“Jurnalism înseamnă să publici ceea ce cineva nu vrea să fie publicat. Orice altceva e publicitate.” - George Orwell

DETALII AICI.

mancare

  • Ce ne dau nenorociții ăștia să mâncăm: carnea proaspătă cumpărată din supermarket conține bacterii multirezistente la antibiotice

    carne supermarket

    Supermarketul continuă să rămână locul preferat de cumpărături pentru români, în special când vine vorba despre produse alimentare. Fluxul mare de cumpărători zilnic reprezintă pentru majoritatea clienților garanția că vor achiziționa produse proaspete. Carnea proaspătă se numără printre produsele cel mai des achiziționate.

    Un experiment realizat de Gabriel Păun, cunoscut militant pentru drepturile animalelor, dă serios de gândit cu privire la ceea ce consumăm. Păun, care este directorul Animals International, susține că a cumpărat mai multe produse din carne proaspătă dintr-un supermarket din România și, în urma testelor realizate într-un laborator din Austria a descoperit o situație îngrijorătoare. 6 din 7 probe conțin bacterii rezistente la antibiotice și în unele cazuri și mai grav, bacterii multizesistente la antibiotice.

    “Am cumpărat 7 produse diferite din carne proaspătă de la un supermarket din România pe care le-am dus pentru analize la un laborator. În România am fost recunoscut și în consecință dat afară, căci autoritățile nu protejează consumatorii, ci producătorii. Așa că, respectând protocolul de prelevare probe și transport, am bătut drumul până la AGES, laboratorul federal din Austria. Integritatea probelor a fost verificată și acestea analizate pentru bacterii rezistente la antibiotice.

    Adică acele bacterii pe care le mănânci odată cu mâncarea și pentru care nu mai există leac. Nu mai există leac pentru că doctorii și veterinarii idioți au administrat oamenilor și animalelor antibiotice atunci când nu era cazul. Bacteriile și-au făcut rezistență, iar omul nu a mai inventat niciun antibiotic de niște zeci de ani. Cel mult au schimbat ambalajele și actualizat numele comercial al antibioticului, dar nu și substanța activă”, spune Păun.

    “7 probe am dus la analizat. Toate produse în România. Nici nu m-am mai obosit să analizez cantitativ reziduurile de antibiotice pentru că se știe deja că se dau cu ‘polonicul’ și le-am găsit în analizele calitative. Așa că am testat direct bacteriile rezistente la antibiotice. De ce 7 probe? Îmi place cifra 7. Nu e nici mult, nici puțin. Aș fi dus mai multe dar analizele sunt ale naibii de scumpe. Rezultatele? Șocante pentru sănătatea publică, dar nu surprinzătoare pentru condițiile inumane în care trăiesc animalele de fermă (densitate, igienă etc). De obicei vomit și plâng atunci când intru într-o fermă.

    Așadar, rezultatele: 6 din 7 probe conțin bacterii rezistente la antibiotice și în unele cazuri și mai grav, bacterii multizesistente la antibiotice (E-coli și stafilococul auriu), după cum urmează:

    1. Hamburger de vită ambalat.
    Conține Staphylococcus aureus (MRSA)

    2. Piept de pui dezosat
    Conține ESBL-/AmpCbildende E. coli și Methicillin-resistenter Staphylococcus aureus (MRSA)

    3. Carne amestecată / tocată de porc și vită
    Conține Methicillin-resistenter Staphylococcus aureus (MRSA)

    4. Pulpe de pui
    Conține ESBL-/AmpCbildende E. coli

    5. Cârnați de porc
    Conține atât ESBL-/AmpCbildende E. coli cât și Methicillin-resistenter Staphylococcus aureus (MRSA)

    6. Pulpă de pui cu piele și os
    Conține ESBL-/AmpCbildende E. coli”, a scris Gabriel Păun în postarea sa de pe Facebook, distribuită deja de câteva sute de persoane.

  • Dr. Adrian Cacovean: Otrăvirea mâncării prin Codex Alimentarius + Războiul împotriva creșterii porcilor în gospodăriile mici

    codex alim

    Au stricat și otrăvit mâncarea prin Codex Alimentarius, tratamente injectabile direct în carne și nu le ajunge. Nici să ne creștem noi animalele nu ne mai lasă și inventează legi care să lovească producătorul casnic, mergând până la uciderea animalelor în propria gospodărie pe motiv de molime. Concurența între marele producător și producătorul casnic nu mai există acum.

    La viu porcul costă maxim 20 lei kilogramul. La 100 kg ar fi cam 2000 RON și ar ajunge la o familie tot anul. Nu costă mult, dacă socotești că cineva i-a umplut burta de două ori pe zi un an, a strâns după el zilnic. Dacă împarți 2000 RON la numai 300 zile rezultă fantastica sumă de 6,6 lei pe zi plata pentru adunarea a câteva kile de rahat de porc pe zi plus gătirea a două găleți de lătură plus costul bucatelor băgate în lătură plus prețul combustibilului! Nu știu câți dintre cititorii acestei postări ar face munca asta, gătitul a 2 găleți de lătură, spălatul gunoiului făcut de porc și a recipienților lăturii (oala de fiert plus găleata de transport) pentru suma de 6,6 lei pe zi.

    Mai adăugați costurile conținutului lăturii și ale energiei termice și cele ale spălării hainelor cu care mergi să faci curat la porc în coteț și faptul că miroase rău de la o poștă cotețul și miroși și tu după ce ai intrat să faci curat în coteț oricât te-ai spăla. Nu-i mare afacere crescutul porcului în gospodărie. Dacă tot te-ai încurcat cu unul, măcar să crești unul pentru copii de la oraș și poate încă unul-doi să îi vinzi să mai recuperezi ceva din costuri. Asta merită dacă ai pământ pe care îl lucrezi și ai porumb, sfeclă, cartofi etc care sunt cultivate de tine, în loc să se strice că nu ai cui le vinde sau să le vinzi pe nimic, măcar le dai animalelor din propria gospodărie.

    Dar nenorociții care conduc acum România nu vor nici asta, că cifra de afaceri a străinilor care vând produse animale aici mai poate fi rotunjită și lor li se pare că încă găsim soluții să ocolim mâncarea lor otrăvită!

    via dr. Adrian Cacovean

  • Mâncarea de la raft, tot mai scumpă

    supermarket 1 696x392 1 jpgMarcel Boloș, Ministru al Economiei şi Finanţelor din România, a transmis că retailerii care nu au respectat prețurile la alimentele de bază au primit amenzi cu o valoare totală de 4 milioane de lei.

    Un operator economic din domeniul distribuției de legume-fructe a fost sancționat de inspectorii antifraudă cu o amendă de două milioane de lei din cauza depășirii în mod repetat a cotei de adaos comercial prevăzută de ordonanță.

    Operatorul economic este un furnizor pentru marile lanțuri de magazine și hypermarket-uri.

    Încă o tură de plafonare?

    Ministerul Agriculturii ar urma să vină săptămâna viitoare cu o propunere privind prelungirea schemei de plafonare a prețurilor la alimente de bază.

    Rămâne de văzut dacă această eventuală prelungire va avea efectul scontat, la raft, pentru că, până acum, plafonarea parcă a funcţionat invers.

    Mâncarea s-a scumpit, nu s-a ieftinit. Din ce motiv?

    Din cauză că unii comercianţi n-au respectat pragurile de la plafonarea preţurilor, dar şi din pricina scumpirii benzinei şi motorinei.

    Preţurile alimentelor au crescut cu 10,4% faţă de septembrie 2022, cele ale mărfurilor nealimentare, cu 6,7%, în timp ce serviciile s-au scumpit cu 12,1%.

    Faţă de luna august, preţurile de consum au crescut cu 0,8%, în condiţiile în care alimentele s-au scumpit cu 0,3%, mărfurile nealimentare cu 1% şi serviciile cu 1,1%.

    Se promit noi plafonări, de Crăciun

    Preţurile alimentelor au crescut pentru majoritatea produselor, cartofii înregistrând o creştere de 6,7%.

    Au mai crescut preţurile la detergenţi (+2,3%), cărţi, ziare şi reviste (+3,6%) şi combustibili (+2%).

    S-au scumpit serviciile de apă, canal şi salubritate (+3%), electricitate (+1,6%), chirii (+2%), transportul aerian (+2,8%), servicii poştale (+7,5%).

    Dar Guvernul de promite o nouă plafonare care să funcţioneze înainte de Crăciun, astfel încât românii să-şi facă aprovizionările la preşuri decente, pentru masa de Sărbători.

  • Suma impresionantă pe care o plătește CRBL pentru școala fiicei sale. „Foarte mulți bani, fără transport, mâncare”

    Invitat în podcastul lui Jorge, CRBL a dezvăluit detalii despre cariera lui, dar nu s-a ferit nici să aducă în discuție viața de familie. Artistul a spus că și înainte să părăsească România, în urmă cu câțiva ani, fiica lui mergea tot la o școală privată.

    De ce preferă CRBL să plătească atât de mult pentru școala fiicei sale

    De curând, CRBL s-a întors alături de familia sa din Spania, iar Alessia a fost înscrisă la aceeași școală la care a învățat întotdeauna. Potrivit artistului, taxele școlare pentru un an școlar se ridică la aproape 15.000 de euro.

    „Foarte mulți bani. Cred că 15.000 s-a făcut anul ăsta. Fără transport, mâncare și alte lucruri. Este la ISB. Este la International School of Bucharest de la 5 ani. M-au luat, eram la Te cunosc de undeva, într-un sezon și a fost o discuție băiețească despre mașini și m-a luat că merg cu tractorul ăla, să-mi iau o mașină mai bună. Atunci am spus că pot să iau ce mașină vreau, mașina nu este nimic altceva decât un consumabil și aleg să plătesc pentru școala Alessiei mai mult decât pe mașina mea”, a spus CRBL.

    crbl-3Icon photoVEZI  GALERIA FOTOPOZA  1 / 7

    Ce hobby-uri are fiica lui CRBL

    La cei 13 ani ai săi, Alessia Ecaterina Andreianu, fiica lui CRBL, a preluat din pasiunile părinților săi, manifestând un interes deosebit pentru muzică și dans  având mereu dorința de a experimenta lucruri noi.

     „Îi place să cânte, să danseze, mai nou îi place să filmeze și să își editeze videourile, îi place tot ce ține de unboxing, îi place să citească, experimentează lucruri noi, cum ar fi să învețe să vorbească mandarină.Pot spune că îmi seamănă cumva”, a declarat CRBL despre fiica lui, potrivit Wowbiz.

    CRBL a declarat că nu se îngrijorează cu privire la deciziile pe care fiica sa le va lua în viitor.

    „Nu îmi fac griji ca alți tați de fete. Eu sunt convins că i-am dat o educație suficient de bună Alesiei încât să poată să ia cele mai înțelepte decizii în viață, dar anturajul are întotdeauna ceva de spus și… trebuie să greșească și ea ca să își primească lecțiile. Suntem aproape de ea în tot ceea ce face și o susținem”, a a mai precizat artistul într-un interviu acordat revistei VIVA.

    Citește și:

  • LUATI SI MANCATI! Carnea de porc, vândută pe jos într-o piaţă. Pofta buna!

    zP2oYMbetlc 3L

    Este nebunie în pieţe, cu patru zile înainte de Ajunul Crăciun. Iar cel mai căutat aliment este carnea de porc. Mare atenţie însă pe ce daţi banii, de graba clienţilor profită comercianţii. În hala uneia dintre cele mai mari pieţe din Capitală, puţini mai ţin cont de igienă. Carnea se vinde direct de pe jos. Nu se ştie de unde provine, nici cât e de proaspătă. Reporterii Observator au filmat nereguli grave. Şi au declanşat controale ample din partea autorităţilor.

    Într-una dintre cele mai mari hale de carne din Bucureşti, produsele care vor ajunge pe mesele clienţilor sunt ţinute pe jos, fără folie de protecţie, la îndemâna oricui vrea să pună mâna pe ele. De altfel, clienţii sunt liberi să atingă carnea fără mănuşi.

    În zarva cumpărăturilor de sărbători, unii comericanţi nu respectă nicio regulă. Nici de igienă, nici de etichetare, dar nici de depozitare. iar unii clienţi cumpără orice. Neregulile pe care le-am sesizat noi le-au sesizat chiar şi Inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului.

    Într-o singură razie, inspectorii ANPC au dat amenzi în valoare de 40 de mii de lei şi au retras de la comercializare peste 120 de kilograme de carne.

    “Dacă vorbim de produsele comercializate în vrac, pe eticheta produsului avem nevoie de denumirea produsului, de originea produsului, preţul şi cam astea sunt elementele de identificare. Dacă vorbim de produsele preambalate, începând de la producător, de la lista ingredientelor, de la lista de păstrare”, spune un reprezentant de la Protecția Consumatorului București.

    Controalele vor continua până la sfârşitul anului.

  • VESTE SOC: Scumpiri în lanţ în România, la mâncare, facturi sau carburanţi

    Ne aşteptă o iarnă scumpă, fie că vorbim de mâncare, facturi sau carburanţi. Benzina şi motorina vor atinge noi recorduri istorice. Deja plătim mai mult pentru pentru curentul electric şi pentru gaze, iar specialiştii spun că e doar începutul. Estimările lor arată că până la finalul anului vom da mai mulţi bani şi pentru coşul zilnic de alimente.

    vsc

    De câteva luni, şoferii văd cum preţul la pompă e în continuă creştere. Faţă de septembrie, pentru un plin de benzină plătim cu 2 lei şi 50 de bani mai mult. Iar pentru un plin de motorină, scotem şase lei în plus din portofele.

    Scumpiri în lanţ

    Pe lângă transport şi pentru confortul din case plătim deja mai mult. Gazele s-au scumpit de trei ori de la începutul anului. Dacă iarna trecută, pentru un apartament de trei camere cu centrală termică pe gaz, factura era de aproximativ 350 de lei, anul acesta ar putea creşte cu 18 lei. Şi veştile proaste continuă. Estimările specialiştilor din domeniul alimentar ne arată că un preţul unui kilogram de carne de porc va fi cu până la sase la sută mai mare de Crăciun.

    Eurostat a anunţat că România a avut cele mai mari scumpiri din Uniunea Europeană.

    În prezent un român scoate din buzunar pentru 10 ouă, 1 kilogram de brânză, 1 kilogram de carne de porc, o pâine și un litru de lapte aproximativ 50 de lei. Estimările arată, însă, că până la sfârșitul anului va cheltui pentru aceste produse mai mult de 55 de lei.

  • INCREDIBIL dar ADEVARAT! Povestea ROMÂNILOR care AU DECIS SA NU MAI CUMPERE MÂNCARE DIN SUPERMARKET

    Clujenii care nu mai cumpara de la supermarket

    Dan şi Adela Fofiu Sânpetreanu locuiesc în Cluj-Napoca și au decis să nu mai cumpere mâncare din supermarket. În sezonul rece se bazează pe conserve de legume pe care le prepară singuri, iar în rest se bucură de legume pe care le cumpără direct de la fermele de familie din zonă.

    ”În urmă cu 5-6 ani am văzut un film documentar despre modul de producere a alimentelor, în special a cărnii, în ferme cu mii de animale, despre industralizare şi m-am speriat, iar ulterior am ajuns să mă întreb ce mâncăm noi de fapt? Am conştienzat că problemele vin de la lanţul de producţie şi distribuţie al alimentelor şi atunci am căutat soluţii alternative despre cum poţi obţine hrană naturală, nu procesată industrial. Împreună cu soţia mea, am renunţat în urmă cu trei ani să mai cumpărăm alimente din supermarket-uri şi am descoperit o alternativă de aprovizionare, direct de la producătorii locali. Există la Cluj-Napoca lanţuri scurte alimentare care leagă direct producătorul de consumator. Suntem membri ai unei Asociaţii de Susţinere a Agriculturii Ţărăneşti (ASAT) în care mai multe familii suntem partenerii unei fermiere din Gârbău care produce legume ecologice”, a declarat pentru Mediafax Dan Fofiu Sânpetreanu.

    El a explicat că fiecare familie întocmeşte un contract cu fermiera respectivă în care se angajează că pe parcursul anului o vor susţine financiar, cu 100 de lei de familie pe sezon, pentru cultivarea unei suprafeţe de teren cu legume ecologice, plata seminţelor şi a lucrărilor agricole, iar aceasta le livrează produsele.

    ”Primim patru coşuri pe lună cu legume – spanac, mazăre, ceapă, cartofi, roşii, morcovi, castraveţi, salată, dovlecei, şi ne rămâne suficient să punem pe iarnă, iar cămara ne este plină cu conserve puse de noi acasă. Avem roşii la borcan, compoturi de fructe, ciuperci uscate sau congelate, avem pesto făcut din leurdă şi borcane cu ceaiuri din plante locale şi condimente. La recomandarea fermierei putem lua din sat carne, lapte, ouă. Pâinea o cumpărăm, dar avem în plan să luăm grâu şi să avem făina noastră. În mediul urban avem resurse pe care nu ştim să le folosim. Din copacii aflaţi pe domeniul public strângem flori de salcâm, măceşe, flori de soc, corcoduşe, prune şi nuci pe care fie le uscăm, fie le transformăm în compot sau dulceaţă şi le consumăm. Alternativa la supermarket este să cumperi de la producătorul local pe care îl cunoşti, în care ai încredere, ştii de unde provin produsele”, a menţionat Dan Fofiu Sânpetreanu.

    Sânpetreanu îşi aminteşte de vremurile când mergea la cumpărături la supermarket şi când cheltuia excesiv pe produse alimentare pe care, o parte, le arunca ulterior, astfel că a ajuns acum şi să lupte împotriva risipei alimentare.

    ”Un astfel de supermarket nu este făcut să cumperi puţin şi ce-ţi trebuie. Noi am reuşit o schimbare de mentalitate”, a explicat Sânpetreanu.

  • Jamie Oliver a CASTIGAT PROCESUL cu McDonalds! Mancarea lor NU ESTE COMESTIBILA!

    mcds

    Jamie Oliver a câștigat procesul împotriva lanțului de restaurante de tip fast-food McDonald’s reușind să demonstreze că produsele respective nu sunt comestibile.

    Procesul nu a fost unul de tip juridic, ci moral, bucătarul reușind să creeze presiunea socială de care era nevoie pentru ca McDonald’s să elimine o substanță nocivă organismului uman din procesul de preparare a hamburgerilor.

    Bucătarul a demonstrat în cadrul mai multor emisiuni televizate și documentare felul nesănătos în care sunt gătite produsele McDonald’s și, cel mai important, faptul că lanțul de restaurante fast-food folosește hidroxid de amoniu pentru a transforma carnea stricată în hamburgeri ce par a fi comestibili.

    Conform bucătarului, carnea folosită de McDonald’s este din cel mai ieftin tip de carne destinat câinilor. Ca urmare a acțiunilor lui Jamie Oliver, reprezentanții McDonald’s au anunțat că vor schimba rețeta și vor elimina hidroxidul de amoniu din procesul de preparare a hamburgerilor.

    O altă inițiativă a celebrului chef a fost să demonstreze felul în care același lanț de restaurante prepară faimoasele Chicken McNuggets. Se pare că acestea sunt gătite din resturile dintr-un pui (grăsimea, pielea și organele interne), care sunt procesate și apoi prăjite, conform toptabu. Sursa: Loon.ro

  • “Lenea e cucoană mare”: Jumătate dintre beneficiarii cantinei sociale au renunțat la hrană când au aflat că trebuie să muncească în folosul comunității

    tigan-2

    Mai bine nemâncat decât ostenit de muncă. Așa pare să-și fi spus jumătate dintre beneficiarii candinei sociale din Deva.

    După ce autoritățile locale au anunțat că cei care primesc mâncare în mod gratuit trebuie să ajute comunitatea, tiganii hunedoreni au preferat să găsească alte surse de venit ori să stea nemâncați.

    Numărul de ore de lucru crește proporțional cu numărul de porții pe care le solicită beneficiarul. Pentru două porții cineva trebuie să lucreze 50 de ore, pentru trei – 75, iar pentru cinci sau mai multe se ajunge la 250 de ore prestate, echivalentul a 31 de zile lucrătoare la un program de 8 ore.

  • GANDACI IN SANDWICHURILE DE LA O CUNOSCUTA SHAORMERIE DIN BUZAU!

    stv
    Soc printre clientii unei cunoscute shaormerii din Buzau! O clienta a gasit gandaci in sandwich!

    Shaormeria “Jabbar” care este foarte cunoscuta in randul buzoienilor loveste din nou! Nu putini clienti s-au trezit de multe ori cu surprize in produsele comercializate acolo.

    Azi, o clienta, era sa manance o noua reteta de sandwich …una cu gandaci! Postam mai jos ce sustine Stoica Valentina pe Facebook:

    Sincer? Nu mă interesează cine este de vină din moment ce eu sunt consumator și am plătit ceea ce am consumat (aproape). Nu vreau să fac reclamă proastă, dar am tot dreptul la această postare. Nu o să îi reclam deoarece sper să se gândească și ei la sănătatea altora, nu numai la bani.

    VEZI SI: Produse EXPIRATE la PIZZA MARINA! – galerie foto

    Alta clienta, Andreea Luiza, sustine ca a gasit un fulg in mancare:

    Pana astăzi aveam o părere foarte buna despre shaorma de la Jabbar, însă părerea s-a schimbat după ce am găsit un FULG intr o shaorma de pui!!!

    fulg

    VEZI SI: SOC! Un client sustine ca a gasit VIERMI in sandwisch-urile de la McDonald’s BUZAU! – FOTO
    …si nemultumirile curg:
    Astazi am cumpararat o shaorma de pui mica in jurul orei 12.45 si in interior am gasit o bucata mare de carne cu pielita si par nefacuta.
    Am discutat cu angajata de la casierie care dadea din umeri nepasatoare.
    Apoi am fost la protectia consumatorului , am depus o reclamatie si la sfatul domunui de acolo, am fost cu proba la directia sanitar veterinara si de sanatate publica. – Andra David
    O P C = solutia ideala ;)
    Plus ca platim defapt cartofi prajiti cu diverse arome – Serban Ionut Alexandru
    Am mâncat de foarte multe ori shaorma de aici , dar ultimele dați , pur și simplu numai pielițe crude !!!!!!!!!! Mi s-a făcut scârbă !!!! Aveți foarte mulți clienți și faceți rabat la calitate ! Păcat . – Fanea Ramona Elena
  • Ce mancau romanii pe vremea lui Ceausescu: o jumatate de paine pe zi, un litru de ulei pe luna si pui cat porumbeii

    ceausescu0

    O jumătate de pâine pe zi, un litru de ulei și un kilogram de zahăr pe lună. Aceasta era porția românilor, stabilită sub regimul lui Ceaușescu. Puii vânduți la alimentarele comuniste aveau greutatea unui porumbel. Românii își făceau pile și relații pentru a căpăta marfa “pe sub mână”. Proviziile de alimente erau considerate speculă și se pedepseau cu închisoarea.

    Timp de un deceniu, timp în care Ceaușescu dorea să achite întreaga datorie externă în avans, singurul mod prin care se puteau face economii erau soluțiile creative prin care se lua hrana de la gura oamenilor: raționalizarea pâinii (introdusă în 1982), cartelele pentru zahăr și ulei, altfel pentru fiecare categorie de populație (primeau mai mult cei de la orașe, de exemplu).

    O măsură la fel de creativă a fost programul științific, creat la ordinul dictatorului, numit ,,Programul de alimentație științifică a populației”, adoptat de specialiștii din Comitetul Central în anul 1982, prin care se stabilea necesarul de calorii, inclusiv ce greutate standard aveau și trebuiau să aibă românii.

    Clasa Muncitoare avea, prin decret, nevoie doar de 2.700-2.800 calorii, ceea ce însemna că un om trebuia să primească anual maxim 60/70 de kilograme de carne, 8 kilograme de pește, 210 litri de lapte, 260 ouă, rația anuală fiind la fel de mică și în cazul legumelor și fructelor.

    Porțiile se controlau astfel: capul familiei mergea la magazin și își dovedea domiciliul și identitatea prezentând cartela de imobil. S-a început o campanie împotriva țăranilor, în 1982, orășenilor li se spunea că primesc pâine pe cartelă pentru ca țăranii să nu poată cumpăra prea mult. În fiecare zi, vânzătorii bifau dacă oamenii își primeau rația.

    ,,O pilă în comunism este mai valoroasă decât o moşie în capitalism”, acesta era principiul sfânt în Comunism, deși un decret amintește, conform adevărul.ro, următoarele: ,,Personalul unităţilor comerciale este obligat să vândă cumpărătorilor produsele alimentare prevăzute la art. 1 numai în cantităţile şi condiţiile stabilite de consiliile populare. Nerespectarea prevederilor alin. 1 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”

    Pui cât porumbeii, banane numai la Crăciun (iar atunci necoapte) și pile pentru orice. Așa își amintesc comunismul cei care nu sunt nostalgici după echilibrul lui înșelător care scurta libertatea la minimum. Celebra coadă românească într-un loc unde nimeni nu știe ce se vinde, este deja proverbială…

  • ROMÂNIA poate hrăni 80 de milioane de guri, dar nu-i hrănește nici pe ROMÂNI!

    mancare

    Este DOVEDIT cu date că importăm aproape toată hrana! Fermierii români strigă disperați că nu au unde să-și vândă produsele. Cer ca produsul românesc să aibă propriul raft în marile magazine, să dispară taxa pe raft impusă de retaileri. În tot acest timp, românii mănâncă aproape exclusiv din import. Importăm mii de tone de carne, legume și fructe! De la măr până la carne congelată de vită!

    România ar putea hrăni 80 de milioane de oameni, spune ambasadorul Norvegiei și afirmația a devenit virală. În ciuda pământului mănos și hrănitor, apreciat de străinii care ne calcă pragul, românii mănâncă scump și aproape exclusiv din import.

    Explicațiile ar putea fi multe, agricultura neperformantă, pierderea legăturii dintre fermier și procesator, orientarea procesatorilor spre marfa mai ieftină din import, dificultatea cu care produsele fermierilor noștri ajung pe rafturile hypermarketurilor, în piețe, faptul că producătorii români nu sunt sprijiniți, etc.

    Anul trecut, într-o singură lună, România a importat produse agroalimentare de aproape 600 de milioane de euro. Iată o parte din cantitățile de hrană importate anul trecut de țara noastră!

    Carne importată:

    20.000 de tone de carne congelată de vită la un preț de 2.700 euro/tonă
    190 de milioane de kg de carne de porc, 1,61 euro/kg
    124,5 milioane kg carne de pasăre, 1,23 euro/kg

    Țările de unde aducem cel mai des carne sunt Germania, Ungaria Spania, Polonia şi Olanda. Ungaria și Polonia sunt cei mai înverșunați concurenți în ce privește carnea de pasăre.

    Crescătorii români de bovine spun că au ajuns să dea kilogramul de carne mai ieftin decât cel de fasole, cu 4 – 5 lei. Claudiu Frânc, liderul Federației Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), spunea că e mai scumpă pielea vacii decât vaca întreagă. Prețul unei vaci e cât o pereche de pantofi, spunea cu furie fermierul-șef. Crescătorii români de porci sunt și mai nemulțumiți. Prețurile scăzute îi duc la faliment în timp ce piața este asaltată de importuri. De ce se întâmplă asta?

    Procesatorii români spun că porcul românesc este mai scump, are şi multă grăsime şi ies mai bine dacă îl cumpără din alte state. Dar, pe piaţa liberă, în decembrie 2015, preţul a fost foarte scăzut. Cred că problema este că s-a pierdut legătura, colaborarea, dintre fermele româneşti şi procesatori, a declarat Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, pentru Jurnalul Național.

    La capitolul fructe și legume este aceeași situație. Importăm cu tonele!

    90,7 milioane kg de mere, la un preţ mediu de 0,37 de euro/kg.
    18,6 milioane kg de pere, la un preț mediu de 0,72 euro/kg.
    3.122 de tone caise, la un preț mediu de 0,96 euro/kg
    57 milioane de kilograme de roșii, la un preț mediu de 0,92 euro/kg.

    (sursa: Institutul Național de Statistică)

  • Snitel din piept de pui

    snitel-piept-pui

    Ingrediente:
    1 piept pui mare
    3 oua
    1 pahar pesmet
    1 pahar faina
    sare,piper dupa gust

    Se bate carnea bine cu ciocanul special avand grija ca bucatile de piept sa nu devina prea subtiri. Apoi se dau prin faina, prin oul batut cu piper si sare si iar prin faina si ou. Dupa care, se dau bucatile prin pesmet. Si se prajesc in ulei incins. Se scot pe servetele pentru a absorbi uleiul in exces.

    VEZI SI:

  • UPDATE: Buzoianul care a gasit VIERMI in sandwich-ul de la McDonald’s este fiul deputatului PSD, Marian Ghiveciu

    vierme4

    UPDATE: Ghiveciu Dani, Buzoianul care a gasit un vierme in sandwichul de la McDonalds este fiul deputatului Marian Ghiveciu.  Până la această oră, reprezentanții restaurantului nu au furnizat un răspuns referitor la incidentul de luni.

    Reamintim: SOC! Un client sustine ca a gasit VIERMI in sandwisch-urile de la McDonald’s BUZAU! – FOTO

    „Am mers impreuna cu prietenii la McDonald Buzau, si in timp ce mancam,o prietena a observat ca in sandwich-ul ei (mcpuisor) se afla un lucru transparent,gelatinos,de marimea unui vierme. Pe moment ne-am panicat si am chemat angajatul superior. Aceasta a venit,i-am explicat,iar dansa a insistat sa ii dam sandwich-ul,promitand ca ne va aduce altul. Am insistat sa ne lase sa il pastram,dar aceasta incepuse sa vorbeasca pe un ton ridicat,incercand sa ne ia sandwich-ul din mana spunand ca este doar un zgarci. Ne-am indignat foarte tare din cauza comportamentului deplasat al dansei,urmand apoi sa il impachetam,si am facut sesizare la protectia consumatorului iar persoana respectiva ne-a „invitat maine(14.04.2015) pentru a aduce probe si pentru a da o declaratie. Am fost surprinsi neplacut de obiectul gasit in mancare,cat si de comportamentul angajatului superior.”

    viermi1

    viermi2

  • SOC! Un client sustine ca a gasit VIERMI in sandwisch-urile de la McDonald’s BUZAU! – FOTO

    vierme4

    UPDATE: Buzoianul care a gasit un vierme in sandwichul de la Mc este fiul deputatului Marian Ghiveciu.  Până la această oră, reprezentanții restaurantului nu au furnizat un răspuns referitor la incidentul de luni.

    ATENTIE! Stirea NU este o gluma! Un client sustine ca a gasit VIERMI in mancarea de la  McDonald’s! 

    Reprezentanții fast-food-ului neagă acest lucru, spunând că „intrusul” ar fi, de fapt, un zgârci.

    Întâmplarea de la fast-food-ul buzoian pare a nu fi singulară. Acuzații de acest gen au mai fost aduse în 2013 și în 2015, atunci când mai mulți oameni s-au plâns că au descoperit obiecte străine în diferite sandvisuri.

    Am primit pontul de la un prieten comun, asa ca am decis sa publicam despre cum stau lucrurile in respectivul fast-food din Buzau.

    Ulterior am luat legatura cu nefericitul client (Ghiveciu Dani) si am aflat urmatoarele:

    “Am mers impreuna cu prietenii la McDonald Buzau, si in timp ce mancam,o prietena a observat ca in sandwich-ul ei (mcpuisor) se afla un lucru transparent,gelatinos,de marimea unui vierme. Pe moment ne-am panicat si am chemat angajatul superior. Aceasta a venit,i-am explicat,iar dansa a insistat sa ii dam sandwich-ul,promitand ca ne va aduce altul. Am insistat sa ne lase sa il pastram,dar aceasta incepuse sa vorbeasca pe un ton ridicat,incercand sa ne ia sandwich-ul din mana spunand ca este doar un zgarci. Ne-am indignat foarte tare din cauza comportamentului deplasat al dansei,urmand apoi sa il impachetam,si am facut sesizare la protectia consumatorului iar persoana respectiva ne-a “invitat maine(14.04.2015) pentru a aduce probe si pentru a da o declaratie. Am fost surprinsi neplacut de obiectul gasit in mancare,cat si de comportamentul angajatului superior.”

    O sa revenim cu un UPDATE dupa analiza OPC, momentan …pozele primite la redactie vorbesc de la sine:

    viermi1

    viermi2

  • Ce fac românii cu banii?

    bani

    • se pare că îi dau pe mâncare şi îşi plătesc facturile curente • astfel că nu le mai rămâne nimic pentru altceva

    Un studiu realizat pe această temă arată că aproape trei sferturi dintre români nu-şi întocmesc un plan financiar pentru bugetul personal, astfel că nu deţin economii pentru situaţii de urgenţă, pensie sau pentru cheltuielile cu educaţia copiilor şi nu au un plan pentru plata datoriilor la bănci.

    Peste 70% dintre participanţii la chestionar au recunoscut că nu deţin economii pentru situaţii de urgenţă, nu au planuri sau economii pentru pensie, iar în cazul a 75% nu există bani puşi deoparte pentru cheltuielile medicale ale familiei, relevă studiul elaborat de OTP Bank.

    Totodată, peste 80% dintre respondenţi nu au prevăzut soluţii pentru acoperirea cheltuielilor cu educaţia copiilor, iar mai mult de 90% nu au un buget pentru o achiziţie de mare valoare, precum un avans pentru un imobil sau o maşină.

    Întrebaţi dacă dispun de un fond dedicat economiilor şi investiţiilor şi dacă au un plan pentru regularitatea plăţilor în cadrul acestuia, majoritatea participanţilor au răspuns negativ.

    Conturile de economii şi depozitele

    În ceea ce priveşte planul pentru achitarea datoriilor restante, numai 27,86% au un proiect personal pentru plata soldului la credite şi carduri de credit, restul afirmând că nu au un astfel de plan.

    Referitor la fondurile de urgenţă, aproape un sfert dintre participanţi spun că s-ar descurca cu banii economisiţi cel mult două luni, în timp ce 14,29% au economii care le-ar permite să îşi acopere cheltuielile între şase şi nouă luni şi tot atâţia ar avea resurse financiare pentru o perioadă de cel puţin 7 luni.

    Conturile de economii şi depozitele reprezintă cele mai populare instrumente de economisire printre persoanele care au participat la sondaj.

    Astfel, aproape o treime (28,15%) utilizează în prezent un cont de economii, iar pentru depozit bancar la termen au optat 21,78% dintre respondenţi, pentru unităţi la un fond mutual – 5,94%, acţiuni la o companie – 7,78%, investiţii în proprietăţi mobiliare / imobiliare – 10,89%, iar pentru investiţii în metale preţioase (aur, argint, altele) – 8,77%.

    Sondajul a fost realizat pe un eşantion de circa 700 respondenţi, 50,92% reprezentând bărbaţi şi 49,08 femei, iar majoritatea (89,25%) au vârste cuprinse între 25 şi 54 de ani. Totodată, 88,68% dintre participanţi locuiesc în mediul urban, iar 58,7% dintre aceştia sunt căsătoriţi.

  • Cat costa viata la Londra?

    londra

    De mai multi ani Londra este printre cele mai scumpe zece orase din lume. Intr-adevar viata la Londra este atat de scumpa? Cati bani trebuie sa ai cu tine cand te duci in acest oras cosmopolit, cu o populatie de aproape 9 milioane de locuitori, rase, nationalitati si statuturi sociale diferite.

    In cautarea unui raspuns la aceasta intrebare, am incercat sa calculez cat cheltuie londonezii sau vizitatorii lor pe produsele alimentare, chirie, transport si imbracaminte.

    Alimente
    Preturile unor produse alimentare de aici sunt la fel ca si in Romania, uneori, chiar mai ieftine. De exemplu, cea mai ieftina paine feliata, in anumite supermarket-uri, o poti achizitiona la 0,50 lire sterline, 400g de carne de vita la 2 lire sterline, un pachet de paste costa aproximativ 0,30 de lire sterline, etc. Chiar atunci am realizat ca produsele alimentare in Marea Britanie cu siguranta nu vor fi principala mea sursa de cheltuieli.

    Deci, in scopul de a calcula exact cati bani sunt necesari pentru a trai o saptamana, am stabilit o dieta: doua paini, doua kilograme de carne macinata de vita, 800 de grame carne pentru sandwich, un kilogram de paste, o jumatate de kilogram de orez, doi litri de lapte, cateva cutii de sos pentru paste, cateva kilograme de cartofi, 10 oua, castraveti, salata verde, trei cepe, un usturoi, un plic de piper, sare, faina, diferite condimente, trei kilograme de mere, unt, branza si ulei. Vom prezenta preturile acestor produse alimentare din doua supermarket-uri mari din Marea Britanie:

    Paste (1 kg) – 0,58 £ (Tesco), 0,58 £ (Asda)
    Sos pentru paste (2 cutii) – 0,78 £ (Tesco), 0,78 £ (Asda)
    Oua (10 buc) – 1,30 £ (Tesco), 1,10 £ (Asda)
    Lapte (4 pinte/2,272 l) – 1,39 £ (Tesco), 1 £ (Asda)
    Cartofi (2,5 kg) – 1,18 £ (Tesco), 1,18 £ (Asda)
    Paine (2 x 800 g) – 0,94 £ (Tesco), 0,94 £ (Asda)
    Carne pentru sandwich (800 g) – 3,92 £ (Tesco), 2,98 £ (Asda)
    Carne macinata (2 kg) – 8 £ (Tesco), 8 £ (Asda)
    Orez (0,5 kg) – 0,20 £ (Tesco), 0,20 £ (Asda)
    Mere (3 kg) – 4,50 £ (Tesco), 5,4 £ (Asda)
    Cascaval (250 g) – 1,31 £ (Tesco), £1,75 £ (Asda)
    Margarina (500 g) – 0,75 £ (Tesco), 1 £ (Asda)
    Condimente – 1,5 – 2 £ (la fel, in functie de tipul de condiment)
    Sare (1 kg)- 0,25 £ (Tesco), 0,38 £ (Asda)
    Ceapa (1 kg) – 0,63 £ (Tesco), 0,49 £ (Asda)
    Castraveti (2 buc) – 1,30 £ (Tesco), 1 £ (Asda)
    Usturoi (3 buc) – 0,49 £ (Tesco), 0,75 £ (Asda)
    Morcovi (1,5 kg) – 0,89 £ (Tesco), 0,89 £ (Asda)
    Salata – 1 £ (Tesco), 0,50 £ (Asda)
    Faina (1,5 kg) – 0,45 £ (Tesco), 1,09 £ (Asda)
    Ulei (1 l) – 1,50 £ (Tesco), 1,50 £ (Asda)

    Pretul produselor este stabilit prin alegerea celor mai ieftine produse, cum ar fi „Tesco Everyday Value” sau „Asda Smartprice”, astfel incat calitatea produselor nu poate fi cea mai ridicata. Suma totala pentru o astfel de dieta, ar fi de aproximativ 30 de lire sterline. Chiar si adaugand cateva lire sterline pentru produsele nementionate, alimentele pentru o saptamana, ar costa aproximativ 35 de lire sterline. Dieta stabilita este destul de variata, dar in functie de preturi, am ales produsele cele mai ieftine.

    Preturile produselor alimentare mentionate sunt similare in marile supermarket-uri din Marea Britanie, cum ar fi TESCO, ASDA, MORRISON’S, SAINSBURY’S, ALDI, LIDL. Cel mai convenabil si mai ieftin este sa faci cumparaturi la cele mai mari magazine din retea, la magazine mai mici alegerea este mai mica si, de multe ori, nu gasesti produsele cele mai ieftine.

    Portofelul ti se va subtia considerabil daca ti se face foame in centrul Londrei – la magazinele de aici un simplu sandwich costa incepand cu 1lira sterlina. Cu cativa pence mai ieftin sunt chiflele triunghiulare – pateu (care, apropo, sunt foarte gustoase). Comparativ cu supermarket-urile, prețurile la magazinele mici din centrul orasului pot fi mult mai mari, cum ar fi painea pentru care aici poti sa platesti chiar si 0,6 – 0,8 lire sterline, in loc de 0,25 lire sterline (cat costa in supermarket-uri).

    Daca vrei sa ei masa la un bistro sau restaurant, ar trebui sa fii pregatit sa scoti din buzunar 5-10 lire sterline, doar la locaruri de tipul fast – food pranzul costa ceva mai putin.

    Locuinta
    A inchiria o camera sau un apartament – necesita timp si multa rabdare, iar chiria locuintei este cea mai mare cheltuiala a londonezilor. Chiar daca preturile chirilor variaza foarte mult in functie de zona, starea casei, marimea locuintei, numarul de persoane care locuiesc in ea si alti factori, dar, in orice caz, aceasta este o cheltuiala semnificativa.

    Camera single in East London costa aproximativ 80-90 de lire sterline pe saptamana, pentru o camera dubla ar trebui sa cheltuiesti aproximativ 120 -130 de lire sterline pe saptamana. Pretul poate fi mai mare in alte zone din Londra, mai ales in cele care se afla in apropiere de zona 1.

    Cel mai ieftin mod de a locui la Londra – inchirierea unui loc intr-o camera cu mai multe locuri. Dar nu se gasesc multe astfel de anunturi – din motive de siguranta si liniste, proprietarii prefera sa inchieze camera pentru o persoana sau maxim doua. Daca sosesti la Londra impreuna cu alte persoane, cel mai convenabil si mai ieftin, probail, este sa inchiriezi un apartament cu mai multe camere sau intreaga casa.

    Pretul, pe care va trebui sa-l platesti, depinde de abilitatile tale de negociere, dispozitia si simpatia proprietarului si, probabil, de cele mai multe ori – de noroc.

    Obligatoriu trebuie mentionat faptul ca la Londra, si in general in Marea Britanie, proprietarul apartamentului va cere o garantie (in engl. deposit) – o suma de bani, care va fi returnata atunci cand parasesti locuinta. De obicei, garantia este echivalenta cu valoarea a doua – patru chirii saptamanale.

    Transport public si imbracaminte
    Pe locul doi al celor mai mari cheltuieli (dupa chiria locuintei), se clasifica cheltuiala cu transportul public. Transportul public la Londra este dezvoltat destul de bine, dar pentru a calatorii ai putea sa platesti mai mult de 50 de lire sterline pe saptamana. Pretul depinde de fecventa calatoriilor, de momentul zilei, de zilele din saptamana in care calatoresti.

    Daca folosesti transportul public in fiecare zi, cel mai ieftin ar fi sa calatoresti folosind cardul Oyster si ar trebui sa studiezi toate optiunile de plata – probabil, cel mai convenabil este sa optezi pentru abonamentul saptamanal sau lunar, care este valabil in una, in cateva sau in toate zonele Londrei. Abonamentul saptamanal in zonele 1 – 2 costa 31,40£, dar daca doresti sa calatoresti in zonele 1- 6, va trebui sa platesti peste 57,20 de lire sterline.

    Biletul va fi mai ieftin, daca lucrezi si locuiesti in alte zone ale Londrei (mai putin in zona 1). O sa platesti 23,60£, daca achizitionezi un abonament saptamanal pentru zona 2-3. Lista completa de preturi pentru transportul din Londra, care a intrat in vigoare la 19 ianuarie 2014, vei gasi aici: http://www.tfl.gov.uk/assets/downloads/tube-dlr-lo-adult-fares-jan-2014.pdf.

    Daca o sa dedici putin timp pentru cautarea imbracamintei si incaltamintei in Regatul Unit, aceste lucruri poti sa le cumperi mult mai ieftin decat in Romania. Deci, pentru cei care urmeaza sa vina in Anglia, ar fi indicat sa nu puna in valiza multe lucrurile, intrucat acestea vor fi inutile. Haine ieftine poti cumpara la magazinele „Primark“. Un tricou aici costa 2 – 3 lire sterline, pantalonii 6 – 10 lire sterline, rochii 5-10 lire sterline, pulovere 4 – 8 lire sterline, etc. Haine ieftine poti cumpara si in pietele din Londra.

    Atunci cand se calculeaza cat si unde sunt cheltuiti banii in Londra, trebuie mentionata si cheltuiala pentru produsele de igiena, divertisment si cheltuieli neplanificate, care pot fi destul de mari si „bat la usa” atunci cand te astepti mai putin.

    Pentru a rezuma, dupa calculele preliminare, o persoana care locuieste in zona 2, inchiriaza o camera intr-un apartament, nu cheltuie foarte mult, o saptamana de viata la Londra costa in jur de 150-180 de lire sterline.

    Stiu ca exista oameni care stau in capitala Marii britanii si reusesc sa supravietuiasca cu 100 de lire sterline pe saptamana, sau chiar mai putin. Dar sunt si oameni, care doar pentru chiria apartamentului platesc 300 de lire sterline sau mai mult – deci, fiecare cheltuieste dupa posibilitati, dorinte si nevoi.

  • Topul celor MAI UCIGĂTOARE alimente

    fast food collection on on white backgroundÎn fiecare an, conform statisticilor realizate la nivel mondial, 14 milioane de persoane mor.

    De ce? Nu ştiu ce mănâncă! Nutriţioniştii precizează că alimentele pot conţine substanţe care, în cantităţi mari, ne pot ucide.Majoritatea “delicateselor ucigaşe” provin de Asia. Iar seminţele şi sâmburii unora dintre cele mai îndrăgite legume şi fructe conţin o toxină numita amygdaline, care în cantităţi mari poate fi foarte toxică, potrivit Health.com.

    Merele, perele, mago, piersicile şi caisele, toate se încadrează în această categorie. Deşi ingerarea ocazională sau accidentală nu e periculoasă, specialiştii ne sfătuiesc să fim atenţi.

    Este Fugu

    Specialiştii au alcătuit şi un top al celor mai ucigătoare delicatese servite în restaurantele din lumea întreagă, iar majoritatea provin de Asia. Cea mai periculoasă mâncare conform specialiştilor este Fugu, cunoscut în Occident drept peştele-balon. Dacă nu este corect pregătit peştele-balon este foarte otrăvitor, decesul survenind aproape imediat. Fugu este considerat drept versiunea culinară a ruletei ruseşti.

    O altă delicatesă mortală este caracatiţa. Coreenii preferă să consume această creatură marină vie sub formă de aperitiv. Cu cele 8 tentacule şi zeci de ventuze caracatiţa este o delicatesă greu de înghiţit. O alt? delicatesă ucigaşă este tapioca. Frunzele şi rădăcinile conţin o toxină letală, chiar şi în doze mici.

    O toxină

    În altă ordine de idei, dar pe aceeaşi temă, atunci când cartofii sunt expuşi la prea multă lumină, ei se înverzesc şi produc o toxină numită solanină. De aceea suntem sfătuiţi ca, dacă observăm o zonă verde chiar sub coajă, zona aceea trebuie bine curăţată, altfel cartofii devenind periculoşi.

    Majoritatea persoanelor ştiu că multe varietăţi de ciuperci sunt toxice. Ele nu includ ciupercile sălbatice vândute în magazine. Specialiştii mai notează că lista este mult mai cuprinzătoare, în lume existând multe alte alimente ale căror calităţi “criminale” sunt încă în stadiul de cercetare.

  • Care sunt, de fapt, mâncărurile tradiţionale ale românilor?

    mancare

    Sarmalele, zic unii, le-am „luat” de la turci sau greci; ciorba cu borş – de la ucraineni ori ruşi, gulaşul de la unguri… O fi. Dar dacă ar fi să căutăm nişte mâncăruri „neaoşe”, nişte bucate pe care să le putem socoti chiar tradiţional româneşti, la ce ne-am opri? Păi, lucrurile sunt tare complicate, mult mai complicate decât par, ceea ce, însă, face demersul şi mai interesant. Să explorăm, aşadar, subiectul, pătrunzând în trecut cât de departe ne îngăduie informaţiile arheologice.

    Întrebaţi care ar fi, după părerea lor, mâncarea cea mai neaoş românească, mulţi ar răspunde numaidecât „mămăliga” şi ar şi vedea instantaneu, cu ochii minţii, o mămăligă de porumb, galbenă ca soarele, aburind în mijlocul mesei.

    Pe de o parte, ar avea dreptate, în măsura în care „tradiţională” ar însemna „foarte mult consumată, de vreo 10-15 generaţii”. Pe de altă parte, mulţi greşesc, închipuindu-şi că mămăliga de porumb are cine ştie ce istorie lungă pe meleagurile noastre şi se miră auzind că românii nu cunosc porumbul decât de vreo 350 de ani. Se miră deoarece nu ştiau – sau au uitat – că porumbul a venit din America, după descoperirea acesteia de către Cristofor Columb (1492) şi a intrat în Europa prin vest, ajungând la noi abia în secolul al XVII-lea.

    Bun la gust şi foarte productiv, el a înlocuit rapid meiul, care fusese până atunci „cereala de mămăligă” a românului. Meiul – sau mălaiul, cum mai era numit atunci – era consumat de populaţia din Ţările Române, mai ales în Moldova şi Muntenia, pe scară atât de largă încât, relatează un misionar catolic călător pe la noi, Mihai Viteazul era poreclit de saşi, în derâdere, „Mălai-Vodă.”

    mei

    Meiul era „cereala de mămăligă” a românilor până în secolul al XVII-lea, când a foat înlocuit de porumb

    Meiul e, aşadar, un aliment vechi în cultura culinară românească, numai că tradiţia folosirii lui a fost curmată de apariţia porumbului, care i-a luat locul ca aliment de bază în dieta ţăranului român. Mămăliga de porumb a devenit mâncarea de zi cu zi; efectiv, era hrana de bazăa ţăranilor români, care „uneori fac şi de trei ori pe zi mămăligă”, cum scrie dr. Gheorghe Crăiniceanu în lucrarea sa „Igiena ţeranului român” (1895). Problema era că starea materială precară a majorităţii populaţiilor româneşti la acea vreme făcea ca mămăliga să fie aproape singura hrană a oamenilor, ceea ce provoca mari probleme de sănătate. Porumbul, oricât de hrănitor, nu putea furniza toate principiile nutritive necesare organismului uman şi mulţi ţărani sufereau de boli carenţiale, datorate malnutriţiei. În special pelagra făcea ravagii, iar numeroşi medici şi alţi oameni de ştiinţă, care au studiat condiţiile de trai ale ţăranilor români în secolul al XIX-lea şi începutul secolului XX, denunţau această stare de lucruri, considerând că alimentaţia bazată pe porumb era cauza majoră a epidemiilor de pelagră.

    Revenind la subiectul nostru, mămăliga de porumb este, aşadar, o mâncare tradiţională, dar nu aşa de veche cum cred mulţi.

    Porumbul era necunoscut românilor până în secolul al XVII-lea

    Şi la fel stau lucrurile şi cu alte alimente care ni se par cum nu se poate mai tradiţionale (şi chiar sunt, în sensul că le ştim de mult şi le consumăm mult), dar care, în realitate, au venit din Americi şi au la noi o tradiţie de vreo 300-400 de ani, nu de mii de ani: fasolea – păi ce e mai tradiţional decât o iahnie de fasole? -, cartofii, dovleacul, ca să nu mai vorbim de ardeii şi roşiile care ilustrează tradiţia românească a grădinăritului.

    Ceea ce e remarcabil e felul în care am adoptat noi aceste plante exotice şi le-am integrat în bucătăria noastră tradiţională, înlocuind astfel turtele şi mămăliga de mei cu echivalentele lor din porumb, adăugând în repertoriul plăcintelor (alături de cele cu mere sau cu brânză) pe cea cu dovleac şi făcând şi alte felurite substituiri, adăugiri, combinaţii care ne-au dus spre gusturile şi bunătăţile de azi.

    Preistoria culinară

    Dar, dacă vrem să ştim ce se mânca pe melegurile noastre înainte de descoperirea Americii (eveniment care a avut un impact major asupra culturii culinare a Europei), să căutăm mai degrabă, departe de tot în trecut, ca să aflăm ce mâncau în vechime strămoşii noştri.

    Iar epoca din care avem ceva mai mutle informaţii este Neoliticul, perioada în care oamenii au renunţat treptat la viaţa nomadă, devenind sedentari, şi au trecut de la traiul de vânători-culegători la cel de păstori şi cultivatori de plante.

    Cercetările arheologice arată că, în Neolitic, oamenii cultivau, pe teritoriul de azi al României, grâu (mai multe specii decât azi), orz, ovăz, secară, mei.

    Cu meiul, am văzut ce s-a întâmplat; ovăzul, la noi, nu este o hrană a oamenilor, ci a animalelor, deşi nu se poate şti dacă în preistorie lucrurile stăteau la fel ca azi. Dintre toate, grâul are o prezenţă nu numai îndelungată şi neîntreruptă, ci şi o importanţă aparte între alte cereale, lucru dovedit nu numai de descoperirea de boabe de grâu în vestigiile unor aşezări preistorice, dar şi de multele rituri şi ceremonii, mituri şi superstiţii legate de el şi de cel mai important produs obţinut din el – pâinea.

    Există, de asemenea, unele dovezi al cultivării viţei-de-vie, deşi nu e clar dacă înaintaşii noştri preistorici făceau şi vin.

    Ce se mai mânca pe vremuri la noi şi se mai mănâncă şi azi, ca să putem zice că are tradiţie lungă de tot? Parcă-i aud pe carnivori strigând: „Porcul!”

    Corect, hai să vorbim şi despre hrana de origine animală, mai ales că animalele lasă adesea urme arheologice mai evidente decât plantele. În general, oasele şi dinţii animalelor se păstrează mai bine decât materia vegetală, mai fragilă, aşa că arheologii pot afla multe despre activităţile de creştere a animalelor şi despre folosirea diferitelor specii ca surse de hrană.

    frigaruie

    Frigerea pe jar sau pietre încinse a fost, probabil, prima metodă de a găti

    Ce ne spun, în acestă privinţă, dovezile arheologice găsite la noi în ţară? Creşterea animalelor datează tot din Neolitic, când au fost domesticite câteva specii de mamifere care stau şi azi la baza industriei cărnii şi a lactatelor.

    Astfel, în mileniul al V-lea î.e.n., existau populaţii care creşteau vaci pentru carne şi lapte, sugerează un studiu al vestigiilor descoperite în situl arheologic Borduşani-Popină, din sud-estul României. Şi tot în situl de la Borduşani-Popină, precum şi la Hârşova, au fost descoperite dovezi ale unor activităţi bine organizate de creştere şi sacrificare a caprelor şi oilor, precum şi dovezi ale pescuitului, arătând că şi peştele era parte a alimentaţiei strămoşilor noştri preistorici.

    Creşterea caprelor, a oilor şi a vacilor a precedat, se pare, creşterea porcilor; un studiu din anul 2012 arată că, pe tot teritoriul de azi al României, în Neoliticul timpuriu, în depozitele de oase de animale domestice, aceste specii de rumegătoare erau mult mai bogat reprezentate decât porcul. Autorii au explicat fenomenul prin faptul că respectivele comunităţi umane nu erau bine statornicite, aveau o mobilitate mare, datorată nevoii de a asigura hrană pentru bovine, capre şi oi. Porcii domestici încep să aibă o prezenţă semnificativă abia spre sfârşitul Neoliticului, sugerând că respectivele comunităţi umane deveneau sedentare în tot mai mare măsură. Faptul că – după cum arată studiul oaselor – porcii erau sacrificaţi, cel mai adesea, înainte de vârsta de doi ani indică faptul că specia era crescută pentru carne. Deşi existau deosebiri între porcii domestici şi mistreţi, ele nu erau atât de pronunţate ca astăzi; cercetătorii cred că porcii trăiau într-o stare de semi-libertate, ceea ce favoriza încrucişările dintre porcii domestici şi mistreţi.

    Oricum ar fi, carnea de porc se bucură într-adevăr, în această parte a lumii, de o preţuire ce datează de multe milenii; e cum nu se poate mai tradiţională, aşa cum de altefel cred şi simt mulţi dintre români.

    Găinile, domesticite în Asia (unde trăieşte specia sălbatică din care descind), au ajuns în estul Europei probabil în jurul anului 3000 î.e.n.; ele sunt strămoaşele găinilor pe care le creştem azi, specie de bază în alimentaţia noastră, datorită producţiei mari de carne şi ouă.

    Dar ce se poate spune despre modul de a găti? Neoliticul a adus şi în această privinţă schimbări uriaşe. Pe lângă cultivarea plantelor şi creşterea animalelor, Revoluţia Neolitică a implicat şi dezvoltarea unui nou meşteşug: cel al olăritului, care permitea oamenilor să fabrice vase de ceramică. Până atunci, lipsa vaselor nu prea permisese cine ştie ce varietate în modul de preparare a hranei; frigerea pe jar sau pe pietre încinse era probabil cel mai răspândit fel de a găti. Vasele de lut au însemnat o mare schimbare, căci, chiar dacă nu rezistau bine la contactul direct cu flacăra, îngăduiau totuşi omului să prelucreze în hrana în moduri mai felurite, să imagineze noi modalităţi de a depozita alimentele şi de a le conserva.

    Strămoşii noştri neolitici mâncau cu siguranţă multe alimente pe care noi nu le mai mâncăm azi; alături de plantele cultivate şi de carnea şi lactatele pe care le obţineau de la animalele domestice, ei consumau şi o varietate mare de specii sălbatice, suplimentându-şi alimentaţia cu păsări şi mamifere – vânate ori prinse cu capcane -, cu peşti, cu ciuperci, cu frunze şi fructe de plante sălbatice, prelungind astfel, într-o măsură, modul de viaţă al strămoşilor lor vânători-culegători, suprapunându-l parţial peste noul fel de trai – de păstori şi agricultori – la care îi dusese Revoluţia Neolitică.

    Unii cercetători vest-europeni au explorat universul culinar preistoric prin prisma ingredientelor şi a modului de a găti; unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti este arheologul britanic Jacqui Wood, care s-a specializat în studiul şi reconstituirea vieţii de zi cu zi a populaţiilor preistorice europene şi este, printre altele, autoare a unor cărţi de bucate cu reţete „stil preistoric”. Multe dintre reţetele ei se potrivesc cu ceea ce ştim despre alimentaţia înaintaşilor noştri din Epoca de Piatră, aşa că, pentru cei pasionaţi de bucate preistorice, cărţile ei (Prehistoric Cooking; Tasting the Past) sunt o sursă de inspiraţie dintre cele mai interesante.

    Dar să încheiem cu o reţetă culeasă de un iubitor şi cunoscător român al hranei: Radu Anton Roman (1948 – 2005). Cartea lui cea mai cunoscută şi mai îndrăgită, „Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti,”, repertoriază sute de reţete de mâncăruri care, dacă n-or fi toate vechi, sunt totuşi „tradiţionale” în sensul că sunt binecunoscute şi mult-mâncate (cel puţin pe plan local), ştiute de cei ai locului şi considerate şi ele „de-ale locului”. (Adesea, două generaţii sunt de ajuns pentru ca o mâncare să ajungă să fie socotită tradiţională; păi, dacă o găteau şi mama şi bunica, cum să nu fie tradiţională?)

    Printre ele, iată una într-adevăr neobişnuită, care l-a impresionat pe autor prin aerul ei de vechime pierdută în timp. Mâncare „ciudată, neaşteptată, elementară”, spune Radu Anton Roman despre „păpuşile de dragavei” înscrise de el în capitolul consacrat mâncărurilor olteneşti. ”Are ceva ritual, neliniştitor, poartă un mesaj din străvechime.”

    Cum se face? Se leagă mănunchiuri de ştevie, se frig pe grătar, se curăţă de frunzele arse de la exterior, li se dă gust cu ardei iute tocat şi o zeamă de oţet amestecat cu apă şi sare şi se mănâncă.

    Dacă am elimina ardeiul iute şi grătarul – adaosuri istorice mai recente – ce ar mai rămâne? Într-adevăr, o mâncare primitivă, ce-ar evoca o epocă foarte îndepărtată a istoriei şi a gătitului; ar părea că datează de dinaintea inventării neolitice a oalelor, dintr-un timp când carnea nu era la îndemână în ograda crescătorului de animale, aşa că era mai îndemână o „friptură” de frunze verzi, de buruieni adunate de pe câmp, cu care oamenii să-şi mintă foamea. Şi ar fi o reţetă care ar mulţumi şi pe cel mai împătimit adept al dietei paleolitice, atât de „la modă” azi. Mai arhaic şi tradiţional nici că se poate. De Mihaela Stănescu – Descopera

  • S-a confirmat: ADN-ul modificat genetic ajunge în organismul oamenilor

    modgen

    Public Library of Science (PLOS) a publicat un nou studiu care demonstrează că fragmentele de ADN care provin din hrană conţin gene complete care intră în sistemul circulator uman printr-un mecanism necunoscut. Există suspiciuni conform cărora cercetătorii corporaţiilor biotehnologice, precum Monsanto, au identificat deja acest mecanism şi îl folosesc cu bună ştiinţă.

    Studiul se bazează pe analiza a peste 1000 de eşantioane de sânge de la persoane diferite prelevate de 4 institute de cercetare independente.

    PLOS este o publicaţie ştiinţifică respectată, care raportează în principal despre cercetarea ştiinţifică şi medicală. Studiul pe care l-a publicat despre organismele modificate genetic (OMG) confirmă ceea ce se bănuieşte de ani de zile.

    În ceea ce priveşte recoltele şi hrana modificată genetic, efectele pe termen lung asupra publicului sunt necunoscute. Primele produse alimentare din organisme modificate genetic au început să fie comercializate în 1994. Testarea tuturor combinaţiilor posibile asupra unei mase destul de mari de oameni şi pe o periadă de timp destul de lungă este imposibilă încă, deci nu se poate spune cu siguranţă că sunt inofensive.

    Geneticianul David Suzuki şi-a exprimat îngrijorarea asupra faptului că populaţia planetei este supusă unui “experiment genetic de proporţii” de durată lungă, deoarece mulţi oameni continuă să consume OMG.

    Progresele ştiinţifice din ultimii ani în genetică au arătat că organismele pot face schimb de gene unele cu altele. Înainte de asta se credea că genele pot fi schimbate doar între membrii aceleiaşi specii, prin reproducere. Geneticienii urmăreau, de obicei, moştenirea genetică în mod linear vertical pe firul matern şi patern. Azi, oamenii de ştiinţă recunosc faptul că genele pot fi schimbate nu doar între membrii aceleiaşi specii, ci şi între membrii speciilor diferite.

    “Sistemul nostru circulator e considerat a fi un mediu bine delimitat de lumea externă şi de tractul digestiv. Conform paradigmei standard, macromoleculele mari ingerate prin hrană nu pot trece direct în sistemul circulator. În timpul digestiei, se crede că proteinele şi ADN-ul sunt degradate în constituenţi mai mici, respectiv aminoacizi şi acizi nucleici, iar apoi absorbiţi printr-un proces activ şi complex şi distribuiţi în diferite părţi ale corpului prin circulaţia sângelui. Aici, prin analiza a peste 1000 de eşantioane de sânge uman prelevate de 4 institute independente, s-au identificat dovezi căfragmentele de ADN provenite din hrană sunt destul de mari ca să poarte gene întregi, pot evita degradarea şi printr-un mecanism necunoscut pot pătrunde în sistemul circulator uman. În una dintre mostrele de sânge concentraţia de ADN provenită din plante era mai mare decât concentraţia de ADN uman. Concentraţia de ADN de plante arată o distribuţie normală a genelor surprinzător de exactă în probele de plasmă în timp ce proba non-plasmatică de control s-a dovedit a fi fără ADN de la plante”.

    Nu e ca şi cum o fiinţă umană s-ar împerechea cu un măr sau banană şi ar face astfel schimb de material genetic. Ceea ce biotehnologia şi corporaţiile precum Monsanto au făcut a fost că au permis transferul de gene fără a ţine cont de limitările sau constrângerile biologice. Problema cu acest fapt e că se bazează pe o ştiinţă foarte nocivă. Condiţiile şi regulile biologice care se aplicau până acum transferului genetic vertical (între membrii aceleiaşi specii prin reproducere, de la părinţi la urmaşi), cel puţin cele de care suntem conştienţi, nu se aplică în mod necesar şi transferului genetic pe orizontală. Biotehnologia se bazează pe presupunerea că principiile care guvernează moştenirea genetică sunt aceleaşi pentru transferul genetic pe verticală şi orizontală. OMG-urile ar trebui supuse mult mai multor experimente şi cercetări riguroase înainte să continuăm să le consumăm.

    „O mică mutaţie într-o fiinţă umană poate determina foarte multe lucruri, ideea e că atunci când scoţi o genă, o singură genă, o genă mică, dintr-un organism şi o muţi într-altul, îi schimbi complet contextul. Este imposibil să prezici cum se va comporta şi care va fi rezultatul. Noi credem că îmbunătăţim aceste forme de viaţă, dar este ca şi cum ai lua orchestra din Toronto pregătită să cânte o simfonie de Beethoven, apoi iei nişte baterişti oarecare de ‘aici’ şi-i amesteci cu simfonia din Toronto şi le spui să cânte. Rezultatul va fi ceva foarte, foarte diferit. Publiciştii spun că în spatele organismelor modificate genetic sunt bune intenţii, dar adevărul este că sunt determinate de bani ”. a afirmat David Suzuki

    E de asemenea foarte clar că ADN-ul din mâncare poate ajunge şi chiar ajunge în ţesuturile animalelor şi în produsele lactate pe care le consumă oamenii.

    Există studii care atestă că atunci când oamenii sau animalele digeră hrană modificată genetic, genele create artificial sunt transferate şi alterează caracterul bacteriilor benefice din intestine. Cercetătorii raportează că microbii găsiţi în intestinul subţire al oamenilor care suferă de ileostemie sunt capabili să achiziţioneze şi să adăpostească secvenţe de ADN de la plantele modificate genetic. Recoltele modificate genetic au pătruns în hrana animalelor din 1996, iar acum este ceva normal ca ele să aibă o dietă bazată doar pe OMG. Studiile au arătat că există o legătură între furajele modificate genetic şi inflamări stomacale severe şi utere mărite la porcine.

    Mai e notabil faptul că transferul genetic între recoltele manipulate genetic şi speciile native înconjurătoare a dus la apariţia unor specii de buruieni foarte rezistente, supranumite super-buruieni. Conform Organizaţiei Mondiale de Sănătate, transferul genetic şi mişcarea genelor de la OMG la recoltele convenţionale, sau speciile înrudite ar putea avea un efect asupra siguranţei alimentare. “Riscul este real, după cum s-a demonstrat atunci când urme de porumb aprobat doar pentru furajare au apărut în produsele cu porumb destinate populaţiei SUA”.

    Geneticienii nu au luat deloc în considerare faptul că genele se vor transfera, atunci când au produs aceste organisme şi le-au introdus în mediul natural. Drept rezultat, începem să vedem consecinţele modificărilor genetice, mai ales cum se răspândesc şi modifică alte organisme din diferite medii. Watrud et al (2004) a descoperit că plantele modificate rezistente la ierbicid s-au răspândit prin polen cu până la 21 de kilometri dincolo de perimetrul zonei de control şi au polenizat cu plantele târâtoare sălbatice.

    Anul trecut, mai multe guverne au tras concluzia că transferul genetic de la OMG la recoltele convenţionale este improbabil să se producă. Acum s-a demonstrat că nu aveau dreptate. Despre influenţa nefastă a modificărilor genetice se ştie puţin, iar ceea ce cunoaştem deja e îngrijorător, legând OMG şi pesticidele de diferite afecţiuni de sănătate. Nu e de mirare că majoritatea ţărilor au interzis complet organismele modificate genetic pe teritoriile lor. – Sursa: Gandeste.org

Back to top button