează grupurile “de extremă dreapta” spun că membrii mişcării Reichsbürger, care respinge statul german de după 1945, depun un efort ţintit pentru a crea societăţi paralele prin infiltrarea în şcoli, cluburi şi birouri publice.

Potrivit unei cereri recente de informaţii adresate Ministerului Federal de Interne de către Martina Renner, membră a partidului de opoziţie de stânga Die Linke, naționaliștii au cumpărat 40 de proprietăţi în Germania în ultimii doi ani.

Numărul indică o accelerare a unui model observat de peste un deceniu, prin care casele, pub-urile şi proprietăţile agricole care se vând greu sunt achiziţionate şi folosite de grupurile de dreapta pentru orice, de la spaţii de locuit la case de naştere, săli de sport şi locuri de petrecere.

„Proprietăţile prezintă mai puţin interes pentru Reichsbürger şi pentru scena de extremă dreapta ca investiţii, ci mai degrabă sunt folosite pentru a-şi stabili societăţile paralele şi pentru a crea spaţii care să inspire frică tuturor celor care nu le împărtăşesc viziunea asupra lumii”, a declarat Renner.

Printre cele mai proeminente astfel de organizaţii se numără Königreich Deutschland – Regatul Germaniei sau KRD, fondat în 2012 în cadrul unei ceremonii elaborate.

KRD se mândreşte cu propria monedă şi Constituţie, care îi conferă o structură asemănătoare cu cea a unui stat. A încercat să se extindă prin achiziţionarea a ceea ce numeşte „teritoriu naţional” cumpărând terenuri şi bunuri imobiliare.

Autorităţile germane folosesc termenul Reichsbürger (cetăţeni ai imperiului) pentru a vorbi despre toate grupurile naționaliste care resping Republica Federală Germania şi urmăresc răsturnarea guvernului, inclusiv KRD, deşi organizaţia respinge acest termen.

Satul liniştit şi izolat Rutenberg, situat la 90 de minute de mers cu maşina la nord de Berlin, în landul Brandenburg, a devenit una dintre cele mai recente ţinte ale încercărilor KRD de a înfiinţa o comunitate autonomă sau ceea ce liderul său, autointitulat „rege”, Peter Fitzek, a numit un Gemeinwohldorf (sat bun comun).

KRD a cumpărat mai întâi o fermă abandonată în centrul satului, numită Naturscheune sau „hambar al naturii”, cu scopul de a o transforma într-o „întreprindere publică” pentru a furniza hrană organică KRD. Potrivit agenţiei de informaţii interne BfV, KRD are planuri de extindere pe un teren adiacent de 44 de hectare de la marginea satului.

KRD, care se autoguvernează, a fost înfiinţat în 2012 de către Peter Fitzek, un fost bucătar şi profesor de karate, pe terenul unui vechi spital din Wittenberg, în Saxonia Anhalt. Fitzek s-a încoronat ca „Petru I” în cadrul unei ceremonii, având sceptru, glob, pelerină de hermină şi coroană.

El şi adepţii săi – al căror număr este estimat între 2.000 şi 5.000 – resping în mod deschis statul german modern şi visează să îl preia şi să îl înlocuiască cu propriul lor regat. În acest scop, KRD eliberează deja propriile paşapoarte şi are propria monedă, Engelgeld (bani de înger), şi propria bancă.

via NapocaNews

De câteva zile, pe unul dintre cele mai căutate site-uri de vânzări automobile second-hand din Germania – mobile.de – a fost scoasă la vânzare o mașină Dacia 1100 de culoare gri, fabricată în mai 1970 la uzina de la Mioveni, cu un an înainte ca modelul să fie scos din producție.

Proprietarul mașinii este de mai mulți ani un cetățean neamț ce locuiește în Speyer, unul dintre cele mai vechi orașe din Germania (a fost fondat în vremea Imperiului Roman), aflat la 21 de kilometri de Heidelberg.

Conform anunțului postat de către proprietar, mașina fabricată în țara noastră acum aproape 54 de ani are 28.469 kilometri la bord și 50 de cai-putere.

”Vopseaua mașinii este cea originală, iar mașina este într-o stare foarte bună, având nevoie doar de câteva mici reparații. Mașina nu a avut vreodată vreun accident”, spune proprietarul Daciei 1100 pe care o vinde la prețul de 7.500 de euro.

Dacia 1100 a fost primul model de autoturism produs la Mioveni de către producătorul român Automobile Dacia S.A., fiind fabricată între 1968 și 1971 în 37.546 de unități. La ora actuală, în România mai sunt în circulație doar câteva sute de autoturisme Dacia 1100.

Pe 3 august 1968 au ieșit primele autoturisme Dacia 1100 de de pe porțile noii Uzine de Autoturisme Pitești. Dacia 1100 era bazată pe Renault 8, fiind o berlină cu tracțiune și motorul pe spate. Mașina avea o viteză maximă de 132 kilometri/oră.

Primul automobil ieșit pe poarta fabricii la inaugurarea oficială din 20 august 1968 a fost făcut cadou lui Nicolae Ceaușescu.

Inițial, Dacia 1100 era identică cu un Renault 8, numai emblema fiind diferită. Toate piesele mari erau livrate din Franța și Spania, fiind ulterior asamblate la fabrica de la Mioveni. Motoarele și cutiile de viteze veneau gata montate, trebuia doar introdus ulei în ele. Caroseria era sudată și vopsită local.

Începând cu anul 1969 a început fabricarea în România a anvelopelor, radiatorului, geamurilor, precum și a instalațiilor electrice și a scaunelor. Măsura a fost luată pentru a putea menține un cost scăzut de fabricație, iar ritmul de producție să fie unul bun.

Politicianul René Springer că va deporta milioane de străini în cazul în care AfD va ajunge la putere, potrivit Remix News.

„Vom întoarce străinii în țările lor. Cu milioane”, a scris el pe X. „Acesta nu este un plan secret. Aceasta este o promisiune. Pentru mai multa siguranță. Pentru mai multă dreptate. Pentru a ne păstra identitatea. Pentru Germania.”, a mai scris el.

AfD și-a promovat politica de „remigrare” în ultimul timp. Partidul s-a concentrat în primul rând pe migranții condamnați pentru infracțiuni, pe care Germania nu i-a putut îndepărta. Cu toate acestea, deși există sute de mii de migranți care sunt „tolerați” în Germania, cifra de milioane prezentată de Springer ar reprezenta un obiectiv mult mai înalt în ceea ce privește deportările.

AFD crește în sondaje

Într-o declarație de la începutul acestei săptămâni, AfD a detaliat o listă lungă de infracțiuni care a implicat migranți în timpul sărbătorilor de Anul Nou, inclusiv cazul a trei migranți care au lăsat inconștient un medic într-un spital din Berlin, un somalez de 20 de ani care a bătut o femeie cu un stingător de incendiu într-un tren lângă Schwetzingen și un migrant ucrainean care a lovit un bărbat de 46 de ani cu o sticlă în Bad Lippspringe.

„Viața de zi cu zi în ‘republica colorată’. Astfel de condiții cotidiene sunt șocante și arată clar: 2024 trebuie să fie anul remigrării! Oricine vandalizează restaurante și gări, atacă medici sau se revoltă în trenuri nu-și are locul aici. Trebuie deportat imediat. În final, trebuie luate măsuri”, a scris AfD.

Mesajul lui Springer privind deportarea vine într-un moment în care AfD tocmai a atins un record de 24% într-un nou sondaj național al YouGov. Rezultatul era considerat cândva de neconceput de puterea din Germania.

Unii utilizatori X au luat o tură de victorie față de cifrele în creștere ale sondajelor AfD.

În conformitate cu informațiile publicate de ziarul german BILD, surse din serviciile de informații europene avertizează că Rusia ar putea să declanșeze un atac asupra Europei în timpul iernii 2024-2025. Această ipoteză este legată și de alegerile prezidențiale din SUA din acel an.

Premierul polonez Donald Tusk a contribuit și el la această avertizare, afirmând că Rusia ar putea ataca Europa în următorii ani, dacă statele din Uniunea Europeană nu iau măsuri pentru consolidarea capacităților lor de apărare, având în vedere restructurarea economiei rusești pe linii militare.

Ziarele și analiștii conturează un tablou îngrijorător pentru anul 2024, subliniind că viitorul lider al SUA poate juca un rol esențial în menținerea situației sub control.

Publicația germană Bild a citat surse din serviciile de informații europene care sugerează posibilitatea unui atac rusesc asupra Europei în timpul sezonului de tranziție prezidențială, în special dacă alegerile prezidențiale din SUA din 2024 vor fi extrem de disputate, fără un lider clar.

Această perioadă de tranziție durează trei luni, începând de la alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2024 și până la oficializarea lor în ianuarie 2025.

Potrivit informațiilor obținute, o posibilă lovitură rusă asupra Europei ar putea surveni în această perioadă de tranziție, mai ales dacă principalul candidat republican, fostul președinte Donald Trump, ar fi reales.

Donald Trump, în campania sa prezidențială, a criticat repetat nivelul sprijinului acordat de administrația președintelui Joe Biden Kievului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat anterior că rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA din 2024 poate avea un impact puternic asupra conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Instituția de analiză germană DGAP a emis avertismente pentru națiunile occidentale, sugerând că Rusia ar putea lansa un atac direct împotriva NATO în următorii “șase până la 10 ani”.

Polonia, alături de alte țări din estul Europei, se află sub spectrul unei posibile agresiuni din partea Rusiei. Autoritățile poloneze au avertizat că Rusia ar putea viza un stat membru NATO din Europa de Est, inclusiv țări precum Polonia, Estonia, România și Lituania. Donald Tusk, premierul polonez, a subliniat că apărarea spațiului aerian și întărirea flancului estic al NATO sunt priorități absolute.

În contextul unei posibile amenințări rusești, România pare să fie un spectator neputincios. Într-un material anterior, bazat pe rapoarte ale Ministerului Apărării Naționale, se menționează că “în caz de război, rușii ocupă Bucureștiul în 6 ore!”

Democratiile etalon devin tot mai originale. Doua state americane nu-l vor include pe Donald Trump pe buletinele de vot, iar un lider CDU cere scoaterea in afara legii a partidului cel mai popular, AfD (Alternativa pentru Germania).

De la partidul geaman CSU, premierul landului Turingia cere schimbarea constitutiei statului pentru a dezavantaja AfD. Actuala constitutie prevede că partidul de pe primul loc primeste automat presedintia parlamentului local, si partidele vechi ar vrea sa se coalizeze pentru a izola gruparea care se prefigureaza castigatoare.

Cu o saptamana in urma, AfD a castigat primul post de primar al unui oras mediu, in apropiere de Dresda, landul Saxonia. Anul viitor sunt programate mai multe alegeri in state componente, care vor avea greutate in politica federatiei.

Ascensiunea AfD se bazeaza in principal pe trei teme de actualitate: in primul rand opozitia la migratie (tema care nu pasioneaza partidele noastre aproape deloc), contestarea politicilor ecologice din energie si a sanctiunilor impuse de UE Rusiei, care au ca efect dezindustrializarea Germaniei, intrata deja in recesiune economica.

Ca sa va dati seama cat de decuplati suntem de discutiile din restul continentului, Simion tocmai il cearta pe Ciolacu, ca n-am intrat in Schengenul total, fiind singurul partid suveranist care militeaza pentru desfiintarea granitelor. Dar poate e o strategie: arati cat esti de cuminte, ca sa te lase democratii sa candidezi. – Reactiunea

Un ministru din Germania cere modificarea Constituției pentru a stopa ascensiunea partidului AfD: Simt că suntem somnambuli într-un dezastru. Ne vom trezi după alegeri într-un sistem autoritar

Ministrul de Interne al statului Turingia din estul Germaniei, social-democratul (SPD) Georg Maier, solicită un amendament la constituția statului pentru a împiedica partidul anti-globalist de dreapta AfD să câștige alegerile, potrivit European Conservative.

Alegerile vor avea loc în trei state din est, Brandenburg, Saxonia și Turingia anul viitor. AfD (Alternative für Deutschland) este pe cale să câștige în toate trei. Formațiunea va aduna probabil o treime din totalul voturilor, potrivit sondajelor de opinie.

Perspectiva ca AfD să devină cel mai mare partid din aceste state, cu puterea de a bloca decizii-cheie care necesită majorități de două treimi, a declanșat alarma la Berlin. Partidele principale au căutat metode nedemocratice pentru a opri AfD. Acesta culege roadele politicilor eșuate de migrație și energie ale guvernului liberal de stânga. Alți politicieni au încercat să limiteze oportunitățile partidului clasificând AfD drept „extremist”. Popularitatea AfD a fost numită o „problemă a democrației”. Finanțarea AfD a fost limitată, iar firmele au fost îndemnate să boicoteze partidul. Un membru al Uniunii Creștin Democrate (CDU) a propus chiar interzicerea directă a AfD.

Modificarea Constituției pentru a stopa ascensiunea partidului AfD

Ministrul de Interne din Turingia vrea acum să acționeze înainte de alegerile de stat de anul viitor din septembrie. Într-un interviu acordat Süddeutsche Zeitung, Maier a declarat că parlamentul din Turingia ar trebui să modifice constituția. El dorește ca cel mai mare partid să nu obțină automat funcția de Președinte al Parlamentului după alegeri. Potrivit sondajelor, acest post ar fi obținut fără probleme de AfD. Maier spune că și alte partide ar trebui să poată nominaliza un președinte.

În plus, alegerea primului ministru (Ministerpräsident) în Turingia a fost subiect de controverse în trecut. În timp ce în majoritatea statelor federale germane alegerea șefului guvernului este destul de simplă, în Turingia au existat incertitudini și probleme din cauza lipsei de claritate a constituției.

Conform constituției statului, doar o majoritate relativă este necesară pentru a câștiga alegerile pentru prim-ministru în al treilea tur de scrutin. Constituția nu spune dacă un candidat care candidează singur în turul al treilea poate fi ales cu mai multe voturi nu decât da.

În opinia lui Maier, formularea actuală nu exclude un candidat să fie ales în al treilea tur cu un singur vot, chiar dacă toți ceilalți parlamentari au votat împotriva lui.

„Uneori simt că suntem somnambuli într-un dezastru. Ne vom trezi pe 2 septembrie într-un sistem autoritar. Turingia nu trebuie să devină un stat eșuat”, a susținut Maier.

El a adăugat că toate partidele „democratice” – și anume stanga guvernantă Die Linke, SPD, Verzii și opoziția CDU și liberalul FDP – trebuie să se asigure că constituția devine „rezistentă la intemperii”.

AfD, izolat pe scena politică

Partidele principale de la nivel federal nu sunt dispuse să coopereze cu AfD. Formațiunea este acuzată că e de extrema dreaptă. Totuși, guvernele de stat și locale – chiar și în Turingia – cooperează local cu partidul. Este puțin probabil ca, chiar și cu o treime din voturi, AfD să poată forma un guvern. Dar cu o pondere atât de mare a locurilor în parlament, ar putea bloca voturi cheie sau numirea judecătorilor. De asemenea, ar putea bloca modificări ale constituției.

Stefan Möller, copreședintele AfD din Turingia, a reacționat la cuvintele lui Georg Maier pe Twitter:

„Dacă nu poți câștiga alegerile, trebuie doar să schimbi regulile. Extremiștii de stânga numesc asta democrație.”, a spus el.

Ministrul de Interne a recunoscut că partidele principale sunt parțial vinovate pentru ascensiunea AfD. Oamenii sunt îngrijorați de numeroasele crize cu care se confruntă Germania, iar SPD a neglijat problemele sociale ale estului.

Românii care muncesc în străinătate au redus deficitul bugetar în 2022 cu 7,4 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu 2,9% din PIB. Datele oficiale au fost comunicate de Eurostat și arată, de fapt, că nici creșterea economică și nici politicile publice nu au contribuit la evitarea falimentului total al țării. În timp ce în România au intrat 8,2 miliarde de euro, muncitorii străini angajați aici au scos peste hotare 925 milioane de euro.

Dintre statele membre, Croația, Letonia și România au fost cele mai dependente de transferul personal și de compensarea fluxurilor de angajați în 2022, arată Eurostat.

Ratele de dependență sunt măsurate prin afișarea ponderii intrărilor în transferurile personale și compensarea angajaților în raport cu PIB-ul unei țări respective. Astfel, cele mai ridicate rate de dependență din UE au fost observate pentru Croația (7,6 % din PIB), Letonia (3,2 % din PIB) și România (2,9 % din PIB) în 2022 , în timp ce economiile cele mai puțin dependente în UE erau Irlanda (mai puțin de 0,1 % din PIB), Finlanda și Olanda (fiecare 0,2 % din PIB). Soldul net pozitiv al transferurilor personale și al compensațiilor angajaților a redus semnificativ deficitele de cont curent din Franța, România și Belgia.

În 2022, Franța, România și Belgia și-au putut reduce considerabil soldurile negative de cont curent prin aceste intrări nete. Cel mai important, Franța, care a raportat un deficit de cont curent de 53,9 miliarde euro, fără aceste fluxuri nete de venit, deficitul ar fi crescut considerabil la 71,6 miliarde euro. Deficitul de cont curent pentru România ar fi fost de 33,5 miliarde de euro, în loc de 26,1 miliarde de euro, care include tranzacții legate de transferurile personale și compensarea angajaților. Belgia a prezentat un deficit de cont curent de 5,6 miliarde euro, care s-ar fi mărit la 11,7 miliarde euro fără compensația netă a angajaților belgieni care lucrează pentru instituțiile UE (4,6 miliarde euro) și pentru unitățile instituționale din Luxemburg (3,8 miliarde euro).

Transferurile personale domină ieșirile din UE
După o creștere continuă din 2014, ieșirile nete de transferuri personale și compensarea angajaților au scăzut pentru prima dată în 2020, dar apoi au crescut din nou considerabil până la un nivel record de 66,1 miliarde euro în 2022, potrivit Eurostat. Ieșirile constau, în cea mai mare parte, în transferuri personale trimise în străinătate (în 2022: 43,5 miliarde euro). Aproximativ 56 % din totalul ieșirilor și 54 % din totalul intrărilor de transferuri personale transfrontaliere și compensarea fluxurilor de angajați din toate statele membre ale UE în 2022 au avut loc în interiorul granițelor UE.

”Acest lucru nu este o surpriză, având în vedere că cetățenii UE se pot circula și lucra liber pe piața muncii din UE. Există, totuși, excepții: ieșirile de transferuri personale și compensarea angajaților din Polonia (98 %), Spania (91 %) și Grecia (91 %) au mers preponderent către economiile din afara UE; în timp ce, de asemenea, Irlanda (96 %), Italia (85 %) și Austria (68 %) și-au primit fluxurile în mare parte din afara UE. Economiile cele mai centrate pe UE au fost Luxemburg, cu mai puțin de 1 % din ieșirile sale înregistrate în afara UE, și Slovenia, cu doar 6 % din intrările sale primite din afara UE”, se arată într-un comunicat al Eurostat. La ieșiri totale din transferuri personale și compensații ale angajaților, din România au plecat 925 milioane de euro în 2022, din care 305 milioane în statele UE și 620 milioane de euro în afara UE.

Cei mai mulți bani au venit din Germania
La intrări din transferuri personale și compensarea fluxului de angajați, cei mai mulți bani ai românilor au venit din Germania, peste 2 miliarde de euro, urmată de Olanda, cu peste 1,4 miliarde de euro, și Italia, cu 501 milioane de euro. În 2022, Franța a observat coridoare majore, toate țările sale vecine reprezentând fluxuri semnificative, în special de la granița și munca sezonieră a rezidenților francezi din Elveția (19,2 miliarde euro) și Luxemburg (7,1 miliarde euro), în timp ce Franța a înregistrat cele mai mari ieșiri de transferuri personale către Maroc (2,7 miliarde euro).

sursa: national.ro/

Cu un guvern care se preăbușește în sondaje din cauza unei crize a migrației în spirală și a unei economii în cădere liberă, stânga începe să rămână fără alegători. Totuși, se pare că ministrul german de Interne, Nancy Faeser, a găsit o soluție la problemă: Acordarea dreptului de vot la alegerile locale de stat după doar șase luni în Germania pentru solicitanții de azil. Programul, dacă va fi implementat, ar însemna peste noapte în milioane de noi alegători, conform Remix News.

„Vrem să muncim din greu la nivel federal și în Bundesrat pentru a ne asigura că toți oamenii care locuiesc în municipalitățile din Hesse mai mult de șase luni au dreptul de a vota la alegerile locale”, se arată în programul electoral al social-democraților, în statul Hesse, unde Faeser este în prezent candidat.

Potrivit datelor guvernului, cei peste 1 milion de oameni care au sosit în Germania din Ucraina, Orientul Mijlociu, Asia și Africa, ar obține imediat drept de vot în Germania.

În prezent, dreptul de vot la alegerile locale se aplică doar cetățenilor din alte țări UE.

Ziarul Bild a cerut SPD să clarifice ce ar însemna de fapt extinderea masivă a drepturilor de vot. Un purtător de cuvânt al SPD a răspuns că declarația partidului ar fi trebuit să definească în mod specific noii alegători ca fiind cei „care au un permis de ședere permanent”. Cu toate acestea, acest lucru s-ar aplica în continuare pentru o serie de solicitanți de azil din țări precum Siria, Afganistan și Eritreea.

Faeser este cunoscută pentru pozițiile sale politice radicale de stânga, persecuția conservatorilor și apelurile la cenzură în masă. De asemenea, s-a dezvăluit anterior că a scris pentru revista Antifa cu puțin timp înainte de a deveni ministru de interne.

AfD critică intenția lui Faser

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a criticat imediat intenția lui Nancy Faeser:

„Ministrul de Interne Faeser (SPD), în calitate de candidat de top la alegerile din Hesse, face campanie pentru drepturile de vot la nivel local pentru toți oamenii care au locuit în Germania de „mai mult de șase luni”. Aceasta înseamnă că și presupușilor „refugiați” din Afganistan, Siria sau Turcia li se va permite să voteze – chiar și fără cetățenia germană.

Pașaportul german este astfel transformat într-un gunoi. Dar mai presus de toate: Faeser și SPD vor să atragă oameni care nu au nicio legătură cu Germania ca noi grupuri de alegători. Acest lucru nu este surprinzător, deoarece localnicii care sunt ridiculizati ca „non-imigranți” fug de SPD-ul lui Scholz”, au precizat cei de la AfD într-un comunicat.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a înregistrat un salt incredibil de 9 puncte procentuale în statul german Brandenburg de la ultimul sondaj al RBB, partidul fiind acum la 32%.

Alegerile din Brandenburg, care este statul din jurul capitalei Berlin, vor avea loc peste un an,pe 22 septembrie 2024, dar rezultatul arată cât de departe a ajuns AfD în estul țării. Ultima dată când RBB a efectuat sondajul Brandenburg Trend în aprilie, AfD era doar la 23%. AfD are performanțe mai bune doar în Saxonia, unde se află și pe primul loc, cu 35 la sută.

Structurile de informații implicate la Gurile Dunării l-au împins pe șeful statului să se facă de râs, au vrut să-i exonereze pe ruși de păcate și au demonstrat că România e incapabilă să apere granița de Vest a NATO și a UE.

Poate că intenția lor era să salveze aparențele, poate cei trimiși pe teren au aflat adevărul, dar șefii lor l-au escamotat. Indiferent care a fost lanțul întâmplărilor, aceste structuri secrete despre care vorbea şeful Statului Major al Apărării au demonstrat în final că România nici măcar în Schengen n-ar merita să ajungă, scrie într-un comentariu Deutsche Welle referindu-se la recentul scandal al presupuselor drone rusești.

Clarificările simplificate adăugate de cei mai importanți generali ai Armatei Române nu înlătură senzația că o parte a structurilor autohtone joacă în echipa inamicului. Că poziția oficială pro-Ucraina e sabotată permanent din interior. Că acest sabotaj e cunoscut, dar nimeni nu vrea sau nu poate face nimic, mai spune DW.

vezi si – Eugen Bădălan, fost șef al Statului Major General al Armatei Române clarifică misterul dronelor: Ar putea fi resturi din UAV-uri lansate de pe teritoriul României. 80% din ce spun ucrainenii e propagandă!

În paralalel cu criza economică gravă, provocată de sancțiunile economice împotriva Rusiei, Germania trece și printr-o altă gravă criză.

De la 1 ianuarie 2023 până în luna august inclusiv, în Germania au fost depuse 204.461 de cereri de azil.

Această cifră reprezintă o creștere cu 77,2% față de aceeași perioadă a anului precedent, scrie Die Welt.

Cererile de azil cresc în continuu în Germania.

Numai în luna august s-au înregistrat 27.738, cu 28% mai multe decât în luna iunie.

Principalele țări de origine ale solicitanților de azil sunt Siria, Afganistan, dar și Turcia, o țară NATO, bogată și sigură.

Un profesor de la Universitatea din Viena, citat de o altă publicație germană, Tagesspiegel, a declarat că, probabil, numărul total al solicitărilor de azil la sfârșitul anului va ajunge la 300.000.

Dat fiind că, anul trecut, în Germania au fost înregistrate în total 217.774 de cereri de azi, aceasta înseamnă o creștere de o treime într-un singur an.

Alternativa pentru Germania (AfD) ar trebui scoasă în afara legii și conducerea ei întemnițată pentru a priva milioane de germani de șansa de a vota pentru acest partid, a susținut fondatorul unei organizații germane de salvare a refugiaților, conform Remix News.

Axel Steier, fondatorul ONG-ului Mission Lifeline , a făcut joi aceste remarci tulburătoare într-o postare pe rețelele de socializare. El a spus că această măsură este necesară de dragul umanității.

„În țara făptuitorilor, nu ar trebui să fie tabu interzicerea AfD și întemnițarea conducerii, chiar dacă acest lucru îi privează de opinie pe 20-40% dintre alegătorii germani”, a postat Steier pe X, cunoscut anterior ca Twitter.

„Persecuția na*iștilor este încă un serviciu pentru întreaga umanitate”, a adăugat el.

Remarcile sale au loc la doar câteva zile după ce grupul de activiști de extremă stânga Antifa a publicat adresele de domiciliu ale zeci de candidați AfD care candidează pentru alegeri în statul german Hesse. Autoproclamații antifasciști au fost acuzați de incitare la violență împotriva personalităților publice.

Remarcile lui Steier sunt cele mai recente dintr-o lungă listă în care activiști de stânga și mulți politicieni încearcă să discrediteze partidul anti-imigrație, care în prezent este în creștere în sondaje în întreaga țară.

Joi, cancelarul Olaf Scholz s-a folosit de o vizită în Germania de Est pentru a ataca în continuare partidul, avertizând participanții cu privire la ascensiunea „extremei drepte”.

„Nu aș merge până la a spune că democrația este subminată, dar cu siguranță există dușmani ai democrației”, a spus Scholz. „Nu vom putea evita să luăm atitudine și să spunem că apărăm democrația și libertatea pe care am obținut-o”.

Aceasta a fost urmată de remarcile președintelui de centru-stânga Frank-Walter Steinmeier, care a spus că „niciun alegător responsabil” nu ar trebui să voteze pentru partidul despre care el susține că pledează pentru „brutalizarea societății noastre și subminarea democrației libere”.

„Nu trebuie să încurajăm opiniile celor care induc frică în această societate”, a adăugat el.

În ciuda intensificării retoricii din partea instituției germane, AfD devine din ce în ce mai popular în rândul alegătorilor, atingând maxime record de 23% în sondajele recente. Opoziția partidului față de politicile liberale de migrație în masă adoptate de guvernele federale germane succesive în ultimele două decenii este înțeleasă a fi un factor determinant în sprijinul său tot mai mare în rândul multor germani din clasa muncitoare deziluzionați de direcția în care se îndreaptă țara.

Un afgan acuzat de viol şi cinci acţiuni de hărţuire sexuală în Germania a evitat închisoarea după ce a solicitat azil în Germania şi a acceptat să participe la cursuri anti-agresiune. Acestuia i s-a spus de către judecătorul de condamnare că el este un „prim exemplu” de integrare în societatea germană.

Migrantul în vârstă de 23 de ani, cunoscut sub numele de Mohammad M., a molestat cinci femei între 2019 şi 2022, violând o elevă de 16 ani şi pretinzând sub constrângere sex oral de la o altă persoană.

Migrantul a sosit în Germania în 2015 din Afganistan, fiind binevenit în societatea occidentală. A absolvit şcoala secundară şi a terminat o ucenicie ca mecanic de uzină înainte de a începe munca ca inginer termic în oraşul bavarez Regensburg.

Deşi pretinde că este sub ameninţarea persecuţiei în Afganistan, Mohammad M. s-a întors în ţară, acum controlată de talibani, pentru o vacanţă în ianuarie anul acesta. La întoarcere, a fost arestat de autorităţile germane pe aeroportul din München. El şi-a mărturisit crimele şi a rămas în arest până la sentinţă. Întrucât o serie de infracţiuni au fost comise când suspectul avea sub 21 de ani, cazul său a fost audiat de tribunalul pentru minori de la tribunalul districtual Regensburg.

Avocatul său, Christian Reiser, a declarat pentru ziarul Bild, citat de ReMix News, că „judecătorul a spus că el este de fapt un exemplu excelent de a se înţelege bine în Germania”. „În principiu, este complet integrat”, a adăugat un alt avocat al apărării, Jörg Meyer.

În şedinţă, instanţa de la Regensburg l-a condamnat pe Mohammad M. la un antrenament antiagresiune obligatoriu şi i-a interzis să consume alcool, despre care cetăţeanul afgan a recunoscut că a fost un factor agravant în infracţiuni. Ulterior, a fost eliberat din arest şi acum este un bărbat liber.

„Verdictul tribunalului pentru tineret nu este neobişnuit, deoarece în cazul adolescenţilor accentul pe educaţie este primordial”, a declarat Reiser presei germane după audiere.

Ziarul Bild a raportat că victima violului lui Mohammad rămâne în terapie pentru suferinţa pe care i-a provocat-o la mai bine de patru ani de la atac.

Potrivit unui comunicat de presă al IPJ, polițiștii din Buzău s-au mobilizat pentru salvarea victimei în cazul unei sesizări privind sechestrarea unei persoane, din Buzău, pe teritoriul Germaniei.

Autoritățile au reuşit eliberarea acesteia în condiţii de siguranţă, în urma cererii de asistenţă urgente a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Buzău.

La data de 31 iulie 2023, în jurul orei 17.00, poliţiştii de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei municipiului Buzău au fost sesizaţi de către un bărbat cu privire la faptul că nepoata sa, o femeie, de 31 de ani, este ţinută împotriva voinţei sale, într-un imobil din Germania şi este ameninţată că, dacă nu remite 20.000 de euro, va fi vândută sau îi va fi suprimată viaţa.

Imediat după primirea sesizării, poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale Buzău au informat Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională – Inspectoratul General al Poliției Române, în vederea realizării cu operativitate a schimbului de date şi informaţii necesar salvării persoanei în cauză.

În baza datelor furnizate din România, autorităţile germane au efectuat trei percheziţii la imobile din diferite localităţi.

Într-unul din imobilelele percheziţionate, au fost identificate victima şi bărbatul care o sechestra, un cetăţean de origine turcă, de 36 de ani.

Având în vedere că autorităţile judiciare germane au constatat că tânăra prezenta mai multe leziuni, aceasta a fost transportată în vederea acordării asistenţei medicale, ulterior fiind cazată într-un centru de protecţie împotriva violenţei.” se arată în comunicatul de presă al IPJ Buzău.

În cele din urmă, agresorul a fost reţinut, urmând a fi prezentat instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă.

LGBT-iștii de la G4Media se vaită de mama focului cand vine vorba despre “extrema dreaptă” așa că au tradus următorul articol de pe EuroNews, alt trust de presă aservit “circarilor cu rude tatuate la Auschwitz”:

Doi profesori din estul Germaniei au încercat să contracareze activitățile de extremă dreapta ale elevilor de la liceul lor, scrie Euronews . Cei doi profesori spun că elevii se întâmpinau cu salutul nazist, îi amenințau pe imigranți cu bătaia și erau homofobi și sexiști. Au încercat să îi consilieze pe bătăuși, au dat mai multe lecții despre trecutul nazist al țării lor și au invitat un rapper de culoare pentru a vorbi despre respectul reciproc.

Nimic din toate acestea nu a ajutat. Disperați, Laura Nickel și Max Teske au scris o scrisoare publică în care descriau atmosfera de intimidare de la școala Mina Witkojc din Burg. Ei au relatat că elevii se salutau unii pe alții cu salutul nazist, își scrijeleau svastici pe birouri și puneau muzică cu versuri rasiste pe holuri. În cele din urmă au demisionat și au părăsit orașul. Demersurile lor au fost urmate de o serie de amenințări, iar suportul colegilor și autorităților a lipsit cu desăvârșire.

„Profesorii și elevii care luptă în mod deschis împotriva elevilor și profesorilor de extremă dreapta se tem pentru siguranța lor”, au declarat cei doi în scrisoarea pe care au trimis-o ziarelor locale, adăugând că școlile „nu pot oferi un cămin pentru dușmanii democrației”.

Nickel, care a predat engleză și istorie, și Teske, profesor de matematică și geografie, nu erau pregătiți pentru răspunsul pe care l-au primit. O scrisoare din partea unui grup anonim de părinți a cerut concedierea lor. Autocolante cu pozele lor și cu legenda „Plecați la Berlin” au fost lipite pe stâlpii de iluminat din apropierea campusului. Pe rețelele de socializare, cineva și-a declarat dorința de a-i „vâna”.

Descurajați și mai mult de ceea ce ei spun că a fost o lipsă de sprijin din partea colegilor, a directorului și a autorităților locale, Nickel și Teske au anunțat că părăsesc școala și orașul situat la 116 kilometri sud-est de Berlin.

„Declarațiile, acțiunile, sloganurile, homofobia și sexismul de extremă dreapta au fost și sunt la ordinea zilei în această școală”, a declarat Nickel, 34 de ani, care a lucrat la Mina Witkojc timp de patru ani, într-un interviu comun cu Teske, 31 de ani, care a predat acolo timp de trei ani. Nici școala și nici autoritatea școlară locală nu au răspuns la solicitările de comentarii privind demisiile profesorilor.

Dar experiența lui Teske și Nickel a stârnit temeri în capitala germană că extrema dreaptă a câștigat mai mult teren decât credeau mulți în unele zone din fosta Germanie de Est. Experții spun că, în special în sudul landului Brandenburg, unde se află Burg, o rețea de saloane de tatuaje, cluburi de noapte, grupuri de tineri și cluburi de fani ai echipei de fotbal FC Energie Cottbus răspândesc mesajele partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania sau AfD.

Landul Brandenburg, un cuib al extremei drepte

La începutul acestei luni, serviciul de informații interne al landului Brandenburg a pus sub supraveghere oficială Tineretul Alternativei pentru Germania, aripa AfD pentru susținătorii cu vârste de peste 14 ani, ca fiind un grup de „extremă dreapta dovedit”.

Ministerul de stat al educației, criticat pentru că nu i-a sprijinit suficient pe profesori, a anunțat săptămâna trecută că autoritățile au identificat un adolescent suspectat că a postat inițial postarea „vânați-i” pe Instagram.

Directorul executiv al Fundației Amadeu Antonio, Timo Reinfrank, a cărui organizație promovează drepturile omului, lucrând în același timp împotriva extremismului de dreapta, a rasismului și antisemitismului în Germania, a declarat că sudul landului Brandenburg a devenit „o zonă de frică pe care naziștii au declarat-o ca fiind zona lor de origine”.

Reinfrank a spus că acest lucru nu este chiar o surpriză pentru cei care cunosc bine zona, unde extrema dreaptă a fost activă chiar înainte de înființarea AfD, în urmă cu un deceniu. Fundația pe care o conduce a fost numită după un muncitor contractual angolez care, în 1990, a fost ucis atunci când 50 de tineri cu bâte de baseball au plecat în căutarea unor persoane de culoare pe care să le atace în orașul Eberswalde din Brandenburg.

AfD a fost fondată în 2013 și a intrat pentru prima dată în parlamentul german patru ani mai târziu, după ce a făcut campanie pe o platformă anti-migranți. Sondajele recente arată că partidul are un nivel record de susținere la nivel național, de aproximativ 20%.

Motivele pentru atractivitatea sa deosebită în estul Germaniei sunt multiple. Mulți dintre ei și-au pierdut locurile de muncă după reunificarea Germaniei, iar locuitorii încă vorbesc despre faptul că se simt ca cetățeni de mâna a doua în comparație cu vestul țării. AfD a folosit pandemia și afluxul de refugiați ucraineni ca oportunități pentru a promova o narațiune „noi împotriva lor”, spun experții.

Temeri la alegerile de anul viitor

Mulți cred că AfD ar putea deveni cel mai puternic partid atunci când Brandenburg și statele estice similare Saxonia și Turingia vor organiza alegeri anul viitor. În Turingia, candidatul AfD a câștigat luna trecută postul de administrator al comitatului Sonneberg, fiind pentru prima dată din epoca nazistă când un partid de extremă dreapta s-a clasat pe primul loc la nivel de comitat.

După ce profesorii și-au anunțat retragerea, șeful filialei AfD din Cottbus, al doilea oraș ca mărime din landul Brandenburg, s-a bucurat pe Twitter că profesorii – pe care i-a numit „informator radical de stânga” și „complicele” său au dispărut. Poliția investighează amenințările. Când Teske iese în oraș, se uită adesea să vadă dacă nu cumva cineva îl urmărește. Recent, un bărbat s-a apropiat de el într-un magazin și i-a șoptit la ureche: „Pleacă de aici”.

Franţa şi Germania şi-au exprimat marţi opoziţia faţă de o posibilă prelungire a restricţiilor impuse în luna aprilie de cinci state membre UE, printre care şi România, pentru importurile de cereale ucrainene, transmite AFP conform Agerpres.

Comisia Europeană a permis în luna aprilie celor cinci state membre vecine cu Ucraina (Polonia, Ungaria, Slovacia, România şi Bulgaria) să interzică comercializarea pe teritoriul lor a grâului, porumbului şi uleiului de floarea soarelui din Ucraina, cu condiţia ca cele cinci ţări să nu împiedice tranzitul acestor produse spre alte ţări.

Concepute să amortizeze impactul afluxului masiv de produse agricole ucrainene asupra pieţelor locale, aceste restricţii „temporare” ar urma să fie eliminate de la mijlocul lunii septembrie, însă cele cinci state membre din est au cerut săptămâna trecută prelungirea lor până la finele anului.

„Dacă Comisia acceptă să pregătească reglementări pentru a prelungi această interdicţie, noi vom face la fel”, a insistat premierul polonez Mateusz Morawiecki.

Considerată drept „inacceptabilă” de către Kiev, eventualitatea prelungirii acestor restricţii a fost criticată deja de mai multe state membre, în condiţiile în care jumătate dintre ele s-au opus, încă din primăvară, ca cele cinci state să poată impună restricţii, denunţând distorsiunile provocate în sânul pieţei comune.

„Comisia trebuie acum să spună în mod clar că asta nu este posibil. Aceste măsuri sunt limitate în timp, este inacceptabil ca unele state membre să fie exceptate de la tratatele în vigoare”, a subliniat ministrul german al Agriculturii, Cem Ozdemir, înaintea reuniunii de la Bruxelles cu omologii europeni. „Suntem solidari cu Polonia. Suntem gata să o ajutăm financiar, dispunem pentru asta de un mecanism adecvat de ajutor. Ceea ce este inacceptabil este să ne rezolvăm problemele electorale pe seama Ucrainei”, a adăugat oficialul german, făcând aluzie la alegerile parlamentare care vor avea loc în Polonia la finele acestui an.

Cele cinci state membre vecine cu Ucraina au primit deja ajutoare în valoare de 156 de milioane de euro de la rezerva UE pentru crize agricole.

„Nu putem avea măsuri unilaterale… numai în mod colectiv vom face faţă unei provocări de destabilizare a pieţelor…asta nu poate fi decisă de unul singur pentru că în caz contrar va exista un transfer de cereale spre alte ţări”, a apreciat şi ministrul francez al Agriculturii, Marc Fesneau.

Partidul nationalist german Alternativa pentru Germania (AfD) îşi continuă creşterea de popularitate şi înregistrează 22% din intenţiilor de vot în ultimul sondaj naţional, relata sâmbătă agenţia DPA.

Această creştere alimentează îngrijorările celorlalte formaţiuni politice germane, deşi acestea au convenit crearea unui aşa-numit „cordon sanitar” care să excludă AfD din orice coaliţie sau înţelegere politică la nivel naţional şi regional.

În ultimul sondaj, AfD înregistrează două procente mai mult faţă de sondajul anterior, ajungând astfel la numai patru procente sub alianţa de centru-dreapta formată din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin-Socială (CSU), alianţă care a pierdut un punct procentual faţă de sondajul precedent.

Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului federal Olaf Scholz se menţine pe poziţia a treia la 18%, Partidul Verzilor înregistrează 14% din intenţiile de vot, formaţiunea liberală pro-business FDP 7% şi partidul de stânga Die Linke 5%.

Serviciul german de informaţii, Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei, a clasificat în martie 2021 formaţiunea AfD drept „partid suspectat de extremism de dreapta”, ceea ce îi permite să intensifice supravegherea acestui partid.

Alternativa pentru Germania (AfD) a obţinut luna trecută prima sa victorie electorală, în cadrul unui scrutin local desfăşurat în districtul Sonnerberg, situat în partea de est a Germaniei, unde AfD are o popularitate peste cea din partea de vest a ţării.

Bill Gates trebuie să fie acuzat de “crime împotriva umanității” pentru rolul său în finanțarea agendei globaliste a Organizației Mondiale a Sănătății, potrivit deputatului german Christine Anderson, care s-a alăturat altor șapte parlamentari și a promis că va desființa instituția ONU și va căuta dreptate în numele a “milioane și milioane de oameni din întreaga lume”.

“Un organism neales ca și cel care este controlat și condus de multimiliardari nu ar trebui să i se permită niciodată să acționeze în locul unui guvern ales în mod democratic”, a declarat ea, ca reprezentanta a Partidului Alternativa pentru Germania (cu cea mai mare ascensiune populara), în timpul conferinței Citizen’s Initiative de la Bruxelles.

Anderson spune că va demasca și va da numele tuturor persoanelor, inclusiv al oficialilor guvernamentali și al parlamentarilor, care susțin “acapararea puterii” antidemocratice a OMS și nu respectă voința poporului. “Voi [OMS] sunteți mica minoritate marginală”, a continuat ea. “Voi sunteți cei care nu aveți dreptul de a dicta oamenilor ce vor și ce nu vor”.

“Așa că luați-o de la mine … luați-o de la milioane și milioane de oameni din întreaga lume. Vă vom doborî și nu vom obosi până nu vom reuși acest lucru. Așa că țineți-vă bine. Suntem aici, iar lupta a început. Așa că haideți să ne luptăm.”

Într-o știre care ar trebui să dea fiori reci pe șira spinării oricărui patriot, Bill Gates face apel la liderii mondiali să cedeze suveranitatea națiunilor lor în favoarea “corpului global de urgență în domeniul sănătății” al Organizației Mondiale a Sănătății.

Elita globalistă devine din ce în ce mai arogantă sunt acum spunând cu voce tare părțile tăcute. În timp ce altădată acest tip de discuție ar fi fost posibilă doar într-o cameră întunecată și afumată din spate, Gates își împărtășește acum viziunea sa pentru dezmembrarea suveranității SUA în paginile de opinie ale New York Times.

Declarându-și sprijinul pentru Tratatul global al OMS privind pandemiile, Gates susține că OMS ar trebui să fie privită ca un “departament de pompieri pentru pandemii” la nivel mondial, care preia controlul națiunilor la nivel global în timpul urgențelor sanitare. Pe vremuri, aceste opinii, exprimate în mod public, ar fi dus la spânzurarea unui om pentru trădare.

Tratatul OMS va stabili, în esență, un regim autoritar global neales care va anula legile locale cu protocoale globale dacă agenția Națiunilor Unite declară o urgență sanitară. Toate cele 194 de națiuni membre ale OMS urmează să voteze amendamentele și să finalizeze noul tratat până în mai 2024. Acordul va oferi OMS controlul final asupra politicilor globale privind pandemiile, cum ar fi blocarea, cenzura, mascarea, mandatele de vaccinare și supravegherea publică.

Premierul Marcel Ciolacu, aflat într-o vizită de lucru la Berlin, a exprimat opinia că pe teritoriul României ar trebui să existe trupe germane permanente. Aceasta a fost declarația sa într-o conferință de presă, în contextul discuțiilor despre consolidarea Flancului estic al NATO și Summitul de la Vilnius, care a avut ca promisiune plasarea a 4.000 de soldați în Lituania.

Ciolacu a subliniat că consideră decizia Germaniei de a trimite 4.000 de soldați ca un pas important, iar el speră ca România să aibă și ea militari germani permanenți în curând. Având în vedere caracterul de durată al conflictului, premierul a menționat că este conștient că situația nu se va rezolva rapid și că în teatrul de operații există informații care pot fi diferite de cele publice.

El a evidențiat importanța prezenței trupelor germane permanente pe teritoriul României și a exprimat speranța că, împreună cu cancelarul german, se vor lua decizii în acest sens cât mai rapid. Premierul Ciolacu a subliniat necesitatea unor acțiuni concrete și eficiente pentru a consolida securitatea și stabilitatea în regiune.

Această declarație a premierului român vine în contextul în care se discută extinderea prezenței NATO în Flancul estic și se caută modalități de a consolida și proteja statele membre împotriva oricăror amenințări. Opinia lui Ciolacu aduce în prim-plan importanța cooperării și sprijinului între aliații NATO în fața provocărilor de securitate.

În concluzie, premierul Marcel Ciolacu a exprimat dorința ca pe teritoriul României să existe trupe germane permanente, subliniind necesitatea consolidării securității în regiunea Flancului estic al NATO. El a subliniat importanța unei abordări rapide și a luării unor decizii concrete în acest sens, evidențiind necesitatea unei cooperări strânse între statele membre pentru a face față provocărilor de securitate.

„Cred că decizia Germaniei de a trimite 4.000 de soldaţi… Eu sper ca pe teritoriul României, cât de curând, să avem militari germani permanenţi. Este evident că va fi un conflict de lungă durată. Mai mult, cu toţii ne-am fi aşteptat, poate, să se închidă acest conflict din această ofensivă a Ucrainei, dar cu toţii ştim că nu se putea acest lucru. Datele care sunt publice poate nu sunt atât de încurajatoare, dar sunt ferm convins că lucrurile în teatrul de operaţii, în acest moment, arată cu totul altfel. Da, cred că pe teritoriul României trebuie să existe trupe germane permanente şi sper ca, împreună cu domnul cancelar, să luăm deciziile cât mai rapid în acest sens şi în acest demers”, a transmis Ciolacu.

Die Zeit scrie că Germania va deveni o țară în care „autohtonii vor deveni cel mai probabil o minoritate în viitorul apropiat”

Publicația germană Die Zeit a publicat un articol pe 30 aprilie, în care se menționează, printre altele, că „Integrarea a trecut: Germania este a doua cea mai mare țară de imigrație din lume, iar autohtonii vor deveni cel mai probabil o minoritate în viitorul apropiat. Și acum?”.

Articolul este însoțit de o fotografie de grup cu tineri imigranți, zâmbind dintr-o mașină decapotabilă, alături de textul: „Ei vor fi cei puternici. Germania nu vrea să înțeleagă ce este astăzi: o țară în care migranții nu vor mai fi o minoritate, dar vor fi căutați mai mult ca niciodată”.

Articolul, care este descris drept un „eseu” de către publicație, nu este anti-migrație, așa cum s-ar crede. Nici n-ar avea cum, fiind scris de o jurnalistă germană de origine asiatică: Vanessa Vu.

Textul sugerează că Germania a fost mereu una de imigrație, amintind ca prusacii apelau mereu la forța de muncă străină – fără însă a menționa că acești muncitori erau întotdeauna europeni creștini.

În 2022, în Germania au sosit 1,5 milioane de imigranți, iar în primele trei luni ale anului 2023 au venit alți 163.000 de imigranți.