Potrivit scrisorii fermierilor, citate de portalul transilvan Maszol, interdicţia nu a fost nici până acum respectată întrutotul. Fermierii se referă la datele publicate de INS, care arată că o importantă parte a produselor ucrainene a sosit în România prin tranzitarea Republicii Moldova, ca marfă a acestei ţări, relatează Magyar Nemzet citat de Rador Radio România.
În luna mai, când a intrat în vigoare interdicţia exportului, sosise în România un transport de 14.500 tone de grâu din Republica Moldova, iar în iunie a urmat un transport puţin mai mare.
Prin comparaţie, în aprilie şi iunie 2022 România nu a importat niciun gram de grâu din Republica Moldova, iar în iunie a importat doar 548 tone – notează Maszol din relatarea economica.net.
Organizaţiile fermierilor români au suspendat pentru 30 de zile acţiunile de protest faţă de importul cerealelor ucrainene, după ce luni seara au discutat cu ministrul român al agriculturii Florin Barbu.
Luni, premierul Marcel Ciolacu comunicase că România pregăteşte o interdicţie de o lună a importului pentru cazul în care Ucraina ar dori să reia exportul de cereale interzis la nivelul UE până la 15 septembrie.
Potrivit unor informaţii din presă, guvernul de la Kiev a fost de acord ca România să poată importa cereale doar pe baza unei aprobări.
În această privinţă, până când nu va exista un astfel de mecanism de aprobare, nu va exista import ucrainean de cereale din România. Potrivit acordului bilateral, produsele cerealiere importate din Ucraina pot fi folosite după permiterea exportului exclusiv pentru furajarea animalelor sau în calitate de materie primă necesară pentru produse finite – citează Krónika informaţiile media sosite din surse guvernamentale.
Potrivit sursei citate, proiectul prevede că persoanele juridice și fizice care prestează activități economice nu pot încasa mai mult de 1.000 de lei de la o altă persoană. În legea actuală, plafonul este 5.000 de lei.
Totodată, magazinele cash and carry nu vor mai încasa mai mult de 2.000 de lei, numerar de la o persoană. Acum, plafonul este de 10.000 de lei.
Toate persoanele juridice și fizice care desfășoară activități economice nu vor putea face plăți zilnice, care să depășească 1.000 de lei /persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 2.000 lei/zi. În acest moment, plafoanele sunt de 5.000 de lei/persoană, respectiv 10.000 de lei/zi.
Senatorul Claudiu Târziu a criticat intenția Guvernului Ciolacu de a limita plățile în numerar, avertizând că această măsură nu reprezintă altceva decât un pas spre interzicerea banilor fizici.
„Limitarea plăților în numerare la 2.000 de lei, un pas înainte spre interzicerea banilor lichizi. Nu vom accepta!”, a transmis, miercuri, pe Facebook, senatorul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR.
Proiectul propus de Guvernul Ciolacu vine pe fondul existenței în Parlament a unei inițiative a PSD și PNL care urmărește să restricționeze plata numerar, inclusiv a salariilor către angajați.
Certificatul de căsătorie dintre persoane de același sex încheiat într-un stat al Uniunii Europene va fi recunoscut în România fără a mai fi necesară transcrierea în registrele de stare civilă române, prevede un proiect aflat pe ordinea de zi a ședinței de azi a Guvernului.
Este vorba despre proiectul de lege pentru completarea ordonanţei de urgenţă privind regimul străinilor în România.
Ministerul Afacerilor Interne a precizat că inițiativa nu reglementează recunoaşterea căsătoriilor ori a convenţiilor civile între persoane de acelaşi sex pe teritoriul ţării noastre.
Măsura vine la cinci ani după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că România trebuie să recunoască libertatea de ședere pe teritoriul său a membrilor de familie, care includ și soții de același sex. Această obligație nu înseamnă că statul respectiv trebuie să și legalizeze căsătoriile între persoanele de același sex.
Pe 11 iulie, Ministerul de Interne preciza, într-un comunicat de presă, că „implementarea acestor prevederi este o condiţie obligatorie pentru România, ca urmare a hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din data de 5 iunie 2018, iar nerespectarea ei face posibilă declanşarea unei proceduri de infringement care se poate finaliza cu condamnarea României de către instanţa de contencios european”.
Reprezentanţii MAI au mai transmis atunci că „o eventuală condamnare are implicaţii financiare semnificative pentru statul român”.
În prezent, sancţiunile pecuniare care pot fi propuse în cazul României, în proceduri de infringement, sunt penalităţi între 1.830 şi 109.800 euro pe fiecare zi de întârziere, precum şi o sumă forfetară minimă de 1.708.000 euro.
Ministerul Afacerilor Interne mai spunea că potrivit „prevederilor actului normativ, persoanele care nu au cetăţenia română, căsătorite pe teritoriul altui stat al Uniunii Europene cu un cetăţean român de acelaşi sex, pot solicita, dacă este cazul, viză pentru intrarea în România, respectiv drept de şedere pe teritoriul ţării noastre, în condiţiile legii, având ca motiv continuarea vieţii de familie alături de cetăţeanul român”.
Pe ordinea de zi a Guvernului României ar putea intra proiectul de lege care modifică regimul străinilor în România. Astfel, certificatul de căsătorie dintre persoane de același sex încheiat într-un stat din UE să fie recunoscut în România fără a mai fi necesară transcrierea în registrele de stare civilă române.
Al treilea proiect normativ care se află pe lista celor care ar putea fi incluse în şedinţa Guvernului României din 20.09.2023, ora 18:30 este Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România.
În luna iulie, MAI a anunțat că „modificarea propusă are în vedere doar înlăturarea cerinței transcrierii certificatului de căsătorie, exclusiv în scopul exercitării drepturilor ce privesc libera circulație a persoanelor în cadrul Uniunii Europene”.
O reacție virulentă a venit din partea lui Claudiu Târziu, liderul senatorilor AUR, la scurt timp după ce au fost propuse modificările. Reprezentantul Alianței pentru Unirea Românilor a anunțat că, în cazul în care proiectul nu va fi retras, se va organiza un nou Referendum pentru Familie.
Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a respins, de asemenea, impunerea de către Uniunea Europeană a recunoașterii căsătoriilor între persoane de același sex în România.
Proiectul de lege al Guvernului României
”Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România Parlamentul României adoptă prezenta lege
Articol unic – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:
La articolul 46 alineatul (16), după litera f) se introduce o nouă literă, lit. g), cu următorul cuprins: „………………………………………………………………………………………………… g) străinii, membrii de familie ai cetățenilor români, care au întemeiat cu aceștia o viață de familie pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.”
La articolul 46, după alineatul (171) se introduc două noi alineate, alin. (172) și (173), cu următorul cuprins: „…………………………………………….……….…………………………………………. (172) Solicitarea de viză depusă de persoanele prevăzute la alin.(16) lit.g) va fi însoțită de certificatul de căsătorie eliberat în statul membru al Uniunii Europene unde s-a încheiat căsătoria. (173) Certificatul de căsătorie prevăzut la alin.(172) are putere doveditoare în țară fără a fi necesară transcrierea în registrele de stare civilă române, doar în scopul acordării dreptului de ședere pe teritoriul statului român, în condițiile stipulate de dreptul Uniunii Europene, soților, cetățeni ai statelor terțe, din căsătoriile dintre persoane de același sex, încheiate sau contractate într-un stat membru al Uniunii Europene.”
Le-a ajuns cuțitul la os. Polițiștii ies la proteste
Deși Guvernul le-a promis că-și vor primi banii în plus la salariu, prevăzuți în Legea 153/2017, acest lucru nu se va mai întâmpla. Mai mult, pe fondul unui deficit major de personal, polițiștii nu vor mai fi plătiți nici pentru munca suplimentară și nici nu-și vor mai primi sporurile pentru munca prestată în weekend și în sărbători legale, atrag atenția reprezentanții Sindicatului Polițiștilor Europol.
Sindicaliștii de la Europol semnalează faptul că Guvernul și-a încălcat promisiunea de a acorda majorările salariale prevăzute în Legea 153/2017 la rectificarea bugetară din august și că nu există niciun semnal că banii se vor primi. Practic, este vorba despre o sumă medie de 270 de lei pentru fiecare polițist, însă este foarte puțin probabil ca banii să mai fie dați.
”Au aruncat pe piață mai multe proiecte ale ordonanței austerității ca să testeze reacțiile oamenilor. Și asta în condițiile în care, în cazul polițiștilor, nici în acest moment Legea salarizării bugetarilor nu a fost aplicată în integralitatea ei. Dar, la măsuri de austeritate, suntem luați la pachet cu cei din Sănătate, care sunt pe grila de salarizare încă din 2018”, ne-a declarat Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Polițiștilor Europol. O măsură care va afecta foarte tare sistemul este reducerea posturilor și eliminarea unor funcții de coordonare, de șef birou, șef secție poliție rurală, ceea ce ar crea un haos. O altă prevedere inecceptabilă pentru polițiști este amânarea până în 2024 a plății drepturilor litigioase câștigate în instanță.
”Dacă înainte de alegeri vin cu astfel de măsuri de austeritate, păi când se vor vedea din nou cu mandatul pe patru ani de zile, va fi iadul pe pământ. La penitenciare nu există polițist care să nu aibă ore suplimentare lună de lună, iar ei vorbesc despre înlocuirea plății orelor suplimentare cu timp liber. Păi oamenii de aceea fac ore suplimentare, că nu există personal suficient. E ca în filmele cu proști. Forma ordonanței publicată marți dimineață văd că este ușor ameliorată, dar, sincer, nu mai avem nicio încredere. Nu avem nicio certitudine, de aceea vom continua protestele. Joi vom avea 1.500 de oameni în fața Ministerului Finanțelor, că atât permite trotuarul”, ne-a precizat președintele Sindicatului Polițiștilor Europol, Cosmin Andreica.
Se pierd 2.000 de lei din venituri
Sindicaliștii de la Europol susțin că măsurile de austeritate vor însemna pentru polițiști tăierea sporului pentru munca prestată în weekend și în sărbători legale (minus 300 -1000 lei), eliminarea plății pentru munca suplimentară (minus 200-1000 lei), plafonarea sporurilor, compensațiilor, majorărilor și a indemnizațiilor la nivelul încasat chiar și în 2009 și radierea posturilor de șef birou și echivalente (aproximativ 6.000 posturi).
”Acest proiect de lege, concurează cu episodul 2010, când am avut cele mai drastice măsuri de austeritate, iar, pe de altă parte, trădează impotența celor două partide aflate la guvernare de a-și controla baronii locali, care au cheltuit în neștire și au angajat zeci de mii de persoane din clientela politică. Este primul protest dintr-o lungă serie de acțiuni cu scopul de a lupta contra măsurilor de austeritate care includ tăieri de salarii și de posturi, creșterea taxelor, suspendarea unor drepturi, distrugerea deliberată, inexplicabilă a instituțiilor statului și chiar vulnerabilizarea structurilor de forță ale României în plin război la granițe”, se arată într-un comunicat al Sindicatului Polițiștilor Europol
Deficitul rămâne
Lipsa din sistem a unui număr de peste 25.000 de polițiști face imposibilă asigurarea permanenței serviciului. Mai mult, prin reducerea de posturi și blocarea angajărilor în MAI se pierde orice speranțe de aderare la spațiul Schengen, în condițiile în care nici măcar la acest moment nu se poate acoperi cu polițiști toate cele 24 ore din 24, 7 zile din 7, susțin sindicaliștii. ”Or dacă Austria ar cunoaște aceste detalii, ar avea argumente obiective să se îndoiască de capacitatea României de a face parte dintr-o comunitate fără controale la graniță. Pe această cale, dăm strigarea la mobilizare generală a angajaților MAI și le cerem să participe în număr cât mai mare, înainte să simtă efectele dezastrului care se prefigurează după asumarea răspunderii Guvernului pe legea austerității”, se mai precizează în comunicatul Sindicatului Polițiștilor Europol.
Guvernul Ciolacu n-o mai poate tîrîi. Nu mai ține cu o plecare într-o excursie prin Asia sau prin America de Sud. Nu văd ce-ar mai căuta la Bruxelles sau la Kiev. Gata! A intrat în unghi mort. Poporul simte cuțitul la os. S-a strîns și lațul în jurul glagoriei sale politice. Nu mai poate garanta că își dă demisia dacă nu-i iese sau nu face nu știu ce.
Ori face, ori și-o dă!
N-are rost să invoce altă încercare de a obține acordul liberalilor pe un fantomatic plan de măsuri. Dusul cu preșul al populației nu mai poate ține loc de fermitate. Încă înainte de a ajunge premier, a tot scăldat-o în promisiuni privitoare la programe de guvernare, la reforme, la reduceri de cheltuieli, la diminuare de deficite.
Ce-a făcut?
-Cu-cu!
A ținut-o într-o vrăjeală:
„- Bla-bla-bla, noi suntem salvatorii țării!”
Vorbe de palavragiu politic. Săptămîna asta trebuie să decidă sau să ne spună clar cum vede ieșirea din situația de acum. Cu sau fără liberali. Cu sau fără sprijinul Comisiei Europene. Cu sau fără președintele Iohannis. Omul s-a cărat la un alt șir de recepții. Și la altă tură de indicații din partea partenerului strategic.
A venit vremea ca Marcel Ciolacu să spună cu ce măsuri vede el ieșirea României din criză și din potopul de împrumuturi.
Un alt cîrnaț de propuneri și ciupeli nu duce nicăieri. Populația nu mai crede și economia nu mai suportă. Amenințarea cu taxele majorate pe seama populației și a producătorilor nu ține. Poate aduce alte proteste. Nu îmbogățește vistieria. O seacă!
Are Marcel Ciolacu idei de redresare a economiei țării noastre?
Poate face din guvern un gestionar de criză?
Poate fi promotorul unui proiect prin care statul român să devină arbitru de centru al jocului economic?
Poate guvernul apăra interesele producătorului român? Are guvernul Ciolacu vînă să abordeze frontal cîteva lucruri de importanță majoră pentru țară?
E vorba de extinderea spre sud a Portului Constanța (nu cu vrăjelile lui Sorin Grindeanu și cu faliții lui aduși de la Timișoara!)?
Este vorba de abordarea unui plan de refacere a navigației pe Dunăre?
Este vorba de mărit viteza reparațiilor și amenajărilor la calea ferată?
Poate guvernul Ciolacu reduce evaziunea fiscală și poate el mări încasările?
Și cu cît își propune să reducă cheltuielile bugetare și aparatul de stat amorțit și ineficient?
Poate Guvernul Ciolacu să prezinte o listă a firmelor de consultanță care au lucrat la împrumuturile luate de România în ultimii patru ani și la ce comisioane au acționat acestea?
Săptămîna aceasta seamănă cu una de teze și note pentru încheierea mediilor în situația unui elev cu probleme. Trece sau rămîne repetent.
Guvernul Ciolacu merge mai departe sau demisionează!
Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare a anunţat, sâmbătă, printr-un comunicat de presă, că solicită Guvernului României şi partidelor din actuala majoritate parlamentară adoptarea în regim de urgenţă unui act normativ care să interzică importul în România a unui număr de produse agroalimentare din Ucraina.
“Această măsură unilaterală este esenţială pentru salvarea fermierilor români şi pentru protejarea securităţii alimentare a României. Decizia Comisiei Europene de a nu mai prelungi interzicerea importurilor pentru cele cinci state din vecinătatea Ucrainei (România, Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria) obligă Guvernul României la o asemenea decizie, dacă vrem să mai vorbim de sector agroalimentar naţional. De asemenea, apreciem că este necesară şi o discuţie URGENTĂ, până la finalul zilei de luni – 18 septembrie a.c., cu mediul asociativ din sectorul agroalimentar pentru a stabili, cu argumente, lista de produse supuse embargoului, listă ce trebuie să fie anexată acestui act normativ”, a transmis Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare.
Reprezentanţii acesteia afirmă că nu înţeleg de ce România are reţineri în a proceda la fel ca Polonia şi alte state care îşi protejează fermierii de hotărârile luate de Comisia Europeană.
“Dacă un stat precum Polonia, care sprijină masiv şi cuprinzător Ucraina, în faţa agresiunii Rusiei, a luat o asemenea decizie unilaterală imediat după expirarea termenului de 15 septembrie 2023, nu înţelegem de ce România ar trebui să aibă reţineri în a proceda exact la fel. Dacă Polonia continuă să fie 100% alături de Ucraina şi, cu toate acestea, acelaşi guvern de la Varşovia nu are nicio o ezitare în a-şi proteja fermierii prin măsuri unilaterale, cauzate de decizii la Comisiei Europene, atunci aceste măsuri nu afectează cu nimic solidaritatea faţă de poporul ucrainean. România ar trebui să facă exact acelaşi lucru”, mai precizează sursa citată.
Reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare au menţionat că această solicitare nu afectează tranzitul mărfurilor din Ucraina.
“Ne manifestăm surprinderea faţă de comunicatul extrem de ezitant al Guvernul României din seara de 15 septembrie care nu vorbeşte deloc despre prioritatea de a salva fermierul român şi agricultura naţională. Sperăm că acest mod de comunicare ambiguu, fără o asumare clară a obligaţiei de a proteja sectorul agroalimentar autohton, a fost doar o scăpare de moment din partea oficialilor guvernamentali. Solicitarea noastră nu afectează în niciun fel TRANZITUL mărfurilor agroalimentare ucrainene prin România, către alte destinaţii, exact cum se întâmplă şi acum şi cum s-a întâmplat de la începutul războiului”, a mai transmis Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare.
Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare este formată din Federaţia Naţională PRO AGRO, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV şi Asociaţia Forţa Fermierilor – AFF.
Comisia Europeană a decis vineri să ridice restricţiile impuse importurilor de cereale ucrainene, valabile în cinci ţări, între care România, dar a cerut Kievului să elaboreze un plan de măsuri eficiente pentru controlul transporturilor.
Slovacia Polonia şi Ungaria au anunţat deja căă restricţionează importurile de cereale din Ucraina.
De săptămîni și luni, Marcel Ciolacu și banda lui, plus cea liberală trecută în plan secund după ce și-a fumat rolul de primadonă, ne tot amenință cu un program de măsuri salvatoare. Se prefac că ne pregătesc o schimbare istorică. Gem, țipă, latră, urlă și promit și nu iese nimic.
Evită adevărul și calculele simple. Numărul bugetarilor seacă bugetul public și încurcă progresul României. În toată puținătatea veniturilor și în precaritatea noastră economică, nu găsesc soluții la modul în care să-și păstreze veniturile, privilegiile, pensiile, proprietățile, posibilitățile de noi învîrteli. Ei conduc țara, ei încasează taxele, ei le administrează și ei hotărăsc cît să plătim.
Nu cumva tot ei trebuie considerați responsabili de evoluția sau involuția societății?
Cam tot ce se produce în țara noastră și se taxează merge la buget. În 2022, peste 93% din încasările bugetare s-au dus pe pensii și pe salariile celor care alcătuiesc marea armată de bugetari. Pe primele 7 luni ale anului 2023, cheltuielile din bugetul anual consolidat au urcat la 95%. Statul român cheltuie aproape toți banii pe care îi colectează pentru a exista. Adică pentru a funcționa așa chinuit cum o face acum. În luna ianuarie 2023, bugetul a tocat 38,17 miliarde lei miliarde pe salariile celor care alcătuiesc statul român. Dacă am înmulți suma cu 12 (luni) și cu 30 (ani) ar rezulta că, în aceste trei decenii, țara noastră a plătit pentru munca ineficientă a celor care ne-au dus în situația de acum o sumă astronomică. Sute de miliarde. Și foamea de bani a blocului bugetar crește vertiginos cu fiecare an. E vorba de peste 4 trilioane de lei. Adică 88% din bugetul consolidat a fost tocat pe cheltuieli curente (salarii, dobînzi pentru împrumuturi externe, asistență socială, subvenții și alte cheltuieli curente). Tezaure peste tezaure risipite care nu se regăsesc neparat în propriețățile publice sau în cele personale. Doar în cazurile în care unii au furat și au jonglat pe rupte, mai putem semnala niște investiții sau valori strînse pe cine știe unde. Sau cele pitite prin străinătate. În rest, devotații noștri bugetari au tocat sume uriașe pe lefuri, pe plimbat hîrtii, pe frecat mangalul, pe băgat de seamă și pe legiferări de tot felul, inclusiv cretine, pe dezbateri, pe proiecte abandonate, pe cercetări inutile etc. Statul nostru se poate declara campion planetar la tocat sume pe o ineficiență cronică, totul ambalat într-un devotament și o dăruire de necomparat.
Are cineva curajul și priceperea să calculeze eficiența sau ineficiența statului român prin bugetarii care îl alcăuitesc și care trăiesc (bine!) din asta?
Și acum, tot ei, autorii acestui dezastru pe mormane de bani, caută soluții ca să rămînă în același efectiv, cu aceleași venituri și privilegii, cu bonuri de vacanță, cu bonuri de masă, cu bonuri de mers în paradis, cu neamuri pe posturi, cu cheltuieli aberante care să se împartă pe umerii tuturor, dar mai puțin ai lor.
Ei, cu beneficiile, noi cu taxele!
”Suntem pe locul al doilea în UE, având ponderea dintre cheltuielile de personal şi veniturile curente ale statului de aproximativ 35%. Nu trebuie să dau eu foarte multe intepretări, să nu fiu criticat, dar asta spune multe despre cheltuieile de personal, 120 de miliarde de lei sunt aceste cheltuielli. Anual, mai adăugaţi 180 de miliarde la asistenţa socială, sau cele 110 miliarde la pensii” (Marcel Boloș, zilele trecute).
Faceți calcule și vedeți cîți bani ne costă acest stat care nu este dispus să renunțe la căpușele și neprofesioniștii săi și care, în aceste zile, caută tot felul de variante prin care să ia zece piei de pe cei care produc.
Cu un singur scop. Spre a rămîne autoritar și spre a-și salva profitorii!
Cine va plăti mai mult Printre taxele ce ar urma să intre în vigoare în perioada următoare, amintim:
-1% taxă pe multinaţionale, dacă impozitul de 16% NU reprezintă 1% din cifra de afaceri -1% pe cifra de afaceri pentru microîntreprinderi cu cifra de afaceri sub 300.000 de lei -3% pe cifra de afaceri pentru microîntreprinderi cu cifra de afaceri peste 300.000 de lei -impozit de 3% pentru Horeca, dacă rentabilitatea este mai mare de 30% -21% impozit pe câștigurile din jocuri de noroc/premii de tip jackpot -angajaţii din construcţii/agricultură/industria alimentară vor plăti 10% contribuţii la sănătate -angajaţii din IT vor plăti 10% impozit pe venit
Măsuri care ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie -salariu minim standard 3.300 de lei de la 1 octombrie -salariu minim în construcții de 4.500 de lei -se elimină neimpozitarea celor 200 de lei din salariul minim
Alte măsuri propuse -voucherele de vacanţă şi tichetele de masă – contribuții la sănătate de 10% -impozitarea cu 10% a veniturilor din dobânzi şi titluri de stat -impozitarea cu minimum 0,3% a clădirilor rezidențiale de lux de peste 500.000 de euro şi a mașinilor peste 75.000 de euro
Taxe noi din ordonanța austerității -“taxa după moarte” – creșterea impozitul pe moșteniri de la 1%-3% până la 3%-5% -taxă de 1% pe cifra de afaceri pentru bănci (pe lângă impozitul pe profit) -TVA de la 9% la 19% pentru alimentele cu concentrație mare de zahăr -Cotele TVA care ar urma să crească -TVA de la 5% la 9% pentru târguri, panouri fotovoltaice, locuințe de până în 120.000 de euro -TVA de la 5% la 19% pe energie termică -TVA de la 5% la 19% pentru transportul în scop turistic sau agrement -TVA de la 5% la 19% pentru festivaluri, cluburi, activități sportive -TVA de la 5% la 9% pentru produselor montane, bio, tradiționale -TVA de la 9% la 19% pentru alimentele cu concentrație mare de zahăr -TVA ar rămâne de 5% pentru cărți și lemne de foc
Ce accize majorează Guvernul -Introducerea unei noi accize pe băuturile îndulcite cu zahăr/conținut de zahăr între 5-8 g/100 ml 0.4 lei/litru și peste 8g/100 ml 0.6 lei/litru -Actualizarea accizelor pentru produsele de tutun cu 10% de la 1 ian 2024 -Actualizarea cu rata inflației a accizei la produse energetice de la 1 ianuarie 2024 -Actualizarea accizelor pentru produsele cu alcool cu 10% de la 1 ian 2024
USR a acuzat, duminică, Guvernul Ciolacu că nu vrea să stopeze folosirea maşinilor instituţiilor publice în scop personal, în afara programului de lucru sau chiar în vacanţe, în condiţiile în care o iniţiativă legislativă a acestui partid ar fi primit aviz negativ din partea Executivului PSD – PNL.
Potrivit unui comunicat al USR, această măsură ar ajuta la reducerea cheltuielilor statului şi s-ar proteja şi mediul înconjurător.
„Statul român cheltuie sume uriaşe cu consumul de combustibil, în condiţiile în care în aproape jumătate din timp maşinile instituţiilor publice sunt folosite ilegal. Doar la nivelul ministerelor, fără a se lua în calcul instituţiile din subordine, în anul 2022 s-au cheltuit 232.590.136,19 lei, în creştere faţă de 2021, când s-au cheltuit 170.082.763,06 lei, şi faţă de 2020, când s-au cheltuit 155.517.752,60 lei. Îmi este tot mai clar că actuala guvernare nu vrea să oprească nici creşterea cheltuielilor statului, nici furtul din instituţii. Sunt interesaţi doar de sinecuri, posturi pentru pilele de partid şi pensii speciale, în timp ce pe românii de rând îi împovărează cu noi taxe şi impozite”, a afirmat deputatul Brian Cristian, iniţiatorul proiectului legislativ, citat în comunicatul USR.
Conform USR, dotarea maşinilor instituţiilor publice cu sisteme GPS pentru monitorizarea şi localizarea flotei auto ar fi rezolvat problema, după cum s-ar fi demonstrat la Primăria Câmpulung Muscel, condusă de Elena Lasconi, unde consumul de carburant a scăzut cu 70%.
Brian Cristian a menţionat, totodată, că, în timpul documentării pentru elaborarea iniţiativei legislative, a constatat că statul nu ştie câte autovehicule are în total, această informaţie putând fi obţinută doar prin cereri depuse către fiecare instituţie în parte şi adunarea datelor individuale.
Cine va plăti mai mult
