ÔÇťJurnalism ├«nseamn─â s─â publici ceea ce cineva nu vrea s─â fie publicat. Orice altceva e publicitate.ÔÇŁ - George Orwell

DETALII AICI.

germania

  • Pistorius: Germania trebuie s─â reintroduc─â serviciul militar obligatoriu

     

    soldati germani bundeswehr 640x400 1

    Ministrul german al Ap─âr─ârii Boris Pistorius consider─â, av├ónd ├«n vedere situa┼úia ├«n domeniul securit─â┼úii ┼či nevoile Bundeswehr (armata german─â), c─â Germania trebuie s─â se g├óndeasc─â s─â reintroduc─â serviciul militar obligatoriu, relateaz─â AFP ╚Öi news.ro.
    ÔÇ×Trebuie s─â ne ├«ntreb─âm cine trebuie s─â apere aceast─â ┼úar─â atunci c├ónd lucrurile devin serioaseÔÇŁ, a declarat miercuri Boris Pistorius, ├«n timpul unei dezbateri cu privire la buget, ├«n Bundestag, Camera inferioar─â a Parlamentului german.

    ÔÇ×Nu putem l─âsa aceast─â dezbatere la o parteÔÇŁ, a subliniat el.

    Însă ministrul german nu s-a angajat în problema serviciului militar obligatoriu.

    ÔÇ×Fiecare model are nevoie de o majoritate politic─â ┼či de o societate care s─â-l sus┼úin─âÔÇŁ, a subliniat el.

    CHELTUIELI ├ÄN CRE┼×TERE
    Ministrul a salutat faptul c─â Germania atinge pentru prima oar─â de decenii obiectivul NATO potrivit c─âruia statele membre este necesar s─â aloce 2% din PIB ap─âr─ârii.

    Bugetul federal al apărării germane urcă la suma-record de 72 de miliarde de euro, reprezentând 2,1% din PIB, potrivit lui Pistorius.

    ÔÇ×Acest lucru merge ├«n direc┼úia bun─â ┼či este adaptat gravit─â┼úii situa┼úieiÔÇŁ, a apreciat Boris Pistorius, referindu-se la invazia Ucrainei de c─âtre Rusia ├«n urm─â cu aproape doi ani.

    La sf├ór┼čitul lui 2023, el a promis s─â fac─â din Bundeswehr ÔÇ×coloana vertebral─â a ap─ârrii colective ├«n UEÔÇŁ ┼či a prezentat noi directive.

    Ultimele directive ale armatei germane datau din 2011.

    Guvernul german insist─â ├«n liniile sale directoare ca Bundeswehrul s─â fie capabil s─â se angajeze pe scena interna┼úional─â, a┼ča cum a f─âcut ├«n Balcanii de Best ┼či ├«n regiunea Sahel, ├«n Africa.

    Partea cheltuielilor militare era de 5% din PIB-ul german ├«n anii ÔÇÖ60, a sc─âzut sub 2% ├«ncep├ónd din 1990, la implozia URSS ┼či a ajuns la doar 1,2% ├«n 2021.

  • Na╚Ťionali╚Ötii din mi┼čcarea Reichsb├╝rger pun la cale o acaparare strategic─â a terenurilor ├«n zonele rurale din toat─â Germania pentru comunit─â╚Ťi autosustenabile

    reischburger

    Na╚Ťionali╚Ötii germani din mi╚Öcarea Reichsb├╝rger pun la cale o acaparare strategic─â a terenurilor ├«n zonele rurale din toat─â Germania cu scopul concertat de a crea comunit─â┼úi independente de statul german, potrivit agen┼úiei de informa┼úii interne ┼či institu┼úiilor guvernamentale, scrie The Guardian, conform news.ro.

    Autorit─â┼úile ┼či ONG-urile care monitorizeaz─â grupurile ÔÇťde extrem─â dreaptaÔÇŁ spun c─â membrii mi┼čc─ârii Reichsb├╝rger, care respinge statul german de dup─â 1945, depun un efort ┼úintit pentru a crea societ─â┼úi paralele prin infiltrarea ├«n ┼čcoli, cluburi ┼či birouri publice.

    Potrivit unei cereri recente de informa┼úii adresate Ministerului Federal de Interne de c─âtre Martina Renner, membr─â a partidului de opozi┼úie de st├ónga Die Linke, na╚Ťionali╚Ötii au cump─ârat 40 de propriet─â┼úi ├«n Germania ├«n ultimii doi ani.

    Num─ârul indic─â o accelerare a unui model observat de peste un deceniu, prin care casele, pub-urile ┼či propriet─â┼úile agricole care se v├ónd greu sunt achizi┼úionate ┼či folosite de grupurile de dreapta pentru orice, de la spa┼úii de locuit la case de na┼čtere, s─âli de sport ┼či locuri de petrecere.

    ÔÇ×Propriet─â┼úile prezint─â mai pu┼úin interes pentru Reichsb├╝rger ┼či pentru scena de extrem─â dreapta ca investi┼úii, ci mai degrab─â sunt folosite pentru a-┼či stabili societ─â┼úile paralele ┼či pentru a crea spa┼úii care s─â inspire fric─â tuturor celor care nu le ├«mp─ârt─â┼česc viziunea asupra lumiiÔÇŁ, a declarat Renner.

    Printre cele mai proeminente astfel de organiza┼úii se num─âr─â K├Ânigreich Deutschland ÔÇô Regatul Germaniei sau KRD, fondat ├«n 2012 ├«n cadrul unei ceremonii elaborate.

    KRD se m├óndre┼čte cu propria moned─â ┼či Constitu┼úie, care ├«i confer─â o structur─â asem─ân─âtoare cu cea a unui stat. A ├«ncercat s─â se extind─â prin achizi┼úionarea a ceea ce nume┼čte ÔÇ×teritoriu na┼úionalÔÇŁ cump─âr├ónd terenuri ┼či bunuri imobiliare.

    Autorit─â┼úile germane folosesc termenul Reichsb├╝rger (cet─â┼úeni ai imperiului) pentru a vorbi despre toate grupurile na╚Ťionaliste care resping Republica Federal─â Germania ┼či urm─âresc r─âsturnarea guvernului, inclusiv KRD, de┼či organiza┼úia respinge acest termen.

    Satul lini┼čtit ┼či izolat Rutenberg, situat la 90 de minute de mers cu ma┼čina la nord de Berlin, ├«n landul Brandenburg, a devenit una dintre cele mai recente ┼úinte ale ├«ncerc─ârilor KRD de a ├«nfiin┼úa o comunitate autonom─â sau ceea ce liderul s─âu, autointitulat ÔÇ×regeÔÇŁ, Peter Fitzek, a numit un Gemeinwohldorf (sat bun comun).

    KRD a cump─ârat mai ├«nt├ói o ferm─â abandonat─â ├«n centrul satului, numit─â Naturscheune sau ÔÇ×hambar al naturiiÔÇŁ, cu scopul de a o transforma ├«ntr-o ÔÇ×├«ntreprindere public─âÔÇŁ pentru a furniza hran─â organic─â KRD. Potrivit agen┼úiei de informa┼úii interne BfV, KRD are planuri de extindere pe un teren adiacent de 44 de hectare de la marginea satului.

    KRD, care se autoguverneaz─â, a fost ├«nfiin┼úat ├«n 2012 de c─âtre Peter Fitzek, un fost buc─âtar ┼či profesor de karate, pe terenul unui vechi spital din Wittenberg, ├«n Saxonia Anhalt. Fitzek s-a ├«ncoronat ca ÔÇ×Petru IÔÇŁ ├«n cadrul unei ceremonii, av├ónd sceptru, glob, pelerin─â de hermin─â ┼či coroan─â.

    El ┼či adep┼úii s─âi ÔÇô al c─âror num─âr este estimat ├«ntre 2.000 ┼či 5.000 ÔÇô resping ├«n mod deschis statul german modern ┼či viseaz─â s─â ├«l preia ┼či s─â ├«l ├«nlocuiasc─â cu propriul lor regat. ├Än acest scop, KRD elibereaz─â deja propriile pa┼čapoarte ┼či are propria moned─â, Engelgeld (bani de ├«nger), ┼či propria banc─â.

    via NapocaNews

  • Cu c├ót e v├óndut─â ├«n Germania o Dacia 1100 fabricat─â ├«n 1970 cu aproape 30.000 de kilometri la bord

    635999l 900x0 w 4e317b49

    De c├óteva zile, pe unul dintre cele mai c─âutate site-uri de v├ónz─âri automobile second-hand din Germania – mobile.de ÔÇô a fost scoas─â la v├ónzare o ma╚Öin─â Dacia 1100 de culoare gri, fabricat─â ├«n mai 1970 la uzina de la Mioveni, cu un an ├«nainte ca modelul s─â fie scos din produc╚Ťie.

    Proprietarul ma╚Öinii este de mai mul╚Ťi ani un cet─â╚Ťean neam╚Ť ce locuie╚Öte ├«n Speyer, unul dintre cele mai vechi ora╚Öe din Germania (a fost fondat ├«n vremea Imperiului Roman), aflat la 21 de kilometri de Heidelberg.

    Conform anun╚Ťului postat de c─âtre proprietar, ma╚Öina fabricat─â ├«n ╚Ťara noastr─â acum aproape 54 de ani are 28.469 kilometri la bord ╚Öi 50 de cai-putere.

    ÔÇŁVopseaua ma╚Öinii este cea original─â, iar ma╚Öina este ├«ntr-o stare foarte bun─â, av├ónd nevoie doar de c├óteva mici repara╚Ťii. Ma╚Öina nu a avut vreodat─â vreun accidentÔÇŁ, spune proprietarul Daciei 1100 pe care o vinde la pre╚Ťul de 7.500 de euro.

    Dacia 1100 a fost primul model de autoturism produs la Mioveni de c─âtre produc─âtorul rom├ón Automobile Dacia S.A., fiind fabricat─â ├«ntre 1968 ╚Öi 1971 ├«n 37.546 de unit─â╚Ťi. La ora actual─â, ├«n Rom├ónia mai sunt ├«n circula╚Ťie doar c├óteva sute de autoturisme Dacia 1100.

    Pe 3 august 1968 au ie╚Öit primele autoturisme Dacia 1100 de de pe por╚Ťile noii Uzine de Autoturisme Pite╚Öti. Dacia 1100 era bazat─â pe Renault 8, fiind o berlin─â cu trac╚Ťiune ╚Öi motorul pe spate. Ma╚Öina avea o vitez─â maxim─â de 132 kilometri/or─â.

    Primul automobil ieșit pe poarta fabricii la inaugurarea oficială din 20 august 1968 a fost făcut cadou lui Nicolae Ceaușescu.

    Ini╚Ťial, Dacia 1100 era identic─â cu un Renault 8, numai emblema fiind diferit─â. Toate piesele mari erau livrate din Fran╚Ťa ╚Öi Spania, fiind ulterior asamblate la fabrica de la Mioveni. Motoarele ╚Öi cutiile de viteze veneau gata montate, trebuia doar introdus ulei ├«n ele. Caroseria era sudat─â ╚Öi vopsit─â local.

    ├Äncep├ónd cu anul 1969 a ├«nceput fabricarea ├«n Rom├ónia a anvelopelor, radiatorului, geamurilor, precum ╚Öi a instala╚Ťiilor electrice ╚Öi a scaunelor. M─âsura a fost luat─â pentru a putea men╚Ťine un cost sc─âzut de fabrica╚Ťie, iar ritmul de produc╚Ťie s─â fie unul bun.

  • Na╚Ťionali╚Ötii germani din AfD promit DEPORT─éRI ├«n mas─â, dup─â ce vor prelua puterea ├«n Germania: Vom returna str─âinii ├«n ╚Ť─ârile lor. Cu milioanele!

    47962025 605

    Politicianul Ren├ę Springer c─â va deporta milioane de str─âini ├«n cazul ├«n care AfD va ajunge la putere, potrivit Remix News.

    ÔÇ×Vom ├«ntoarce str─âinii ├«n ╚Ť─ârile lor. Cu milioaneÔÇŁ, a scris el pe X. ÔÇ×Acesta nu este un plan secret. Aceasta este o promisiune. Pentru mai multa siguran╚Ť─â. Pentru mai mult─â dreptate. Pentru a ne p─âstra identitatea. Pentru Germania.ÔÇŁ, a mai scris el.

    AfD ╚Öi-a promovat politica de ÔÇ×remigrareÔÇŁ ├«n ultimul timp. Partidul s-a concentrat ├«n primul r├ónd pe migran╚Ťii condamna╚Ťi pentru infrac╚Ťiuni, pe care Germania nu i-a putut ├«ndep─ârta. Cu toate acestea, de╚Öi exist─â sute de mii de migran╚Ťi care sunt ÔÇ×tolera╚ŤiÔÇŁ ├«n Germania, cifra de milioane prezentat─â de Springer ar reprezenta un obiectiv mult mai ├«nalt ├«n ceea ce prive╚Öte deport─ârile.

    AFD crește în sondaje

    ├Äntr-o declara╚Ťie de la ├«nceputul acestei s─âpt─âm├óni, AfD a detaliat o list─â lung─â de infrac╚Ťiuni care a implicat migran╚Ťi ├«n timpul s─ârb─âtorilor de Anul Nou, inclusiv cazul a trei migran╚Ťi care au l─âsat incon╚Ötient un medic ├«ntr-un spital din Berlin, un somalez de 20 de ani care a b─âtut o femeie cu un sting─âtor de incendiu ├«ntr-un tren l├óng─â Schwetzingen ╚Öi un migrant ucrainean care a lovit un b─ârbat de 46 de ani cu o sticl─â ├«n Bad Lippspringe.

    ÔÇ×Via╚Ťa de zi cu zi ├«n ÔÇśrepublica colorat─âÔÇÖ. Astfel de condi╚Ťii cotidiene sunt ╚Öocante ╚Öi arat─â clar: 2024 trebuie s─â fie anul remigr─ârii! Oricine vandalizeaz─â restaurante ╚Öi g─âri, atac─â medici sau se revolt─â ├«n trenuri nu-╚Öi are locul aici. Trebuie deportat imediat. ├Än final, trebuie luate m─âsuriÔÇŁ, a scris AfD.

    Mesajul lui Springer privind deportarea vine ├«ntr-un moment ├«n care AfD tocmai a atins un record de 24% ├«ntr-un nou sondaj na╚Ťional al YouGov. Rezultatul era considerat c├óndva de neconceput de puterea din Germania.

    Unii utilizatori X au luat o tur─â de victorie fa╚Ť─â de cifrele ├«n cre╚Ötere ale sondajelor AfD.

  • Germania avertizeaz─â: Rusia preg─âte╚Öte un atac asupra Europei! Rom├ónia se afl─â ├«n vizorul lui Vladimir Putin! ├Än caz de r─âzboi, ru╚Öii ocup─â Bucure╚Ötiul in 6 ore!

    russian president vladimir putin 1 6706276 1704039374464 696x392 1

    ├Än conformitate cu informa╚Ťiile publicate de ziarul german BILD, surse din serviciile de informa╚Ťii europene avertizeaz─â c─â Rusia ar putea s─â declan╚Öeze un atac asupra Europei ├«n timpul iernii 2024-2025. Aceast─â ipotez─â este legat─â ╚Öi de alegerile preziden╚Ťiale din SUA din acel an.

    Premierul polonez Donald Tusk a contribuit ╚Öi el la aceast─â avertizare, afirm├ónd c─â Rusia ar putea ataca Europa ├«n urm─âtorii ani, dac─â statele din Uniunea European─â nu iau m─âsuri pentru consolidarea capacit─â╚Ťilor lor de ap─ârare, av├ónd ├«n vedere restructurarea economiei ruse╚Öti pe linii militare.

    Ziarele ╚Öi anali╚Ötii contureaz─â un tablou ├«ngrijor─âtor pentru anul 2024, subliniind c─â viitorul lider al SUA poate juca un rol esen╚Ťial ├«n men╚Ťinerea situa╚Ťiei sub control.

    Publica╚Ťia german─â Bild a citat surse din serviciile de informa╚Ťii europene care sugereaz─â posibilitatea unui atac rusesc asupra Europei ├«n timpul sezonului de tranzi╚Ťie preziden╚Ťial─â, ├«n special dac─â alegerile preziden╚Ťiale din SUA din 2024 vor fi extrem de disputate, f─âr─â un lider clar.

    Aceast─â perioad─â de tranzi╚Ťie dureaz─â trei luni, ├«ncep├ónd de la alegerile preziden╚Ťiale americane din noiembrie 2024 ╚Öi p├ón─â la oficializarea lor ├«n ianuarie 2025.

    Potrivit informa╚Ťiilor ob╚Ťinute, o posibil─â lovitur─â rus─â asupra Europei ar putea surveni ├«n aceast─â perioad─â de tranzi╚Ťie, mai ales dac─â principalul candidat republican, fostul pre╚Öedinte Donald Trump, ar fi reales.

    Donald Trump, ├«n campania sa preziden╚Ťial─â, a criticat repetat nivelul sprijinului acordat de administra╚Ťia pre╚Öedintelui Joe Biden Kievului. Pre╚Öedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat anterior c─â rezultatul alegerilor preziden╚Ťiale din SUA din 2024 poate avea un impact puternic asupra conflictului dintre Rusia ╚Öi Ucraina.

    Institu╚Ťia de analiz─â german─â DGAP a emis avertismente pentru na╚Ťiunile occidentale, suger├ónd c─â Rusia ar putea lansa un atac direct ├«mpotriva NATO ├«n urm─âtorii “╚Öase p├ón─â la 10 ani”.

    Polonia, al─âturi de alte ╚Ť─âri din estul Europei, se afl─â sub spectrul unei posibile agresiuni din partea Rusiei. Autorit─â╚Ťile poloneze au avertizat c─â Rusia ar putea viza un stat membru NATO din Europa de Est, inclusiv ╚Ť─âri precum Polonia, Estonia, Rom├ónia ╚Öi Lituania. Donald Tusk, premierul polonez, a subliniat c─â ap─ârarea spa╚Ťiului aerian ╚Öi ├«nt─ârirea flancului estic al NATO sunt priorit─â╚Ťi absolute.

    ├Än contextul unei posibile amenin╚Ť─âri ruse╚Öti, Rom├ónia pare s─â fie un spectator neputincios. ├Äntr-un material anterior, bazat pe rapoarte ale Ministerului Ap─âr─ârii Na╚Ťionale, se men╚Ťioneaz─â c─â “├«n caz de r─âzboi, ru╚Öii ocup─â Bucure╚Ötiul ├«n 6 ore!”

  • Ca sa va dati seama cat de decuplati suntem de discutiile din restul continentului, Simion tocmai il cearta pe Ciolacu, ca n-am intrat in Schengenul total, fiind singurul partid suveranist care militeaza pentru desfiintarea granitelor

    62381585

    Democratiile etalon devin tot mai originale. Doua state americane nu-l vor include pe Donald Trump pe buletinele de vot, iar un lider CDU cere scoaterea in afara legii a partidului cel mai popular, AfD (Alternativa pentru Germania).

    De la partidul geaman CSU, premierul landului Turingia cere schimbarea constitutiei statului pentru a dezavantaja AfD. Actuala constitutie prevede c─â partidul de pe primul loc primeste automat presedintia parlamentului local, si partidele vechi ar vrea sa se coalizeze pentru a izola gruparea care se prefigureaza castigatoare.

    Cu o saptamana in urma, AfD a castigat primul post de primar al unui oras mediu, in apropiere de Dresda, landul Saxonia. Anul viitor sunt programate mai multe alegeri in state componente, care vor avea greutate in politica federatiei.

    Ascensiunea AfD se bazeaza in principal pe trei teme de actualitate: in primul rand opozitia la migratie (tema care nu pasioneaza partidele noastre aproape deloc), contestarea politicilor ecologice din energie si a sanctiunilor impuse de UE Rusiei, care au ca efect dezindustrializarea Germaniei, intrata deja in recesiune economica.

    Ca sa va dati seama cat de decuplati suntem de discutiile din restul continentului, Simion tocmai il cearta pe Ciolacu, ca n-am intrat in Schengenul total, fiind singurul partid suveranist care militeaza pentru desfiintarea granitelor. Dar poate e o strategie: arati cat esti de cuminte, ca sa te lase democratii sa candidezi. Reactiunea

    Un ministru din Germania cere modificarea Constitu╚Ťiei pentru a stopa ascensiunea partidului AfD: Simt c─â suntem somnambuli ├«ntr-un dezastru. Ne vom trezi dup─â alegeri ├«ntr-un sistem autoritar

    Ministrul de Interne al statului Turingia din estul Germaniei, social-democratul (SPD) Georg Maier, solicit─â un amendament la constitu╚Ťia statului pentru a ├«mpiedica partidul anti-globalist de dreapta AfD s─â c├ó╚Ötige alegerile, potrivit European Conservative.

    Alegerile vor avea loc ├«n trei state din est, Brandenburg, Saxonia ╚Öi Turingia anul viitor. AfD (Alternative f├╝r Deutschland) este pe cale s─â c├ó╚Ötige ├«n toate trei. Forma╚Ťiunea va aduna probabil o treime din totalul voturilor, potrivit sondajelor de opinie.

    Perspectiva ca AfD s─â devin─â cel mai mare partid din aceste state, cu puterea de a bloca decizii-cheie care necesit─â majorit─â╚Ťi de dou─â treimi, a declan╚Öat alarma la Berlin. Partidele principale au c─âutat metode nedemocratice pentru a opri AfD. Acesta culege roadele politicilor e╚Öuate de migra╚Ťie ╚Öi energie ale guvernului liberal de st├ónga. Al╚Ťi politicieni au ├«ncercat s─â limiteze oportunit─â╚Ťile partidului clasific├ónd AfD drept ÔÇ×extremistÔÇŁ. Popularitatea AfD a fost numit─â o ÔÇ×problem─â a democra╚ŤieiÔÇŁ. Finan╚Ťarea AfD a fost limitat─â, iar firmele au fost ├«ndemnate s─â boicoteze partidul. Un membru al Uniunii Cre╚Ötin Democrate (CDU) a propus chiar interzicerea direct─â a AfD.

    Modificarea Constitu╚Ťiei pentru a stopa ascensiunea partidului AfD

    Ministrul de Interne din Turingia vrea acum s─â ac╚Ťioneze ├«nainte de alegerile de stat de anul viitor din septembrie. ├Äntr-un interviu acordat S├╝ddeutsche Zeitung, Maier a declarat c─â parlamentul din Turingia ar trebui s─â modifice constitu╚Ťia. El dore╚Öte ca cel mai mare partid s─â nu ob╚Ťin─â automat func╚Ťia de Pre╚Öedinte al Parlamentului dup─â alegeri. Potrivit sondajelor, acest post ar fi ob╚Ťinut f─âr─â probleme de AfD. Maier spune c─â ╚Öi alte partide ar trebui s─â poat─â nominaliza un pre╚Öedinte.

    ├Än plus, alegerea primului ministru (Ministerpr├Ąsident) ├«n Turingia a fost subiect de controverse ├«n trecut. ├Än timp ce ├«n majoritatea statelor federale germane alegerea ╚Öefului guvernului este destul de simpl─â, ├«n Turingia au existat incertitudini ╚Öi probleme din cauza lipsei de claritate a constitu╚Ťiei.

    Conform constitu╚Ťiei statului, doar o majoritate relativ─â este necesar─â pentru a c├ó╚Ötiga alegerile pentru prim-ministru ├«n al treilea tur de scrutin. Constitu╚Ťia nu spune dac─â un candidat care candideaz─â singur ├«n turul al treilea poate fi ales cu mai multe voturi nu dec├ót da.

    ├Än opinia lui Maier, formularea actual─â nu exclude un candidat s─â fie ales ├«n al treilea tur cu un singur vot, chiar dac─â to╚Ťi ceilal╚Ťi parlamentari au votat ├«mpotriva lui.

    ÔÇ×Uneori simt c─â suntem somnambuli ├«ntr-un dezastru. Ne vom trezi pe 2 septembrie ├«ntr-un sistem autoritar. Turingia nu trebuie s─â devin─â un stat e╚ÖuatÔÇŁ, a sus╚Ťinut Maier.

    El a ad─âugat c─â toate partidele ÔÇ×democraticeÔÇŁ ÔÇô ╚Öi anume stanga guvernant─â Die Linke, SPD, Verzii ╚Öi opozi╚Ťia CDU ╚Öi liberalul FDP ÔÇô trebuie s─â se asigure c─â constitu╚Ťia devine ÔÇ×rezistent─â la intemperiiÔÇŁ.

    AfD, izolat pe scena politic─â

    Partidele principale de la nivel federal nu sunt dispuse s─â coopereze cu AfD. Forma╚Ťiunea este acuzat─â c─â e de extrema dreapt─â. Totu╚Öi, guvernele de stat ╚Öi locale ÔÇô chiar ╚Öi ├«n Turingia ÔÇô coopereaz─â local cu partidul. Este pu╚Ťin probabil ca, chiar ╚Öi cu o treime din voturi, AfD s─â poat─â forma un guvern. Dar cu o pondere at├ót de mare a locurilor ├«n parlament, ar putea bloca voturi cheie sau numirea judec─âtorilor. De asemenea, ar putea bloca modific─âri ale constitu╚Ťiei.

    Stefan M├Âller, copre╚Öedintele AfD din Turingia, a reac╚Ťionat la cuvintele lui Georg Maier pe Twitter:

    ÔÇ×Dac─â nu po╚Ťi c├ó╚Ötiga alegerile, trebuie doar s─â schimbi regulile. Extremi╚Ötii de st├ónga numesc asta democra╚Ťie.ÔÇŁ, a spus el.

    Ministrul de Interne a recunoscut c─â partidele principale sunt par╚Ťial vinovate pentru ascensiunea AfD. Oamenii sunt ├«ngrijora╚Ťi de numeroasele crize cu care se confrunt─â Germania, iar SPD a neglijat problemele sociale ale estului.

  • Pe ce se bazeaz─â economia! Diaspora a trimis ├«n ╚Ťar─â 2,9% din PIB-ul Rom├óniei

    pib 696x395 1

    Rom├ónii care muncesc ├«n str─âin─âtate au redus deficitul bugetar ├«n 2022 cu 7,4 miliarde de euro, ceea ce echivaleaz─â cu 2,9% din PIB. Datele oficiale au fost comunicate de Eurostat ╚Öi arat─â, de fapt, c─â nici cre╚Öterea economic─â ╚Öi nici politicile publice nu au contribuit la evitarea falimentului total al ╚Ť─ârii. ├Än timp ce ├«n Rom├ónia au intrat 8,2 miliarde de euro, muncitorii str─âini angaja╚Ťi aici au scos peste hotare 925 milioane de euro.

    diaspora

    Dintre statele membre, Croa╚Ťia, Letonia ╚Öi Rom├ónia au fost cele mai dependente de transferul personal ╚Öi de compensarea fluxurilor de angaja╚Ťi ├«n 2022, arat─â Eurostat.

    Ratele de dependen╚Ť─â sunt m─âsurate prin afi╚Öarea ponderii intr─ârilor ├«n transferurile personale ╚Öi compensarea angaja╚Ťilor ├«n raport cu PIB-ul unei ╚Ť─âri respective. Astfel, cele mai ridicate rate de dependen╚Ť─â din UE au fost observate pentru Croa╚Ťia (7,6 % din PIB), Letonia (3,2 % din PIB) ╚Öi Rom├ónia (2,9 % din PIB) ├«n 2022 , ├«n timp ce economiile cele mai pu╚Ťin dependente ├«n UE erau Irlanda (mai pu╚Ťin de 0,1 % din PIB), Finlanda ╚Öi Olanda (fiecare 0,2 % din PIB). Soldul net pozitiv al transferurilor personale ╚Öi al compensa╚Ťiilor angaja╚Ťilor a redus semnificativ deficitele de cont curent din Fran╚Ťa, Rom├ónia ╚Öi Belgia.

    ├Än 2022, Fran╚Ťa, Rom├ónia ╚Öi Belgia ╚Öi-au putut reduce considerabil soldurile negative de cont curent prin aceste intr─âri nete. Cel mai important, Fran╚Ťa, care a raportat un deficit de cont curent de 53,9 miliarde euro, f─âr─â aceste fluxuri nete de venit, deficitul ar fi crescut considerabil la 71,6 miliarde euro. Deficitul de cont curent pentru Rom├ónia ar fi fost de 33,5 miliarde de euro, ├«n loc de 26,1 miliarde de euro, care include tranzac╚Ťii legate de transferurile personale ╚Öi compensarea angaja╚Ťilor. Belgia a prezentat un deficit de cont curent de 5,6 miliarde euro, care s-ar fi m─ârit la 11,7 miliarde euro f─âr─â compensa╚Ťia net─â a angaja╚Ťilor belgieni care lucreaz─â pentru institu╚Ťiile UE (4,6 miliarde euro) ╚Öi pentru unit─â╚Ťile institu╚Ťionale din Luxemburg (3,8 miliarde euro).

    Transferurile personale domină ieșirile din UE
    Dup─â o cre╚Ötere continu─â din 2014, ie╚Öirile nete de transferuri personale ╚Öi compensarea angaja╚Ťilor au sc─âzut pentru prima dat─â ├«n 2020, dar apoi au crescut din nou considerabil p├ón─â la un nivel record de 66,1 miliarde euro ├«n 2022, potrivit Eurostat. Ie╚Öirile constau, ├«n cea mai mare parte, ├«n transferuri personale trimise ├«n str─âin─âtate (├«n 2022: 43,5 miliarde euro). Aproximativ 56 % din totalul ie╚Öirilor ╚Öi 54 % din totalul intr─ârilor de transferuri personale transfrontaliere ╚Öi compensarea fluxurilor de angaja╚Ťi din toate statele membre ale UE ├«n 2022 au avut loc ├«n interiorul grani╚Ťelor UE.

    ÔÇŁAcest lucru nu este o surpriz─â, av├ónd ├«n vedere c─â cet─â╚Ťenii UE se pot circula ╚Öi lucra liber pe pia╚Ťa muncii din UE. Exist─â, totu╚Öi, excep╚Ťii: ie╚Öirile de transferuri personale ╚Öi compensarea angaja╚Ťilor din Polonia (98 %), Spania (91 %) ╚Öi Grecia (91 %) au mers preponderent c─âtre economiile din afara UE; ├«n timp ce, de asemenea, Irlanda (96 %), Italia (85 %) ╚Öi Austria (68 %) ╚Öi-au primit fluxurile ├«n mare parte din afara UE. Economiile cele mai centrate pe UE au fost Luxemburg, cu mai pu╚Ťin de 1 % din ie╚Öirile sale ├«nregistrate ├«n afara UE, ╚Öi Slovenia, cu doar 6 % din intr─ârile sale primite din afara UEÔÇŁ, se arat─â ├«ntr-un comunicat al Eurostat. La ie╚Öiri totale din transferuri personale ╚Öi compensa╚Ťii ale angaja╚Ťilor, din Rom├ónia au plecat 925 milioane de euro ├«n 2022, din care 305 milioane ├«n statele UE ╚Öi 620 milioane de euro ├«n afara UE.

    Cei mai mul╚Ťi bani au venit din Germania
    La intr─âri din transferuri personale ╚Öi compensarea fluxului de angaja╚Ťi, cei mai mul╚Ťi bani ai rom├ónilor au venit din Germania, peste 2 miliarde de euro, urmat─â de Olanda, cu peste 1,4 miliarde de euro, ╚Öi Italia, cu 501 milioane de euro. ├Än 2022, Fran╚Ťa a observat coridoare majore, toate ╚Ť─ârile sale vecine reprezent├ónd fluxuri semnificative, ├«n special de la grani╚Ťa ╚Öi munca sezonier─â a reziden╚Ťilor francezi din Elve╚Ťia (19,2 miliarde euro) ╚Öi Luxemburg (7,1 miliarde euro), ├«n timp ce Fran╚Ťa a ├«nregistrat cele mai mari ie╚Öiri de transferuri personale c─âtre Maroc (2,7 miliarde euro).

    sursa: national.ro/

  • Pentru a opri na╚Ťionali╚Ötii, care au explodat ├«n sondajele din Germania, ministrul de Interne vrea s─â le dea drept de vot tuturor solicitan╚Ťilor de azil dup─â doar 6 luni de reziden╚Ť─â

    61896691

    Cu un guvern care se pre─âbu╚Öe╚Öte ├«n sondaje din cauza unei crize a migra╚Ťiei ├«n spiral─â ╚Öi a unei economii ├«n c─âdere liber─â, st├ónga ├«ncepe s─â r─âm├ón─â f─âr─â aleg─âtori. Totu╚Öi, se pare c─â ministrul german de Interne, Nancy Faeser, a g─âsit o solu╚Ťie la problem─â: Acordarea dreptului de vot la alegerile locale de stat dup─â doar ╚Öase luni ├«n Germania pentru solicitan╚Ťii de azil. Programul, dac─â va fi implementat, ar ├«nsemna peste noapte ├«n milioane de noi aleg─âtori, conform Remix News.

    ÔÇ×Vrem s─â muncim din greu la nivel federal ╚Öi ├«n Bundesrat pentru a ne asigura c─â to╚Ťi oamenii care locuiesc ├«n municipalit─â╚Ťile din Hesse mai mult de ╚Öase luni au dreptul de a vota la alegerile localeÔÇŁ, se arat─â ├«n programul electoral al social-democra╚Ťilor, ├«n statul Hesse, unde Faeser este ├«n prezent candidat.

    Potrivit datelor guvernului, cei peste 1 milion de oameni care au sosit ├«n Germania din Ucraina, Orientul Mijlociu, Asia ╚Öi Africa, ar ob╚Ťine imediat drept de vot ├«n Germania.

    ├Än prezent, dreptul de vot la alegerile locale se aplic─â doar cet─â╚Ťenilor din alte ╚Ť─âri UE.

    Ziarul Bild a cerut SPD s─â clarifice ce ar ├«nsemna de fapt extinderea masiv─â a drepturilor de vot. Un purt─âtor de cuv├ónt al SPD a r─âspuns c─â declara╚Ťia partidului ar fi trebuit s─â defineasc─â ├«n mod specific noii aleg─âtori ca fiind cei ÔÇ×care au un permis de ╚Öedere permanentÔÇŁ. Cu toate acestea, acest lucru s-ar aplica ├«n continuare pentru o serie de solicitan╚Ťi de azil din ╚Ť─âri precum Siria, Afganistan ╚Öi Eritreea.

    Faeser este cunoscut─â pentru pozi╚Ťiile sale politice radicale de st├ónga, persecu╚Ťia conservatorilor ╚Öi apelurile la cenzur─â ├«n mas─â. De asemenea, s-a dezv─âluit anterior c─â a scris pentru revista Antifa cu pu╚Ťin timp ├«nainte de a deveni ministru de interne.

    AfD critic─â inten╚Ťia lui Faser

    Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a criticat imediat inten╚Ťia lui Nancy Faeser:

    ÔÇ×Ministrul de Interne Faeser (SPD), ├«n calitate de candidat de top la alegerile din Hesse, face campanie pentru drepturile de vot la nivel local pentru to╚Ťi oamenii care au locuit ├«n Germania de ÔÇ×mai mult de ╚Öase luniÔÇŁ. Aceasta ├«nseamn─â c─â ╚Öi presupu╚Öilor ÔÇ×refugia╚ŤiÔÇŁ din Afganistan, Siria sau Turcia li se va permite s─â voteze ÔÇô chiar ╚Öi f─âr─â cet─â╚Ťenia german─â.

    Pa╚Öaportul german este astfel transformat ├«ntr-un gunoi. Dar mai presus de toate: Faeser ╚Öi SPD vor s─â atrag─â oameni care nu au nicio leg─âtur─â cu Germania ca noi grupuri de aleg─âtori. Acest lucru nu este surprinz─âtor, deoarece localnicii care sunt ridiculizati ca ÔÇ×non-imigran╚ŤiÔÇŁ fug de SPD-ul lui ScholzÔÇŁ, au precizat cei de la AfD ├«ntr-un comunicat.

    Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a înregistrat un salt incredibil de 9 puncte procentuale în statul german Brandenburg de la ultimul sondaj al RBB, partidul fiind acum la 32%.

    Alegerile din Brandenburg, care este statul din jurul capitalei Berlin, vor avea loc peste un an,pe 22 septembrie 2024, dar rezultatul arat─â c├ót de departe a ajuns AfD ├«n estul ╚Ť─ârii. Ultima dat─â c├ónd RBB a efectuat sondajul Brandenburg Trend ├«n aprilie, AfD era doar la 23%. AfD are performan╚Ťe mai bune doar ├«n Saxonia, unde se afl─â ╚Öi pe primul loc, cu 35 la sut─â.

  • O fi adev─ârat?

    spionaj 1024x640 1

    Structurile de informa╚Ťii implicate la Gurile Dun─ârii l-au ├«mpins pe ╚Öeful statului s─â se fac─â de r├ós, au vrut s─â-i exonereze pe ru╚Öi de p─âcate ╚Öi au demonstrat c─â Rom├ónia e incapabil─â s─â apere grani╚Ťa de Vest a NATO ╚Öi a UE.

    Poate c─â inten╚Ťia lor era s─â salveze aparen╚Ťele, poate cei trimi╚Öi pe teren au aflat adev─ârul, dar ╚Öefii lor l-au escamotat. Indiferent care a fost lan╚Ťul ├«nt├ómpl─ârilor, aceste structuri secrete despre care vorbea ┼čeful Statului Major al Ap─âr─ârii au demonstrat ├«n final c─â Rom├ónia nici m─âcar ├«n Schengen n-ar merita s─â ajung─â, scrie ├«ntr-un comentariu Deutsche Welle referindu-se la recentul scandal al presupuselor drone ruse╚Öti.

    Clarific─ârile simplificate ad─âugate de cei mai importan╚Ťi generali ai Armatei Rom├óne nu ├«nl─âtur─â senza╚Ťia c─â o parte a structurilor autohtone joac─â ├«n echipa inamicului. C─â pozi╚Ťia oficial─â pro-Ucraina e sabotat─â permanent din interior. C─â acest sabotaj e cunoscut, dar nimeni nu vrea sau nu poate face nimic, mai spune DW.

    vezi si –┬áEugen B─âd─âlan, fost ╚Öef al Statului Major General al Armatei Rom├óne clarific─â misterul dronelor: Ar putea fi resturi din UAV-uri lansate de pe teritoriul Rom├óniei. 80% din ce spun ucrainenii e propagand─â!

  • ├Änlocuirea Popula╚Ťiei

    184219

    ├Än paralalel cu criza economic─â grav─â, provocat─â de sanc╚Ťiunile economice ├«mpotriva Rusiei, Germania trece ╚Öi printr-o alt─â grav─â criz─â.

    De la 1 ianuarie 2023 până în luna august inclusiv, în Germania au fost depuse 204.461 de cereri de azil.

    Aceast─â cifr─â reprezint─â o cre╚Ötere cu 77,2% fa╚Ť─â de aceea╚Öi perioad─â a anului precedent, scrie Die Welt.

    Cererile de azil cresc în continuu în Germania.

    Numai în luna august s-au înregistrat 27.738, cu 28% mai multe decât în luna iunie.

    Principalele ╚Ť─âri de origine ale solicitan╚Ťilor de azil sunt Siria, Afganistan, dar ╚Öi Turcia, o ╚Ťar─â NATO, bogat─â ╚Öi sigur─â.

    Un profesor de la Universitatea din Viena, citat de o alt─â publica╚Ťie german─â, Tagesspiegel, a declarat c─â, probabil, num─ârul total al solicit─ârilor de azil la sf├ór╚Öitul anului va ajunge la 300.000.

    Dat fiind că, anul trecut, în Germania au fost înregistrate în total 217.774 de cereri de azi, aceasta înseamnă o creștere de o treime într-un singur an.

  • Isterie ├«mpotriva “extremei-drepte”

    FB6X5A.2e16d0ba.fill 1200x630 1

    Alternativa pentru Germania (AfD) ar trebui scoas─â ├«n afara legii ╚Öi conducerea ei ├«ntemni╚Ťat─â pentru a priva milioane de germani de ╚Öansa de a vota pentru acest partid, a sus╚Ťinut fondatorul unei organiza╚Ťii germane de salvare a refugia╚Ťilor, conform Remix News.

    Axel Steier, fondatorul ONG-ului Mission Lifeline , a f─âcut joi aceste remarci tulbur─âtoare ├«ntr-o postare pe re╚Ťelele de socializare. El a spus c─â aceast─â m─âsur─â este necesar─â de dragul umanit─â╚Ťii.

    ÔÇ×├Än ╚Ťara f─âptuitorilor, nu ar trebui s─â fie tabu interzicerea AfD ╚Öi ├«ntemni╚Ťarea conducerii, chiar dac─â acest lucru ├«i priveaz─â de opinie pe 20-40% dintre aleg─âtorii germaniÔÇŁ, a postat Steier pe X, cunoscut anterior ca Twitter.

    ÔÇ×Persecu╚Ťia na*i╚Ötilor este ├«nc─â un serviciu pentru ├«ntreaga umanitateÔÇŁ, a ad─âugat el.

    Remarcile sale au loc la doar c├óteva zile dup─â ce grupul de activi╚Öti de extrem─â st├ónga Antifa a publicat adresele de domiciliu ale zeci de candida╚Ťi AfD care candideaz─â pentru alegeri ├«n statul german Hesse. Autoproclama╚Ťii antifasci╚Öti au fost acuza╚Ťi de incitare la violen╚Ť─â ├«mpotriva personalit─â╚Ťilor publice.

    Remarcile lui Steier sunt cele mai recente dintr-o lung─â list─â ├«n care activi╚Öti de st├ónga ╚Öi mul╚Ťi politicieni ├«ncearc─â s─â discrediteze partidul anti-imigra╚Ťie, care ├«n prezent este ├«n cre╚Ötere ├«n sondaje ├«n ├«ntreaga ╚Ťar─â.

    Joi, cancelarul Olaf Scholz s-a folosit de o vizit─â ├«n Germania de Est pentru a ataca ├«n continuare partidul, avertiz├ónd participan╚Ťii cu privire la ascensiunea ÔÇ×extremei drepteÔÇŁ.

    ÔÇ×Nu a╚Ö merge p├ón─â la a spune c─â democra╚Ťia este subminat─â, dar cu siguran╚Ť─â exist─â du╚Ömani ai democra╚ŤieiÔÇŁ, a spus Scholz. ÔÇ×Nu vom putea evita s─â lu─âm atitudine ╚Öi s─â spunem c─â ap─âr─âm democra╚Ťia ╚Öi libertatea pe care am ob╚Ťinut-oÔÇŁ.

    Aceasta a fost urmat─â de remarcile pre╚Öedintelui de centru-st├ónga Frank-Walter Steinmeier, care a spus c─â ÔÇ×niciun aleg─âtor responsabilÔÇŁ nu ar trebui s─â voteze pentru partidul despre care el sus╚Ťine c─â pledeaz─â pentru ÔÇ×brutalizarea societ─â╚Ťii noastre ╚Öi subminarea democra╚Ťiei libereÔÇŁ.

    ÔÇ×Nu trebuie s─â ├«ncuraj─âm opiniile celor care induc fric─â ├«n aceast─â societateÔÇŁ, a ad─âugat el.

    ├Än ciuda intensific─ârii retoricii din partea institu╚Ťiei germane, AfD devine din ce ├«n ce mai popular ├«n r├óndul aleg─âtorilor, ating├ónd maxime record de 23% ├«n sondajele recente. Opozi╚Ťia partidului fa╚Ť─â de politicile liberale de migra╚Ťie ├«n mas─â adoptate de guvernele federale germane succesive ├«n ultimele dou─â decenii este ├«n╚Ťeleas─â a fi un factor determinant ├«n sprijinul s─âu tot mai mare ├«n r├óndul multor germani din clasa muncitoare deziluziona╚Ťi de direc╚Ťia ├«n care se ├«ndreapt─â ╚Ťara.

  • HAL DE JUSTI╚ÜIE! Germania: Violatorul afgan al unei eleve de 16 ani evit─â ├«nchisoarea, fiind trimis la un curs anti-agresiune. Victima e ├«nc─â la terapie dup─â patru ani de la atac

    violator afgan 696x392 1

    Un afgan acuzat de viol ┼či cinci ac┼úiuni de h─âr┼úuire sexual─â ├«n Germania a evitat ├«nchisoarea dup─â ce a solicitat azil ├«n Germania ┼či a acceptat s─â participe la cursuri anti-agresiune. Acestuia i s-a spus de c─âtre judec─âtorul de condamnare c─â el este un ÔÇ×prim exempluÔÇŁ de integrare ├«n societatea german─â.

    Migrantul ├«n v├órst─â de 23 de ani, cunoscut sub numele de Mohammad M., a molestat cinci femei ├«ntre 2019 ┼či 2022, viol├ónd o elev─â de 16 ani ┼či pretinz├ónd sub constr├óngere sex oral de la o alt─â persoan─â.

    Migrantul a sosit ├«n Germania ├«n 2015 din Afganistan, fiind binevenit ├«n societatea occidental─â. A absolvit ┼čcoala secundar─â ┼či a terminat o ucenicie ca mecanic de uzin─â ├«nainte de a ├«ncepe munca ca inginer termic ├«n ora┼čul bavarez Regensburg.

    De┼či pretinde c─â este sub amenin┼úarea persecu┼úiei ├«n Afganistan, Mohammad M. s-a ├«ntors ├«n ┼úar─â, acum controlat─â de talibani, pentru o vacan┼ú─â ├«n ianuarie anul acesta. La ├«ntoarcere, a fost arestat de autorit─â┼úile germane pe aeroportul din M├╝nchen. El ┼či-a m─ârturisit crimele ┼či a r─âmas ├«n arest p├ón─â la sentin┼ú─â. ├Äntruc├ót o serie de infrac┼úiuni au fost comise c├ónd suspectul avea sub 21 de ani, cazul s─âu a fost audiat de tribunalul pentru minori de la tribunalul districtual Regensburg.

    Avocatul s─âu, Christian Reiser, a declarat pentru ziarul Bild, citat de ReMix News, c─â ÔÇ×judec─âtorul a spus c─â el este de fapt un exemplu excelent de a se ├«n┼úelege bine ├«n GermaniaÔÇŁ. ÔÇ×├Än principiu, este complet integratÔÇŁ, a ad─âugat un alt avocat al ap─âr─ârii, J├Ârg Meyer.

    ├Än ┼čedin┼ú─â, instan┼úa de la Regensburg l-a condamnat pe Mohammad M. la un antrenament antiagresiune obligatoriu ┼či i-a interzis s─â consume alcool, despre care cet─â┼úeanul afgan a recunoscut c─â a fost un factor agravant ├«n infrac┼úiuni. Ulterior, a fost eliberat din arest ┼či acum este un b─ârbat liber.

    ÔÇ×Verdictul tribunalului pentru tineret nu este neobi┼čnuit, deoarece ├«n cazul adolescen┼úilor accentul pe educa┼úie este primordialÔÇŁ, a declarat Reiser presei germane dup─â audiere.

    Ziarul Bild a raportat că victima violului lui Mohammad rămâne în terapie pentru suferinţa pe care i-a provocat-o la mai bine de patru ani de la atac.

  • Un migrant turc a sechestrat o buzoianc─â ├«ntr-un apartament din Germania. Migrantul r─âpitor ceruse o recompens─â de 20.000 de euro pentru a nu o ucide sau o vinde pe femeie

    romanca rapita germania salvata familia romania 850332

    Potrivit unui comunicat de pres─â al IPJ, poli╚Ťi╚Ötii din Buz─âu s-au mobilizat pentru salvarea victimei ├«n cazul unei sesiz─âri privind sechestrarea unei persoane, din Buz─âu, pe teritoriul Germaniei.

    Autorit─â╚Ťile au reu┼čit eliberarea acesteia ├«n condi┼úii de siguran┼ú─â, ├«n urma cererii de asisten┼ú─â urgente a Inspectoratului de Poli┼úie Jude┼úean Buz─âu.

    La data de 31 iulie 2023, ├«n jurul orei 17.00, poli┼úi┼čtii de investiga┼úii criminale din cadrul Poli┼úiei municipiului Buz─âu au fost sesiza┼úi de c─âtre un b─ârbat cu privire la faptul c─â nepoata sa, o femeie, de 31 de ani, este ┼úinut─â ├«mpotriva voin┼úei sale, ├«ntr-un imobil din Germania ┼či este amenin┼úat─â c─â, dac─â nu remite 20.000 de euro, va fi v├óndut─â sau ├«i va fi suprimat─â via┼úa.

    Imediat dup─â primirea sesiz─ârii, poli┼úi┼čtii din cadrul Serviciului de Investiga┼úii Criminale Buz─âu au informat Centrul de Cooperare Poli┼úieneasc─â Interna┼úional─â ÔÇô Inspectoratul General al Poli╚Ťiei Rom├óne, ├«n vederea realiz─ârii cu operativitate a schimbului de date ┼či informa┼úii necesar salv─ârii persoanei ├«n cauz─â.

    În baza datelor furnizate din România, autorităţile germane au efectuat trei percheziţii la imobile din diferite localităţi.

    ├Äntr-unul din imobilelele perchezi┼úionate, au fost identificate victima ┼či b─ârbatul care o sechestra, un cet─â┼úean de origine turc─â, de 36 de ani.

    Av├ónd ├«n vedere c─â autorit─â┼úile judiciare germane au constatat c─â t├ón─âra prezenta mai multe leziuni, aceasta a fost transportat─â ├«n vederea acord─ârii asisten┼úei medicale, ulterior fiind cazat─â ├«ntr-un centru de protec┼úie ├«mpotriva violen┼úei.ÔÇŁ se arat─â ├«n comunicatul de pres─â al IPJ Buz─âu.

    În cele din urmă, agresorul a fost reţinut, urmând a fi prezentat instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă.

  • Asta ar merita s─â se ├«nt├ómple ╚Öi ├«n Rom├ónia?

    Ace╚Öti doi subnormali neo-marxi╚Öti au fost expulza╚Ťi din ╚Öcoala
    Ace╚Öti doi subnormali neo-marxi╚Öti au fost expulza╚Ťi din ╚Öcoala

    LGBT-i╚Ötii de la G4Media se vait─â de mama focului cand vine vorba despre “extrema dreapt─â” a╚Öa c─â au tradus urm─âtorul articol de pe EuroNews, alt trust de pres─â aservit “circarilor cu rude tatuate la Auschwitz”:

    Doi profesori din estul Germaniei au ├«ncercat s─â contracareze activit─â╚Ťile de extrem─â dreapta ale elevilor de la liceul lor, scrie Euronews . Cei doi profesori spun c─â elevii se ├«nt├ómpinau cu salutul nazist, ├«i amenin╚Ťau pe imigran╚Ťi cu b─âtaia ╚Öi erau homofobi ╚Öi sexi╚Öti. Au ├«ncercat s─â ├«i consilieze pe b─ât─âu╚Öi, au dat mai multe lec╚Ťii despre trecutul nazist al ╚Ť─ârii lor ╚Öi au invitat un rapper de culoare pentru a vorbi despre respectul reciproc.

    Nimic din toate acestea nu a ajutat. Dispera╚Ťi, Laura Nickel ╚Öi Max Teske au scris o scrisoare public─â ├«n care descriau atmosfera de intimidare de la ╚Öcoala Mina Witkojc din Burg. Ei au relatat c─â elevii se salutau unii pe al╚Ťii cu salutul nazist, ├«╚Öi scrijeleau svastici pe birouri ╚Öi puneau muzic─â cu versuri rasiste pe holuri. ├Än cele din urm─â au demisionat ╚Öi au p─âr─âsit ora╚Öul. Demersurile lor au fost urmate de o serie de amenin╚Ť─âri, iar suportul colegilor ╚Öi autorit─â╚Ťilor a lipsit cu des─âv├ór╚Öire.

    ÔÇ×Profesorii ╚Öi elevii care lupt─â ├«n mod deschis ├«mpotriva elevilor ╚Öi profesorilor de extrem─â dreapta se tem pentru siguran╚Ťa lorÔÇŁ, au declarat cei doi ├«n scrisoarea pe care au trimis-o ziarelor locale, ad─âug├ónd c─â ╚Öcolile ÔÇ×nu pot oferi un c─âmin pentru du╚Ömanii democra╚ŤieiÔÇŁ.

    Nickel, care a predat englez─â ╚Öi istorie, ╚Öi Teske, profesor de matematic─â ╚Öi geografie, nu erau preg─âti╚Ťi pentru r─âspunsul pe care l-au primit. O scrisoare din partea unui grup anonim de p─ârin╚Ťi a cerut concedierea lor. Autocolante cu pozele lor ╚Öi cu legenda ÔÇ×Pleca╚Ťi la BerlinÔÇŁ au fost lipite pe st├ólpii de iluminat din apropierea campusului. Pe re╚Ťelele de socializare, cineva ╚Öi-a declarat dorin╚Ťa de a-i ÔÇ×v├ónaÔÇŁ.

    808x454 cmsv2 a2a71463 da0b 5279 8ba9 5649d61505a7 7776158

    Descuraja╚Ťi ╚Öi mai mult de ceea ce ei spun c─â a fost o lips─â de sprijin din partea colegilor, a directorului ╚Öi a autorit─â╚Ťilor locale, Nickel ╚Öi Teske au anun╚Ťat c─â p─âr─âsesc ╚Öcoala ╚Öi ora╚Öul situat la 116 kilometri sud-est de Berlin.

    ÔÇ×Declara╚Ťiile, ac╚Ťiunile, sloganurile, homofobia ╚Öi sexismul de extrem─â dreapta au fost ╚Öi sunt la ordinea zilei ├«n aceast─â ╚Öcoal─âÔÇŁ, a declarat Nickel, 34 de ani, care a lucrat la Mina Witkojc timp de patru ani, ├«ntr-un interviu comun cu Teske, 31 de ani, care a predat acolo timp de trei ani. Nici ╚Öcoala ╚Öi nici autoritatea ╚Öcolar─â local─â nu au r─âspuns la solicit─ârile de comentarii privind demisiile profesorilor.

    Dar experien╚Ťa lui Teske ╚Öi Nickel a st├órnit temeri ├«n capitala german─â c─â extrema dreapt─â a c├ó╚Ötigat mai mult teren dec├ót credeau mul╚Ťi ├«n unele zone din fosta Germanie de Est. Exper╚Ťii spun c─â, ├«n special ├«n sudul landului Brandenburg, unde se afl─â Burg, o re╚Ťea de saloane de tatuaje, cluburi de noapte, grupuri de tineri ╚Öi cluburi de fani ai echipei de fotbal FC Energie Cottbus r─âsp├óndesc mesajele partidului de extrem─â dreapta Alternativa pentru Germania sau AfD.

    Landul Brandenburg, un cuib al extremei drepte

    La ├«nceputul acestei luni, serviciul de informa╚Ťii interne al landului Brandenburg a pus sub supraveghere oficial─â Tineretul Alternativei pentru Germania, aripa AfD pentru sus╚Ťin─âtorii cu v├órste de peste 14 ani, ca fiind un grup de ÔÇ×extrem─â dreapta doveditÔÇŁ.

    Ministerul de stat al educa╚Ťiei, criticat pentru c─â nu i-a sprijinit suficient pe profesori, a anun╚Ťat s─âpt─âm├óna trecut─â c─â autorit─â╚Ťile au identificat un adolescent suspectat c─â a postat ini╚Ťial postarea ÔÇ×v├óna╚Ťi-iÔÇŁ pe Instagram.

    Directorul executiv al Funda╚Ťiei Amadeu Antonio, Timo Reinfrank, a c─ârui organiza╚Ťie promoveaz─â drepturile omului, lucr├ónd ├«n acela╚Öi timp ├«mpotriva extremismului de dreapta, a rasismului ╚Öi antisemitismului ├«n Germania, a declarat c─â sudul landului Brandenburg a devenit ÔÇ×o zon─â de fric─â pe care nazi╚Ötii au declarat-o ca fiind zona lor de origineÔÇŁ.

    Reinfrank a spus c─â acest lucru nu este chiar o surpriz─â pentru cei care cunosc bine zona, unde extrema dreapt─â a fost activ─â chiar ├«nainte de ├«nfiin╚Ťarea AfD, ├«n urm─â cu un deceniu. Funda╚Ťia pe care o conduce a fost numit─â dup─â un muncitor contractual angolez care, ├«n 1990, a fost ucis atunci c├ónd 50 de tineri cu b├óte de baseball au plecat ├«n c─âutarea unor persoane de culoare pe care s─â le atace ├«n ora╚Öul Eberswalde din Brandenburg.

    AfD a fost fondat─â ├«n 2013 ╚Öi a intrat pentru prima dat─â ├«n parlamentul german patru ani mai t├órziu, dup─â ce a f─âcut campanie pe o platform─â anti-migran╚Ťi. Sondajele recente arat─â c─â partidul are un nivel record de sus╚Ťinere la nivel na╚Ťional, de aproximativ 20%.

    Motivele pentru atractivitatea sa deosebit─â ├«n estul Germaniei sunt multiple. Mul╚Ťi dintre ei ╚Öi-au pierdut locurile de munc─â dup─â reunificarea Germaniei, iar locuitorii ├«nc─â vorbesc despre faptul c─â se simt ca cet─â╚Ťeni de m├óna a doua ├«n compara╚Ťie cu vestul ╚Ť─ârii. AfD a folosit pandemia ╚Öi afluxul de refugia╚Ťi ucraineni ca oportunit─â╚Ťi pentru a promova o nara╚Ťiune ÔÇ×noi ├«mpotriva lorÔÇŁ, spun exper╚Ťii.

    Temeri la alegerile de anul viitor

    Mul╚Ťi cred c─â AfD ar putea deveni cel mai puternic partid atunci c├ónd Brandenburg ╚Öi statele estice similare Saxonia ╚Öi Turingia vor organiza alegeri anul viitor. ├Än Turingia, candidatul AfD a c├ó╚Ötigat luna trecut─â postul de administrator al comitatului Sonneberg, fiind pentru prima dat─â din epoca nazist─â c├ónd un partid de extrem─â dreapta s-a clasat pe primul loc la nivel de comitat.

    Dup─â ce profesorii ╚Öi-au anun╚Ťat retragerea, ╚Öeful filialei AfD din Cottbus, al doilea ora╚Ö ca m─ârime din landul Brandenburg, s-a bucurat pe Twitter c─â profesorii ÔÇô pe care i-a numit ÔÇ×informator radical de st├óngaÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×compliceleÔÇŁ s─âu au disp─ârut. Poli╚Ťia investigheaz─â amenin╚Ť─ârile. C├ónd Teske iese ├«n ora╚Ö, se uit─â adesea s─â vad─â dac─â nu cumva cineva ├«l urm─âre╚Öte. Recent, un b─ârbat s-a apropiat de el ├«ntr-un magazin ╚Öi i-a ╚Öoptit la ureche: ÔÇ×Pleac─â de aiciÔÇŁ.

  • B─âie╚Ťii ─â╚Ötia vor ca Rom├ónia s─â ├«nghit─â ├«n continuare cereale din Ucraina

    scholzmacron

    Fran┼úa ┼či Germania ┼či-au exprimat mar┼úi opozi┼úia fa┼ú─â de o posibil─â prelungire a restric┼úiilor impuse ├«n luna aprilie de cinci state membre UE, printre care ┼či Rom├ónia, pentru importurile de cereale ucrainene, transmite AFP conform Agerpres.

    Comisia European─â a permis ├«n luna aprilie celor cinci state membre vecine cu Ucraina (Polonia, Ungaria, Slovacia, Rom├ónia ┼či Bulgaria) s─â interzic─â comercializarea pe teritoriul lor a gr├óului, porumbului ┼či uleiului de floarea soarelui din Ucraina, cu condi┼úia ca cele cinci ┼ú─âri s─â nu ├«mpiedice tranzitul acestor produse spre alte ┼ú─âri.

    Concepute s─â amortizeze impactul afluxului masiv de produse agricole ucrainene asupra pie┼úelor locale, aceste restric┼úii ÔÇ×temporareÔÇŁ ar urma s─â fie eliminate de la mijlocul lunii septembrie, ├«ns─â cele cinci state membre din est au cerut s─âpt─âm├óna trecut─â prelungirea lor p├ón─â la finele anului.

    ÔÇ×Dac─â Comisia accept─â s─â preg─âteasc─â reglement─âri pentru a prelungi aceast─â interdic┼úie, noi vom face la felÔÇŁ, a insistat premierul polonez Mateusz Morawiecki.

    Considerat─â drept ÔÇ×inacceptabil─âÔÇŁ de c─âtre Kiev, eventualitatea prelungirii acestor restric┼úii a fost criticat─â deja de mai multe state membre, ├«n condi┼úiile ├«n care jum─âtate dintre ele s-au opus, ├«nc─â din prim─âvar─â, ca cele cinci state s─â poat─â impun─â restric┼úii, denun┼ú├ónd distorsiunile provocate ├«n s├ónul pie┼úei comune.

    ÔÇ×Comisia trebuie acum s─â spun─â ├«n mod clar c─â asta nu este posibil. Aceste m─âsuri sunt limitate ├«n timp, este inacceptabil ca unele state membre s─â fie exceptate de la tratatele ├«n vigoareÔÇŁ, a subliniat ministrul german al Agriculturii, Cem Ozdemir, ├«naintea reuniunii de la Bruxelles cu omologii europeni. ÔÇ×Suntem solidari cu Polonia. Suntem gata s─â o ajut─âm financiar, dispunem pentru asta de un mecanism adecvat de ajutor. Ceea ce este inacceptabil este s─â ne rezolv─âm problemele electorale pe seama UcraineiÔÇŁ, a ad─âugat oficialul german, f─âc├ónd aluzie la alegerile parlamentare care vor avea loc ├«n Polonia la finele acestui an.

    Cele cinci state membre vecine cu Ucraina au primit deja ajutoare în valoare de 156 de milioane de euro de la rezerva UE pentru crize agricole.

    ÔÇ×Nu putem avea m─âsuri unilateraleÔÇŽ numai ├«n mod colectiv vom face fa┼ú─â unei provoc─âri de destabilizare a pie┼úelorÔÇŽasta nu poate fi decis─â de unul singur pentru c─â ├«n caz contrar va exista un transfer de cereale spre alte ┼ú─âriÔÇŁ, a apreciat ┼či ministrul francez al Agriculturii, Marc Fesneau.

  • Hai c─â e bine! Alternativa pentru Germania – “extrema dreapt─â” – a urcat pe locul 2 ├«n sondaje st├órnind ├«ngrijorare ╚Öi alert─â maxim─â!

    w1200 h675 x571 y611 314188853 4430066c11a9b9fd

    Partidul nationalist german Alternativa pentru Germania (AfD) ├«┼či continu─â cre┼čterea de popularitate ┼či ├«nregistreaz─â 22% din inten┼úiilor de vot ├«n ultimul sondaj na┼úional, relata s├ómb─ât─â agen┼úia DPA.

    Aceast─â cre┼čtere alimenteaz─â ├«ngrijor─ârile celorlalte forma┼úiuni politice germane, de┼či acestea au convenit crearea unui a┼ča-numit ÔÇ×cordon sanitar” care s─â exclud─â AfD din orice coali┼úie sau ├«n┼úelegere politic─â la nivel na┼úional ┼či regional.

    ├Än ultimul sondaj, AfD ├«nregistreaz─â dou─â procente mai mult fa┼ú─â de sondajul anterior, ajung├ónd astfel la numai patru procente sub alian┼úa de centru-dreapta format─â din Uniunea Cre┼čtin-Democrat─â (CDU) ┼či Uniunea Cre┼čtin-Social─â (CSU), alian┼ú─â care a pierdut un punct procentual fa┼ú─â de sondajul precedent.

    Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului federal Olaf Scholz se men┼úine pe pozi┼úia a treia la 18%, Partidul Verzilor ├«nregistreaz─â 14% din inten┼úiile de vot, forma┼úiunea liberal─â pro-business FDP 7% ┼či partidul de st├ónga Die Linke 5%.

    Serviciul german de informa┼úii, Oficiul Federal pentru Protec┼úia Constitu┼úiei, a clasificat ├«n martie 2021 forma┼úiunea AfD drept ÔÇ×partid suspectat de extremism de dreapta”, ceea ce ├«i permite s─â intensifice supravegherea acestui partid.

    Alternativa pentru Germania (AfD) a ob┼úinut luna trecut─â prima sa victorie electoral─â, ├«n cadrul unui scrutin local desf─â┼čurat ├«n districtul Sonnerberg, situat ├«n partea de est a Germaniei, unde AfD are o popularitate peste cea din partea de vest a ┼ú─ârii.

  • Partidul cu cea mai mare ascensiune ├«n Germania: “Bill Gates trebuie s─â fie acuzat de crime ├«mpotriva umanit─â╚Ťii ╚Öi OMS trebuie desfiin╚Ťat─â!” VIDEO

    partidul cu cea mai mare ascensiune n germania bill gates trebuie s fie acuzat de crime mpotriva umanit ii i oms trebuie desfiin at video 1

    Bill Gates trebuie s─â fie acuzat de “crime ├«mpotriva umanit─â╚Ťii” pentru rolul s─âu ├«n finan╚Ťarea agendei globaliste a Organiza╚Ťiei Mondiale a S─ân─ât─â╚Ťii, potrivit deputatului german Christine Anderson, care s-a al─âturat altor ╚Öapte parlamentari ╚Öi a promis c─â va desfiin╚Ťa institu╚Ťia ONU ╚Öi va c─âuta dreptate ├«n numele a “milioane ╚Öi milioane de oameni din ├«ntreaga lume”.

    “Un organism neales ca ╚Öi cel care este controlat ╚Öi condus de multimiliardari nu ar trebui s─â i se permit─â niciodat─â s─â ac╚Ťioneze ├«n locul unui guvern ales ├«n mod democratic”, a declarat ea, ca reprezentanta a Partidului Alternativa pentru Germania (cu cea mai mare ascensiune populara), ├«n timpul conferin╚Ťei Citizen’s Initiative de la Bruxelles.

    Anderson spune c─â va demasca ╚Öi va da numele tuturor persoanelor, inclusiv al oficialilor guvernamentali ╚Öi al parlamentarilor, care sus╚Ťin “acapararea puterii” antidemocratice a OMS ╚Öi nu respect─â voin╚Ťa poporului. “Voi [OMS] sunte╚Ťi mica minoritate marginal─â”, a continuat ea. “Voi sunte╚Ťi cei care nu ave╚Ťi dreptul de a dicta oamenilor ce vor ╚Öi ce nu vor”.

    “A╚Öa c─â lua╚Ťi-o de la mine … lua╚Ťi-o de la milioane ╚Öi milioane de oameni din ├«ntreaga lume. V─â vom dobor├« ╚Öi nu vom obosi p├ón─â nu vom reu╚Öi acest lucru. A╚Öa c─â ╚Ťine╚Ťi-v─â bine. Suntem aici, iar lupta a ├«nceput. A╚Öa c─â haide╚Ťi s─â ne lupt─âm.”

    ├Äntr-o ╚Ötire care ar trebui s─â dea fiori reci pe ╚Öira spin─ârii oric─ârui patriot, Bill Gates face apel la liderii mondiali s─â cedeze suveranitatea na╚Ťiunilor lor ├«n favoarea “corpului global de urgen╚Ť─â ├«n domeniul s─ân─ât─â╚Ťii” al Organiza╚Ťiei Mondiale a S─ân─ât─â╚Ťii.

    Elita globalist─â devine din ce ├«n ce mai arogant─â sunt acum spun├ónd cu voce tare p─âr╚Ťile t─âcute. ├Än timp ce alt─âdat─â acest tip de discu╚Ťie ar fi fost posibil─â doar ├«ntr-o camer─â ├«ntunecat─â ╚Öi afumat─â din spate, Gates ├«╚Öi ├«mp─ârt─â╚Öe╚Öte acum viziunea sa pentru dezmembrarea suveranit─â╚Ťii SUA ├«n paginile de opinie ale New York Times.

    Declar├óndu-╚Öi sprijinul pentru Tratatul global al OMS privind pandemiile, Gates sus╚Ťine c─â OMS ar trebui s─â fie privit─â ca un “departament de pompieri pentru pandemii” la nivel mondial, care preia controlul na╚Ťiunilor la nivel global ├«n timpul urgen╚Ťelor sanitare. Pe vremuri, aceste opinii, exprimate ├«n mod public, ar fi dus la sp├ónzurarea unui om pentru tr─âdare.

    Tratatul OMS va stabili, ├«n esen╚Ť─â, un regim autoritar global neales care va anula legile locale cu protocoale globale dac─â agen╚Ťia Na╚Ťiunilor Unite declar─â o urgen╚Ť─â sanitar─â. Toate cele 194 de na╚Ťiuni membre ale OMS urmeaz─â s─â voteze amendamentele ╚Öi s─â finalizeze noul tratat p├ón─â ├«n mai 2024. Acordul va oferi OMS controlul final asupra politicilor globale privind pandemiile, cum ar fi blocarea, cenzura, mascarea, mandatele de vaccinare ╚Öi supravegherea public─â.

  • Penalul Ciolacu: Cred c─â pe teritoriul Rom├óniei trebuie s─â existe trupe germane permanente

    ciolacu 1

    Premierul Marcel Ciolacu, aflat ├«ntr-o vizit─â de lucru la Berlin, a exprimat opinia c─â pe teritoriul Rom├óniei ar trebui s─â existe trupe germane permanente. Aceasta a fost declara╚Ťia sa ├«ntr-o conferin╚Ť─â de pres─â, ├«n contextul discu╚Ťiilor despre consolidarea Flancului estic al NATO ╚Öi Summitul de la Vilnius, care a avut ca promisiune plasarea a 4.000 de solda╚Ťi ├«n Lituania.

    Ciolacu a subliniat c─â consider─â decizia Germaniei de a trimite 4.000 de solda╚Ťi ca un pas important, iar el sper─â ca Rom├ónia s─â aib─â ╚Öi ea militari germani permanen╚Ťi ├«n cur├ónd. Av├ónd ├«n vedere caracterul de durat─â al conflictului, premierul a men╚Ťionat c─â este con╚Ötient c─â situa╚Ťia nu se va rezolva rapid ╚Öi c─â ├«n teatrul de opera╚Ťii exist─â informa╚Ťii care pot fi diferite de cele publice.

    El a eviden╚Ťiat importan╚Ťa prezen╚Ťei trupelor germane permanente pe teritoriul Rom├óniei ╚Öi a exprimat speran╚Ťa c─â, ├«mpreun─â cu cancelarul german, se vor lua decizii ├«n acest sens c├ót mai rapid. Premierul Ciolacu a subliniat necesitatea unor ac╚Ťiuni concrete ╚Öi eficiente pentru a consolida securitatea ╚Öi stabilitatea ├«n regiune.

    Aceast─â declara╚Ťie a premierului rom├ón vine ├«n contextul ├«n care se discut─â extinderea prezen╚Ťei NATO ├«n Flancul estic ╚Öi se caut─â modalit─â╚Ťi de a consolida ╚Öi proteja statele membre ├«mpotriva oric─âror amenin╚Ť─âri. Opinia lui Ciolacu aduce ├«n prim-plan importan╚Ťa cooper─ârii ╚Öi sprijinului ├«ntre alia╚Ťii NATO ├«n fa╚Ťa provoc─ârilor de securitate.

    ├Än concluzie, premierul Marcel Ciolacu a exprimat dorin╚Ťa ca pe teritoriul Rom├óniei s─â existe trupe germane permanente, subliniind necesitatea consolid─ârii securit─â╚Ťii ├«n regiunea Flancului estic al NATO. El a subliniat importan╚Ťa unei abord─âri rapide ╚Öi a lu─ârii unor decizii concrete ├«n acest sens, eviden╚Ťiind necesitatea unei cooper─âri str├ónse ├«ntre statele membre pentru a face fa╚Ť─â provoc─ârilor de securitate.

    ÔÇ×Cred c─â decizia Germaniei de a trimite 4.000 de solda┼úiÔÇŽ Eu sper ca pe teritoriul Rom├óniei, c├ót de cur├ónd, s─â avem militari germani permanen┼úi. Este evident c─â va fi un conflict de lung─â durat─â. Mai mult, cu to┼úii ne-am fi a┼čteptat, poate, s─â se ├«nchid─â acest conflict din aceast─â ofensiv─â a Ucrainei, dar cu to┼úii ┼čtim c─â nu se putea acest lucru. Datele care sunt publice poate nu sunt at├ót de ├«ncurajatoare, dar sunt ferm convins c─â lucrurile ├«n teatrul de opera┼úii, ├«n acest moment, arat─â cu totul altfel. Da, cred c─â pe teritoriul Rom├óniei trebuie s─â existe trupe germane permanente ┼či sper ca, ├«mpreun─â cu domnul cancelar, s─â lu─âm deciziile c├ót mai rapid ├«n acest sens ┼či ├«n acest demersÔÇŁ, a transmis Ciolacu.

  • Die Zeit prezice c─â germanii vor deveni cel mai probabil o minoritate ├«n propria ╚Ťar─â ├«n viitorul apropiat

    die zeit scrie c germania va deveni o ar n care autohtonii vor deveni cel mai probabil o minoritate n viitorul apropiat 1

    Die Zeit scrie c─â Germania va deveni o ╚Ťar─â ├«n care ÔÇ×autohtonii vor deveni cel mai probabil o minoritate ├«n viitorul apropiat”

    Publica╚Ťia german─â Die Zeit a publicat un articol pe 30 aprilie, ├«n care se men╚Ťioneaz─â, printre altele, c─â ÔÇ×Integrarea a trecut: Germania este a doua cea mai mare ╚Ťar─â de imigra╚Ťie din lume, iar autohtonii vor deveni cel mai probabil o minoritate ├«n viitorul apropiat. ╚śi acum?”.

    Articolul este ├«nso╚Ťit de o fotografie de grup cu tineri imigran╚Ťi, z├ómbind dintr-o ma╚Öin─â decapotabil─â, al─âturi de textul: ÔÇ×Ei vor fi cei puternici. Germania nu vrea s─â ├«n╚Ťeleag─â ce este ast─âzi: o ╚Ťar─â ├«n care migran╚Ťii nu vor mai fi o minoritate, dar vor fi c─âuta╚Ťi mai mult ca niciodat─â”.

    Articolul, care este descris drept un ÔÇ×eseu” de c─âtre publica╚Ťie, nu este anti-migra╚Ťie, a╚Öa cum s-ar crede. Nici n-ar avea cum, fiind scris de o jurnalist─â german─â de origine asiatic─â: Vanessa Vu.

    Textul sugereaz─â c─â Germania a fost mereu una de imigra╚Ťie, amintind ca prusacii apelau mereu la for╚Ťa de munc─â str─âin─â – f─âr─â ├«ns─â a men╚Ťiona c─â ace╚Öti muncitori erau ├«ntotdeauna europeni cre╚Ötini.

    ├Än 2022, ├«n Germania au sosit 1,5 milioane de imigran╚Ťi, iar ├«n primele trei luni ale anului 2023 au venit al╚Ťi 163.000 de imigran╚Ťi.

  • Au f─âcut circ! S-au dezbr─âcat ╚Öi au mu╚Öcat poli╚Ťi╚Ötii veni╚Ťi s─â-i calmeze. VIDEO

    index 5

    NEBUNIA CONTINUA PESTE HOTARE! CONATIONALII NE CAM FAC DE RAS…

    Evenimentul s-a petrecut vineri seara, ├«n jurul orei 21:40. Un angajat al c─âilor ferate a observat doi b─ârba╚Ťi travers├ónd ilegal mai multe linii ├«n gara principal─â Halle (Saale).

    Angajatul le-a atras aten╚Ťia acestora cu privire la comportamentul neadecvat ╚Öi pericolul ├«n care s-au pus. Cei doi rom├óni s-au enervat ╚Öi au pornit scandalul, informeaz─â stiridiaspora.ro.

    Potrivit presei locale, ├«n loc s─â ├«n╚Ťeleag─â c─â au gre╚Öit, b─ârba╚Ťii de 20 ╚Öi 38 de ani s-au adresat ├«nso╚Ťitorului de tren cu cuvinte def─âim─âtoare. Angajatul c─âilor ferate a informat apoi o patrul─â de la Poli╚Ťia Federal─â, care se afla ├«n sta╚Ťia principal─â.

    Agen╚Ťii i-au controlat pe b─ârba╚Ťi pentru a stabili identitatea acestora. Ambii au avut un comportament deosebit de agresiv ╚Öi necooperant fa╚Ť─â de patrul─â. T├ón─ârul de 20 de ani ╚Öi-a ar─âtat ├«n cele din urm─â poli╚Ťiei federale cartea de identitate rom├óneasc─â valabil─â.

    V─ârul lui, ├«ns─â, a ├«nceput s─â se ├«nfurie, arunc├óndu-╚Öi portofelul ╚Öi apoi jacheta pe jos. C├ónd a ├«nceput s─â-╚Öi dea jos puloverul, sub care nu mai purta nimic, oamenii legii au ├«ncercat s─â-l re╚Ťin─â.

    Situa╚Ťia a escaladat din ce ├«n ce mai mult ╚Öi b─ârbatul de 38 de ani l-a lovit cu pumnul ├«n piept pe ofi╚Ťer. A trebuit s─â fie pus la p─âm├ónt ╚Öi ├«nc─âtu╚Öat. ╚śi aici a rezistat ╚Öi s-a opus masiv ╚Öi a ├«ncercat s─â mu╚Öte ╚Öi s─â scuipe serviciile de urgen╚Ť─â. A fost dus la infirmerie pentru toate m─âsurile procesuale penale ulterioare.

    Pe drum, a încercat să fugă din arest și a încercat de mai multe ori să se elibereze. În birou, a urlat și a lovit de mai multe ori cu pumnii într-o ușă.

    Pe l├óng─â procesele verbale de contraven╚Ťie pentru trecerea ilegal─â a c─âilor de cale pentru ambii b─ârba╚Ťi, b─ârbatul de 38 de ani se confrunt─â ╚Öi cu acuza╚Ťii penale pentru insult─â, ultraj ╚Öi atac asupra oamenilor legii ╚Öi v─ât─âmare corporal─â, mai scrie sursa citat─â.

Back to top button