ucraina

Faptul că Ucraina importă continuu energie reprezintă un factor major perturbator al pieței, conform declarațiilor ministrului Sebastian Burduja. Recent, România a înregistrat prețuri record la energie, cu 900% mai mari decât cele din Franța și Germania. Autoritățile susțin că nu ar trebui să ne alarmăm, deoarece prețul este plafonat, dar evită să discute despre ce se va întâmpla după eliminarea plafonării.

Ceea ce s-a întâmplat recent pe piața de energie din România prevestește un dezastru iminent. De fapt, dezastrul este deja considerabil, ascuns de plafoanele susținute din banii contribuabililor, deoarece furnizorii primesc diferențele de preț. Ultimul record șocant pe piața spot a fost de 560 euro/MWh, de 900% mai mare decât în Germania și Franța. Chiar și plasat pe intervale orare, pe fondul crizei capacităților de producție din România și a exporturilor obligatorii către Ucraina și Republica Moldova, prețul enorm al energiei electrice reflectă incapacitatea Guvernului și a Ministerului Energiei de a gestiona situația.

La dezbaterea publică pe tema noii Strategii energetice a României, ministrul Sebastian Burduja a fost întrebat repetat ce măsuri va lua pentru a scădea prețul energiei, însă a refuzat să răspundă. În contextul politicii energetice din ultimii ani, cu liberalii Virgil Popescu și Sebastian Burduja la conducerea ministerului, soluțiile nu par să existe.

Repetarea obsesivă a narativului Comisiei Europene despre regenerabile, care nici măcar nu pot fi integrate în sistem din cauza lipsei investițiilor în rețele, nu rezolvă problema. Chiar și energia nucleară, vorbind de reactoarele clasice, nu este o soluție imediată, deoarece necesită o perioadă lungă și incertă de timp până la finalizare.

Lipsa vântului

Forțat să dea un răspuns publicului după explozia prețurilor la energie, ministrul Sebastian Burduja a încercat să calmeze situația, susținând că prețurile sunt plafonate, fără a menționa nimic despre momentul aprilie 2025, când piața se va liberaliza din nou. Printre explicațiile ministrului pentru creșterea enormă a prețurilor a fost și lipsa vântului, atât în România, cât și în țările din jur.

Aceasta este marea problemă a unui sistem energetic european bazat pe surse instabile. De fapt, vântul nu a bătut deloc în România în luna iunie, astfel că s-au importat cantități uriașe de energie. O altă explicație a ministrului pentru prețurile mari din România este că energia ieftină din statele occidentale nu mai ajunge aici, rămânând în Ungaria. Dar cât poate consuma Ungaria? Și la ce folosesc investițiile semnificative în interconexiune dacă nu beneficiem de prețurile mici din țările bogate?

“Noi am avut revizia planificată la Nuclearelectrica, iar vecinii bulgari au avut o oprire prelungită a unei unități nucleare. În luna mai, piața maghiară de energie s-a decuplat de piața Europei de Sud-Est prin întreruperi și reduceri ale capacității nete de transfer din Ungaria. Indisponibilitatea unei linii cheie de transmisie de 400 kV a cauzat congestionarea rețelei în țările din sud-estul Europei”, a explicat ministrul Burduja.

Căldura a blocat energia

Potrivit ministrului Burduja, în această perioadă, temperaturile au fost mult mai ridicate decât cele normale. În această săptămână, temperaturile au fost cu 7 grade Celsius peste media multianuală. “Fiind foarte cald, nu avem producție din vânt, consumul de energie este crescut, astfel înregistrăm pe PZU prețuri mari în orele în care nu este producție solară, în special în vârful de seară. Prețurile din vârful de seară cresc media prețului zilnic. Debitul Dunării este sub media multianuală la intrarea în țară și este prevăzut să scadă cu aproximativ 15% în următoarea săptămână, iar producția hidro este mult sub cea de anul trecut, din cauza verii secetoase. La toate acestea se adaugă retragerea accidentală din exploatare a U10 CNE Kozlodui de 1.000 MW și oprirea a două unități nucleare din Slovacia, totalizând 1.000 MW, precum și importul permanent al Ucrainei din Europa, în medie de aproximativ 1.500 MW, iar în vârful de seară de aproximativ 1.700 MW”, a mai precizat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Invazia transportatorilor ucraineni în UE s-a prelungit până la sfârșitul anului viitor, concurența neloială a acestora aducând prejudicii majore în statele membre, în special cele din vecinătate. Mai mult, Comisia Europeană a decis, în prelungirea acordului, ca autoritățile naționale s-o lase mai moale cu controalele ucrainenilor, în special la frontieră, instituind și un autocolant pe camioanele acestora, care să descurajeze verificările.

Controalele efectuate transportatorilor ucraineni nu trebuie să fie sistematice, în special la frontiere, și trebuie organizate astfel încât să reducă la minimum impactul asupra fluxurilor de transport și, în orice caz, să prevină perturbările acestora, a decretat Comisia Europeană, în documentul de prelungire a acordului până la sfârșitul anului 2025.

Acordul a introdus, la presiunea Poloniei, Ungariei și Slovaciei, și posibilitatea suspendării unilaterale a accesului liber al transportatorilor ucraineni, în cazul unei perturbări majoră a pieței de transport rutier a uneia dintre părți în ansamblu, care înseamnă existența pe piață a unor probleme specifice acesteia, de natură să determine un excedent grav, susceptibil de a persista, al ofertei în raport cu cererea, care implică o amenințare la adresa stabilității financiare și a supraviețuirii unui număr semnificativ de transportatori pe întreg teritoriul părții respective.

Astfel, fiecare parte poate suspenda total sau parțial, după consultarea celeilalte părți, aplicarea acordului sau poate lua măsuri corespunzătoare într-o parte a teritoriului său în cazul unei perturbări majore a pieței transportului rutier în zona geografică în cauză care rezultă din acord. Însă, în cazul suspendării acordului într-o zonă a teritoriului unei părți, dreptul de tranzit al operatorilor de transport rutier de mărfuri ai părților nu este afectat. Suspendarea acordului nu poate depăși 3 luni, timp în care partea afectată poate lua măsuri pentru a gestiona perturbarea.

Autocolante sau permise de liberă trecere
Potrivit acordului, vehiculele care efectuează operațiuni de transport rutier vor purta pe parbriz un autocolant vizibil și clar identificabil, a cărei prezență indică autorităților că transportatorii ucraineni pot beneficia de drepturile acordate și că pot efectua operațiunile permise. Totodată, conducătorii auto trebuie să aibă la bordul vehiculului, pe suport de hârtie, o copie certificată sau un extras al autorizației de efectuare a transportului rutier internațional de mărfuri.

Autorizația va conține toate informațiile relevante pentru a permite un control eficace în trafic, inclusiv denumirea autorității sau a organismului competent care eliberează autorizația, numărul copiei certificate sau numărul de serie, identificarea operatorului de transport rutier de mărfuri, inclusiv numele sau denumirea comercială și adresa completă, datele de eliberare și de valabilitate, precum și un proces de autentificare sub formă scrisă sau digitală, cum ar fi o ștampilă și o semnătură sau un cod QR. O autorizație fără dată de valabilitate este considerată ca având valabilitate permanentă.

Măsuri, doar dacă bețiile la volan sunt persistente
În acordul semnat de UE cu Ucraina se precizează că autoritățile competente ale fiecărei părți trebuie măsuri pentru a identifica operatorii de transport rutier de mărfuri stabiliți pe teritoriul celeilalte părți care desfășoară operațiuni de transport rutier de mărfuri neautorizate, cum ar fi operațiuni de transport în contul terților sau de cabotaj, sau care sunt implicați în fraudarea sau falsificarea documentelor conducătorului auto sau utilizează aceste documente ori beneficiază de pe urma lor.

Totodată, aceleași autorități vor lua măsuri doar dacă șoferii ucraineni au comis, ”în mod repetat și persistent”, încălcări grave ale normelor de circulație legate de siguranța rutieră, de genul conducerea sub influența alcoolului, depășirea limitelor de viteză, conducerea sub influența drogurilor sau a altor substanțe cu efect similar, precum și un comportament care încalcă regulile de circulație rutieră și care a dus la deces sau la vătămare corporală gravă.

Președintele Klaus Iohannis nu numai că ne-a pus ținta pe spate prin crearea centrului european de instruire a piloților ucraineni pe F-16, ci a obligat România să suporte și toate costurile în acest sens. Astfel, milioanele de euro vor ajunge, în principal, tot la americani, având în vedere că Lockheed Martin, producătorul avioane de luptă din SUA, a pus la dispoziție instructori și personal tehnic pentru Baza Aeriană de la Fetești. Mai mult, MApN a cerut schimbarea legislației naționale, care nu permite finanțarea din bugetul de stat a unei armate străine.

De dragul lui Zelenski, austeritatea a fost suspendată, temporar, în România, pentru a permite cheltuieli uriașe necesare instruirii piloților ucraineni. Sumele, de ordinul milioanelor de euro, ținute la secret de Guvern, vor fi suportate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale.

Cheltuielile sunt destinate plății contractelor necesare instruirii personalului ucrainean, precum și pentru cartiruire, hrănire, transport, combustibil consumat în procesul de instruire, asigurarea echipamentului special și alte bunuri și servicii conexe. Cum Lockheed Martin, producătorul avioanelor de luptă din SUA, a pus la dispoziție instructori și personal tehnic pentru Centrul European de Instruire F-16 din România, care va funcționa în Baza Aeriană 86 Fetești, este de la sine înțeles unde vor ajunge banii din bugetul țării. Mai mult, proiectul de ordonanță de urgență, elaborat de MApN, prevede și abilitarea ministerului de a încheia aceste contracte, fără licitații.

Motivele sunt legate de ”caracterul sensibil al lucrărilor și serviciilor ce necesită a fi contractate și de natura confidențială a activităților ce au ca scop instruirea personalului ucrainean, precum și de caracterul urgent al acestei activități, aplicarea legislației care reglementează achizițiile publice conducând la imposibilitatea realizării instruirii personalului ucrainean din cauza termenelor reglementate de legislație și a posibilității contestării procedurilor de achiziție”.

Finanțare ilegală
Deși centrul de la Fetești a fost inaugurat în noiembrie anul trecut, iar instruirea piloților a demarat la începutul acestui an, MApN abia acum s-a trezit că legea românească nu-i permite să finanțeze o armată străină. Astfel, Ministerul Apărării justifică elaborarea unei ordonanțe de urgență prin caracterul de noutate și lipsa cadrului legal al părții române pentru suportarea cheltuielilor determinate de instruirea personalului ucrainean.

”În lipsa unei intervenții legislative imediate privind stabilirea unor norme naționale aplicabile, se va crea o stare de incertitudine juridică și vor apărea dificultăți de ordin tehnic, care ar putea conduce la imposibilitatea concretizării angajamentului asumat. Potrivit prevederilor art.14 alin (2) din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, nicio chletuială nu poate fi înscrisă în buget și nici angajată și efectuată din buget, dacă nu există o bază legală pentru respectiva cheltuială. Totodată, este necesară asigurarea fundamentului organizării și funcționării facilității de instruire pentru personalul care operează aeronave F-16 din Baza 86 Aeriană – Fetești, în conformitate cu prevederile art.XXIV din OUG nr.90/2023 pentru aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată prin programul de convergență”, se precizează în motivarea proiectului de act normativ.

Ne crește profilul strategic
Potrivit Ministerului Apărării Naționale, activitatea de instruire a personalului ucrainean are potențial de transmitere a unui mesaj de coeziune în interiorul UE, NATO și al statelor partenere, conducând astfel la consolidarea sistemelor democratice și a normelor statului de drept, atât în plan național, cât și aliat. ”Instruirea personalului ucrainean, cu finanțare de la bugetul de stat, va contribui la creșterea profilului strategic al României la nivelul NATO și UE, cu impact asupra intereselor proprii de securitate”, susține MApN. Totodată, ministerul invocă și declarația comună a președinților României și Ucrainei, cu prilejul vizitei oficialului ucrainean la București în octombrie 2023, prin care țara noastră și-a asumat, la cel mai înalt nivel, implicarea în procesul de instruire a personalului ucrainean.

De la începutul războiului, Zelenski a făcut presiuni asupra Occidentului să îi trimită avioane F-16. El speră astfel să contracareze superioritatea aeriană totală a rușilor.

Dorința sa este pe punctul de a se împlini. Peste câteva săptămâni, în Ucraina urmează să ajungă primele din cele peste 60 de F-16 promise de diverse țări NATO.

Însă știrea a provocat o reacție stranie la Kiev.

Șeful forțelor aeriene ucrainene, Serghei Golubțov, a declarat că doar o parte din avioane vor fi găzduite în Ucraina.

„Un anumit număr de aeronave va fi păstrat în baze aeriene sigure din afara Ucrainei, pentru a nu fi lovite aici.”

Golubțov a explicat că avioanele primite de la NATO și păstrate în afara țării ar putea fi folosite pentru a le înlocui pe cele avariate, precum și la continuarea antrenării piloților ucraineni.

„În acest fel, putem avea întotdeauna un anumit număr de aeronave în flota operațională, care să corespundă numărului de piloți pe care îi avem. Dacă sunt mai mulți piloți, vor fi mai multe aeronave în Ucraina.”

Ciudat. Cele două argumente ale șefului forțelor aeriene ucrainene par să se bată cap în cap: mai întâi zice că motivul pentru care o parte din avioane sunt stocate în exterior este dorința de a le feri de atacurile rușilor.

Pentru ca, două vorbe mai încolo, să spună că motivul „externalizării” este lipsa piloților. Dacă ar fi mai mulți piloți pregătiți, zice Golubțov, ar fi și mai multe F-16 în Ucraina. Dar atunci ele nu ar mai fi ținte pentru ruși?

Experții militari au avertizat în repetate rânduri că avioanele americane, vechi de 50 de ani, nu vor fi acel factor-minune care să schimbe cursul războiului din Ucraina.

Așa cum nu au fost nici tancurile Abrams, Leopard și Challenger… Nici munițiile cu fragmentație, nici cele cu uraniu sărăcit…

Cu câteva săptămâni în urmă, un articol din Business Insider afirma chiar că, niciodată în istoria lor, avioanele F-16 nu au fost nevoite să acționeze într-un teatru de operațiuni atât de periculos cum este Ucraina.

Printre argumentele invocate de experții citați, unul era deosebit de interesant: dată fiind superioritatea totală a rușilor în spațiul aerian ucrainean, puterea radarelor și raza lungă de acțiune a sistemelor sol-aer, avioanele F-16 vor deveni ținte încă de la decolare.

Pentru a avea o oarecare eficiență, piloții de F-16 ar avea nevoie de un „teritoriu neutru” pentru a se apropia în siguranță de spațiul de luptă și a-și pune în aplicare tactica proprie.

Așa cum arătam, însă, din cauza superiorității aeriene rusești, în Ucraina nu există un astfel de „teritoriu neutru”.

Însă acest spațiu vital, pentru ca mult-lăudatele avioane americane să nu fie transformate rapid în niște mormane de fiare vechi, s-ar putea găsi în țările învecinate.

Cu alte cuvinte, pentru a avea o minimă eficiență pe câmpul de luptă din Ucraina, beneficiind de „teritoriu neutru”, aparatele F-16 ar trebui decoleze din țările vecine.

Și aici am ajuns la punctul nevralgic al afacerii.

Încă de anul trecut, Vladimir Putin avertiza că ar putea lovi bazele țărilor care găzduiesc avioane folosite în războiul din Ucraina:

„Dacă acestea sunt staționate în baze aeriene din afara granițelor ucrainene și sunt folosite în luptă, va trebui să vedem cum și unde să lovim mijloacele folosite în luptă împotriva noastră.”

În martie anul acesta, Putin și-a reînnoit avertismentele (semn că informațiile despre scenariul depozitării avioanelor în afara Ucrainei se înmulțeau).

El a afirmat că bazele străine care găzduiesc aceste aparate sunt „ținte legitime” și a adăugat și un argument „nuclear”, citând explicit F-16:

„Avioanele F-16 sunt capabile să transporte arme nucleare și va trebui să ținem cont și de acest lucru în organizarea operațiunilor noastre de luptă.”

Mai mult, în decembrie trecut, Moscova a avertizat direct Bucureștiul să nu se amestece, altminteri va fi considerat parte co-beligerantă alături de Kiev.

România, țară vecină cu Ucraina, a fost implicată încă de la bun început în programul de antrenare a piloților ucraineni de F-16.

În acest moment, în țara noastră se află cel puțin 11 aeronave F-16 destinate acestui program.

Au conducătorii NATO și slugile lor de la București în vedere ca România să ofere acel „teritoriu neutru” de care ar avea nevoie avioanele F-16 pentru a opera în Ucraina?

Iată ce scrie ziarul Kiev Post, comentând declarația șefului forțelor aeriene ucrainene citată mai sus:

„Cele mai probabile facilități NATO care să sprijine avioanele ucrainene sunt în Polonia, pentru întreținere, și în România, pentru operațiuni.”

Așadar, în timp ce Poloniei i s-a rezervat rolul prudent de „atelier de reparații”, României i s-a rezervat un rol „operațional”.

Foarte probabil, aceasta înseamnă că ar urma să servească drept spațiu de decolare sau de manevră pentru ca avioanele F-16 ale NATO date Ucrainei să atace țintele ruse.

Adică, așa cum avertiza Putin, România devine ea însăși „țintă legitimă”.

Omul cu rânjet de tablă spartă care se vrea șef la NATO, covrigarul din Buzău și moș Teacă de la Nassiria care conduc România par să ne fi pregătit un viitor exploziv.

Orice refugiat care locuiește pe teritoriul României pe o perioadă de 3 ani va avea dreptul să obțină cetățenia română, se prevede într-un proiect de lege adoptat în ultima ședință de Guvern. De la începutul anului 2022 și până în prezent, peste 154.000 de ucraineni au rămas în țara noastră, beneficiind de ajutoare generoase din partea Executivului. Pe de altă parte, cetățenii care investesc în România peste un milion de euro nu vor mai beneficia de posibilitatea obținerii cetățeniei române, o măsură cerută de Comisia Europeană.

Refugiații ucraineni, dar și din alte state ale lumii vor avea dreptul să obțină cetățenia română, dacă locuiesc în țara noastră pe o perioadă de 3 ani, a stabilit Guvernul.

Astfel, potrivit unui proiect legislativ elaborat de Executiv, în materia acordării cetăţeniei pe bază de şedere, se prevede posibilitatea reducerii termenului de ședere de 8 ani cu până la 3 ani pentru cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori cetățeni ai Confederației Elvețiene, pentru cei născuți pe teritoriul României, dacă la data nașterii lor părinții acestora sau, după caz, unul dintre aceştia, locuia legal pe teritoriul României, și pentru cei care au dobândit statut de refugiat, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Totodată, pentru a stimula şi recompensa integrarea solicitanților care au dobândit statutul de refugiat, proiectul prevede posibilitatea reducerii termenelor legale de şedere cu îndeplinirea anumitor condiții, respectiv în situația în care solicitantul de cetățenie a depus eforturi deosebite în vederea integrării în societatea românească, mai ales dacă poate demonstra realizări remarcabile în pregătirea școlară sau profesională ori în ocupația exercitată sau implicare civică deosebită.

” Problematica acordării cetățeniei este una ce vizează securitatea națională date fiind implicațiile şi provocările generate de actualul context de securitate, atât la nivel regional, cât şi la nivel global. Având în vedere starea de volatilitate securitară în anumite zone ale globului, cu efecte dificil de cuantificat în mediul cetăţenilor străini solicitanți de cetățenie, precum şi migraţia ilegală generată de această stare de incertitudine securitară, raportat la categoriile de persoane beneficiare ale unei forme de protecție internațională proiectul prevede facilitatea reducerii termenelor de ședere exclusiv cu privire la persoanele care au dobândit statut de refugiat”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Mai bine imigranți, decât investitori
Prin proiectul legislativ, Guvernul a eliminat cazul „solicitantului care a investit în România sume care depășesc 1.000.000 de euro” din categoria beneficiarilor legali ai posibilității reducerii termenelor de şedere, în condițiile legii, pe teritoriul României. Măsura a fost luată în contextul Recomandării din 28.03.2022 a Comisiei Europene, referitoare la sistemele din Uniunea Europeană de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori, demers care concretizează un proces mai îndelungat al preocupărilor Uniunii de combatere a unor astfel de scheme.

”Comisia Europeană a apreciat că acordarea cetățeniei Uniunii Europene în schimbul unor plăți sau investiții prestabilite, fără nicio legătură reală cu statul membru în cauză, reprezintă o încălcare a dreptului Uniunii Europene. Așadar, având în vedere preocupările existente la nivel european în ceea ce privește schemele de cetățenie prin investiții – citizenship by investment –, instrumente legale ce permit persoanelor să obțină drepturi de cetățenie prin intermediul investițiilor locale, proiectul propune eliminarea facilitării acordării cetățeniei române persoanelor care au investit în România sume care depășesc 1.000.000 de euro. De altfel, în practica Comisiei pentru cetățenie, această normă a avut o aplicabilitate redusă”, susține Guvernul.

Cetățenie cu date biometrice
Proiectul prevede și introducerea verificărilor biometrice în procesul de acordare la cerere a cetățeniei române, prin implementarea unor procese verificabile și sigure, pentru a garanta că toți solicitanții de cetățenie au o identitate confirmată biometric, înainte de a li se acorda cetățenia română şi, ulterior, la eliberarea actului de identitate sau a documentului de călătorie românesc.

”Proiectul de lege instituie măsurile necesare şi proporționale pentru a garanta certitudinea stabilirii identității viitorilor cetățeni români, prin prelevarea datelor biometrice la înregistrarea cererilor (fotografie în format biometric şi amprente digitale) şi, ulterior, prin compararea amprentelor prelevate cu elementele comparabile direct verificabile, atât la momentul depunerii jurământului de credință față de România (moment care marchează dobândirea cetățeniei române), cât şi, ulterior dobândirii cetățeniei, la momentul depunerii de către aceștia a cererilor de eliberare a actului de identitate sau documentului de călătorie românesc”, se mai precizează în nota de fundamentare a proiectului de lege.

Când credeam și noi că am scăpat de ei, hop cu vestea asta – nu doar că nu scăpăm de „Slava”, dar va trebui să ne înghesuim puțin fiindcă Germania vrea să ne trimită un contingent destul de zdravăn! Berlinul are în plan să scape de 1,3 milioane de refugiați ucraineni, iar Olaf Scholz chiar a amenințat că va bloca orice negociere la Bruxelles, după alegerile europarlamentare, dacă statele UE nu primesc „distribuția solidară” gândită la Berlin.

Serviciile sociale din Germania sunt sufocate și nu mai fac față cheltuielilor cu întreținerea refugiaților ucraineni, astfel că Scholz vrea să ne bage pe gât și nouă, românilor, câteva zeci de mii de migranți, dacă nu chiar mai mulți.

Ce jocuri se fac în Vest
Alegerile din acest an sunt cele mai importante din istoria UE, dovadă că nici acum, cu două săptămâni rămase până la vot, partidele din P.E. n-au ajuns la o înțelegere privind împărțeala funcțiilor importante. Tensiunile sunt uriașe, iar cancelarul Germaniei a aruncat benzină peste focul care și-așa mocnea anunțând că vrea o „o distribuție mai uniformă a refugiaților ucraineni în întreaga Uniune Europeană”. De ce? Pentru că țara sa nu mai poate suporta cazarea, masa și celelalte cheltuieli celor peste 1,3 milioane de migranți ucraineni.

Prestigiosul cotidian Die Welt scrie că „Olaf Scholz susține cu tărie o distribuție solidară pentru refugiați și consideră că, în mod special, ar trebui abordată și rezolvată migrația secundară în cadrul U.E”. Berlinul oferă beneficii generoase – o bursă lunară de 563 de euro pe cap de refugiat. În același timp, un procent de doar 20% (unul din cinci) dintre ucraineni a fost integrat în câmpul muncii, semn că „ai lui Zelenski” nu prea se omoară cu lucrul; statistica este furnizată de televiziunea Deutsche Welle și plasează Germania în coada țărilor europene care au reușit să-i convingă să se angajeze pe refugiați.

La acest nivel, lucrurile sunt clare – autoritățile de la Berlin nu mai vor să plătească lenea. Pentru Germania, este evident că ucrainenii au devenit o povară (și financiară), iar restul statelor europene trebuie să se sacrifice, încă o dată, în numele solidarității cu poporul kievean.

Inițial, Scholz a vrut să-i returneze pe migranții ucraineni în țările în care au solicitat azil prima dată, însă asta ar încălca dreptul la liberă circulație în interiorul UE. Cum statele respective nu mai vor să aibă de-a face cu refugiați din Ucraina (în Cehia și Polonia au apărut afișe pe marile magazine în care se menționează că nu sunt primiți/serviți vorbitorii de limbă ucraineană!), cancelarul german a trecut la amenințări – nicio negociere post-„europarlamentare” nu va avea loc dacă nu se acceptă „distribuția solidară” a refugiaților!

Situația este cu adevărat dificilă, mai punctează Die Welt, mai cu seamă că Scholz a arătat hotărâre în a scăpa de „balastul” ăsta.

Se vorbește inclusiv de prinderea bărbaților care au vârstă de luptă și returnarea lor în Ucraina, fix cum a cerut Volodimir Zelenski. Chiar el a făcut primul pas, în Ucraina fiind în plină desfășurare o vânătoare de potențiali luptători pe front. Internetul este plin de filmulețe cu tineri luați cu arcanul pe străzi, din Odesa până la Lvov, că de Kiev nu se atinge nimeni, se știe! Cazul puștiului de 14 ani agresat și reținut de ofițerii de recrutare, înainte de a fi eliberat ulterior, la presiunea presei, este edificator pentru ce se întâmplă la vecinii noștri.

Să ne așteptăm la astfel de scene și prin România? Tot ce se poate, dar în acest caz, să-i anunțăm unde îi pot găsi pe refugiații ucraineni. Căutați-i prin Năvodari, că au umplut litoralul românesc, oamenii sunt, mai nou, investitori pe piața imobiliară, au luat apartamente și le închiriază. Cui? Tot conaționalilor lor, în primul rând, mai fac și un ban cu ajutorul de la stat pentru refugiați, merge banda! Cârciumile de pe litoral sunt pline de oropsiți d-ăștia, dar nu numai alea, ci și cele de pe Calea Victoriei, din București, prin „Promenada” ori pe la terasele din Herăstrău.

În aprilie, Zelenski a semnat ordinul prin care Ucraina refuză să mai acorde asistență consulară bărbaților fugiți în străinătate care au vârstă de recrutare. Astfel, ei sunt forțați să se întoarcă în țară pentru a-și rezolva problemele cu vizele, în primul rând.

Coincidență? DIICOT „intră” peste mafia imigranților
Dacă la nivelul UE încep să se arate nori negri peste cerul Europei, în România s-a anunțat că DIICOT a intrat peste mafia imigranților. Un mesaj puternic, spun procurorii – 11 percheziții efectuate în mai multe județe, inclusiv în capitala București, pentru destructurarea unei rețele transfrontaliere.

Toate bune și frumoase, dar cam mare coincidența cu momentul declanșării acestui dosar. Oare, pe Iohannis l-au întrebat cei de la DIICOT și BCCO înainte să demareze operațiunea? Că președintelui îi cam convine ce se întâmplă, adică, acțiunea asta îi susține la fix planul său – de a putea negocia la sânge un „transfer” în Occident, din 2025 încolo. Liderul de la Cotroceni joacă tare, iar anunțul lui Scholz privind redistribuirea ucrainenilor ajunși în Germania îi vine ca o mănușă – nu-i exclus, la cum ne-au obișnuit conducătorii noștri, ca România să strige „Da” de două ori, dacă lui Iohannis i se promite un post călduț pe la Bruxelles.

Un român a fost arestat pentru trădare în favoarea Rusiei. Acesta ar fi furnizat informații din domeniul apărării unor diplomați ruși.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Structura Centrală au reținut un cetățean român acuzat de trădare. În urma unei anchete amănunțite, a fost stabilit că inculpatul a desfășurat activități de spionaj în beneficiul Federației Ruse, vizând obiective militare românești și NATO.

Conform probelor administrate, încă din 2022, inculpatul a supravegheat și a colectat informații militare sensibile, inclusiv fotografii ale tehnicii militare de luptă și ale deplasărilor de personal în zona de graniță cu Ucraina, în apropierea municipiului Tulcea. Aceste informații au fost transmise ulterior către diplomați din cadrul Ambasadei Federației Ruse la București.

În urma perchezițiilor domiciliare, anchetatorii au identificat și ridicat multiple mijloace de probă, consolidând acuzațiile aduse împotriva inculpatului.

Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile. Activitățile judiciare au fost desfășurate cu colaborarea ofițerilor de poliție judiciară din DIICOT – Structura Centrală, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate și structurile subordonate.

Operațiunea a beneficiat de sprijinul Serviciului Român de Informații, Direcției Generale de Informații a Apărării din cadrul Ministerului Apărării Naționale și jandarmilor din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei „Vlad Țepeș”. Suportul tehnic și de criminalistică a fost asigurat de Serviciul Tehnic și de Criminalistică al DIICOT și Direcția Operațiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR).

În ultima perioadă, ceapa provenită din Ucraina a câștigat teren pe piața românească, luând locul celor importate anterior din Republica Moldova. Prețurile în creștere și stocurile limitate din țara vecină au determinat această schimbare de preferințe.

Potrivit lui Fedir Ribalko, consultant internațional pentru fructe și legume, comerț și logistică, cererea crescândă din partea românilor pentru ceapă ucraineană se datorează scăderii stocurilor și creșterii prețurilor în Republica Moldova.

Analizele specialiștilor indică faptul că exportul de ceapă ucraineană către țările UE devine din ce în ce mai profitabil. Cu toate că Ucraina a suferit pierderi semnificative în producția de ceapă în urma conflictului ruso-ucrainean, reușind să-și revină în doar un an, această țară a devenit un furnizor important pentru piața românească și europeană.

Potrivit unei analize efectuate în cadrul proiectului East Fruit, Ucraina a pierdut până la 80% din suprafețele și infrastructura necesară pentru cultivarea, depozitarea și procesarea cepei în regiunile sudice ale țării, ca urmare a conflictului menționat anterior.

Recent, prețul pentru un kilogram de ceapă ucraineană a fost în jur de 7 grivne/kg (0,19 dolari), confirmând astfel avantajul economic pe care îl prezintă această alternativă pentru consumatorii români.

Ucraina a început să exporte ceapă în România, ţară care, anterior, importa în mod activ acest produs din Republica Moldova, transmite Glavkom, citată de Rador Radio România.

„Românii cumpără ceapă din Ucraina deoarece stocurile acestui produs în Republica Moldova au început să scadă, iar prețurile au crescut” – a explicat Fedir Ribalko, un consultant internațional pentru fructe și legume, comerț și logistică.

„În momentul de faţă, prețul cepei în Ucraina rămâne stabil și variază între 10 și 15 hrivne/kg, adică 0,27-0,40 USD/kg, în funcție de calitate, regiune și dimensiunea lotului. În ultimele săptămâni, au apărut pe piaţă numeroase oferte pentru vânzarea de ceapă mică şi ceapă de slabă calitate, ceea ce cred că este rezultatul sortării produselor pentru expedieri la export şi aprovizionare către lanţul de supermarketuri. Prețurile pentru o astfel de ceapă nu depășesc 7 hrivne/kg (0,19 USD)” – a declarat şi Oleksandr Horev, expert internațional în cadrul Organizație pentru Alimentație și Agricultură.

Potrivit analiștilor, exportul de ceapă ucraineană către țările UE devine profitabil.

„Acest lucru confirmă încă o dată incredibilul – Ucraina a reușit să-şi restabilească producția de ceapă în doar un an, pierzând până la 80% din suprafețele și infrastructura pentru cultivarea, depozitarea și procesarea cepei în zonele sudice ale regiunii Herson, ca urmare a acțiunile barbare ale invadatorilor ruși” – se arată într-o analiză realizată în cadrul proiectului East Fruit. În opinia analiştilor, creșterea livrărilor de ceapă din Ucraina către țările UE poate susține prețul cepei pe piața internă, în special pentru produsele de înaltă calitate.

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană când vine vorba despre starea în care se afla infrastructura feroviară, trenurile și timpii în care sunt parcurse distanțele. În unele cazuri, însă, România este depășită chiar și de țări sărace, corupte și aflate în plin război, așa cum e cazul Ucrainei.

Vloggerul român Cosmin Avram s-a convins singur de acest lucru. El a străbătut cu trenul distanțe mari în Ucraina, în urmă cu câteva luni, și a remarcat că, deși sunt departe de a fi la standarde înalte, trenurile vecinilor noștri din Nord sunt superioare celor din România. De altfel, lucru observat de Cosmin, în Ucraina, țară agresată și bombardată zilnic de Rusia, trenurile nu au întârzieri, deși în unele cazuri și rețeaua feroviară a avut de suferit.

Clipul postat pe pagina sa de You Tube, 13 ore cu trenul în ucraina pe timp de război – CFR: Vecinii ne dau lecții!”, a adunat 110.000 de vizualizări, iar vloggerul are 164.000 de urmăritori.

La începutul clipului, Cosmin se pregătește de un drum lung, spre Kiev, via Liov.

„Mă aflu în fața gării din Cernăuți pentru că de aici plecăm spre Kiev. Traseul o să fie foarte lung pentru că am decis să facem o escală într-un alt oraș, Liov. Avem de mers undeva la șase ore până acolo, rămânem o noapte, după care ne continuăm traseul. Gara este foarte veche, a fost construită în anul 1907. Nu sunt foarte mulți oameni în gară, iar din câte am văzut sunt patru trenuri care circulă. Facem șase ore și am plătit 50 de lei pe bilet la clasa I. Chiar sunt curios să văd cum arată în interior. Nu mi se pare mult având în vedere că face undeva la șase ore. Dacă era să merg direct în Kiev de aici făceam în jur de 11-12 ore, doar că aceasta era varianta cea mai avantajoasă pentru mine în aceste zile”, a spus el.

Clasa I fără priză
Urcat în tren, românul constată că nu are priză, deși și-a luat bilet la Clasa I. Așa cum se va vedea ulterior, trenul compensează altfel acest neajuns.

„Cam așa arată cabina. Aici avem un pat, văd că sunt pentru 4 persoane. Am zis că lucrez în aceste șase ore, că editez, doar că nu avem priză. La asta chiar nu m-am așteptat. Clasa I fără priză. Singura priză este aici, lângă baie, pe hol”, a adăugat el.

Dacă multe dintre trenurile care circulă în România sunt murdare, lucrurile par să stea cu totul altfel în Ucraina.

„Trenul este curat. În 10 minute ar trebui să plecăm și vor fi șase ore interesante, fără priză. Și am plecat la timp, niciun minut întârziere. Până acum trenul este foarte ok, puțin cam zgomotos, avem aer condiționat, singura problemă este că nu avem priză, iar doamna cu care sunt în compartiment are de mers 17 ore, asta în condițiile în care nu are și întârziere. Merge până în Odessa. Ocolesc foarte mult aceste trenuri acum, nu știu dacă este din cauza situației actuale sau pur și simplu așa este traseul. Din Cernăuți, în loc să te duci direct spre Odessa, ocolești. Faci un ocol prin Liov, iar de acolo alte câteva ore până în Kiev și din Kiev te duci în jos spre Odessa”, mai spune el.

La fel de curată i s-a părut și baia, care l-a surprins. „Haideți să vedem și baia. Este spațioasă, hârtie, săpun, dar ce-i drept, nu miroase urât. Avem aerisire peste tot. Te așezi pe toaletă, ai aerisire. Priviți aerisirea, foarte ingenioasă instalația, direct afară. Este pentru prima dată când văd asta.”

A continuat apoi: „Avem aer condiționat, alarmă de incendiu, lumină, văd umerașe. Abia acum am înțeles eu de ce în momentul în care trenul oprește în gară, toaleta este încuiată. Nu mi-am dat seama până acum. 17 ore până în Odessa, vă dați seama? Asta în condițiile în care facem 13 ore cu avionul până în Asia. Se pare că trenul nostru va deveni mai lung. Mai vin zece vagoane. Acum înțeleg de ce facem șase ore. Cred că avem mai bine de jumătate de oră de când stăm în gară.”

După cinci ore și jumătate, el a ajuns la o primă destinație. Aici, soldați înarmați până în dinți vegheau pentru a preveni orice atentat sau atac rusesc. „Gata, am ajuns. Cinci ore și jumătate. Cât este de mare gara, nu mă așteptam la așa ceva. O să filmez doar cu telefonul pentru că în această situație, filmatul trenurilor este un subiect ceva mai sensibil. Vedeți câtă lume așteaptă să urce în tren. Toți acești oameni merg către Kiev, după care Odessa. Dacă până acum soldații din Cernăuți nu aveau arme, aici sunt înarmați până în dinți”, a mai afirmat el.

Prețuri mici
Cosmin s-a cazat într-un hotel aproape de gară, 35 de euro pe noapte cu mic dejun inclus, un preț sensibil mai mic ca în România. Ce-i drept, salariile sunt mici, iar sărăcia, la fel ca și corupuția e mare în Ucraina.

„Parcă m-am cazat într-un castel. Prețul este mic din punctul meu de vedere, în condițiile în care am făcut cazarea pe loc, nu am rezervat dinainte. Bănuiesc că cererea nu este atât de mare, de aici și prețurile așa de mici. Cu toate că orașul este plin, foarte multă lume afară.”

La plecare, în gară a găsit aceeași forfotă. „În gară este o aglomerație de nedescris. Cred că acest lucru se întâmplă pentru că sunt foarte puține trenuri. Oameni care au fost pe front și s-au întors răniți, după prânz vine și ploaia. Gara este foarte mare și foarte importantă. Aici avem un spațiu pentru depozitarea bagajelor. Mii de oameni trec prin această gară zi de zi. Plecăm la 15.50 către Kharkiv.”

Trenurile sunt toate vechi, dar decente. „Am făcut bine că mi-am comandat biletul online de această dată. Priviți coada. Sunt trenuri inclusiv spre Herson, spre Donețk. Haideți să vă arăt gara. Aici ne îndreptăm spre un peron. Cam așa arată. Toate trenurile par vechi. Cred că și acesta este unul dintre motivele pentru care faci atât de mult cu trenul. Pe lângă faptul că și distanțele sunt lungi. Totuși, avem de parcurs 600 de kilometri. Ne așteaptă un drum foarte lung.”

Apă potabilă gratis în tren
Surprinzător, în tren se găsește apă potabilă gratis. „Am urcat în tren. Arată nou, arată ca celălalt, nu este mare diferență. Se pare că aici avem priză. De aici ne putem lua apă, este gratis. Putem cumpăra cafea și ceai. Trenul merge cu viteză, dar distanța este foarte mare, motiv pentru care facem 7 ore. Baia în aest tren este diferită. Este cât se poate de normală, arată bine. Nici în acest tren nu pot lucra pentru că priza pe care o avem în compartiment nu funcționează”, a adăugat el.

La final, el a ajuns la destinație, la Kiev, fără nicio întârziere. O lecție pentru CFR, în condițiile în care trenurile care străbat distanțe lungi, spre exemplu Cluj – București, au mai mereu întârziere.

„Am ajuns în gară fără pic de întârziere. Nici măcar un minut de întârziere. 600 de kilometri mers perfect. O lecție pentru CFR. Să mergi 600 de kilometri și să nu ai nici măcar un minut de întârziere. Asta da! Acum trebuie să caut hotel, am zis că fac asta în tren, dar până aici nu am avut semnal. Șapte ore fără internet. Asta da detoxifiere.”

Gara l-a impresionat din nou. În schimb, taximetriști au aceleași apucături precum mulți dintre cei de la Gara de Nord și încearcă să profite de pe urma străinilor, chiar dacă țara lor supraviețuiește doar datorită ajutorului primit din exterior.

„În sfârșit o gară mare, arată cum trebuie să arate. Este ora 11 fără un sfert noaptea și gara este aproape plină. Foarte multă lume. Poze cu soldați peste tot. Priviți cât este de mare gara. Nu găsesc taxi să mă ducă la hotel. Hotelul este la 3 kilometri și Uberul nu vrea să ia comanda, iar taxiul pentru 3 kilometri îmi cere 50 de euro. Tot Uberul m-a scos din încurcătură, cu 6 euro m-a adus. Sunt aproape de centru, această cameră a costat incredibila sumă de 38 de euro pentru două nopți”; a încheiat Cosmin Avram.

Jurnalistul Ion Cristoiu comentează acid protestele transportatorilor din România, despre care spune că sunt generate în mare parte de nemulțumirile față de facilitățile slugarnice pe care statul nostru a ajuns să le acorde Ucrainei.

„Dacă puterea e deșteaptă, folosește această mișcare de protest în interesul ei și al României. Demonstrații ale fermierilor au avut loc și în Polonia, cu blocarea granițelor, și în Germania și au loc și la noi. Jumătate din revendicărole lor vizează slugărnicia noastră față de Ucraina.

Continuă lovitura dată fermierilor români de invazia de cereale din Ucraina. Din câte știu eu, din 500 de camioane care intră în România să ajungă las granița de Vest, 50 se pierd pe drum. Adică, se vând la negru.

A doua revendicare vizează diferența uriașă dintre tratarea românilor și ucrainenilor. Ucrainenii, la vamă, trec fluierând și scot limba la noi. Proștii de la vamă, mămăligari români, zic că ăștia-s ucraineni, sunt cu Ciolacu, cu Iohannis și nu îi controlează”, comentează Ion Cristoiu.

Fermierii din Suceava și Botoșani care protestează cu tractoare au decis să blocheze vama Siret, cea prin care tranzitează cele mai multe camioane care aduc marfă din Ucraina, mai ales cereale, anunță AgroInteligența.

Agricultorii suceveni speră să primească „întăriri” și din alte județe din regiune în care mobilizarea din ultimele două zile a fost mai mare.

Potrivit sursei citate, încă de joi seara, agriculturii s-au mobilizat în mai multe județe din țară. Din informațiile Agrointeligența, pentru zilele următoare, una dintre deciziile luate de fermieri este de a bloca vama Siret, punctul de frontieră prin care intră în țară cele mai multe camioane care transportă mărfuri agricole, mai ales cereale, din Ucraina.

Una dintre marile nemulțumiri ale fermierilor români este legată de importurile din Ucraina care nu doar că au acaparat și blocat portul Constanța, dar au și prăbușit prețurile în zona Mării Negre pentru produsele agricole.

Vă reamintim că și pe 7 aprilie anul trecut, câteva sute de fermieri cu utilaje agricole s-au deplasat cu tractoarele spre Vama Siret pentru a se solidariza cu un protest de amploare ce s-a desfășurat la nivel național. Fermierii de la mai multe asociaţii şi-au început atunci deplasarea spre Vama Siret pe E 85, dar au fost redirecţionaţi de poliţişti din cauza blocajelor, continuându-şi deplasarea pe drumul judeţean prin Dărmăneşti – Şerbăuţi, dar şi pe DN 29 A, prin Adâncata – Zamostea – Grămeşti.

Publicatia ucraineana Odessa Journal anunta ca „Romania construieste rapid un coridor de transport pentru Ucraina”. Jurnalistii se refera la Autostrada Moldovei.

Articolul nu are si alte comentarii ci doar publica imaginea de mai jos, o captura cu traseul Autostrazii Moldovei.

In 2024, tronsoanele din Autostrada Moldova (A7), care se intind pe 335 de kilometri, au primit cei mai multi bani. Zece din cele 13 tronsoane din A7 au fost contractate si vor fi executate de firmele lui Dorinel Umbrarescu, considerat cel mai performant constructor din Romania, se arata intr-o analiza publicata recent de Adevarul.

Bugetul Ministerului Transporturilor este, in acest an, mai mare cu aproximativ 30 de miliarde de lei fata de 2023. O buna parte din bani vor fi folositi pentru lucrarile la autostrazi si drumurile expres. Cea mai mare suma a fost alocata lucrarilor de pe tronsonul Bacau – Focsani, aproximativ 1,15 miliarde de lei, pentru tronsonul Bacau – Pascani au fost alocati 822 de milioane de lei, pentru Buzau – Focsani, 802 milioane de lei si pentru Ploiesti – Buzau, 793 de milioane de lei. Firmele lui Dorinel Umbrarescu (UMB), care au in executie aproape 260 de kilometri din A7, vor primi in acest an peste 2,5 miliarde de lei pentru a fi in grafic cu lucrarile.

In comparatie, unele portiuni de autostrada din tara, care sunt in executie, vor primi mai putini bani ca in 2023. A1 Sibiu – Pitesti va primi 1,13 miliarde de lei, fata de 1,38 miliarde de lei, in 2023, A3 Autostrada-Transilvania va primi 909 milioane, fata de 1,6 miliarde de lei, in 2023, dar in schimb cresc alocarile pentru A1 Lugoj – Deva, de la 32 la 400 de milioane de lei si A13, portiunea Sibiu – Fagaras, de la 19 la 391 de milioane de lei

Lucrarile la A7-Autostrada Moldovei trebuie sa fie finalizate pana in 2027, pentru a nu se pierde finantarea europeana. La final, ea va conecta Marea Neagra, prin A2 si A0, cu Vama Siret si autostrazile din Ucraina, pana in Polonia, unde se va intersecta cu cel mai important proiect de infrastructura al Europei Centrale si de Est -”Via Carpatica”-, o autostrada care va face legatura intre Marea Mediterana, Marea Neagra si Marea Nordului.

Coridorul va traversa Grecia, Bulgaria, Romania ( prin Calafat, Timisoara, Arad-Oradea), Ungaria, Slovacia, Polonia si Lituania ( potrivit forsal.pl). Atat ”Via Carpatica”, cat si Autostrada Moldova, care face parte din Coridorul 9 Pan European, vor imbunatati traficul de marfuri din Constanta si Bucuresti cu restul Europei.

Traficul de marfuri spre si dinspre Vama Siret s-a aglomerat de la inceperea razboiului din Ucraina, aceasta ruta fiind una dintre cele mai tranzitate penru transportul cerealelor pe cale terestra. Finantarea venita prin PNRR pentru A7 repune practic si regiunea Moldovei pe harta tarii, cu un impact semnificativ pentru dezvoltarea economica.

Potrivit informațiilor din Știri Suceava, Aurora Multimarket are planuri mari pentru extinderea sa în România, estimând deschiderea a încă 70 de magazine începând cu anul viitor. În prezent, lanțul ucrainean de supermarketuri gestionează 7 magazine, dintre care patru sunt situate în județul Suceava – două în Fălticeni și două în reședința de județ.

Celelalte trei locații se găsesc în Iași, Botoșani și Bacău. Se pare că expansiunea nu se oprește aici, cu planuri de a intra și pe piața din Republica Moldova. Potrivit The New Voice of Ukraine, primul magazin ar putea fi deschis cel mai devreme la finalul anului 2024.

Pe lângă planurile mari în România, Aurora Multimarket intenționează să-și extindă rețeaua și în Ucraina, cu planuri pentru încă 400 de magazine. Se preconizează că noile magazine vor avea un format diferit, fiind mai mari, cu o suprafață extinsă de aproximativ 400 de metri pătrați. Comparativ, magazinele actuale au suprafețe de 150 de metri pătrați. Compania Aurora România SRL a fost înființată în februarie 2023 pentru a susține această expansiune.

Cu o experiență de 12 ani în domeniu, Aurora Multimarket deține peste 1.100 de unități în Ucraina și își are biroul principal de asistență în orașul Poltava, având peste 1.200 de angajați.

Ucraina a ignorat cu desăvârșire solicitările ministrului Agriculturii, Florin Barbu, care încerca să limiteze importurile masive de zahăr în România, încurajând astfel o dublare a cantităților de zahăr importate. Zahărul ieftin, subvenționat de statul ucrainean și provenind de acolo, a invadat piața românească, generând o concurență neloială față de producția internă.

Pentru a rezolva această problemă, ministrul Barbu a intervenit la omologul său ucrainean într-o încercare de a reduce invazia de zahăr pe piața românească. Din păcate, rezultatul a fost contrar așteptărilor, cu importuri crescute și mai accentuate.

Recent, organizațiile cultivate de sfeclă au adus această problemă în atenția ministrului Agriculturii, exprimând îngrijorări serioase legate de impactul importurilor masive de zahăr din Ucraina asupra producției interne. Statisticile arată că, până în luna septembrie 2023, România importase deja 130.000 de tone de zahăr din Ucraina, depășind cu mult producția internă estimată de aproximativ 110.000 de tone pentru același an.

Directorul executiv al Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, Mihail Dumitriu, a relatat că în urma intervenției ministrului Barbu, care ar fi trebuit să rezolve problemele legate de importurile excesive de zahăr, lucrurile s-au agravat. Importul haotic și la prețuri derizorii de zahăr ucrainean a determinat scăderea dramatică a prețului zahărului românesc, afectând negativ producătorii autohtoni.

Este de menționat că și alte țări europene, cum ar fi Germania, Olanda și Franța, au fost confruntate cu aceleași oferte de zahăr ieftin din Ucraina, însă au refuzat să accepte importurile datorită politicii lor protecționiste.

Mai mult, autoritățile din alte țări precum Polonia, Ungaria și Slovacia au luat deja măsuri pentru a restricționa importurile de zahăr ucrainean. Slovacia, prin intermediul unui decret al Ministerului Economiei din 29 noiembrie 2023, a interzis în mod explicit importul de zahăr din Ucraina, iar România rămâne una dintre puținele țări care continuă să permită acest lucru, ignorând impactul devastator asupra industriei zahărului la nivel local.

Constantin Costaș, un etnic român din regiunea Cernăuți, este cel mai tânăr student al Universității din Suceava, relatează agenția Bucpress.

El a absolvit, în vara acestui an, studiile la Liceul „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi, cu predare în limba română, înscriindu-se la universitatea din Suceava pe locurile rezervate românilor din Ucraina.

Pentru că studiile liceale în Ucraina includ doar 11 clase, Constantin Costaş a devenit student cu un an şi trei luni înainte de majorat.

„Sunt uimit de ce mi se întâmplă. Înainte credeam că şcoala şi universitatea sunt acelaşi lucru, dar acum observ cât de mult diferă. Simt că am multe de învăţat şi de înţeles. Am un avantaj în timp, dacă totul se termină cu bine. S-ar putea să fiu nu doar cel mai tânăr student, ci şi cel mai tânăr absolvent, ceea ce mă va ajuta să câştig câţiva ani în plus. Am dobândit mai multă încredere în mine. Înainte credeam că diferenţa de vârstă o să mă împiedice să mă integrez, dar n-aş putea spune că simt o mare diferenţă între mine şi colegii mei”, a declarat, pentru Agerpres, Constantin Costaş, care este câştigătorul ediţiei din 2023 a Olimpiadei de Limba română din Ucraina.

Ucraina nu doar că nu renunță la sintagma de „limbă moldovenească”, așa cum a promis Kievul și cum s-a lăudat Bucureștiul, dar tipărește manuale școlare în așa-zisă „limbă moldovenească” și organizează olimpiade școlare.

Potrivit unui Ordin emis de Ministerul Educației și Științei din Ucraina, în anul școlar 2023-2024 se vor organiza două olimpiade școlare distincte în Ucraina, de limbă română, și, respectiv de „limbă moldovenească”.

„Ordinul este redactat, semnat și publicat la 3 săptămâni de la vizita președintelui Zelenski la Bucureși (10.10.2023) și la nici două săptămâni de la ”jubilarea” românească de la Kiev, când se anunța renunțarea oficială a Ucrainei la folosirea sintagmei ”limbă moldovenească”.

(…) Anume în această manieră a acționat ministerul de resort în ultimii 25 de ani, și se pare că nu se grăbește să se lepede de mantaua totalitaristă, în ce privește recunoașterea denumirii științifice a limbii române și pentru școlile seculare românești din raioanele basarabene ale regiunii Odesa”, a semnalat, pe Facebook, Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa.

Remintim că tot Anatol Popescu a atras atenția că în Ucraina se tipăresc în continuare manuale de limba și literatura moldovenească, după cum a relatat RostOnline.

Referitor la acest subiect, premierul Marcel Ciolacu a declarat la un post de televiziune că știrea despre manualele în limbă moldovenească „l-a umplut de nervi” și „nu l-a mai luat somnul”., potrivit Agerpres.

Pe de altă parte, Ciolacu a menționat că, potrivit înţelegerilor convenite cu autorităţile de la Kiev, Ucraina a recunoscut „limba română ca limbă oficială a minorităţii române pe teritoriul său”, adăugând că implementarea totală a deciziilor în acest sens este îngreunată, momentan, de faptul că ţara vecină este în război.

România aloca sume semnificative pentru cheltuieli militare, în ciuda eforturilor Guvernului de a limita bugetul instituțiilor la media cheltuielilor din perioada ianuarie-septembrie.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a devenit protagonistul unui amplu proces de suplimentare a plafoanelor bugetare, solicitând pentru luna noiembrie o sumă exorbitantă de 21 miliarde de lei. Această cerere depășește cu mult totalul alocat celor mai importante programe naționale de investiții pentru întregul an 2023, care s-a ridicat la doar 8,4 miliarde de lei.

Comparativ, fondurile alocate Programului Național de Construcții de Interes Public sau Social au fost de 6,8 miliarde de lei pentru întregul an 2023, în timp ce Programul Anghel Saligny, destinat investițiilor în infrastructură precum drumuri, canalizări și alimentări cu apă, a primit doar 1,6 miliarde de lei. Aceste cifre evidențiază o disproporție semnificativă în alocarea resurselor, cu MApN beneficiind, doar pentru luna noiembrie, de un buget ce depășește cu mult aceste programe esențiale.

Motivația MApN pentru această alocare bugetară masivă în luna noiembrie include diverse cheltuieli, precum asigurarea facilității de instruire a piloților pentru operațiunile cu aeronave F-16 la Baza 86 Aeriană Borcea, achiziția de muniție, costurile misiunilor interne și externe, echipamente speciale de protecție, servicii de pază, mentenanța tehnicii militare, materiale sanitare, dezinfectanți, hrană, servicii de telecomunicații, polițe de asigurare auto, consumabile lunare de apă, energie și gaze, precum și carburanți și lubrifianți necesari tehnicii militare și activităților internaționale desfășurate în România.

De asemenea, se solicită sume suplimentare pentru diverse echipamente militare, inclusiv transportoare blindate, modernizare de arme și sisteme de apărare, evidențiind o gamă largă de necesități tehnologice și operaționale.

Pe de altă parte, programele naționale esențiale, precum cel de investiții „Anghel Saligny” și construcțiile de interes public sau social, primesc doar sume modeste în comparație cu necesitățile MApN. Guvernul alocă doar 300 milioane de lei pentru Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” și doar 200 milioane de lei pentru construcțiile de interes public sau social.

În concluzie, cheltuielile uriașe pentru armament, în special cele solicitate de MApN pentru luna noiembrie, ridică semne de întrebare cu privire la prioritățile bugetare ale țării, cu programele esențiale primind doar “firimituri” în comparație cu nevoile militare.

Mănăstirile Bănceni și Sfânta Xenia din Ucraina sunt înconjurate de soldați. Pomeniți la rugăciune pe Vlădica Longhin cu obștea! Au nevoie de susținere mediatică.

Mănăstirea Bănceni, tocmai a fost înconjurată de o armată cu mitraliere. Mitropolitul Longhin nu mai știe ce să facă și cheamă soldații să-l împuște.

În mănăstire trăiesc peste o sută de călugări și zeci de călugărițe care au grijă de 450 de copii abandonați, dintre care 50 sunt grav handicapați. Au blocat toate conturile mănăstirii și amenință că vor lua toți copiii.

Rugați-vă pentru episcopul Longhin și călugării și călugărițele sale.

În cadrul luptei împotriva „dezinformarii” și a războiului hibrid pe care guvernul pro-european îl acuză pe Moscova, Moldova anunță blocarea a aproximativ douăzeci de site-uri media rusești, scrie  Le Monde.

Într-un decret publicat pe internet, serviciile de informații au anunțat că au dispus „blocarea imediată” a 22 de site-uri care transmit, potrivit acestora, informații false, inclusiv cele ale Russia Today (RT) și ale presei de stat VGTRK. Aceste mass-media „sunt folosite în războiul informațional împotriva Republicii Moldova, condus de agresor”, au spus aceștia.

Autoritățile moldovenești au interzis deja, în iunie 2022, difuzarea emisiunilor de știri rusești la radio și televiziune. Numai filmele, serialele, programele muzicale și emisiunile de divertisment rusești sunt acum permise.

De asemenea, l-au expulzat în septembrie pe directorul local al agenției ruse de presă Sputnik, acuzând presa de „minciuni și propagandă” . Apoi Kremlinul a protestat împotriva „persecuției” presei ruse în această țară și l-a chemat pe ambasadorul Republicii Moldova în Rusia.

De la începutul ofensivei ruse, președintele pro-european Maïa Sandu a criticat în mod regulat ingerințele și încercările de răsturnare orchestrate, potrivit acesteia, de Rusia. Fosta republică sovietică de 2,6 milioane de locuitori, situată între România și Ucraina, a primit anul trecut statutul de candidat oficial.