ÔÇťJurnalism ├«nseamn─â s─â publici ceea ce cineva nu vrea s─â fie publicat. Orice altceva e publicitate.ÔÇŁ - George Orwell

DETALII AICI.

senat

  • ULTIMA ORA Senatul A RESPINS obligativitatea certificatului verde pentru angajati

    alerta transp 1

    Plenul Senatului nu a reu╚Öit s─â adopte, miercuri, propunerea legislativ─â prin care personalul unor unit─â┼úi publice ┼či private este obligat s─â prezinte la locul de munc─â certificatul digital privind COVID-19. Legea mai trebuie adoptat─â de Camera Deputa╚Ťilor pentru a putea merge la promulgare. Legea avea nevoie de 69 de voturi ╚Öi a ├«ntrunit doar 67 pentru.

    Legea stipulează că certificatul atestă îndeplinirea uneia dintre următoarele condiţii:

    -trecerea a cel puţin 10 zile de la vaccinarea cu schema completă împotriva virusului SARS-CoV-2
    -trecerea prin boal─â ┼či ├«ncadrarea ├«ntre a 15-a ┼či a 180-a zi ulterioar─â confirm─ârii infect─ârii cu acest virus
    -rezultatul negativ certificat al unui test RT-PCR (valabilitate 72 ore) sau antigen rapid (48 de ore)

    Proiectul de act normativ prevede c─â personalul unit─â┼úilor sanitare publice ┼či private, aflate ├«n subordinea sau coordonarea Ministerului S─ân─ât─â┼úii, din cadrul caselor de asigur─âri de s─ân─âtate, Inspectoratului General pentru Situa┼úii de Urgen┼ú─â, Inspectoratului General de Avia┼úie al Ministerului Afacerilor Interne ┼či unit─â┼úilor subordonate, precum ┼či din cadrul laboratoarelor de analize medicale este obligat s─â prezinte certificat digital al UE privind COVID-19. Printr-un amendament, a fost ad─âugat personalul unit─â┼úilor de asisten┼ú─â medical─â profilactic─â ┼či curativ─â ┼či persoanele fizice care activeaz─â ca furnizori de servicii medicale, de dispozitive medicale ┼či de medicamente.

    “Dispozi┼úiile (…) se aplic─â ┼či autorit─â┼úilor, institu┼úiilor publice ┼či de interes public, de utilitate public─â ┼či celorlalte unit─â┼úi publice, centrale ┼či locale, regiilor autonome, operatorilor economici care ├«┼či desf─â┼čoar─â activitatea ├«n cl─âdiri de birouri private cu mai mult de 50 de persoane simultan. ├Än cadrul entit─â┼úilor publice ┼či private, obliga┼úia prezent─ârii certificatului digital al UE privind COVID-19 revine membrilor Camerei Deputa┼úilor ┼či ai Senatului, persoanelor care ocup─â func┼úii publice sau de demnitate public─â, precum ┼či tuturor categoriilor de personal care ├«┼či desf─â┼čoar─â activitatea ├«n cadrul respectivelor entit─â┼úi”, prevede legea.

    Vizitatorii acestor institu┼úii trebuie s─â se supun─â acelora┼či reguli.

    Costurile privind activitatea de testare pentru virusul SARS-CoV-2 sunt suportate de c─âtre personalul unit─â┼úilor publice, de membrii Camerei Deputa┼úilor ┼či Senatului, de persoanele care ocup─â func┼úii publice sau de demnitate public─â, de persoanele fizice – furnizori de servicii medicale, de dispozitive ┼či de medicamente.

    Pentru personalul din cadrul unit─â┼úilor publice ┼či private care face dovada unei afec┼úiuni ce reprezint─â contraindica┼úie la vaccinare ┼či e stabilit─â de un medic de specialitate conform normelor medicale ├«n vigoare, activitatea de testare se organizeaz─â cu suportarea costurilor de c─âtre angajator.

    Pentru unităţile private, costurile privind activitatea de testare pentru virusul SARS-CoV-2 sunt suportate conform procedurilor stabilite la nivelul acestora, se mai arată în propunerea legislativă amendată în comisiile de specialitate ale Senatului.

    Conducerea unit─â┼úilor publice ┼či private verific─â certificatelor digitale prin intermediul aplica┼úiei mobile “Check DCC”.

    Raporturile de serviciu ├«n baza c─ârora ├«┼či desf─â┼čoar─â activitatea personalul din unit─â┼úile publice ┼či private care nu prezint─â certificatul digital al UE privind COVID-19 se suspend─â de drept, f─âr─â plata drepturilor salariale, pe o perioad─â de 30 de zile.

    Suspendarea se constată prin dispoziţia scrisă a organului de conducere al unităţii. În situaţia în care personalul din unităţile publice cumulează 30 de zile de suspendare, raportul de serviciu încetează de drept. Suspendarea de drept nu operează sau, după caz, încetează în cazul persoanei vaccinate cu cel puţin o doză de vaccin. În acest caz persoana vaccinată beneficiază de testarea gratuită la locul de muncă exclusiv până la încheierea la termen a schemei complete de vaccinare, având obligaţia încheierii schemei complete în termenul stabilit de normele medicale. Dovada efectuării primei doze de vaccin se face cu adeverinţa de vaccinare.

    Nerespectarea obliga┼úiilor care revin ├«n sarcina persoanele juridice reprezint─â contraven┼úie ┼či se sanc┼úioneaz─â cu amend─â de la 50.000 lei la 100.000 lei, mai prevede proiectul.

    Prevederile nu se aplic─â autorit─â┼úilor ┼či institu┼úiilor din cadrul autorit─â┼úii judec─âtore┼čti, fiindu-le aplicabile dispozi┼úiile Legii nr. 114/2021 privind unele m─âsuri ├«n domeniul justi┼úiei ├«n contextul pandemiei de COVID-19.

    Sursa: stiripesurse.ro

  • Senatul a decis: Unii rom├óni vor putea ie╚Öi la pensie mai repede

    pba

    Mii de români vor putea ieși mai repede la pensie, după ce Senatul a votat proiectul de lege care prevede reducerea vârstei de pensionare, pentru cei care au lucrat în grupa a doua de muncă.

    Cei care au lucrat dup─â 1 aprilie 2001, ├«n condi╚Ťii speciale de munc─â li se vor sc─âdea c├óte patru uni din fiecare an de cotizare.

    Printre aceștia se numeră minerii, care se expun unor riscuri și își pun în pericol sănătatea prin munca pe care o desfășoară.

    Vezi si:┬áS─âÔÇĹ┼úi fie ru┼čine, Tudorele!

  • ULTIMA ORA: Modificare IMPORTANTA in Codul Rutier cu privire la suspendarea permisului de conducere:

    Permisul de conducere nu se mai suspendă la 15 puncte. Propunerea intră la vot, în Senat.

    prs

    Codul Rutier va suferi o modificare foarte important─â, dac─â amendamentul ministrului Transporturilor, Lucian Sova, va trece de votul Senatului.

    Amendamentul la Codul Rutier prevede ca permisul de conducere s─â fie suspendat la 45 de puncte, nu la 15 puncte, a┼ča cum este reglementat acum.

    Propunerea de modificare a Codului Rutier a trecut deja de Comisia Juridic─â a Camerei Deputa┼úilor ┼či este apt─â pentru votul din plenul Senatului.

    “Amendamentul poate fi explicat, ├«n primul r├ónd, prin aceea c─â s─âpt─âm├óna trecut─â am mai adoptat o propunere legislativ─â cu privire la modificarea cuantumului ┼či la alte tipuri de contraven┼úii cu privire la legea privind Codul rutier. De ce? S-a considerat c─â ar trebui m─ârit ┼či cuantumul ├«n baza c─âruia dup─â aceea s─â fie suspendat dreptul de a conduce autovehicule, tocmai pentru c─â, m─ârindu-se cuantumul amenzilor ┼či practic ┼či al punctelor de penalizare aferente amenzii contraven┼úionale, (…) se ajungea ├«n situa┼úia ├«n care unui conduc─âtor de autovehicule, ├«n baza unei amenzi destul de mari, pentru o contraven┼úie nu foarte grav─â, s─â i se suspende ┼či permisul de conducere. Atunci am ridicat acest prag de puncte de suspendare p├ón─â la 45, pentru c─â e ├«n natura uman─â, p├ón─â la urm─â cu to┼úii gre┼čim, ├«n orice facem. Importat este dac─â o facem voit sau nu. Dac─â nu o facem cu inten┼úie ┼či atunci nu e repetitiv─â, totu┼či conduc─âtorul auto s─â nu poat─â fi sanc┼úionat pentru o gre┼čeal─â, pentru c─â ┼čti┼úi foarte bine, ba mai avem o urgen┼ú─â, ba infrastructura nu ne permite, ba suntem ├«n tot felul de timpi ├«n care trebuie s─â ne ├«ncadr─âm ca ┼či ┼čoferi, bine├«n┼úeles”, a declarat pre┼čedintele Comisiei juridice, Nicu┼čor Halici.

    Amendamentul a fost f─âcut de deputa┼úii PSD ┼či este sus┼úinut de ministrul Transporturilor.

  • Senatul a DECIS: lege care pare cu dedica╚Ťie pentru Liviu Dragnea

    senatul romaniei 02
    Senatul a adoptat, luni, modific─ârile aduse proiectului de lege pentru executarea pedepselor ╚Öi a m─âsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare ├«n cursul procesului penal, ca urmare a reexamin─ârii legii ├«n urma deciziei CCR cu privire la unele articole neconstitu╚Ťionale.

    O modificare important─â este cea conform c─âreia cei cu pedepse mai mici de 5 ani pot efectua condamnarea la domiciliu, f─âr─â br─â╚Ťar─â electronic─â. Cei din opozi╚Ťie au acuzat faptul c─â aceast─â prevedere ar fi cu dedica╚Ťie pentru Liviu Dragnea, cel care a fost condamnat la 3 ani ╚Öi 6 luni, ├«n prim─â instan╚Ť─â, ├«n dosarul angaj─ârilor fictive de la Teleorman.

    Proiectul legislativ a fost adoptat, cu amendamente, cu 102 voturi ÔÇ×pentruÔÇŁ, 14 voturi ÔÇ×├«mpotriv─âÔÇŁ ╚Öi trei ab╚Ťineri, ceea ce ├«nseamn─â c─â ╚Öi anumi╚Ťi senatori ai opozi╚Ťiei au votat al─âturi de PSD, ALDE ╚Öi UDMR.

    Una dintre cele mai controversate modificări ale legii este prevederea conform căreia persoanele condamnate la maxim 5 ani de închisoare pot executa pedeapsa la domiciliu, fără sistem electronic de supraveghere.

    ÔÇŁJudec─âtorul de supraveghere a priv─ârii de libertate poate dispune executarea deten╚Ťiei la domiciliu f─âr─â sistem electronic de supraveghere ├«n cazul ├«n care persoana condamnat─â:

    a) nu are rapoarte de abateri disciplinare;

    b) are o pedeaps─â care nu dep─â╚Öe╚Öte 5 (cinci) ani.ÔÇŁ, se arat─â ├«n proiectul de lege.

    De asemenea, o alt─â modificare prevede c─â ÔÇ×├«n cazul persoanelor condamnate la pedeapsa ├«nchisorii de p├ón─â la 18 luni executarea pedepsei se realizeaz─â prin deten╚Ťie la domiciliu, cu excep╚Ťia persoanelor condamnate pentru fapte cu violen╚Ť─âÔÇŁ, potrivit articolului 38 din proiextul legislativ.

    ├Än forma ├«n vigoare, articolul 38 ar─âta astfel: ÔÇ×Regimul deschis se aplic─â ini╚Ťial persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violen╚Ť─â pedeapsa ├«nchisorii de cel mult un an, respectiv pentru fapte comise f─âr─â violen╚Ť─âla pedeapsa ├«nchisorii mai mare de un an, dar care nu dep─â╚Öe╚Öte trei aniÔÇŁ.

    De asemenea, articolul 97 (2) a fost modificat astfel: ÔÇ×Liberarea condi╚Ťionat─â se poate acorda ╚Öi pentru persoanele condamante care execut─â pedeapsa ├«n regim semideschis, deschis sau se afl─â ├«n executarea pedepsei prin deten╚Ťie la domiciliuÔÇŁ.

    Senatul e prima camer─â sesizat─â ├«n acest sens, forul decizional fiind Camera Deputa╚Ťilor.

  • S-A ADOPTAT LEGEA: Mamele ISI POT ALAPTA COPIII IN PUBLIC. Iata ce amenzi risca cei ce interzic acest lucru

    alaptare raul stef

    Senatorii au adoptat, ├«n plenul de luni, o propunere legislativ─â privind al─âptarea ├«n spa┼úii publice care prevede amenzi ├«ntre 100 ┼či 2.000 de lei pentru persoanele care evacueaz─â din spa┼úii publice mamele care ├«┼či al─âpteaz─â copiii p├ón─â ├«n 24 de luni.

    Urm─âtoarele fapte constituie contraven┼úii: evacuarea dintr-un spa┼úiu public a unei mame care are dreptul de a se afla ├«n acel spa┼úiu ┼či care al─âpteaz─â un copil de p├ón─â la 24 de luni; interzicerea ├«n orice mod a al─âpt─ârii ├«n spa┼úii publice a unui copil de p├ón─â la 24 de luni; refuzul furniz─ârii de servicii unei persoane care al─âpteaz─â un copil de p├ón─â la 24 de luni, ├«n condi┼úiile ├«n care persoana are dreptul de a beneficia de serviciul respectiv. Contraven┼úiile prev─âzute se sanc┼úioneaz─â cu amend─â contraven┼úional─â de 100 – 500 lei dac─â dac─â fapta este s─âv├ór┼čit─â c─âtre o persoan─â fizic─â ┼či cu amend─â contraven┼úional─â de la 1.000 la 2.000 de lei dac─â fapta este s─âv├ór┼čit─â de o persoan─â juridic─â sau de c─âtre o entitate ├«nregistrat─â la Registrul Comer┼úului, potrivit raportului cu amendamente adoptat de Senat.

    Reglement─ârile ini┼úiativei legislative se vor aplica indiferent dac─â spa┼úiile publice sunt sau nu prev─âzute cu camere tip “mama ┼či copilul”.

  • Legea ce interzice educa╚Ťia sexual─â ├«n ╚Öcoli f─âr─â acordul p─ârin╚Ťilor a fost ADOPTAT─é de Senat

    edd 87681700

    Proiectul legislativ, intitulat “Legea pentru inocen╚Ťa copil─âriei” a fost adoptat tacit de Senat ╚Öi acum se afl─â ├«n Camera Deputa╚Ťilor.

    Proiectul de lege a fost ini╚Ťiat ├«n 2016 de fostul deputat PSD Ninel Peia ╚Öi prevede sanc╚Ťionarea profesorilor ╚Öi ╚Öcolilor care predau educa╚Ťie sexual─â, ├«n absen╚Ťa unui acord scris al p─ârin╚Ťilor. Cei care vor face asta ar putea risca amenzi sau chiar ├«nchisoare de p├ón─â la 2 ani.

    “Sub diferite pretexte, unele de-a dreptul hilare, precum acela c─â tot mai multe feti╚Ťe de 11 ani merg deja la psiholog ca s─â-╚Öi trateze problemele din dragoste, sau c─â prin educa╚Ťia sexual─â predat─â unor copii ├«ntre ╚Öase ╚Öi zece ani vor fi salvate, ulterior, vie╚Ťi omene╚Öti prin adoptarea unor solu╚Ťii contraceptive corecte, ├«n ╚Öcolile copiilor no╚Ötri se introduc, pe ascuns, pornografia, prozelitismul LGBT ╚Öi incitarea la punerea ├«n aplicare a diverselor forme de sexualitate deviant─â.

    Exist─â deja ╚Öcoli unde copile de 10 ani pleac─â ru╚Öinate de la aceste ÔÇ×cursuriÔÇŁ, sunt b─âie╚Ťi care nu mai ├«n╚Ťeleg ce este aceea o familie sau de ce nu e nimic r─âu s─â ai sentimente erotice pentru Ionel ╚Öi nu pentru Diana. Aceste vl─âstare c─ârora le dorim cele mai bune lucruri ╚Öi o via╚Ť─â ├«mplinit─â, copii pentru care facem sacrificii enorme, sunt traumatiza╚Ťi de informa╚Ťii care nu sunt, nu au fost ╚Öi nici nu vor fi specifice unei copil─ârii normale, a singurei faze din via╚Ťa fiec─âruia care a fost binecuv├óntat─â cu miracolul inocen╚Ťei.

    De asemenea, sunt perfect con╚Ötient c─â unii copii se dezvolt─â din punct de vedere sexual mai repede dec├ót al╚Ťii ╚Öi poate au nevoie de ├«ndrum─âri specifice. ├Än acest caz, decizia trebuie s─â apar╚Ťin─â p─ârin╚Ťilor sau tutorilor pentru ca t├ón─ârul sau t├ón─âra s─â participe la cursuri de informare sexual─â. Dar, ├«ncadrarea tuturor copiilor de o anumit─â v├órst─â la astfel de ÔÇ×educa╚ŤieÔÇŁ, ├«n mas─â, f─âr─â discern─âm├ónt, poate marca un suflet mai pl─âp├ónd pentru ├«ntreaga sa via╚Ť─â. Cu ce este de vin─â un astfel de copil pentru a-i ├«ngr─âdi ╚Öansele unei dezvolt─âri fire╚Öti, ├«n limitele normalit─â╚Ťii ╚Öi a bunului sim╚Ť comun? Va pl─âti oare ÔÇ×dasc─âlulÔÇŁ pentru aceste traume? Nu, plata o vor face mai ├«nt├ói p─ârin╚Ťii ╚Öi apoi am─âr├ótul de copil a c─ârui via╚Ť─â va fi mereu alta dec├ót cea pe care o merit─â”, se arat─â ├«n expunerea de motive a legii pentruÔÇ×Inocen╚Ťa Copil─ârieiÔÇŁ.

    Proiectul de lege este sprijinit de Alian╚Ťa P─ârin╚Ťilor dar ╚Öi de alte ONG-uri. De altfel, ├«n iunie 2016, reprezentan╚Ťii a peste 115 ONG-uri ╚Öi-au anun╚Ťat sus╚Ťinerea fa╚Ť─â de “Legea pentru inocen╚Ťa copil─âriei”, ├«ntr-o conferin╚Ť─â de pres─â la Parlament.

  • Senatul a ADOPTAT LEGEA! Ce se ├«nt├ómpl─â de acum ├«ncolo cu pensiile

    MODIFICARARI LA PENSII

    Senatorii au adoptat ├«n ╚Öedin╚Ťa de plen de luni proiectul de lege care aprob─â OUG 59/2017, privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru anumite categorii socio-profesionale.

    Astfel, pensiile de serviciu se actualizeaz─â din oficiu, anual, cu rata medie anual─â a infa╚Ťiei, indicator definitiv cunoscut la data de 1 ianuarie a fiec─ârui an ├«n care se face actualizarea ╚Öi comunicat de Institutul Na╚Ťional de Statistic─â. Dac─â ├«n urma actualiz─ârii rezult─â o pensie mai mic─â, se p─âstreaz─â pensia aflat─â ├«n plat─â, prevede ordonan╚Ťa.

    Actul normativ reglementeaz─â astfel pensiile personalului MAI, al MApN, al serviciilor de informa╚Ťii, aeronautic civil navigant profesionist, al Corpului Diplomatic ╚Öi Consular, al Cur╚Ťii de Conturi, auxiliar din instan╚Ťe ╚Öi Parchete, al func╚Ťionarilor parlamentari, dar ╚Öi al membrilor Senatului ╚Öi Camerei Deputa╚Ťilor.

    Actul decizional a fost adoptat de Senat cu 81 de voturi pentru, 21 de ab╚Ťineri ╚Öi un vot ├«mpotriv─â. Proiectul de lege mai trebuie s─â treac─â ╚Öi prin Camera Deputa╚Ťilor, care este for decizional.

    În 4 august, Guvernul a adoptat OUG 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precizând că aceste măsuri erau necesare în contextul în care Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede creșteri anuale semnificative în următorii ani, ceea ce ar fi generat, implicit, actualizarea pensiilor de serviciu cu sume ce ar fi putut produce efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, din care sunt suportate.

    În 4 august, Guvernul a adoptat OUG 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precizând că aceste măsuri erau necesare în contextul în care Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede creșteri anuale semnificative în următorii ani, ceea ce ar fi generat, implicit, actualizarea pensiilor de serviciu cu sume ce ar fi putut produce efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, din care sunt suportate.

  • FIUL TAU NU STIA CA LUCREAZA PENTRU UN SISTEM INFECT? De ce te vaiti acum ca jegurile tin partea lui Oprea cel Penal? P.S.: Condoleante sincere

    gigina

    Mama lui Bogdan Gigina, politistul care a murit toamna trecuta in timp ce se afla in misiune in coloana oficiala a lui Gabriel Oprea, a relatat marti, intr-o postare pe Facebook, ce a trait in seara in care fiul sau si-a pierdut viata. “Am gasit copilul meu complet desfigurat, cu gitul retezat; cu chipul plin de singe, pardoseala era plina de singe (…) Nu am sa uit niciodata cum acei oameni incercau imposibilul, nu am sa uit lacrimile care li se innodau sub barba… Astazi privesc, privim neputinciosi la nedreptatea facuta sufletului copilului nostru”, a scris Carmen Gigina, la o zi dupa ce Senatul a respins cererea procurorilor de incuviintare a urmaririi penale, pentru ucidere din culpa, a fostului ministru de interne.

    Mesajul integral postat de mama lui Bogdan Gigina pe Facebook:

    Nu am vrut pina acum sa vorbesc despre trairile noastre; acum vreau ca toti cei care ne-ati “condamnat” sa intelegeti de ce nu am facut-o. Sint lucruri greu de spus si greu de imaginat ptr voi care sinteti parinti. In seara zilei de 20 oct2015 in urma telefonului primit la ora 19,02 am alergat catre spitalul universitar. Cel care ne-a anuntat de accident repeta “nu pot sa cred ca s a intimplat asta” nu pot sa cred… Sotul meu si-a imbracat un trening peste pijama si a plecat cartre spital… eu m-am blocat nu reuseam aa ma imbrac….eram …paralizata….I-am spus sa alerge sotului meu …”am sa ajung cu un taxi nu ma astepta ….du-te linga baiat”. Am iesit in strada cautind un taxi …..greu de gasit …afara ploua torential. Am pornit cartre zona Unirii spunind rugaciuni ptr viata copilului meu. Nu imi pasa ca oamenii se opreau si ma priveau ca pe un om debusolat nu-mi pasa….decit de el , de copilul meu,imploram Divinitatea ca el sa fie bine. In momentul in care an intrat in spitalul Universitar am avut impresia ca toata lumea ma cunoaste. Cel de la intrare -a intrebat “Sinteti mama politistului accidentat? Mi-a arat usa unde copilul meu era resuscitat. Am intrat si acolo am gasit un copil ,copilul meu coplet desfigurat,cu gitul retezat ; cu chipul plin de singe,pardoseala era plina de singe;m-am prabusit la pucioarele lui,sarutindu-le si strigindu-l. Inca avea sosetele ude un picioare. M-am trezit ridicata brusc si zguduita de umeri…medicul de garda plingea si incerca sa ma faca sa inteleg ca nu se mai poate face nimic. M-am prabusit din nou la picioarele copilului meu ,implorind si privind oamenii care desi stiau ca nu se mai poate face nimic ptr el nu vroiau sa renunte. Nu am sa uit niciodata cum acei oameni incercau imposibilul, nu am sa uit lacrimile care li se inodau sub barba… Astazi privesc, privim neputinciosi la nedreptatea facuta sufletului copilului nostru.

    Procurorii au aratat ca, in seara de 20 octombrie 2015, in jurul orei 19.00, agentul de politie Bogdan Gigina a fost implicat intr-un accident de circulatie in urma caruia a suferit o hemoragie cranio-cerebrala, consecinta a unui traumatism cranio-cerebral si facial cu fractura craniana, leziuni care au cauzat decesul.

    “La momentul producerii accidentului, victima Bogdan Gigina facea parte dintr-un dispozitiv de insotire al ministrului Oprea. Acest dispozitiv, asigurat de catre Brigada de Politie Rutiera din cadrul DGPMB, era format dintr-un motociclist rutier (victima Gigina) si un echipaj format dintr-un ofiter si un agent de politie aflati intr-un autoturism de politie rutiera. Acest dispozitiv preceda in trafic autoturismul in care se afla ministrul Gabriel Oprea. La momentul producerii accidentului, ministrul Oprea se deplasa catre locuinta sa situata in cartierul Cotroceni”, a precizat DNA.

    Anchetatorii au retinut ca, din probele administrate, rezulta indicii rezonabile ca, incalcand dispozitiile legale care reglementeaza insotirea demnitarilor, ministrul de Interne Oprea a dispus, pentru sine, sa beneficieze de insotire cu echipaje de politie rutiera cu titlu permanent, ca acestea sa fie formate atat dintr-un autoturism de politie rutiera (un agent si un ofiter de politie rutiera), cat si dintr-o motocicleta a politiei rutiere.

    VEZI SI: Niste CACATI au SCAPAT un JEG!

  • LEGEA ANTIFUMAT A FOST MODIFICATA: Se poate fuma ├«n spa╚Ťii ├«nchise ╚Öi izolate

    fumat2

    Legea antifumat a fost modificat─â mar┼úi de senatori, prin refefinirea spa┼úiului public ├«nchis ÔÇô acesta fiind ├«ncadrat de pere┼úi de jur ├«mprejur, prin permiterea fumatului ├«n spa┼úii separate, complet izolate ┼či inscrip┼úionate.

    ÔÇťPrin spa┼úiul public ├«nchis se ├«n┼úelege orice spa┼úiu accesibil public sau destinat utiliz─ârii colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperi┼č, plafon sau tavan ┼či care este ├«ncadrat de pere┼úi de jur ├«mprejur, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, cu excep┼úia spa┼úiilor cu destina┼úie locativ─âÔÇŁ, potrivit unui amendament propus de Comisia juridic─â, adoptat ├«n plen cu 76 de voturi ÔÇťpentruÔÇŁ.

    Noile modific─âri presupun ┼či permiterea fumatului ├«n spa┼úii special amenajate destinate exclusiv pacien┼úilor din spitalele de psihiatrie.

    ÔÇťFumatul este permis ├«n spa┼úii separate, complet izolate ┼či inscrip┼úionate special pentru aceast─â destina┼úie, precum ┼či pe terase exterioare amenajate ├«n acest scopÔÇŁ, prevede un alt amendament, propus de Comisia de s─ân─âtate.

    Senatul este prima cameră sesizată pentru acest proiect de lege, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

  • ISI BAT JOC DE NOI! Senatul A MARIT PENSIILE parlamentarilor!

    breaking

    Plenul Senatului a adoptat, luni, cu 92 de voturi ‘pentru’, 4 abtineri si doua voturi ├«mpotriv─â, un proiect de lege ‘privind reglementarea experientei profesionale’, potrivit c─âruia anii de mandat ai parlamentarilor se iau ├«n calcul la calcularea pensiei. ├Än lege intr─â, pe l├óng─â parlamentari, to╚Ťi ale╚Öii locali precum ╚Öi toate func╚Ťiile numite din categoria demnitarilor precum ╚Öi cele asimilate celor de demnitate public─â..

    Durata exercitarii functiilor de demnitate publica alese si numite ╚Öi cele asimilate func╚Ťiilor de demnitate public─â constituie vechime ├«n munc─â ╚Öi ├«n specialitate ╚Öi se ia ├«n calcul la promovare ╚Öi la acordarea tuturor drepturilor b─âne╚Öti rezultate din acestea, inclusiv la calcularea ╚Öi recalcularea pensiei“, se arat─â ├«n proiectul de lege adoptat de Senat, proiect ini╚Ťiat de 10 senatori PSD.

    Din provedere rezult─â faptul c─â cei viza╚Ťi de lege ar putea primi inclusiv salarii m─ârite, nu doar pensii.

    ├Än Senat nu a fost prezentat niciun studiu de impact bugetar cu privire la efectele adopt─ârii legii ╚Öi nici num─ârul de persoane care vor beneficia de prevederile actului legislativ. Cu toate acestea,┬áGuvernul a anun╚Ťat ├«n plenul Senatului c─â sus╚Ťine proiectul de lege, iar proiectul a trecut foarte rapid f─âr─â dezbateri din partea senatorilor.

    “Normele metodologice privind procedura echivalarii ca experienta in specialitate ┬ási in munca se adopta prin Hotarare de Guvern in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi”, mai prevede legea.

    Senatul este prima cameră sesizată și proiectul merge la Camera Deputatilor in calitate de camera decizionala.

    VEZI SI: Ea este AMANTA lui Gabriel Oprea

  • LA STREANG CU VOI, VIERMILOR! Din cauza voastra s-a dus dracu Romania!

    serban-nicolae_2015033108

    Comisia Juridica a Senatului a adoptat marti proiectul de lege de modificare a Codului de Procedura Penala al senatorului PSD Serban Nicolae prin care este eliminata incatusarea persoanelor fata de care s-a impus masura de arest preventiv si care nu au comis acte de violenta. Practic, prin aceasta modificare cei acuzati de coruptie sau trafic de influenta nu vor mai fi incatusati in momentul retinerii si arestarii preventive decat in cazul in care au fost violenti sau au incercat sa se sustraga urmaririi penale.

    O alta modificare adusa Codului de Procedura Penala aprobata astazi de senatorii juristi presupune ca persoanele fata de care s-a dispus masura arestului la domiciliu, dar care locuiesc permanent in alta parte decat domiciliul din actul de identitate, sa poata opta pentru aceasta locuinta.

    Modificarile adoptate de Comisia Juridica la propunerea lui Nicolae sunt urmatoarele:

    • “Persoanele fata de care s-a dispus una din masurile preventive prevazute la alin. (4) lit. a) si d), nu sunt incatusate in nicio imprejurare cu exceptia celor cercetate pentru infactiuni comise prin acte de violenta, a celor care s-au sustras urmaririi penale ori a celor care s-au opus masurii dispuse”.
    • “In cazul in care inculpatul locuieste, cu caracter permanent, intr-o alta locuinta decat cea mentionata ca domiciliu in actul de identitate, la cererea inculpatului, instanta poate dispune ca arestul la domiciliu sa se execute in respectiva locuinta”.

    Serban Nicolae a declarat ca incatusarea “poate sa fie in multe situatii o forma de umilire”.

    Aceste doua prevederi au facut parte dintr-un proiect de lege mai amplu depus de senatorul social-democrat care a fost respins de comisie marti – cu exceptia punctelor mentionate mai sus. Una dintre prevederile care au fost respinse se referea la arestul sever, masura care ar fi fost introdusa practic in locul arestului preventiv, alternativa la masura arestului la domiciliu. In urma acestei modificari, actele de coruptie erau scoase, alaturi de alte acte non violente, din categoria arestului sever, ceea ce ar fi insemnat ca nu ar mai fi putut fi arestati preventiv cei acuzati de coruptie.

    Guvernul a dat aviz negativ acestui proiect.

    Serban Nicolae a declarat ca isi va sustine in continuare proiectul in plenul Senatului, prima camera sesizata. Camera Deputatilor este decizionala.

    La sedinta comisiei de saptamana trecuta , referindu-se la eliminarea incatusarii, Nicolae a declarat: “Incatusarea si expunerea in catuse in spatiu public este o forma de umilire. Sunt unii oameni care vor sa isi acopere cu o haina catusele. Eu am propus o varianta, ea trebuie sa faca insa obiectul dezbateriii. Aceasta (incatusarea – n.r.) trebuie sa fie o exceptie. Daca mergeti pe strada si intrebati cand se incatuseaza o persoana, o sa vedeti ca lumea nu a inteles”.

  • TUPEU DE ALES! Senatorul Agrigoroaei cere un salariu de 3.500 de euro | ÔÇ×Trebuie s─â-mi schimb ├«n fiecare zi c─âm─â┼čile. Poporul rom├ón s─â con┼čtientizeze c─â nu pot merge la ├«nt├ólniri ├«n haine de ┼čantier sau ├«n treningÔÇŁ

    ionel-agrigoroaei

    ├Än timp ce ├«ncrederea rom├ónilor ├«n Parlament scade constant, nici p─ârerea ale┼čilor nu mai este at├ót de bun─â, c├ónd vine vorba despre institu┼úiile statului. De exemplu, un senator UNPR a explicat pentru G├óndul c─â marea problem─â este existen┼úa unor grup─âri infrac┼úionale ├«n toate institu┼úiile, inclusiv ├«n Parlament, fiind vorba despre un procent de aproximativ 10%. Din cauza acestor re┼úele care au leg─âturi cu lumea interlop─â, sus┼úine Ionel Agrigoroaei, ┼či ├«ncrederea ├«n institu┼úii scade. Problema ar putea fi rezolvat─â simplu: ÔÇ×salarii decente, de minimum 3.500 de euroÔÇŁ, la schimb cu pedepse cu ├«nchisoarea de p├ón─â la 30 de ani pentru politicienii corup┼úi.

    Dup─â ce ├«n ultimele zile, deputata PNL Steliana Miron a fost ├«n centrul aten┼úiei pentru o declara┼úie ├«n care m─ârturisea c─â indemniza┼úia de parlamentar nu i-ar ajunge nici pentru coafor, a venit ┼či r├óndul unor al┼úi ale┼či s─â sublinieze problema salariilor mici de care beneficiaz─â parlamentarii.

    Senatorul Ionel Agrigoroaei, fost coleg de partid cu Steliana Miron, pe vremea c├ónd am├óndoi erau ale┼či pe listele PPDD, m─ârturise┼čte c─â ├«ncrederea sa ├«n institu┼úiile statului a sc─âzut din cauza ÔÇ×grup─ârilor infrac┼úionaleÔÇŁ, prezente inclusiv ├«n Parlament.

    ÔÇ×Eu am avut permanent ├«ncredere ├«n toate institu┼úiile statului ┼či am ├«n continuare. Dar 5%, 3%, 10% din cei care fac parte din grup─ârile infrac┼úionale din institu┼úiile statului, e valabil pentru orice institu┼úie, compromite rolul compromite eficien┼úa, credibilitatea ┼ú─ârii noastre ┼či afecteaz─â foarte mult cet─â┼úenii no┼čtri prin acest fapt. Acele re┼úele, grupuri infrac┼úionale care sunt instalate ├«n toate structurile statului, ├«ncep├ónd de la Parlament, acele persoane, urm─ârind interese personale ┼či coordon├ónd re┼úele infrac┼úionale pe evaziune fiscal─â, pe a influen┼úa legile pentru anumite grupuri de interese, pentru a sus┼úine anumite grupuri infrac┼úionale din lumea interlop─â, pentru a fura statul, pentru a fura cet─â┼úeanul rom├ón, alea sunt probleme serioase de siguran┼ú─â na┼úional─â. Chiar dac─â sunt rezultate notabile ├«n ultimii ani, totu┼či sunt probleme foarte grave, se acutizeaz─â ┼či mai mult lupta ├«ntre aceste grupuri infrac┼úionale, a interlopilor ┼či a institu┼úiilor statului, fac referire la oamenii corec┼úiÔÇŁ, a declarat el pentru g├óndul.

    ├Äntrebat c├ót─â ├«ncredere mai are ├«n Legislativ, ├«n care, de altfel, reprezint─â o parte de ie┼čeni, Ion Agrigoroaei┬áa recunoscut c─â nu mai are foarte mult─â. Totodat─â, spune el, este nedrept ca to┼úi ale┼čii s─â fie critica┼úi.

    ÔÇ×Domni┼čoar─â, nu am cea mai mare ├«ncredere, dar nu e corect nici ceea ce se promoveaz─â, aceea c─â to┼úi parlamentarii sunt corup┼úi, c─â to┼úi incompeten┼úi, to┼úi chiulesc sau iau banii f─âr─â a fi justifica┼úi. Deci este o nedreptate extrem de mare pentru c─â parlamentarii, ce am v─âzut, 80-85%, din ce am v─âzut, sunt oameni one┼čti, corec┼úi, care au un venit extrem de micÔÇŁ, a mai spus el.

    ┼×i astfel a ap─ârut ├«n discu┼úie ┼či problema salariului prea mic. ├Än opinia senatorului, indemniza┼úia mic─â duce ┼či la ne├«ncrederea ├«n institu┼úia Parlamentului asta pentru c─â, sus┼úine senatorul UNPR, un ales nu se poate prezenta ├«n haine ponosite ├«n fa┼úa partenerilor.

    ÔÇ×Chiar dac─â pe mul┼úi i-a┼č deranja, o mie de euro, eu, personal, ┼čtiu c─â trebuie s─â vin ├«n costume ┼či s─â-mi schimb ├«n fiecare zi ┼či c─âm─â┼čile, ┼či absolut tot, pentru c─â am ├«nt├ólniri cu delega┼úii din str─âin─âtate, am ├«nt├ólniri la cel mai ├«nalt nivel cu tot felul de persoane importante. Poporul rom├ón, cet─â┼úenii mei, ar trebui s─â con┼čtientizeze c─â eu nu m─â pot duce ├«n haine de ┼čantier sau ├«n trening. Ar trebui s─â ├«n┼úeleag─â c─â aici este vorba de o presiune enorm─â din partea multor grupuri de interese, chiar din partea acelor oameni corup┼úi care sunt ├«n institu┼úii sau ├«n afara lor, care ├«ncearc─â permanent s─â fac─â presiuni pentru a influen┼úa anumite legi. Dac─â eu nu am un venit care s─â asigure un trai decent pentru familia mea, dac─â nu am asigurat─â o garan┼úie c─â dac─â sunt corect, eu sunt protejat de institu┼úiile statului, v─â da┼úi seama c─â este o problem─â de eficien┼ú─â, de credibilitate a institu┼úiilor statuluiÔÇŁ, a spus uneperistul.

    ├Äntrebat ce salariu ar trebui s─â aib─â un parlamentar, Ionel Agrigoroaei┬áa spus c─â un demnitar ar trebui remunerat cu minimum 3.500 de euro, dar s─â fie majorat─â ┼či pedeapsa cu ├«nchisoarea pentru politicienii corup┼úi p├ón─â la 30 de ani, plus confiscarea averii.

    ÔÇ×Eu spun a┼ča. S─â aib─â un salariu decent, minimum 3.500 de euro pentru un parlamentar, ┼či ├«n acela┼či timp s─â creasc─â anii de pu┼čc─ârie pentru un parlamentar care este prins c─â face acte de corup┼úie p├ón─â la 30 de ani. ┼×i acel parlamentar s─â nu mai aib─â niciun drept, s─â i se confi┼čte tot, s─â i se ia absolut tot dac─â este prins. Pentru a avea o clas─â politic─â care chiar s─â apere interesele ┼ú─ârii, trebuie s─â le asigur─âm ┼či condi┼úii. Eu vreau s─â v─â spun c─â m─â ├«nt├ólnesc zilnic cu delega┼úii str─âine, dezbat tot felul de probleme economice, chiar reu┼česc s─â promovez investi┼úii ├«n afara Rom├óniei pentru rom├ónii no┼čtri, pentru mediul antreprenorial rom├ónesc, sau invers, pentru crearea locurilor de munc─â ├«n Rom├ónia, ┼či eu m─â duc cu un Cielo ruginit de 15 ani la acea ├«nt├ólnire. V─â da┼úi seama ce impresie creez eu la acel partener strategic pentru Rom├ónia. Ce-ar mai ├«nsemna ca eu s─â m─â duc ┼či ├«mbr─âcat ponosit sau s─â m─â duc nepotrivit din mai multe puncte de vedere? E o problem─â de siguran┼ú─â na┼úional─â din punctul meu de vedereÔÇŁ, a conchis senatorul UNPR.

    Cine este Ionel Agrigoroaei

    Ionel Agrigoroaei este senator la primul mandat. De┼či a fost ales pe listele PPDD, traseul s─âu ├«n Parlament a fost unul plin de indecizii: a trecut la UNPR, apoi s-a r├ózg├óndit ┼či a devenit, dup─â destr─âmarea grupului PPDD, senator neafiliat, ├«ntorc├óndu-se apoi, din nou, ├«n UNPR.

    ├Än prezent, el este membru ├«n comisia economic─â a Senatului ┼či secretar al comisiei pentru ap─ârare. A ini┼úiat 26 de proiecte de lege, a avut ┼čapte declara┼úii politice ┼či 159 de ├«ntreb─âri ┼či interpel─âri, dintre care 36 au fost adresate prim-ministrului.

    Ionel Agrigoroaei a fost, ├«n perioada 1988-1991, ┼čeful sec┼úiei de confec┼úii-textile la UJESCOOP (Uniunea Jude┼úean─â a Cooperativelor) ia┼či, apoi manager la dou─â firme, care au falimentat ├«ntre timp. De┼či a fost mult timp membru PSD, Agrigoroaei a demisionat, iar ├«n 2012, el a ajuns consilier local ├«n Ia┼či, apoi senator pe listele PPDD.

    ├Än 2011, el a decis s─â-┼či relateze ├«nt├ómpl─ârile, ├«n special cele din afaceri, ├«ntr-o carte, numit─â ÔÇ×E┼čecul, un salt spre succesÔÇŁ. ┬á├Än 2013, Agrigoroaei a mai publicat o carte, ÔÇŁIar adev─ârul ne va face liberiÔÇŁ.

    Potrivit declara┼úiei sale de avere, Ionel Agrigoroaei are trei terenuri intravilan, dou─â terenuri agricole ┼či o cas─â de locuit. Nu are ma┼čini, nici alte bunuri (bijuterii, obiecte de art─â etc) declarate ┼či nici bani ├«n conturi. Are, ├«n schimb, multe datorii. Mai exact, 535.500 de euro are de dat b─âncilor. Veniturile sale se rezum─â la indemniza┼úia de senator, venituri din v├ónzarea de nuci ┼či de miere.

    ├Än ultimele luni, senatorul Ionel Agrigoroaei s-a declarat terorizat de un grup de romi, care locuie┼čte ├«n aceea┼či cas─â cu el ┼či care i-au t─âiat ┼úevile de gaz. Vandam Constantin, ├«n v├órst─â de 20 de ani ┼či cunoscut ca f─âc├ónd parte din lumea interlop─â din Ia┼či, s-a mutat anul trecut ├«ntr-un imobil aflat ├«n curtea vilei sale, dup─â ce el a fost executat silit de c─âtre o banc─â. Din cauza unui credit nepl─âtit la banca respectiv─â de c─âtre firma senatorului ie┼čean, executorii judec─âtore┼čti au scos la licita┼úie un corp al imobilului ├«n care locuie┼čte parlamentarul ┼či care fusese pus gaj de c─âtre acesta ├«n momentul ├«n care a f─âcut ├«mprumutul. ├Än urma procedurilor de executare silit─â, ├«n acel imobil s-a mutat Vandam Constantin, acesta c├ó┼čtig├ónd licita┼úia, contra sumei de 37.000 de euro.

    Potrivit Mediafax, senatorul ie┼čean sus┼úinea c─â familia lui Vandam Constantin a ├«nceput s─â ├«l ┼čicaneze din luna noiembrie a anului trecut, pentru a-l determina s─â plece din cas─â.

    ÔÇŁDin luna noiembrie au ├«nceput s─â m─â ┼čicaneze. La ├«nceput nu am dat importan┼ú─â, am crezut c─â se vor potoli. Mi-au oprit apa ┼či curentul electric, mi-au s─âpat ┼či o groap─â ├«n curte, adic─â morm├óntul, cu scopul de a m─â intimida ┼či de a pleca din cas─â. Sunt 13 dosare penale deschise de mine la Poli┼úie ├«n urma amenin┼ú─ârilor la care am fost supus. ├Än ultimele dou─â s─âpt─âm├óni mi-au f─âcut ┼či o ofert─â financiar─â s─â plec din locuin┼ú─â, dar am refuzat (ÔÇŽ) Vandam i-a spus so┼úiei mele c─â este p─âcat c─â trebuie s─â moar─â at├ót de t├ón─âr─â, iar mie mi-a spus ┬źAi s─â vezi tu ce-ai s─â p─â┼úe┼čti, nici n-a┼č vrea s─â fiu de fa┼ú─â s─â-┼úi v─âd privirea┬╗ÔÇŁ, declara senatorul Ionel Agrigoroaei. – Sursa: Gandul

  • Cele 35 de JIGODII, care l-au sc─âpat pe ┼×ova de arestarea preventiv─â. Iat─â unde pot fi g─âsi┼úi senatorii. Spune-le p─ârerea ta!

    senatorii-rusinii-dan-sova-465x390Dan ┼×ova a sc─âpat, miercuri, de arestarea preventiv─â, dup─â ce Senatul nu a ├«ncuviin╚Ťat cererea DNA privind re╚Ťinerea ╚Öi arestarea politicianului. Publica┼úia online G├óndul a identificat ├«ntr-o ├«nregistrare video 35 de senatori din PSD, PC, PLR, UDMR ┼či UNPR au votat ├«mpotriva cererii de arestare a lui Dan ┼×ova.

    Totodat─â, vineri, 27 martie, mai mul┼úi cet─â┼úeni au amenin┼úat c─â vor ie┼či ├«n strad─â pentru a protesta ├«mpotriva imunit─â┼úii parlamentare. Evenimentul va avea loc ├«n Pia┼úa Universit─â┼úii. Un protest similar a avut loc ┼či miercuri, c├ónd peste 200 de persoane au protestat “├«narmate” cu pancarte.

    Totul s-a ├«nt├ómplat dup─â ce Dan ┼×ova a sc─âpat de arestarea preventiv─â, dup─â ce senatorii au votat pentru respingerea cererii f─âcute de c─âtre procurorii DNA.

    Evz.ro v─â ofer─â, astfel, adresele din teritoriu ┼či datele de contact ale celor 35 de senatori ai ru┼činii. Totodat─â, “Evenimentul zilei” ├«i sf─âtuie┼čte pe cititori s─â le transmit─â p─ârerile lor senatorilor care au votat ├«mpotriva cecerii DNA. Iat─â cine sunt cei 35 de senatori ┼či unde pot fi g─âsi┼úi:

    1. Ministrul Fondurilor europene, Eugen Teodorovici (PSD), a votat împotriva solicitării DNA.

    Date de contact: [email protected], [email protected], Telefon: 0741267541. Nu a trecut pe site-ul Senatului adresa de contact din teritoriu.

    2. Senatoarea Ruxandra Jipa (UNPR) a votat┬á ├«mpotriva arest─ârii senatorului Dan ┼×ova, dup─â ce l-a miruit.

    Persoana de contact este Liliana Popa. Adresa de e-mail: [email protected]. Numere de telefon: 0723.976.027/0736.375.377.

    Ruxandra Jipa a trecut de la PPDD la UNPR.

    3. Senatorul PSD Ion Chelaru a votat împotriva solicitării DNA.

    Adresa de contact în teritoriu:  Strada Stefan cel Mare nr. 265, Roman, jud. Neamt
    Tel./Fax: 0233-724.247 sau 0233.742.247
    Adresa site/blog personal: www.ioanchelaru.ro
    E-mail: [email protected]

    4. Senatorul Mihnea Costoiu (PSD)

    Îl puteţi contact ape Mihnea Costiu pe pagina sa de Facebook: https://www.facebook.com/costoiu.mihnea

    5. Senatorul UDMR Verestoy Attila

    Adresa de contact în teritoriu: str. Primăriei, nr.5, Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita
    Tel/fax: 0266218041
    Persoană de contact: Ladányi Kinga

    6. Cristiana Anghel (PC)

    Strada Lipscani, Nr. 3, Craiova; Tel: 0251 448 408

    7. Fostul ministru al Culturii, Daniel Barbu (PLR)

    Adres─â de contact ├«n teritoriu: Str. Doamnei nr. 9 Sector 3 Bucure┼čti.

    Este traseist politic ┼či a migrat de la PNL la PLR.

    8. Senatorul PSD Adrian Anghel

    Contact Senat: Calea 13 Septembrie, Nr. 1-3, Sector 5, Bucure┼čti

    Mail: [email protected]

    9. Senatorul Alexandru Maz─âre (PSD) a votat ├«mpotriva solicit─ârii DNA ├«n cazul senatorului Dan ┼×ova.

    Contact ├«n teritoriu: str. Mircea cel Batran nr.102, Constan┼úa, Telefon: 0241-485.558, e-mail: [email protected]

    10. Senatorul PSD Butnaru Florinel a votat ├«mpotriva solicit─ârii DNA ├«n cazul senatorului Dan ┼×ova.

    Contact în teritoriu: Adresa: Strada Mihai Eminescu, nr. 4, Râmnicu Valcea.

    A p─âr─âsit PPDD ┼či a devenit independent.

    11. Senatorul UDMR Klarik Laszlo Attila (UDMR) a votat ├«mpotriva solicit─ârii DNA ├«n cazul senatorului Dan ┼×ova.
    Poate fi contactat aici: https://www.facebook.com/klariklaszlo

    12. Senatorul Cristian Dumitrescu (PSD) a votat ├«mpotriva solicit─ârii DNA ├«n cazul senatorului Dan ┼×ova.
    Contact ├«n teritoriu: Cabinet Adjud, str. Vasile Alescandri, nr. 8; Cabinet Foc┼čani, Bd. Republicii, nr. 13

    13. Senatorul Dan ┼×ova a votat ├«mpotriva solicit─ârii DNA ├«n cazul senatorului Dan ┼×ova.

    14. Senatorul Dan T─âtaru a p─âr─âsit recent PSD, dar a votat ├«mpotriva solicit─ârii DNA ├«n cazul senatorului Dan ┼×ova.

    Mail: [email protected]
    Contact în teritoriu: Bacau, Str. Pictor Aman 94 C, tel. 0234517627

    15. Senatorul PSD Daniel Savu păstrează bila neagră în mâna stângă, în timp ce în urna neagră introduce bila din mâna dreaptă. Încă un vot împotriva solicitării DNA.

    Contact în teritoriu: Ploiesti, str. Gheorghe Lazar nr.1, bl. CC Sud, Parter
    Tel./Fax: 0344-100.850
    E-mail: [email protected]

    16.┬á┬á┬á Senatorul Petru Ehegartner (partidul lui T─âriceanu) a votat ├«mpotriva solicit─ârii DNA ├«n cazul senatorului Dan ┼×ova.

    Coordonate de contact: [email protected]

    Petru Ehegartner a trecut de la PNL la PLR.

    17. Senatorul Florea Voinea (PSD) a votat ├«mpotriva solicit─ârii DNA ├«n cazul senatorului Dan ┼×ova.

    Adresa din teritoriu: Str. Gh. Bibescu, nr. 3, Craiova, Dolj, Telefon: 0351/808 957

    18. Florin Constantinescu a votat ├«mpotriva solicit─ârii DNA ├«n cazul senatorului Dan ┼×ova.

    Adresa din teritoriu: Pascani, str.Gr─âdini╚Ťei nr.16, bl. G1B, sc.A, Parter, cod 705800
    Tel./Fax: 0232-765.691
    E-mail: [email protected]

    19. Senatorul PSD Georgic─â Severin a votat ├«mpotriva solicit─ârii DNA ├«n cazul senatorului Dan ┼×ova.

    Adresa din teritoriu: Câmpina, bvd. Carol nr 10, bl. 1D, parter, judeţul Prahova, tel: 0344.146.909

    20. Gheorghe Pop (PSD) a votat ├«mpotriva solicit─ârii DNA ├«n cazul senatorului Dan ┼×ova.

    Adresa din teritoriu: Zalau, str. Unirii nr.15
    Telefon: 0260-618.888
    E-mail: [email protected]

    21. Senatorul Ioan Ghi┼če a votat ┼či el ├«mpotriva solicit─ârii DNA ├«n cazul ┼×ova.

    Adresa din teritoriu: Bra┼čov, Str. ┼×irul Gheorghe Dima, Nr. 2
    Tel. 0268511200, 0368809090
    E-mail: [email protected]

    Ioan Ghi┼če a trecut de la PNL la PLR.

    22. Ilie N─âstase (PC) a votat ┼či el ├«mpotriva solicit─ârii DNA ├«n cazul ┼×ova.

    Poate fi contactat aici: http://www. ilie-nastase.com/

    23. Senatorul Laszlo Attila – UDMR d─â o bil─â de ajutor colegului s─âu Dan ┼×ova (PSD).

    Poate fi contactat aici: https://www.facebook.com/laszlo.attila.kolozsvar

    24. Senatorul PSD Lauren┼úiu Coca a votat ├«mpotriva solicit─ârii DNA ├«n cazul senatorului Dan ┼×ova.

    Adresa din teritoriu: Râmnicu Vâlcea, Str. Calea lui Traian, nr. 134; Tel/ Fax : 0250.730307
    E-mail: e-mail: [email protected]

    25. Senatorul PSD Marian Pavel a votat ├«mpotriva cererii DNA ├«n cazul Dan ┼×ova.

    Adresa din teritoriu: Slobozia, b-dul Chimiei, nr.2, tel: 0243/236.850 / Tandarei, Sos. Bucuresti, Bl. 52 H, SC.D, Tel: 0243/ 273.760 / Fetesti, str. Calarasi, intre Bl. cfr 5 – cfr 7
    Tel: 0766.670.692

    26. Valentin Calcan, senator PSD, a votat ├«mpotriva cererii DNA ├«n cazul Dan ┼×ova.

    Adresa din teritoriu: Consiliul Judetean Dambovita, Piata Tricolorului, nr.1, Targoviste, 130104, Et. 5, camera 114, Telefon: 0245.207.600 interior 108
    E-mail: [email protected]

    27. Senatorul PSD Viorel Arca┼ča votat ├«mpotriva cererii DNA ├«n cazul Dan ┼×ova.

    Adresa din teritoriu: Medias, Piata Regele Ferdinand I, nr. 28, jud. Sibiu
    Telefon: 0269.846.239
    E-mail: [email protected]

    28. Tanczos Barna (UDMR) a votat ├«mpotriva cererii de re┼úinere ┼či arestare preventiv─â a senatorului Dan ┼×ova.

    Tanczos Barna poate fi contactat aici: https://www.facebook.com/tanczosbarna.szenator?fref=ts

    29. Senatorul PSD ┼×tefan Radu Oprea a votat ├«mpotriva cererii de re┼úinere ┼či arestare preventiv─â a senatorului Dan ┼×ova.

    Adresa din teritoriu: Str. Gheorghe Laz─âr, bloc C Sud, Ploie┼čti, Telefon: 0743.024.130
    E-mail: [email protected]

    30. Senatorul Sorin Constantin Lazăr a votat împotriva solicitării DNA, observându-se cum introduce bila albă în urna neagră.

    Adresa din teritoriu: Loc. Strunga , Jud. Ia┼či
    Tel.: 0232 723440
    E-mail: [email protected]

    31. Senatorul ┼×erban Constantin Valeca (PSD) a votat ├«mpotriva cererii de re┼úinere ┼či arestare preventiv─â a senatorului Dan ┼×ova.

    Adresa din teritoriu: Pitesti, Bdul. Republicii, nr.68, tel. 0248221931
    E-mail: E-mail: [email protected]

    32. Senatorul independent Nicolae Nasta

    Adresa din teritoriu: Str. Mihai Eminescu nr. 11, Buftea judetul Ilfov, [email protected]

    33. Senatorul UNPR Ion Toma, liderul grupului UNPR din Senat, a votat împotriva solicitării DNA.

    34. Senatorul Constantin Tămagă (PSD) a votat împotriva cererii DNA.

    Adresa din teritoriu: Pitesti, Piata V. Milea nr.1; Calea Craiovei, nr.62
    Tel./Fax: 0248-217.517

    35. Senatoarea UDMR Rozalia Biro voteaz─â ├«n cazul Dan ┼×ova ├«mpotriva ├«ncuviin┼ú─ârii arest─ârii preventive.

    Adresele din teritoriu: ALE┼×D Adres─â: Str. Bucegi nr. 19; Persoana de contact: F├ęs├╝s Andrea Tel: 0733.878.171 E-mail: [email protected]
    DIOSIG Adres─â: Str. Livezilor nr.32: Persoana de contact: F├╝zesi Laura Tel: 0742.397.586 E-mail: [email protected]
    ORADEA Adres─â: Str. P-┼úa Unirii nr. 2-4; Persoana de contact: Ursu┼úa ├ëva Tel:0746.542.852 E-mail:[email protected]
    S─éLARD Adres─â: Sat S─âlard nr:724; Persoana de contact: Cseg┼Ĺdi T├╝nde Tel:0744.910.703 E-mail:[email protected]

  • Senatul Italian a decis: NU ESTE RASISTA comparatia dintre o negresa si un urangutan

    cecile-kyenge-ap-5-8

    Dupa ce Presedintele Senatului din Italia a comparat un ministru de culoare cu un urangutan, senatorii au decis ca acest lucru nu este de natura rasista.

    Cu alte cuvinte, senatorii spun: “De ce esti aici? De ce nu te opresti din a te mai plange si nu pleci inapoi in Africa? Noi nu te vrem aici.”

    The Local:

    Roberto Calderoli sparked outrage in July 2013 with his comments about Cecile Kyenge, then ItalyÔÇÖs integration minister:

    He said: ÔÇťWhen I see Kyenge I canÔÇÖt help but think of an orangutan.ÔÇŁ

    A member of the far-right Northern League (Lega Nord) party, Calderoli refused a call from ItalyÔÇÖs sitting prime minister, Enrico Letta, to step down and the deputy senate president has remained in his post ever since.

    His ÔÇťIÔÇÖm not racistÔÇŁ position has now won the backing of senators, who ruled that the orangutan comment does not amount to racial hate.

    The move was supported by KyengeÔÇÖs Democratic Party (PD), with only the Five Star Movement (M5S) opposing, La Repubblica reported on Friday.

    Kyenge, who lost her ministerial position when Matteo Renzi became premier a year ago, said she was ÔÇťsurprisedÔÇŁ and ÔÇťsadÔÇŁ about the ruling.

    While she had forgiven Calderoli for the slur, Kyenge worried about the broader impact of the Senate decision: ÔÇťIf a person who represents the institutions can insult anybody, I ask: who protects the weak [members of society] in this country? ItÔÇÖs creating a very dangerous precedent.ÔÇŁ

    Stai asa. Maimuta a venit aici sa primeasca pe gratis tot …iar apoi este datoria noastra sa-i protejam sentimentele? Cum sta treaba mai exact?

  • ADIO via┼ú─â privat─â! SRI va putea verifica orice calculator!

    breaking-news

    Senatul a adoptat vineri (Camer─â decizional─â) proiectul de lege privind securitatea cibernetic─â a Rom├óniei, care prevede constituirea Sistemului Na┼úional de Securitate Cibernetic─â (SNSC), scrie Cotidianul. Legea este considerat─â ca fiind foarte periculoas─â pentru c─â permite acces inopinat┬á├«n orice calculator, inclusiv ├«n cele ale persoanelor private, chiar ┼či f─âr─â decizie a unui judec─âtor.

    Legea a fost promovat─â de guvernul Ponta 3 ┼či a fost ├«nregistrat─â ├«n luna mai la Camera Deputa┼úilor, unde a trecut neobservat─â ┼či a trecut prin adoptare tacit─â.

    La Senat, proiectul a fost votat de to┼úi cei 92 de deputa┼úi prezen┼úi, de la toate partidele. R─âm├óne de v─âzut dac─â pre┼čedintele Klaus Iohannis va retrimite sau nu legea la reexaminare.

    Potrivit proiectului de lege, autorit─â┼úile ┼či institu┼úiile publice din SNSC colaboreaz─â cu de┼úin─âtorii de infrastructuri cibernetice, mediul academic, mediul de afaceri, asocia┼úiile profesionale ┼či organiza┼úiile neguvernamentale, scrie Agerpres.

    Activitatea SNSC va fi coordonat─â, la nivel strategic, de c─âtre Consiliul Suprem de Ap─ârare a ┼ó─ârii (CSAT), iar coordonarea unitar─â a activit─â┼úilor Sistemului se va realiza de c─âtre Consiliul Operativ de Securitate Cibernetic─â (COSC), acesta din urm─â fiind constituit din reprezentan┼úi ai Ministerului Ap─âr─ârii Na┼úionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului pentru Societatea Informa┼úional─â, Serviciului Rom├ón de Informa┼úii, Serviciului de Informa┼úii Externe, Serviciului de Telecomunica┼úii Speciale, Serviciului de Protec┼úie ┼či Paz─â, Oficiului Registrului Na┼úional al Informa┼úiilor Secrete de Stat, precum ┼či Secretarul Consiliului Suprem de Ap─ârare a ┼ó─ârii.

    De asemenea, la nivel na┼úional se constituie Sistemul Na┼úional de Alert─â Cibernetic─â (SNAC), reprezent├ónd ÔÇśun ansamblu organizat de m─âsuri tehnice ┼či proceduri ┼či principalul mijloc al SNSC destinat prevenirii ┼či contracar─ârii activit─â┼úilor de natur─â s─â afecteze securitatea cibernetic─âÔÇÖ.

    Se are ├«n vedere, totodat─â, ┼či constituirea Catalogului ICIN (infrastructuri cibernetice de interes na┼úional ÔÇô n.r.) de c─âtre Ministerul pentru Societatea Informa┼úional─â, ├«n colaborare cu Autoritatea Na┼úional─â pentru Administrare ┼či Reglementare ├«n Comunica┼úii (ANCOM) ┼či cu consultarea COSC, la propunerea Centrului Na┼úional de Securitate Cibernetic─â (CNSC) din cadrul SRI sau, dup─â caz, a Centrului Na┼úional de R─âspuns la Incidente de Securitate Cibernetic─â (CERT-RO).

    Totodat─â, actul normativ ini┼úiat de Guvernul Rom├óniei reglementeaz─â ┼či obliga┼úiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat ├«n scopul protej─ârii infrastructurilor cibernetice, iar nerespectarea acestor obliga┼úii poate fi sanc┼úionat─â, dup─â caz, cu 500 lei p├ón─â la 10.000 lei.

    ├Än expunerea de motive a proiectului legislativ, Guvernul precizeaz─â faptul c─â ÔÇśevolu┼úia recent─â a atacurilor cibernetice din Rom├ónia situeaz─â amenin┼úarea cibernetic─â printre cele mai dinamice amenin┼ú─âri actuale la adresa securit─â┼úii na┼úionaleÔÇÖ.

    ÔÇśSe poate aprecia c─â Rom├ónia este cu certitudine vizat─â de entit─â┼úi ostile active ├«n mediul virtual, nivelul de securitate cibernetic─â fiind, ├«n prezent, insuficient pentru a face fa┼ú─â unor atacuri de nivel ridicat ori cu inten┼úii distructive. (ÔÇŽ) ├Än lipsa acestei legi, statul rom├ón nu va dispune de p├órghiile necesare diminu─ârii vulnerabilit─â┼úilor de securitate cibernetic─â ┼či asigur─ârii ap─âr─ârii cibernetice, ├«n scopul reducerii la un nivel accesibil a riscurilor la adresa securit─â┼úii infrastructurilor ciberneticeÔÇÖ, se arat─â ├«n documentul citat.

  • Firea a ini╚Ťiat o lege prin care b─ât─âu╚Öii ╚Öi nu violatorii sau pedofilii s─â fie castra╚Ťi chimic. Aceasta a trecut tacit de Senat

    firea_a_inititat_o_lege_prin

    Nu e nicio glum─â! Ieri Senatul a adoptat tacit propunerea legislativ─â privind castrarea chimic─â, ini╚Ťiat─â de Gabriela Firea ╚Öi ├«nc─â trei senatori. Firea s-a l─âudat la momentul depunerii legii c─â to╚Ťi violatorii vor fi castra╚Ťi. Ace╚Ötia au propus o modificare a Noului Cod Penal prin introducerea unui singur articol articol:

    ÔÇť(1) Persoanelor care au savarsit fapte prevazute de legea penala care atenteaza la inviolabilitatea sexuala a altei persoane, inclusiv a minorilor, de catre instanta de judecata li se poate aplica masura de siguranta castrarea chimica in conditiile prevazute de alin. (2)-(4).
    (2) Castrarea chimica se aplica obligatoriu de catre instanta de judecata, ca masura de siguranta, pentru savarsirea infractiunilor prevazute la art.198 alin. (1) si alin (2), indiferent de pedeapsa principala aplicata.
    (3) Castrarea chimica se efectueaza de catre institutiile medicale in comun cu institutiile penitenciare, conform Regulamentului aprobat de Guvern, in ultimele 3 luni de ispasire a pedepsei inchisorii, dupa ramanerea irevocabila a sentintei de condamnareÔÇŁ.

    Vă prezentăm ce prevede articolul 198 din Codul Penal, respectiv Legea nr. 286 din 17 iulie 2009 pe care dacă cineva îl încalcă, ar putea fi castrat chimic.

    propunere_castrare_chimica

    ART. 198
    Încăierarea
    (1) Participarea la o ├«nc─âierare ├«ntre mai multe persoane se pedepse┼čte cu ├«nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend─â.
    (2) Dac─â ├«n cursul ├«nc─âier─ârii s-a cauzat o v─ât─âmare corporal─â uneia sau mai multor persoane ┼či nu se cunoa┼čte care dintre participan┼úi a produs urm─ârile, se aplic─â tuturor pedeapsa ├«nchisorii de la unu la 5 ani, cu excep┼úia victimei, care r─âspunde potrivit alin. (1).

    A╚Öadar dup─â mintea lui Firea p├ón─â ╚Öi victima unei ├«nc─âier─âri care a suferit o v─ât─âmare corporal─â va fi castrat─â. Sper─âm c─â ini╚Ťiatorii legii au trecut gre╚Öit articolul 198 din Codul Penal ╚Öi c─â totu╚Öi nu se va adopta a╚Öa. Ne punem speran╚Ťa ├«n Camera Deputa╚Ťilor, decizional─â. ├Äl aten╚Ťion─âm pe aceast─â cale pe Valeriu Zgonea, pre╚Öedintele deputa╚Ťilor s─â fie vigilent c─â ╚Öi fiul lui a fost acuzat ├«n urm─â cu ceva timp c─â ar fi b─ât─âu╚Ö ╚Öi dac─â legea trece, dup─â aia vine tot Firea ╚Öi zice c─â pu╚Ötiul nu corespunde c─â nu poate avea copii.

  • VESTE BUNA: CASTRAREA CHIMIC─é a violatorilor, ADOPTAT─é ├«n Senat

    castrare-chimica

    Introducerea unui articol in  Codul Penal privind castrarea chimică a violatorilor a trecut, luni, tacit, in plenul Senatului.

    Castrarea chimica se aplica de catre instanta de judecata si se efectueaza de catre institutiile medicale in comun cu institutiile penitenciare in ultimele 3 luni de ispasire a pedepsei cu inchisoare, se arata in proiect.

    Proiectul merge la Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala.

    Initiatorii legii sunt Barbu Tudor (PNL), Firea Gabriela (PSD), Rogojan Mihai-Ciprian (UNPR), Vasiliev Marian (UNPR).

    PROIECTUL COMPLET PRIVIND CASTRAREA CHIMICA (PDF)

  • VESTE BUN─é pentru to┼úi rom├ónii cu datorii la stat

    economie-shutterstock

    Senatul a adoptat tacit, miercuri, o ordonanţă de urgenţă prin care se propune, printre altele, reducerea penalităţilor pe care contribuabilii le datorează pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale.

    Proiectul de aprobare a Ordonan┼úei de urgen┼ú─â 8/2014 pentru modificarea unor acte normative ┼či alte m─âsuri fiscal-bugetare avea ca termen de adoptare tacit─â 22 aprilie. ├Än ┼čedin┼úa de mar┼úi, senatorii puterii nu s-au putut mobiliza la vot, astfel ├«nc├ót proiectul de adoptare a ordonan┼úei a ├«ntrunit doar 71 de voturi, insuficiente pentru aprobarea unui act normativ cu caracter organic.

    Ordonanţa de urgenţă mai prevede ca rambursarea deconturilor cu suma negativă de TVA cu opţiune de rambursare să poată fi făcută cu control ulterior dacă valoarea este de 45.000 de lei, faţă de 10.000 de lei cât era anterior.

    Un alt articol al ordonan┼úei, referitor la regulile privind controlul operativ ┼či inopinat, arat─â c─â acesta se efectueaz─â de c─âtre inspectorii antifraud─â, cu excep┼úia celor din cadrul Direc┼úiei de combatere a fraudelor.

    Guvernul mai propune ca acest control s─â poat─â fi efectuat ┼či ├«n scopul realiz─ârii de opera┼úiuni de control tematic care reprezint─â activitatea de verificare prin care se urm─âre┼čte constatarea, analizarea ┼či evaluarea unui risc fiscal specific uneia sau mai multor activit─â┼úi economice determinate.

    Potrivit ordonan┼úei, selectarea contribuabililor ce urmeaz─â a fi supu┼či inspec┼úiei fiscale este efectuat─â ├«n func┼úie de nivelul riscului stabilit ca urmare a analizei de risc.

    “Analiza de risc reprezint─â activitatea efectuat─â ├«n scopul de a identifica riscurile de nedeclarare a crean┼úelor fiscale, de a le evalua, de a le gestiona, precum ┼či de a le utiliza pentru selectarea contribuabililor ce urmeaz─â a fi supu┼či inspec┼úiei fiscale”, se mai arat─â ├«n ordonan┼ú─â.

    Proiectul de aprobare a ordonanţei va fi transmis, în forma adoptată de Guvern, Camerei Deputaţilor, care este Cameră decizională în acest caz.

    ┼×edin┼úa de miercuri a Senatului, planificat─â pentru ora 9.00, a ├«nceput miercuri cu trei sferturi de or─â ├«nt├órziere, dup─â un apel nominal, la lucr─âri anun┼ú├óndu-┼či prezen┼úa un num─âr de 87 de senatori, din totalul de 169.

    Senatorii au decis, marţi, să prelungească cu două săptămâni termenul de dezbatere pentru 49 de iniţiative legislative care riscau să fie adoptate tacit miercuri.

  • LEGEA ANTI-NATIONALISTA votata in Senat INGROAPA DEMOCRATIA si LIBERTATEA DE EXPRIMARE

    Libertatea-de-exprimare-în-România

    A╚Ö fi surprins dac─â a╚Ö fi fost at├ót de naiv ├«nc├ót s─â cred c─â Rom├ónia este cu adev─ârat un stat democrat unde drepturile ╚Öi libert─â╚Ťile cet─â╚Ťenilor sunt garantate ╚Öi respectate de politicieni. Dar ╚Ötiind c─â partidele mari din Rom├ónia sunt urma╚Öele PCR-ului, nu m─â mir─â ce au votat to╚Ťi cei 87 de senatori (membri PSD, UDMR ╚Öi PC) prezen╚Ťi ├«n Senat: interzicerea manifest─ârilor cu caracter legionar ╚Öi a simbolurilor legionare, un abuz ce ar putea arunca ├«n ├«nchisoare zeci de mii de oameni ce ├«╚Öi exprim─â opinia, totul pentru c─â politicienilor corup╚Ťi nu le place cum g├óndesc ace╚Öti oameni. S─â nu uit─âm nici cine a fost ini╚Ťiatorul acestui proiect de inspira╚Ťie totalitar─â, cu toate c─â nu a fost prezent la vot: liberalul Crin Antonescu, aflat sub influen╚Ťa neo-marxistului Alexandru Florian, pre╚Öedintelui Institutului ÔÇŁElie WieselÔÇŁ. Ini╚Ťial comisia juridic─â a respins aceast─â ini╚Ťiativ─â, ca apoi s─â-╚Öi schimbe pozi╚Ťia cu 180 de grade ╚Öi s─â o aprobe printr-un raport. ╚śi a╚Öa asist─âm la un alt episod dezgust─âtor al circului politic din Rom├ónia, a╚Öa asist─âm la ├«ngroparea democra╚Ťiei ╚Öi a libert─â╚Ťii de exprimare.

    Nu conteaz─â pentru cei ce au propus ╚Öi au votat o asemenea lege c─â aceasta ├«ncalc─â Declara╚Ťia Drepturilor Omului ╚Öi Constitu╚Ťia Rom├óniei. Nu conteaz─â c─â Mi╚Öcarea Legionar─â nu a fost o organiza╚Ťie fascist─â ╚Öi c─â acest lucru a fost recunoscut de alia╚Ťi, dup─â cel de al doilea r─âzboi mondial, ├«n cadrul Tribunalul de la Nurenberg din 1946. Nu conteaz─â faptul c─â nici m─âcar nu s-a f─âcut o dezbatere pe aceast─â tem─â (cum ar fi fost democratic). Nu conteaz─â faptul c─â majoritatea rom├ónilor nu sunt de acord cu asemenea m─âsuri totalitare (cet─â╚Ťenii nici m─âcar nu au fost consulta╚Ťi). Nu conteaz─â c─â ├«n timp ce legionarismul va fi ilegal ├«n Rom├ónia extremismul maghiar, comunismul, antirom├ónismul sau manifest─ârile publice ale homosexualilor sunt ├«n continuare tolerate, cu toate c─â acestea contribuie la distrugerea Rom├óniei. Nu conteaz─â c─â cea ce numesc politicienii rom├óni ÔÇŁsimboluri legionareÔÇŁ sunt vechi simboluri rom├óne╚Öti ╚Öi cre╚Ötine. Nu conteaz─â c─â promovarea unor mari personalit─â╚Ťi culturale precum: Radu Gyr, Mircea Eliade, Emil Cioran, Petre ╚Üu╚Ťea, Nae Ionescu, etc va deveni ilegal─â pentru c─â ace╚Ötia au fost legionari, practic vorbim aici de un atentat la cultura Rom├óniei. Nimic din toate acestea nu conteaz─â pentru politicienii tr─âd─âtori supu╚Öi cercurilor de interese anti-rom├óne╚Öti ╚Öi care la presiunile neo-marxi╚Ötilor ne ucid libertatea. Ace╚Öti urma╚Öi ai lui Stalin ╚Öi ai Anei Pauker tocmai au votat o lege care parc─â e scoas─â din perioada stalinist─â a anilor 50, c├ónd cine nu era de acord cu sistemul era numit ÔÇŁdu╚Öman al poporuluiÔÇŁ ╚Öi aruncat ├«n ├«nchisoare.

    Proiectul va fi votat ╚Öi ├«n Camera Deputa╚Ťilor, care are competen╚Ť─â decizional─â. Cel mai probabil deputa╚Ťii vor vota la fel ca senatorii, pentru c─â atunci c├ónd vine vorba de a lua m─âsuri ├«mpotriva na╚Ťionalismului ╚Öi rom├ónismului, toate partidele fac front comun. Senatul a votat aceast─â lege tocmai ├«n data de 8 aprilie, de ziua interna╚Ťional─â a ╚Ťiganilor. S─â fie oare un cadou? Nu mai conteaz─â. Degeaba avem telefoane inteligente, televizoare cu plasm─â, facebook, produse fast-food, op╚Ťiunea de a alege ├«ntre mai multe partide (├«n care g─âsim acela╚Öi tip de om corupt), pornografie, parade ale homosexualilor, chefuri cu manele sau posibilitatea de a pleca la munc─â ├«n alte ╚Ť─âri din Europa. Toate acestea sunt ni╚Öte unelte de manipulare a opiniei publice pentru a crea iluzia libert─â╚Ťii ╚Öi a democra╚Ťiei, acestea sunt permise pentru c─â ele convin sistemului, convin politicienilor. Dar cea ce ├«i sup─âr─â, legionarismul, este scos abuziv ├«nafara legii. Comunismul nu a murit, ╚Öi-a schimbat doar strategia. Nu mai exist─â URSS, avem acum Uniunea European─â. Nu mai exist─â dictatura proletariatului, domin─â dictatura minorit─â╚Ťiilor ╚Öi a corectitudinii politice. Nu mai este PCR partidul unic, dar avem un ÔÇŁpartid unicÔÇŁ al corup╚Ťilor PSD-PDL-PNL-UDMR-PC-UNPR-ÔÇŽ care exploateaz─â o ╚Ťar─â ├«ntreag─â.

    P─ârintele Gheorghe Calciu, fost de╚Ťinut politic, a spus odat─â: ÔÇŁOr s─â se bat─â cu noi ╚Öi mor┼úi; iar noi o s─â fim al─âturi de voi, ca s─â ne ap─âra┼úi. ╚śi mor┼úi vom izb├óndi!ÔÇŁ. A avut dreptate. De╚Öi majoritatea legionarilor au murit, politicienilor le este fric─â de ei. Chiar umbra Mi╚Öc─ârii Legionare ├«i sperie, le este fric─â de o rena╚Ötere a na╚Ťionalismului rom├ónesc. Le este fric─â c─â tot mai mul╚Ťi tineri ├«i iau ca modele pe martirii din ├«nchisorile comuniste (├«ntre ei mul╚Ťi legionari). Cred c─â ├«ntr-o bun─â zi se va face dreptate, iar du╚Ömanii libert─â╚Ťii ╚Öi ai rom├ónismului vor r─âspunde mai devreme sau mai t├órziu pentru spiritul totalitar cu care otr─âvesc legisla╚Ťia Rom├óniei.┬áCodrin Goia ÔÇôFrontPress.ro

  • Trei avize NEGATIVE la Senat pentru proiectul de lege privind LIMBA MAGHIARA in justitie

    Propunerea legislativ─â prin care se dore╚Öte impunerea limbii maghiare ca limb─â oficial─â de stat ├«n justi╚Ťia din Rom├ónia a primit trei avize negative din parte comisilor Senatului.

    Astfel, ├«n cursul lunii noiembrie a.c. proiectul a fost avizat de negativ de c─âtre Comisia pentru munc─â, familie ┼či protec┼úie social─â, condus─â de senatorul Liviu Marian Pop (PSD), Comisia pentru politic─â extern─â, condus─â de senatorul Petru Filip (PSD) ╚Öi Comisia pentru egalitatea de ┼čanse, condus─â de senatorul Marian Vasiliev (PP-DD).

    Propunerea legislativ─â a fost adoptat─â tacit de Camera Deputa╚Ťilor la sf├ór╚Öitul lunii octombrie a.c. Senatul este camera decizional─â.

    Potrivit formei adoptate de c─âtre Camera Deputa╚Ťilor, judec─âtorii ╚Öi procurorii care au sus╚Ťinut un examen decunoa╚Ötere a unei limbi minoritare pot solicita cu prec─âdere numirea la judec─âtoriile ├«n raza c─ârora minoritatea respectiv─â are o pondere semnificativ─â. De asemenea, candida╚Ťii declara╚Ťi admi╚Öi la examenul de cunoa╚Ötere a unei limbi minoritare au prioritate ├«n alegerea posturilor de la judec─âtoriile ├«n a c─âror raz─â minoritatea na╚Ťional─â respectiv─â are o pondere semnificativ─â. Potrivit art. 5 din legea adoptat─â de Camera Deputa╚Ťilor, tribunalele ╚Öi cur╚Ťile de apel vor fi obligate prin lege s─â angajeze ╚Öi cunosc─âtori ai limbii minoritare dac─â se afl─â ├«ntr-o zon─â ├«n care o minoritate are o pondere mai mare de 20% din totalul popula╚Ťiei.

    De asemenea, legea adoptat─â prevede foarte clar faptul c─â pentru posturile vacante care necesit─â cunoa╚Öterea limbii unei minorit─â╚Ťi na╚Ťionale pot participa doar candida╚Ťii care au sus╚Ťinut un examen de cunoa╚Ötere a limbii minorit─â╚Ťii. Mai mult, vor putea fi adresate cereri ╚Öi alte ├«nscrisuri ╚Öi ├«n limba minorit─â╚Ťii na╚Ťionale, costurile ocazionate c─âz├ónd ├«n sarcina statului, instan╚Ťele fiind obligate s─â angajeze magistra╚Ťi ╚Öi personal auxiliar ÔÇŁ├«ntr-un num─âr suficientÔÇŁ pentru a garanta func╚Ťionarea instan╚Ťelor.

    Sursa: napocanews.ro

Back to top button