Generalul Vlad Gheorghiță, locțiitor al șefului Statului Major al Apărării din București, a făcut o declarație fermă referitoare la abordarea României în fața amenințării dronelor rusești, anunțând că forțele armate române sunt pregătite să intervină pentru a proteja teritoriul țării, conform Stiri din Surse Buzau.
Aproximativ 600 de militari au fost trimiși în regiunea Deltei Dunării, iar sisteme radar au fost instalate pentru a detecționa și neutraliza eventualele drone intruzive.
Generalul Gheorghiță a subliniat că nivelul de amenințare va determina acțiunile pe care România le va întreprinde în acest sens.
„Va depinde de nivelul de amenințare, suntem pregătiți să folosim toată puterea noastră militară pentru a apăra teritoriul României. Am dislocat mai multe radare și am luat măsuri suplimentare, am discutat despre asta cu aliații noștri din NATO pentru a găsi o soluție pentru a combate agresiunea rusă”, a declarat generalul Gheorghiță.
Aceste măsuri au fost luate în contextul în care în ultimele zile au fost descoperite fragmente din ceea ce se presupune că ar fi drone rusești în apropierea graniței României cu Ucraina. Aceste fragmente au fost găsite în zona localităților Nufărul și Victoria din județul Tulcea și au fost răspândite pe o suprafață semnificativă. Au existat trei astfel de descoperiri în ultimele zile.
Alerta a fost declanșată inițial în județele Tulcea și Galați, după ce între 12 și 13 septembrie au fost observate drone care se îndreptau spre porturile ucrainene. Incursiunile dronelor rusești în apropierea graniței au generat preocupări și au determinat România să întreprindă măsuri concrete pentru a-și proteja teritoriul național.
“Pentru mine, tot ce spun ucrainenii aparține propagandei de război care este normală pentru ei. Asta înseamnă că 80% din ce spun ei, dacă o încadrăm în propagandă de război, pentru mine înseamnă minciună. (…)
Până când Ministerul Apărării, în urma analizei resturilor adunate de acolo, ne anunță public că acele resturi aparțin acestui tip de dronă eu o iau ca o variantă de lucru.
Mai putea fi o dronă a ucrainienilor ridicată în zonă pentru observare în momentul în care ei au avut certitudinea atacului de noapte al Federației Ruse și aia putea să cadă, ori ca i s-a terminat combustibilul, ori că a fost lovită de propria antiaeriană. (…)
Ar mai putea fi o altă variantă – că sunt resturi din drone lansate de pe teritoriul României pe timpul exercițiilor de la Babadag, de unde știm cu certitudine că pe timpul exercițiilor s-au lansat UAV- uri (aeronavă fără pilot). Nu știm dacă toate s-au recuperat.
Pentru mine și asta este o variantă de luat în analiză”, a mai spus generalul, culmea, chiar la Antena 3 “CNN”.
După încheierea Războiului Rece, multe țări din Europa au renunțat la serviciul militar obligatoriu, dar discuțiile despre reintroducerea lui au revenit în actualitate după declanșarea conflictului din Ucraina, iar ideea armatei obligatorii este vehiculată inclusiv în țări precum Marea Britanie (care are armată profesionistă de 50 de ani), dar și Germania, unde serviciul militar a fost scos în 2011.
În ultimii 20 de ani, serviciul militar obligatoriu a fost abolit în majoritatea țărilor europene. Începând din 1993, dintre cele 29 de state europene membre NATO, inclusiv Turcia, numai șase (Estonia, Grecia, Turcia, Norvegia, Lituania și Finlanda) au menținut recrutarea obligatorie, dar cu posibile servicii alternative, uneori. Cu toate astea, din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, multe țări și-au mărit bugetele de apărare și încep să reconsidere serviciul militar obligatoriu. Dezbaterile pe acest din urmă subiect nu au avansat decât în câteva țări.
Letonia, de exemplu, revine la stagiul militar obligatoriu. Începând din 2024, toți bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani vor trebui să urmeze 11 luni de pregătire militară. Începând cu 2028, 7.500 de letoni vor fi chemați în fiecare an în armată.
Apoi, forțelor armate olandeze le lipsesc aproximativ 9.000 de recruți. Prin urmare, guvernul ia în considerare posibilitatea de a mări efectivele armatei prin serviciul obligatoriu, așa cum face Suedia din 2018. Cea mai mare țară scandinavă a abolit serviciul militar obligatoriu în 2010. În 2018, acesta a fost reintrodus, deoarece nu s-au găsit suficienți voluntari pentru serviciul militar. În plus, în Danemarca, recrutarea este obligatorie, dar există suficienți voluntari pentru a satisface cererea.
În fine, Franța dezbate oportunitatea introducerii unui stagiu militar „light“. În 2019, președintele Emmanuel Macron a introdus „serviciul național universal“ în cadrul căruia tinerii pot servi în mod voluntar binele țării lor timp de o lună. Acum, guvernul ia în considerare posibilitatea de a face acest lucru obligatoriu pentru toți francezii cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani, iar două săptămâni din acest serviciu sunt efectuate în instituții cu structură militară.
În România, pe fondul rezervei mici de personal s-a introdus serviciul de rezervist voluntar, care nu are prea mult succes, cu toate că tinerii sunt plătiți de stat ca să stea acasă și au numai scurte perioade de pregătire în cazărmi.
Nu vor învăța nici măcar cum să salute
Cu toate astea, unii experți susțin că serviciul militar obligatoriu nu aduce forțelor armate recruți de calitate mai ales în contextul armamentului complex pe care îl operează armatele NATO, care necesită programe de formare mai consistente. „Forțele armate ale Europei, în special cele de la granița cu Rusia, realizează acum că nu au destui oameni. Ei văd în mod clar conscripția ca o soluție. (…) Nu suntem siguri că este o idee bună în ceea ce privește descurajarea unei eventuale invazii a rușilor“, a declarat, conform euronews.com, Vincenzo Bove, profesor de Științe Politice la Universitatea Warwick, specializat în recrutare.
Expertul a dat exemplul recruților ruși. „Nu sunt motivați. Tinerii sunt forțați să se înroleze, iar majoritatea dintre ei ar prefera să facă altceva.(…) Unele state aduc în discuție ideea unor programe de trei luni, dar asta este nimic. Nu vor învăța nici măcar cum să salute“, a mai precizat glumind Bove.
Campanie de recrutare a profesioniștilor
Analistul militar Aurel Cazacu susține că reintroducerea serviciului militar obligatoriu nu este o soluție pentru creșterea capacității de luptă a Armatei Române, dar poate fi o pârghie care poate ajuta la scăderea deficitului de personal militar. „Să fim realiști, într-adevăr un recrut cu câteva luni de serviciu militar care a și fost obligat să se încorporeze nu poate face față la un război. Pur și simplu, nu are destulă experiență. Oricum, un stat modern nu ar face așa ceva, adică nu ar trimite niște recruți cu câteva luni de armată să fie carne de tun într-un război. Doar nu suntem Coreea de Nord. Totuși, acest stagiu militar obligatoriu poate ajuta mult pe două direcții. În primul rând, ajută la educarea și disciplinarea tinerilor, cred eu. Apoi, foarte important, pe perioada stagiului militar, tinerii pot realiza că se simt bine în haină militară și la sfârșit pot opta să se facă militari profesioniști sau să aleagă o instituție de formare militară. Asta ar putea crește numărul celor care optează pentru o carieră militară și ar putea scădea deficitul de personal, care este acum de 25.000 de oameni. Acest lucru s-ar putea produce numai dacă se mai iau unele măsuri suplimentare cum ar fi creșterea salariilor și dotarea militarilor cu armament modern. Mai exact, creşterea gradului de satisfacție a militarilor profesioniști și deci a atractivității carierei militare. Repet, nimeni nu ar trimite recruții la război, iar acest stagiu militar ar fi, practic, ca o campanie de recrutare a profesioniștilor. Oricum, chiar dacă nu se reintroduce stagiul militar obligatoriu, creșterea salariilor și dotarea militarilor profesioniști cu armament modern nu sunt negociabile dacă vrem să reducem substanțial deficitul de personal“, a precizat Aurel Cazacu.
Programul de înzestrare al Armatei Românie cu 32 de avioane de luptă F-35 Lightning II va fi cel mai scump program de înzestrare militară din istoria României având în vedere că în conturile producătorului Lockheed Martin Corp. vor ajunge 6,5 miliarde de dolari.
Potrivit ministrului apărării Tilvăr, va valora mai mult decât cele pentru șapte baterii Patriot (3,9 miliarde de dolari) și 54 de instalatii de lansare HIMARS (1,5 miliarde de dolari) la un loc.
Acțiunile Lockheed Martin au crescut cu aproape 12 %, doar într-o singură zi. Doar într-un singur an, acțiunile LM au avut un randament de 15%. Investitorii de pe burse sunt fericiți.
Se vor achiziționa 32 de bucăți, deci prețul pe o unitate 203 de milioane de dolari, dublu decât a admis Congresul american! Polonia a oferit 4,6 miliarde de dolari, tot pe 32 de unități. Departamentul de stat a aprobat livrarea acestor avioane de luptă, pentru un preț mai mic, dar fără offset, conform Defencenews.com
Doar Cehia plătește mai multe decât România: 233 de milioane de dolari/bucată. Departamentul de stat al SUA a aprobat vânzarea a 24 de avioane de luptă, contra sumei de 5,4 miliarde de dolari, informează Breackingdefence.com
Prețul pe unitate al F-35, inclusiv costurile auxiliare, cum ar fi întreținerea depozitului, echipamentele de susținere la sol și piesele de schimb, este de 110,3 milioane USD/ F-35A, 135,8 milioane USD/F-35B și 117,3 milioane USD / F-35C, informează Center for Arms Control. Costurile acestea au fost aprobate de Congresul american.
Un expert în achiziții militare din Armata Română susține că Pentagonului i s-a făcut un discount de volum, doar că ultimele informații din presa americană arată că totalul comenzilor, aprobate de Congres au scăzut. României i se vor livra aceste avioane de luptă după 2030.
De ore bune, la secțiunea story (poveste) a paginii oficiale a Centrului de Televiziune și Film a Ministerului Apărării, internauții sunt întâmpinați cu o fotografie în care apare o tânără asiatică într-o ipostază xxx, poza având atașat și un link cu trimitere la un conținut interzis persoanelor sub 18 ani.
Așa cum se poate vedea în captura de mai jos, postarea ar fi fost făcută în urmă cu mai bine de 22 de ore. Potrivit reprezentanților Biroului de Presă al MApN, pagina respectivă a fost ținta unor hackeri, administratorii făcând deja reclamație (scrisoare) oficială către facebook, pentru a fi rezolvată problema.
Pagina oficială a Centrului de Televiziune și Film al MApN are peste 71.000 de aprecieri și peste 91.000 de urmăritori. În ultima perioadă, mai multe site-uri sau pagini de facebook ale unor instituții publice au fost ținta hackerilor.
UPDATE 14:23 – Pagina a fost recuperată.
,,Dragi urmăritori ai paginii noastre de Facebook, suntem încântați să vă anunțăm că am reușit să recuperăm contul de Facebook! După o scurtă pauză, suntem din nou aici, pregătiți să împărtășim cu voi cele mai bune momente, informații și conținut valoros din viața Armatei României.Vă mulțumim pentru răbdarea și susținerea de care ați dat dovadă în timpul acestei perioade. Mulțumim pentru sprijin tuturor celor implicați în recuperarea contului.„ , a transmis, în urmă cu puțin timp, echipa Centrului de Televiziune și Film.
Autoritatea contractantă din Ministerul Apărării Naționale a aprobat luni, 7 august, anularea procedurii specifice aferente Programului de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională”, propusă prin raport de comisia de evaluare constituită în baza HG nr. 48 din 15 februarie 2018.
Decizia de anulare a procedurii specifice a fost luată în baza dispozițiilor secțiunii B.I, punctul 4, literele f) și g), coroborat cu dispozițiile secțiunii B.II, litera c), punctul 10, din HG nr. 48/2018, întrucât ofertantul declarant câștigător nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă și nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor.
Decizia anulării procedurii specifice a fost comunicată celor trei ofertanți marți, 8 august.
In februarie 2018, premierul de atunci, Viorica Dăncilă, semna HOTĂRÂREA nr. 48 din 15 februarie 2018 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente Programului de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională”
Surse din Ministerul Apărării citate de TVR in luna iunie a acestui an susţin că firma cîștigătoare a licitației Naval Group a trimis părţii române un document, însă deocamdată nu se stia dacă este vorba despre o nouă cerere de amânare sau compania franceză e hotărâtă să semneze, după aproape 3 ani, contractul. După audierea de la Parlament, Angel Tîlvar a anunţat că a cerut părţii franceze să vină să semneze contractul până la sfârşitul acestei săptămâni.
MApN nu a comunicat dacă partea franceză a anunţat că vrea să semneze contractul de 1,2 miliarde de euro pentru 4 corvete sau a cerut în continuare amânări, aşa cum a făcut-o în ultimii 3 ani.
Legea le permite autorităţilor, ca în anumite condiţii, în momentul în care compania franceză refuză să semneze, să dea contractul firmei care s-a clasat pe locul doi, Damen.
Companie olandeză are 2 şantiere în România, la Galaţi şi la Mangalia.
Armata a anunţat câştigătorul acestei licitaţii în urmă cu aproape 4 ani.
Damen renunță la administrarea Șantierului Naval Mangalia
Compania de pe locul 2, Damen, a atacat în instanţă şi timp de un an, contractul nu s-a putut semna.
În 2020 s-au terminat procesele, însă francezii au refuzat să mai semneze. Naval a cerut mai mulţi bani, invocând creşterea preţurilor materialelor. Mai mult, susţin surse guvernamentale, francezii au făcut presiuni pentru construirea celor 4 nave în Franţa şi nu în şantierul Constanţa, aşa cum s-au angajat când au participat la licitaţie.
În ultimii 3 ani s-a tot negociat, iar reprezentanţii statului au tot dat ultimatumuri, după ulimatumuri, fără niciun succes.
Culmea, ocupanta de pe locul 2, Damen, tocmai a anunțat că pleacă din România.
România va achiziționa 16 transportoare AAV – Assault Amphibious Vehicles, pentru debarcare, din SUA, iar americanii se jură că sunt noi-nouțe. Sindicaliștii din industria de apărare ne spun însă că acestea sunt tot second-hand-uri, pentru că au fost fabricate acum peste 10 ani. În locul vechiturilor americane, Ministerul Apărării Naționale putea cumpăra transportorul blindat flotabil SAUR 2, produs în țară, care avea aceleași dotări și era mai ieftin.
Președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA), Constantin Bucuroiu, a reproșat Guvernului că achiziționează din nou transportoare americane, în loc să comande transportorul românesc SAUR 2. Acesta a arătat că, pe lângă faptul că transportorul american este second-hand, chiar americanii au renunțat la el, pentru că manevrarea pe șenile este greoaie.
”Noi luăm acele 16 transportoare de la americani, AAV – Assault Amphibious Vehicles, pentru debarcare, dar eu nu înțeleg de ce le luăm noi, în timp ce chiar SUA renunță la aceste șenilate care fac aceste operațiuni și merg pe achiziția de transportoare 8×8 flotabile de la Iveco. Și asta pentru că este un transportor care se folosește mult mai greu decât un transportor pe roți. Firma italiană Iveco fabrică transportoarele flotabile pe roți împreună cu o altă firmă americană, BAE Systems, pentru că, se știe, americanii nu cumpără nimic din exterior dacă nu este făcut împreună cu o firmă din SUA. Cele 16 transportoare pe care le cumpără România din SUA sunt tot second-hand, deși ei spun că nu au fost folosite. Dar mă îndoiesc că nu au fost folosite, mai ales că au o vechime de peste 10 ani”, ne-a declarat Constantin Bucuroiu, președintele ASIAA. Acesta a arătat că la fel de bine s-ar fi putut cumpăra 16 bucăți de SAUR 2 românesc, care este flotabil, care îndeplinește condițiile de rezistență la gloanțe și la mine ca și celelalte și care făcea misiuni de luptă mult mai bine și mult mai rapide decât cele americane.
Pe Tîlvăr nu-l interesează industria de apărare românească
SAUR 2 este un transportor blindat flotabil care așteaptă comenzi de la Ministerul Apărării Naționale, susțin sindicaliștii din sector. Dacă ministerul vrea să cumpere, în momentul acela, având în vedere că nu a comandat nimic până acum, este nevoie de 6 luni pentru achiziția materialelor și, în următorul an, se pot fabrica până la 52 de bucăți. ”Un SAUR 2 este mai ieftin cu cel puțin 30% față de AAV, cu aceleași dotări. În plus, ar sprijini și industria de apărare din țara noastră, întorcându-se la bugetul statului 40% din cheltuieli. Polonezii au cumpărat transportoare de la americani, dar, în același timp, au comandat 400 de transportoare din industria proprie. La noi însă, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, care nu știu cum a ajuns ministru, a spus că pe el nu îl interesează industria de apărare românească”, a afirmat președintele ASIAA, Constantin Bucuroiu.
Totul pentru SUA
România nu a obținut, în baza contractului de offset, decât operațiunea de asamblare la Piranha 5, la care lucrează doar 140 de oameni din industria de apărare, componentele fiind fabricate de SUA și Elveția. Potrivit contractului inițial, țara noastră trebuia să cumpere 227 de transportoare Piranha 5 neflotabile, după care să achiziționeze transportoare flotabile.
”Acum s-a schimbat decizia de achiziție și s-a prelungit cu încă 150 de transportoare neflotabile, costurile totale fiind de peste 1,7 miliarde de dolari. Eu susțin în continuare că, pentru ceea ce avem noi ca relief în România, mai ales că avem foarte multe râuri, care au început să se umfle tot mai des, devine o problemă dacă pot folosi Piranha în altă parte decât pe câmpii. Varianta SAUR 2 este cea mai bună, pentru că este un transportor cu o greutate de 22-24 de tone, față de peste 27 de tone, cât are Piranha, și care poate să urce pe terenuri accidentate chiar în zone muntoase și, evident, să treacă prin apă, că e flotabil. Înălțimea Piranha este mare și are un centru de greutate dezechilibrat, de aceea este foarte greu să urci un deal cu el, știindu-se că România are, în multe zone, un pământ destul de argilos”, ne-a precizat Constantin Bucuroiu, președintele ASIAA.
Misiunile de luptă, tot cu TAB și Zimbru
În teatrele de operațiuni din Irak și Afganistan România a deplasat 6 transportoare Piranha 3, care nu au făcut niciun kilometru de misiune în teritoriu, fiind staționate în baze, susțin sindicaliștii din industria de apărare. În schimb, armata română folosea TAB C 71, C 77, C 79 și Zimbru, transportoarele noastre vechi, care făceau sute de kilometri de misiuni în munți, în Irak și Afganistan.
”Și, în toate misiunile transportoarelor blindate românești, doar un singur militar a murit. Deci putem spune că acestea au protejat viața soldaților români. Și astăzi le avem în dotarea Armatei și fac mentenanța la Uzina Automecanica Moreni, unde se aduc la o formă revitalizată, pentru a face misiuni încă 10 ani de acum încolo. Despre Piranha 3 nu știu să fi făcut vreo misiune în câmpul de luptă. În total, România a achiziționat 42 de transportoare Piranha 3. În țară nu le-am folosit, stau prin baze, pentru că noi nu avem muniție nici să ne antrenăm”, ne-a mai declarat președintele ASIAA, Constantin Bucuroiu.
Criză mare. Se caută soldați pentru Armata Română.
Ministerul Apărării Naționale nu reușește în niciun fel să acopere deficitul de personal uriaș din sistem, deficit care, din cauza salarizării jalnice, crește în fiecare zi. Cele peste 4.000 de posturi pentru soldați și gradați profesioniști nu s-au ocupat, astfel că angajații MApN au campat la festivalul Neversea, în speranța de a mai recruta ceva. Mai mult, în disperare de cauză, elevii absolvenți ai clasei a X-a sunt îndemnați să se transfere la liceele militare, unde sunt zeci de locuri disponibile.
Chiar dacă angajările la stat au fost înghețate anul acesta, pentru reducerea deficitului bugetar, în Ministerul Apărării Naționale se recrutează peste 4.000 de soldați, pentru a acoperi o parte din deficitul de personal. De recrutat, se recrutează, însă problema MApN este că nu vine nimeni să ocupe acele locuri. Pentru a-i atrage pe tineri, angajații MApN au fost campați pe Litoral, la festivalul Neversea, în speranța că vor convinge pe cineva să acopere golurile Armatei Române. În 12 mai 2023 s-a dat startul la înscrierile pentru cele 4.159 de posturi de soldați/gradați profesioniști, însă în data de 16 iunie, MApN anunța prelungirea înscrierilor până la 30 iunie 2023, numărul de locuri fiind același: 4.159.
”Dacă îți dorești doar un loc de muncă sau un venit asigurat, poți alege orice altă profesie. Dar dacă îți dorești o carieră sigură și respectată, posibilitatea de a te afirma, de a te perfecționa, cariera de soldat/gradat profesionist este pentru tine!”. Acesta este sloganul MApN de la secțiunea ”Recrutare” de pe site-ul ministerului. În traducere liberă, dacă cineva își dorește să fie salarizat pe măsura complexității, dificultății și riscurilor profesiei de soldat profesionist, să-și ia gândul, pentru că acest lucru nu se va întâmpla. Salariul unui soldat este, în 2023, de 2.236 lei, la care se mai adaugă norma de hrană și norma de echipare. La asemenea venituri și cu un război la granița României, MApN nu va găsi în veci amatori pentru această profesie, însă autoritățile speră că românii foarte săraci nu vor avea încotro și vor deveni soldați profesioniști.
Au renunțat la orice concurs
Pentru că profesia de soldat în MApN a devenit chiar mai neatractivă decât cea de polițist, s-a renunțat la ideea de concurs pentru ocuparea posturilor, dispărând proba scrisă. Astfel, pentru a deveni soldat/gradat profesionist, sunt suficiente cetăţenia română şi domiciliul stabil în România, vârsta între 18 și 45 de ani și zece clase absolvite. Numai la aviație și la însoţitor de bord – paramedic viitorii angajați ai Armatei trebuie să fie absolvenţi ai învăţământului postliceal sau universitar cu licenţă de specialitate. În rest, candidații pe aceste posturi trebuie să fie declarați ”apți” la evaluarea psihologică (test de aptitudini și chestionar de personalitate), evaluarea capacităţii motrice (traseu utilitar-aplicativ și alergare de rezistență) şi la interviul de evaluare finală. Totodată, aceștia trebuie să fie declarați ”apți” și la examinarea medicală, care are loc în unități sanitare ale Ministerului Apărării Naționale. Formarea inițială a soldaților se realizează în centrele de instruire/unităţile de instrucţie ale categoriilor de forţe ale armatei și durează cel mult 5 luni. Instruirea, cazarea, masa și echipamentul sunt gratuite, anunță MApN.
Jumătate de liceu militar
Ministerul Apărării Naționale cheamă elevii din liceele civile care au absolvit clasele a IX-a şi a X-a să se transfere în colegiile naţionale militare (CNM), în clasele a X-a şi a XI-a, în anul şcolar 2023-2024. Cele aproape 80 de locuri disponibile sunt în Colegiile Naționale Militare „Mihai Viteazul”, Alba Iulia, „Ştefan cel Mare”, Câmpulung Moldovenesc, „Tudor Vladimirescu”, Craiova și „Alexandru Ioan Cuza”, Constanţa. În școlile militare postliceale ale MApN s-a decis suplimentarea cu 300 de locuri față de anul școlar trecut, ajungându-se la un total de 1.653 de locuri. Totodată, pentru a le putea majora cât de cât veniturile soldaților profesioniști, MApN a pus la dispoziție 635 de locuri de formare a subofițerilor. Criteriile de recrutare nu sunt pentru oricine, astfel că soldații trebuie să aibă vârsta maximă de 45 de ani, să fie absolvenţi ai învățământului liceal cu diplomă de bacalaureat și ai învățământului postliceal sau universitar de specialitate, să aibă cel puțin un an vechime și să fi fost apreciat în ultimul document de evaluare profesională anuală cu calificativul cel puţin ”Foarte bun”.
Ucraina a contractat de la începutul invaziei ruse aproximativ 12.000 de mercenari din 84 de ţări, potrivit unei estimări publicate luni de Ministerul rus al Apărării, relatează agenţia EFE.
„În total, începând din 24 februarie 2022, au sosit oficial în ţară (în Ucraina) pentru a participa la acţiuni combatante de partea armatei ucrainene 11.675 de mercenari din 84 de ţări”, a susţinut Ministerul rus al Apărării pe contul său de Telegram.
Majoritatea mercenarilor au venit în Ucraina în primele luni după declanşarea conflictului, în perioada martie-aprilie 2022, dar după ce s-au înregistrat primele victime în rândul lor fluxul sosirilor a diminuat, a remarcat armata rusă.
„Majoritatea grupurilor au venit din Polonia (peste 2.600 de persoane), Statele Unite şi Canada (peste 900 de persoane), Georgia (peste 800 de persoane), Regatul Unit şi România (peste 700 de persoane)” şi au venit de asemenea în Ucraina mercenari din Croaţia, Franţa şi zone siriene aflate sub controlul Turciei, potrivit Ministerului rus al Apărării.
Acesta mai afirmă că până la sfârşitul lunii iunie a fost confirmată moartea în luptă a 4.845 de mercenari străini, majoritatea din SUA, Canada şi mai multe ţări europene. „Alţi 4.801 combatanţi străini au părăsit Ucraina după ce au înţeles atitudinea regimului de la Kiev faţă de ei”, astfel că la ora actuală „în rândurile armatei ucrainene mai sunt 2.029 mercenari” străini, estimează Ministerul Apărării de la Moscova.
Acesta notează de asemenea că, potrivit declaraţiilor prizonierilor de război ucraineni, comandanţii armatei ucrainene nu-şi asumă nicio responsabilitate pentru pierderile în rândul soldaţilor străini, pe care-i „aruncă în luptă primii să fie măcelăriţi şi îi recuperează ultimii când sunt răniţi”.
„În contextul eşecului noului val de mobilizări în Ucraina, şi pentru a muşamaliza pierderile catastrofice de efective ale armatei ucrainene, regimul de la Kiev a crescut recrutările în ţări din Asia, America Latină şi Orientul Mijlociu pentru a atrage mercenari străini”, afirmă în continuare ministerul rus.
În ultima lună, potrivit acestuia, Ucraina a început recrutarea de mercenari din Argentina, Brazilia, Afganistan, Irak şi din teritoriile siriene aflate sub control american, fiind sporite concomitent eforturile de recrutare din SUA şi Canada în urma scăderii interesului cetăţenilor polonezi, britanici şi în general europeni de a lua parte la acest conflict.
La puţin timp după invazia declanşată de Rusia pe 24 februarie 2022, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un apel către cetăţenii străini cu pregătire militară să vină în Ucraina în ”legiunea internaţională” a voluntarilor pentru a ajuta la apărarea acestei ţări.
Armata română, trimisă în Marea Britanie să antreneze soldați ucraineni
Parlamentul a aprobat solicitarea președintelui Iohannis prin care România va participa, alături de doar 5 state din UE, la antrenarea soldaților ucraineni. În Hotărârea din Monitorul Oficial a Camerei Deputaților și a Senatului se arată că oficializarea implicării directe în războiul din Ucraina va da ”vizibilitate internațională sporită României, alături de beneficii importante în dezvoltarea parteneriatului cu Marea Britanie”.
România va participa, oficial, la antrenarea soldaților Ucrainei în Marea Britanie, prin Operațiunea Interflex, care a obținut sprijinul operațional doar din partea a 5 state din Uniunea Europeană. Solicitarea în acest sens, adresată de președintele Klaus Iohannis, a fost votată cu două mâini de senatori și deputați, distrugându-se, astfel, orice aparență de neutralitate a țării.
”Participarea Armatei României la Operațiunea Interflex va contribui la menținerea profilului operațional al acesteia și va aduce vizibilitate internațională sporită României, alături de beneficii importante, cuantificabile politic și politico-militar, în dezvoltarea parteneriatului cu Marea Britanie”, se arată în Hotărârea adoptată de Camera Deputaților și de Senat și publicată în Monitorul Oficial. Actul normativ prevede participarea Armatei Române cu un efectiv de până la 30 de militari, instructori și personal de stat major, iar fondurile financiare necesare pregătirii și executării acestei misiuni se vor asigura din bugetul Ministerului Apărării Naționale. Operațiunea Interflex este numele de cod operațional pentru operațiunea militară multinațională condusă de britanici de antrenare și sprijinire a Forțelor Armate ale Ucrainei. Până în prezent, aproximativ 17.000 de ucraineni au urmat pachetul de formare de cinci săptămâni, iar în perioada 2023-2024 Marea Britanie este pe cale să livreze încă 20.000. România se alătură altor 5 state UE participante la operațiunea britanică, Finlanda (20 instructori), Danemarca (130 instructori), Suedia (120 instructori), Lituania (25 instructori) și Olanda (90 instructori).
Se pregătește ceva
Președintele României, Klaus Iohannis, a participat, în 26 iunie, la o reuniune în format restrâns, în pregătirea Summitului NATO de la Vilnius, organizată de prim-ministrul Olandei, Mark Rutte. La întâlnire au mai fost prezenți doar președinții Lituaniei și Poloniei, premierii Albaniei, Belgiei și Norvegiei, precum și secretarul general al NATO. Scopul declarat al reuniunii a fost coordonarea statelor aliate participante cu privire la modalitățile de abordare și realizare a obiectivelor prioritare de pe agenda Summitului NATO de la Vilnius, care se va desfășura în perioada 11-12 iulie 2023. Poziția președintelui Iohannis a fost axată pe implementarea integrală a deciziilor Summitului NATO de la Madrid din 2022 și adoptarea de noi măsuri, dar și pe sprijinul acordat Ucrainei, respectiv perspectivele accelerării procesului de aderare a acesteia la NATO. Totodată, Iohannis a reliefat angajamentul susținut al Alianței pentru Ucraina, atât din perspectiva sprijinului practic pentru consolidarea capacităților de apărare și a rezilienței sale, cât și al întăririi componentelor de fond ale relației politice NATO-Ucraina, potrivit Administrației Prezidențiale.
Ședință CSAT pe tema trupelor trimise în afara țării
O nouă ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost convocată de Klaus Iohannis în 6 iulie, la Cotroceni, cu mai puțin de săptămână înaintea Summitului NATO. Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului sunt incluse subiecte referitoare la obiectivele României pentru Summitul NATO de la Vilnius, Republica Lituania, din perioada 11-12 iulie 2023, precum și la forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2024. Totodată, în cadrul ședinței CSAT vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale.
