ungaria

Tot mai mulți români sunt tentați să-și cumpere proprietăți în alte țări din Europa, acolo unde prețurile sunt infime în comparație cu România.

Românii din vestul țării, dar mai nou chiar și cei din Moldova sau Dobrogea, pun ochii pe case aflate în Ungaria la granița cu România. Prețurile sunt mici, iar condițiile sunt foarte bune, fără a mai pune la socoteală că unii români cumpără case aici pe care le transformă în pensiuni, pentru a profita de faptul că zona e luată cu asalt de turiști de pe întreg continentul care vin să profite de apele termale.

„Vând casă în Ungaria la prețul de 7.000 euro. Două camere, bucătarie, anexe și terenul de 1.830 mp”, e doar unul dintre sutele de anunțuri de pe un grup de Facebook unde sunt postate oferte la case din toată Europa.

Reacțiile oamenilor au fost prompte, iar cei mai mulți l-au întrebat în ce sat se află. „E în Kotegyan, primul sat dupa vama Salonta”, a explicat autorul postării. „Nu este departe de Oradea”, a mai adăugat el.

„Un preț normal, atrăgător… Cum să nu pleci din țară?”, a remarcat cineva. „Nu neapărat să pleci. Eu, de exemplu, am două case de vacanță în Ungaria”, a comentat altul.

Liniște, băi termale și turiști
„Mi se pare destul de ieftin în Ungaria să cumperi o casă de vacanță. întrebarea este ce se poate face acolo în vacanță, ce este în zonă. Sunt băi termale sau altceva?”, a întrebat o doamnă. „Băi termale, apă caldă, liniște și relaxare”, a venit prompt răspunsul. „Atunci se merită”, a comentat aceeași doamnă.

„În Ungaria dacă nu îți repari gardul sau tunzi iarba sunt amenzi de nu-ți mai trebuie..Nu merită nici gratis”, a comentat altul. „Și ce e rău în asta? Vrem țară civilizată și curată, atunci să fim așa”, i-a răspuns un internaut.

„În România așa ceva nu găsești O vinzi repede la banii ăstia”, a observat altul. „Cum 7.000 de euro? Așa ceva în România costa 50.000 de euro minim!”, a comentat altcineva. „Și așa li se pare scump”, a intervenit autorul postării inițiale. „Cum scump? Un teren păpădit de 500 m la 20 km de București costă 20.000-30.000 de euro minim!”, a punctat cineva.

„Orice s-ar spune, ungurii sunt oameni gospodari. Am văzut niște case într-un sat, fără gard între ele, fiecare cu grădină, o liniște deplină… raiul pe pământ!”, a spus un alt internaut.

Cât ar costa la noi
Spre comparație, pentru o casă la circa 50 de kilometri de Cluj, fără canalizare, în Fildu de Jos, judeţul Sălaj, prorpietarii cereau 135.000 de euro. Și nu e un caz singular. O casă bătrânească aflată la 50 de kilometri de Cluj, în orașul Gherla, a ajuns să coste mai mult decât una situată în cunoscutul district Anfield, în Liverpool. Proprietara casei cerea 160.000 de euro, deși a recunoscut că vechiul imobil necesită renovare. Astfel, în realitate cumpărătorul va scoate din buzunar și mai mulți bani.

Ungaria a primit miercuri garanţia în scris pe care o aştepta de la Comisia Europeană, astfel încât profesorii şi educatorii pot fi siguri de faptul că salariile lor vor creşte cu 32,2% de la 1 ianuarie, acelaşi lucru fiind valabil şi pentru trainerii care lucrează în formarea profesională, însă în acest caz, fondurile vor fi asigurate din bugetul naţional, a declarat Gergely Gulyás, şeful Cancelariei Prim-Ministrului Ungariei, pentru agenţia ungară de presă MTI.

Politicianul a subliniat, totodată, că o creştere semnificativă a salariilor va urma şi anul viitor. Ungaria s-a angajat să majoreze salariile profesorilor la o valoare egală cu 80% din salariul mediu al celor care au absolvit studii superioare, creşterea având loc în două etape, a amintit Gulyás.

Anul acesta vom ajunge la 71,8%, iar anul viitor, după o creştere suplimentară de aproximativ 21%, vom ajunge la 80% din salariul mediu al unui absolvent de studii superioare, urmând ca după aceea să şi menţinem acest lucru, a spus şeful de cancelarie.

Gergely Gulyás a relatat că este disponibilă suma inclusă în programul operaţional, aşadar pentru anul acesta, de la Comisia Europeană vor sosi 530 de milioane de euro.

Contribuţia celor de la Bruxelles la creşterea salariilor este, per total, un cuantum de 12% din creşterea salarială, calculată până în 2030, a menţionat politicianul maghiar.

Aşadar, această sumă va ajunge în Ungaria din fondurile UE aparţinând Ungariei, iar restul de 88% va fi asigurat din bugetul naţional, a explicat Gulyás, adăugând că fondurile de la Comisia Europeană vor fi de mare ajutor atât anul acesta, cât şi anul viitor.

Creşterea salarială care este implementată acum implică aproximativ 140 000 de persoane, a mai specificat Gergely Gulyás.

În secolul al XV-lea, Regatul Ungariei era unul dintre cele mai puternice state medievale ale Europei Centrale. Cu toate acestea, avea de înfruntat în permanență pericolul otoman, tot mai amenințător, un tăvălug care amenința toate statele creștine de la nordul Dunării. Mai mult decât atât, desele probleme dinastice, dar și ambițiile marilor familii feudale, riscau să destabilizeze din interior coeziunea regatului ungar.

În acea perioadă, a apărut însă un personaj providențial care a salvat Ungaria de la haosul unui război civil, dar și întreaga creștinătate nord-dunăreană de taifunul declanșat de Semilună. Se numea Ioan de Hunedoara (rămas cunoscut în istorie drept Iancu de Hunedoara) și era fiul unor mici nobili români stabiliți în Transilvania. Parcursul său pe scena istoriei a fost fulminant, ajungând inclusiv regent al Ungariei, iar unul dintre fiii săi, rege al Regatului Ungariei, singurul monarh cu sânge românesc ajuns în această ipostază.

Iancu de Hunedoara s-a născut, cel mai probabil, în anul 1407, în Transilvania, în ținuturile Hațegului sau Hunedoarei. Deși originea sa etnică a provocat numeroase controverse de-a lungul timpului, fiind considerat ba ungur, ba cuman, multe documente, dar și specialiști arată că acesta avea origini românești.

De exemplu, Phillipe de Commine, un ambasador de origine burgundă, contemporan cu Iancu de Hunedoara, mărturisea că puternicul nobil transilvan este valah, la fel ca și tatăl său. Mai mult decât atât, îl numea „Le chevalier blanc de la Valachie”.

La rândul său, Silvio Piccolomini, viitorul papă Pius al II-lea, scria că Iancu de Hunedoara „nu a sporit atât gloria ungurilor, cât a românilor în rândul cărora se născuse”.

Originea românească a lui Iancu de Hunedoara este susținută de majoritatea cronicarilor importanți ai vremii. Dlugosz, Bonfinus, Gaspar Heltai sau Thuroczi, care spun că Ioan de Hunedoara era valah, numindu-l uneori în cronici drept „Johannes Valachus”.

Reputatul istoric transilvănean Camil Mureșanu preciza că Iancu de Hunedoara provenea din neamul vechilor cneji români rămași în Transilvania după cucerirea maghiară. Mai exact, cei care locuiau încă în ținuturile Hațegului și ale Hunedoarei și se aflau în serviciul regelui Ungariei, în schimbul păstrării privilegiilor nobiliare, dar și al domeniilor.

Bunicul lui Iancu de Hunedoara, Șerb, primise de la regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, în anul 1409, ținuturile Hunedoarei cu minele de sare, aur, argint, fier, dar și vămile aferente, desigur, în schimbul serviciilor militare. Acești cnezi români serveau ca trupe de graniță, apărând zona de incursiunile otomane. Fiii lui Șerb, printre care și Voicu, tatăl lui Iancu, primesc la rândul lor partea lor de moștenire. Alți istorici cred că familia lui Iancu de Hunedoara provenea din Valahia, de la sud de Carpați, din neamuri de boieri care s-au refugiat în Transilvania după bătălia de la Rovine.

Cert este că Iancu de Hunedoara reușește să ajungă unul dintre cei mai faimoși campioni ai Crucii din Europa Centrală. Ascensiunea sa pe scara socială a vremii a fost fulminantă, având și un talent deosebit în meseria armelor. Din adolescență ajunge în serviciul nobililor din familiile maghiare Csaki și Csanadi, iar mai apoi în cel al despotului sârb Ștefan Lazarevici.

Își continuă serviciul în slujba familiei Uilaki, dar și a Episcopului de Zagreb. Datorită calităților sale războinice, Iancu de Hunedoara intră în serviciul lui Sigismund de Luxemburg, ajuns împărat romano-german.

Sigismund îl trimite în Italia la ducele de Milano, Filipo Visconti. Iancu de Hunedoara a devenit un veteran al câmpurilor de luptă, un războinic experimentat și deosebit de inteligent care a învățat din fiecare bătălie la care a luat parte. Până la vârsta maturității se bătuse deja cu turcii, alături de condotierii italieni, dar și în războaiele husite. De la husiți s-a inspirat mai târziu, atunci când avea să lupte, ca voievod al Transilvaniei, contra turcilor.

Având în vedere legăturile pe care și le făcuse, dar și experiența militară, Iancu a urcat repede treptele onorurilor. În anul 1438, Albert de Austria l-a numit pe Iancu de Hunedoara ban de Severinm având însărcinarea de a apăra cetățile de la Dunăre, în fața atacurilor otomane. De altfel, Imperiul Otoman cucerise complet Serbia, așa că venise momentul ca Iancu să-și arate valoarea militară.

După ce Iancu face ravagii contra turcilor în Serbia, în 1442, o puternică armată otomană condusă de Mezid, beilerbegul de Vidin a intrat în Transilvania. După o înfrângere la Sântimbru, în fața otomanilor, Iancu de Hunedoara se regruprează și îi bate crunt pe turci sub zidurile Sibiului, Mezid fiind ucis.

O nouă invazie otomană, în septembrie 1442, este stăvilită de Iancu de Hunedoara prin victoria de pe Ialomița. Iancu de Hunedoara nu s-a mulțumit doar să apere granițele Regatului Ungariei. În anul 1448, la chemarea Papei Nicolae al V-lea, Iancu de Hunedoara organizează o cruciadă anti-otomană și atacă la sud de Dunăre.

Este sprijinit și de trupe trimise de voievozii Moldovei și Valahiei, ajunși pe tron cu sprijinul lui Iancu. Cruciada înregistrează un eșec după bătălia de la Kossovopolje, în octombrie 1448. Trupele creștine sunt învinse din cauza slabei mobilizări, dar și a non-combatului despotului sârb Gherghe Brancovic.

Era ultima ofensivă a Regatului Ungariei împotriva turcilor. După o pace de aproape șase ani, sultanul Mahomed, cuceritoriul Constantinopolului, atacă din nou Serbia în 1454.

Iancu de Hunedoara strânge armată și pleacă la război. Confruntarea a avut loc la Belgrad în 1456. A fost o victorie legendară a lui Iancu de Hunedoara și a lui Ioan de Capistrano. Această victorie a fost atât de importantă încât se spune că a salvat Europa de atacurile otomane cel puțin o jumătate de secol.

Papa Calixt al III-lea a precizat, la vremea respectivă, că victoria lui Iancu a fost „cel mai fericit moment al vieții sale”, iar clopotele tuturor bisericilor din Europa au bătut la amiază pentru a marca momentul.

Dincolo de victoriile sale incredibile, care practic au salvat Europa, o bună bucată de vreme, Iancu de Hunedoara s-a implicat și în politica internă a Ungariei. Mai precis, a contribuit la stingerea luptelor civile care ar fi aruncat regatul în haos. După moartea lui Albert de Hasburg, au rămas doar regina văduvă Elisabeta și un copil minor, Ladislau al V-lea Postumul. Marile familii de magnați maghiari sprijineau pe văduvă și fiul ei minor tocmai pentru că îi puteau controla mai bine.

Iancu de Hunedoara, în schimb conducea partida nobilimii mici și mijlocii, mai numeroasă, care dorea un rege în adevăratul sens al cuvântului, capabil să poarte luptele anti-otomane. Iancu susține candidatura regelui polonez Vladislav al III-lea Jagello.

Aceasta a acceptat, iar Iancu și partida sa și-au impus punctul de vedere. Vladislav al III-lea a devenit, după încoronare, Vladislav I al Ungariei. Iancu de Hunedoara l-a susținut și a luptat cu toți inamicii, inclusiv cu Frederic al III-lea de Habsburg, dar și cu rebelii care-l contestau pe rege.

Drept recompensă, Iancu a fost numit, în 1441, voievod al Transilvaniei. Iancu de Hunedoara a devenit principalul sfătuitor al regelui. În bătălia de la Varna, din 10 noiembrie 1444, Vladislav moare, iar în Ungaria s-au dezlănțuit din nou războiul civil și luptele pentru tron.

Susținătorii lui Ladislau Postumul au ocupat mai multe domenii și cetăți. În 1445, Dieta l-a ales pe Iancu de Hunedoara drept guvernator al regatului în timpul minoratului lui Ladislau. Voievodul transilvănean a reușit să stingă din nou anarhia care izbucnise în Ungaria.

Astfel, Iancu de Hunedoara a fost primul și singurul român care a condus Ungaria, guvernând până în 1452.

2024, un an dezastruos pentru România?! Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a mărturisit că a primit mai multe semnale de panică de la primării din cauza bugetului pentru anul 2024, oficialii locali fiind nemulţumiţi de ultimele decizii ale Executivului.

Potrivit spuselor sale, în zilele următoare, se va observa panica în rândul autorităților locale, în special în orașele mari, căci există „probleme uriașe”. Colegii săi au primit cifrele pentru acest an, iar unii primari sunt îngrijorați pentru că Guvernul României a luat o decizie radicală, întrerupând fluxul integral al impozitului pe venit către autoritățile locale.

După mulți ani de eforturi și discuții, întregul impozit pe venit a revenit la autoritățile locale, începând cu anul 2017. Cu toate acestea, Guvernul României a introdus o schimbare radicală în legea bugetului, transferând impozitul pe dividende, impozitul pe pensii și alte venituri mici către Ministerul de Finanțe, adică către bugetul central, ci nu către autoritățile locale.

Acest lucru înseamnă că marile orașe se confruntă, acum, cu pierderi semnificative de fonduri, iar amendamentul propus la legea bugetului pentru a reveni la distribuția anterioară a impozitului pe venit nu a fost acceptat de Ministerul de Finanțe sau de coaliția de guvernare.

Potrivit lui Kelemen Hunor, autoritățile locale se vor confrunta, probabil, cu lipsa banilor pentru investiții și proiecte mari începând cu mijlocul anului. O intervenție pe buget ar putea fi necesară.

„Am văzut astăzi, ieri şi veţi vedea în zilele următoare o panică la nivelul autorităţilor locale, mai ales la nivel de municipii, oraşe mari, fiindcă ceea ce noi am spus în decembrie anul trecut se adevereşte. Sunt probleme uriaşe. Colegii au primit cifrele pentru acest an şi astăzi m-au sunat foarte mulţi primari spunând că urmează un an dezastruos.

Fiindcă după foarte mulţi ani, Guvernul a luat următoarea decizie: impozitul pe venit nu ajunge sută la sută la autorităţile locale aşa cum am reuşit după foarte multe discuţii, chiar din 2017, să realizăm acest deziderat, adică tot ce înseamnă impozit pe venit să rămână la autorităţile locale, cum este şi normal.

Acum, Guvernul a impus în Legea bugetului o schimbare radicală, prin care impozitul pe dividende, impozitul pe pensii şi alte două-trei venituri mai mici ajung la Ministerul de Finanţe, deci în bugetul central, nu la autorităţile locale. Asta înseamnă că marile oraşe, municipii, rămân cu câteva zeci, chiar sute de milioane de lei în minus.

Şi degeaba am propus un amendament la legea bugetului, ministerul de Finanţe nu a fost de acord, coaliţia nu a fost de acord să revenim la situaţia bine consacrată, prin care impozitul pe venit rămâne la dispoziţia autorităţilor locale.

Pe la mijlocul anului, autorităţile locale se vor confrunta din nou cu lipsa banilor pentru investiţii sau pentru proiecte mari. Este o realitate pe care am văzut-o din momentul prezentării bugetului şi deja nici bine nu am intrat în anul nou că autorităţile locale, după comunicarea cifrelor, au intrat în panică.

Deci va fi nevoie de o intervenţie, dar care să nu fie arbitrară, ci trebuie o intervenţie pe buget, pe bugetele locale şi undeva la mijlocul anului vom vedea că nu sunt bani pentru investiţii, nici pentru proiecte mari, fiindcă aceste sume rămân la dispoziţia guvernului”, a declarat liderul UDMR, joi, în cadrul unei conferințe de presă.

Anul 2024, un an important pentru viitorul omenirii

Din punctul lui de vedere, anul 2024 este un an electoral semnificativ la nivel global.

Patru miliarde de oameni vor participa își vor exercita dreptul la vot, iar alegerile lor vor influența viitorul.

„Anul 2024 este un an superelectoral, nu numai în România, ci pe întreg mapamondul, când patru miliarde de oameni se vor prezenta la alegeri.

Aşa ceva nu s-a mai consemnat niciodată de când există istorie scrisă. Cam jumătate din populaţia Pământului va vota şi va decide soarta ţărilor respective”, a punctat el.

UDMR a depus un nou proiect pentru autonomia așa-zisului Ținut Secuiesc.

Liderul UDMR Kelemen Hunor nu înțelege de ce românii din Harghita și Covasna trebuie să finanțeze metroul de la București.

Iată ce a spus Dan Tanasă:

VEZI SI – Naționalistul Mihai Tîrnoveanu, CERCETAT ABUZIV de Parchet la plângerea extremiștilor UDMR-iști după ce a amplasat 150 de cruci, de lemn, în cimitirul de la Valea Uzului unde fuseseră demolate cele de piatră

Ungaria și Turcia au semnat un acord de colaborare strategică la nivel înalt, evenimentul având loc în Budapesta și fiind semnat de premierul ungar, Viktor Orbán, și președintele turc, Recep Tayyip Erdogan. În declarația dată după semnarea acordului, premierul maghiar a subliniat dorința ca turcii și maghiarii să fie câștigători în secolul XXI.

Orbán a subliniat că cooperarea reprezintă cea mai strânsă formă de prietenie, fraternitate și colaborare politică în limbajul diplomației. Totodată, a menționat că, în trecut, maghiarii au fost în situația de a pierde, dar acum, în secolul XXI, se dorește ca aceștia să devină câștigători, căutând aliați pentru a susține această perspectivă.

Premierul maghiar a evidențiat importanța angajamentului și a exprimat speranța că tot ceea ce este prevăzut în planurile prezidențiale turcești, referitoare la următorii o sută de ani, va deveni realitate.

În timpul președinției ungare a UE, Ungaria va căuta să modernizeze uniunea vamală dintre UE și Turcia și va susține Turcia în demersul său pentru liberalizarea vizelor.

În privința relațiilor economice, Orbán a subliniat dublarea schimburilor comerciale de mărfuri în ultimii 10 ani, prezența a 500 de companii turcești în Ungaria și a 100 de companii maghiare în Turcia. Investițiile turcești în Ungaria sunt în creștere continuă, extinzându-se către noi domenii și includând acorduri în dezvoltarea căilor ferate și industria militară.

Rolul Turciei în asigurarea securității Ungariei, în special în securitatea energetică, a fost subliniat de șeful diplomației ungare. Orbán a menționat că fără Turcia, Ungaria nu poate fi considerată în siguranță și că Turcia joacă un rol esențial în controlul migrației care amenință Ungaria.

În domeniul securității energetice, Ungaria și-a exprimat intenția de a achiziționa gaze naturale care să tranziteze Turcia și să le cumpere direct din această țară.

Orbán a accentuat, de asemenea, dezvoltarea colaborării dintre universitățile celor două țări și a anunțat acordarea a 200 de burse de stat pentru studenții turci. Anul viitor va fi dedicat sezonului cultural în cadrul sărbătoririi a o sută de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări, iar anul 2025 va fi axat pe cooperarea științifică și inovare.

Orbán a concluzionat că relațiile dintre cele două țări se îndreaptă către un nivel foarte înalt, unul neatinse până acum. Evenimentul a fost marcat printr-o serie de semnături ale unor acorduri în diverse domenii precum serviciile sociale, cercetarea și dezvoltarea, apărarea națională și cooperarea externă, precum și colaborarea în domeniul energiei nucleare, urgențelor civile și comunicării interguvernamentale.

Anul trecut, populația ungară a cheltuit 71% din media UE pentru bunuri și servicii, adică pentru consum. Acesta este al doilea cel mai slab nivel din UE, ceea ce înseamnă că ungurii sunt pe locul doi în topul celor mai săraci cetățeni ai UE. Cel puțin conform cifrelor din 2022, acum actualizate.

Anul trecut, doar bulgarii stăteau mai rău decât ungurii, cu 69% din media UE cheltuită pentru consumul individual. Bulgarii au parcurs un drum lung din 2021, când procentul lor era de 65%, relatează publicația de opoziție Nepszava, citată de Rador Radio România.

Există acum un pericol real ca bulgarii să depășească Ungaria în acest an.

Cifra ungară a fost cu un punct procentual mai bună decât în 2021 (deja a doua cea mai slabă), dar anul acesta consumul ungar s-a prăbușit, deoarece vânzările cu amănuntul au scăzut cu 10%, din cauza inflației ungare record în UE. Anul acesta nu am văzut un șoc atât de puternic la nivelul inflației și al consumului în alte țări din UE, așa că există o șansă reală ca în 2023 Ungaria să ajungă pe ultimul loc, dar va fi nevoie de cel puțin șase luni pentru a afla.

Economiștii și sociologii folosesc mai multe metode pentru a măsura bunăstarea și sărăcia, dintre care consumul individual este unul dintre cei mai utili indicatori. În plus, Eurostat calculează datele privind consumul pentru țările UE la paritatea puterii de cumpărare, ceea ce compensează diferențele datorate diferențelor de curs de schimb și diferitelor niveluri de preț, adică se măsoară consumul real.

Eurostat a calculat că, în 2022, Luxemburg a avut cel mai mare consum pe cap de locuitor, cetățenii cheltuind 138% din media UE, urmat de Austria și Germania, pe care Ungaria dorește să îi ajungă din urmă.

În aceste două țări, 118% din media UE a fost cheltuită pentru consum. În partea de jos a listei se află Bulgaria, cu 69% din media UE, a doua cea mai săracă țară fiind Ungaria, cu 71% din consumul UE, iar a treia cea mai săracă țară din partea de jos este Croația și Letonia, cu câte 76-76%.

România este deja la ani lumină distanţă de cifrele de consum din Ungaria.

În România, anul trecut, au cheltuit 86% din media UE, ceea ce nu se compară cu Ungaria, care a cheltuit 71%. În ultimii ani, economia României a demonstrat o recuperare puternică a decalajelor, după cum reiese din datele privind consumul românesc. De asemenea, țara a avut o inflație semnificativ mai mică în acest an, dar şi economia sa crește mai rapid decât cea a Ungariei. Numărul mare de lucrători migranți români care își trimit veniturile acasă este un factor important în creșterea rapidă a consumului, spun cercetătorii.

Potrivit obiectivului Guvernului Orbán, Ungaria ar trebui să fie una dintre cele mai locuibile cinci țări din Europa până în 2030, un obiectiv stabilit pentru prima dată de premierul ungar Viktor Orbán în 2018 și repetat de mai multe ori de atunci. Celălalt obiectiv a fost acela de a atinge 90% din dezvoltarea economică a Austriei până la acea dată. Deși Ungaria stă ceva mai bine din punct de vedere al produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, obiectivul Guvernului este complet nerealist atunci când ne uităm la cifrele de consum.

La nivelurile actuale de recuperare a decalajelor, Ungaria ar putea ajunge din urmă Austria în aproape 50 de ani. Un obiectiv mai realist ar fi acela de a se apropia de nivelul de dezvoltare al economiei românești, dar acest lucru ar necesita un efort major din partea politicii economice ungare.

Sursa: Nepszava / Rador Radio România/ Traducerea: Vizi Blanka

Aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen se confruntă cu un nou impas, iar motivul pare să fie o problemă legată de politica energetică. Budapesta a transmis un mesaj clar către Sofia, amenințând cu opoziția prin veto la aderarea Bulgariei la Schengen, dacă autoritățile bulgare nu renunță la o taxă ce influențează importul de gaze rusești în Ungaria.

Această discuție legată de aderarea Bulgariei este legată, într-un mod interesant, și de aspirațiile României de a se alătura Spațiului Schengen. În trecut, lărgirea acestui spațiu a fost blocată prin veto de către Austria și Olanda, țări care, deși au emis opinii diferite, au blocat în unanimitate accesul atât al României, cât și al Bulgariei.

Premierul bulgar, Nikolai Denkov, a recunoscut presiunile Ungariei pentru eliminarea taxei care afectează importul de gaze rusești. Acest demers vine după anunțul inițial al Bulgariei privind introducerea unei taxe de tranzit suplimentare pentru gazul rusesc, o măsură care a stârnit controverse și nemulțumiri, inclusiv din partea Serbiei și Ungariei.

Situația s-a tensionat odată cu presiunile Ungariei și semnalele clare că Budapesta ar folosi un veto pentru a bloca aderarea Bulgariei la Spațiul Schengen, dacă nu se renunță la taxa pe gaz. Bulgaria a anunțat ulterior eliminarea acestei taxe, într-o mișcare aparent menită să evite un blocaj suplimentar pentru aderarea la Schengen.

Aceste evenimente sunt percepute ca manevre de șantaj diplomatic de către anumiți reprezentanți ai UE, care atrag atenția că Budapesta pare să folosească presiuni similare în relațiile cu Ucraina, care se pregătește pentru negocierile de aderare la UE. Diplomatul UE a comparat tactica Ungariei cu un șantaj “în stil iranian”, semnalând o abordare problematică a acestei situații delicate.

Numeroși români reclamă experiențe neplăcute în Ungaria și Bulgaria, iar acestea tind să devină tot mai dese. O astfel de experiență a avut de curând o femeie în Budapesta.

Călătoria cu trenul spre Viena – via Budapesta – tinde să devină o experiență de evitat pentru tot mai mulți români. Iar în ultimul timp, problemele, departe de a fi cazuri rare, izolate, încep să apară foarte des.

Astfel că drumul cu trenul spre Austria sau spre Ungaria, ca și cel cu trenul înapoi spre România este un coșmar cu repetiție. Iar nimeni nu ia măsuri pentru ca „trenurile groazei” să nu le mai strice concediile și drumul oamenilor.

O româncă a relatat pentru „Adevărul” experiența neplăcută pe care a avut-o de curând în Budapesta.

„Am plecat cu trenul din București către Viena pe 29 noiembrie 2023, cu o întârziere de 20 de minute. Am avut bilet la cușetă. După intrarea în Ungaria, pe la 6 dimineața, am fost dați jos din acest tren „direct” către Viena, în Budapesta. După o oră și jumătate de stat în frig, am fost preluați de un tren (evident fără cușetă) cu scaune normale către Viena”, a relatat tânăra.

Însă problemele nu s-au oprit aici. La întoarcere, lucrurile aveau să se complice și mai mult.

„La întoarcere, însă, plecare pe 3 decembrie 2023, începe o altă nebunie. Din Viena trenul vine cu întârziere de două ore. Imediat după intrarea în Ungaria ne-au dat jos. Fără explicații. Am alergat după trenuri către Gyor, iar de la Gyor au fost trei trenuri către Budapesta. Fiecare a prins ce a putut”, a mai spus ea.

Haosul a căpătat note dramatice imediat ce oamenii au realizat că exista o variantă și mai bună. „Am ales unul însă în ultima clipă, oamenii au început să sară din el, printre care și noi, pentru a prinde un altul către Budapesta Keleti. Trenul către România era la ora 19.10”, a adăugat ea.

Intră și CFR în scenă
Aici a intrat în scenă CFR, iar șeful trenului a refuzat să îi aștepte pe cei întârziați. „Am ajuns în Budapesta cu întârziere de aproximativ 20 de minute, cu insistențe ca trenul de România să ne aștepte. Nimic, însă, de data asta CFR-ul a fost punctual… În gara din Budapesta, ceva ireal. Pe lângă frigul crud, oamenii și mai cruzi. Două ore am încercat să luăm bilete pentru trenul de 22.45 spre România. Când am renunțat la luptă, doamna de la ghișeu ne-a cheamat înapoi și ne-a spus că vom avea bilete. Fără locuri însă. Am luat așa, de disperare să ajungem acasă”, a povestit ea.

Doar că, de această dată, trenul CFR nu a mai fost la fel de punctual ca atunci când oamenii s-au rugat să îi aștepte câteva minute.

„De data asta, însă, CFR-ul a întârziat, rezultand astfel o plecare întârziată cu aproximativ 30 de minute. Un haos și o debandadă totală, oameni disperați, înfrigurați care alergau cu bagajele în spate. Am ales trenul crezând că vom avea parte de o experiență decentă, mai odihnitoare ca o călătorie cu mașina, însă s-a transformat într-un fiasco total”, a mărturisit femeia.

Evident, pe parcurs, după intrarea în România, trenul nu doar că nu a recuperat întârzierea cu care plecase spre România, dar a adunat o oră de întârziere până la București.

Nu este pentru prima dată când astfel de probleme sunt semnalate. Tot recent, „Adevărul” a relatat o experiență asemănătoare a unor români. La fel și atunci, ei au reclamat tratamentul la care au fost supuși de cei de la MAV, compania de transport feroviar din Ungaria, dar și de CFR.

“Ne-am dorit libertatea, suntem liberi, şi Europa s-a unit în zodia libertăţii, dar acum trebuie să recunoaştem că avem o percepţie diferită asupra libertăţii şi avem o viziune diferită în privinţa lumii libere”, a a declarat, luni, Viktor Orbán, prim-ministrul Ungariei, la ceremonia de aniversare organizată la Veszprém, cu ocazia aniversării revoluţiei din 1956.

Privind de aici, se pare că libertatea pentru occidentali înseamnă un fel de evadare, a adăugat Orbán.
“Scapă de tine însuţi, scapă de ceea ce te-ai născut sau măcar schimbă ceea ce te-ai născut să fii.Dezbracă-te de trecutul tău ca de o boală din copilărie, schimbă-ţi sexul, schimbă-ţi naţiunea, sau cel puţin lasă-le în urma ta. Schimbă-ţi identitatea, schimbă-ţi toate părţile componente şi pune-le laolaltă după ultima modă şi atunci vei fi liber”, a afirmat politicianul de la Budapesta.

Viktor Orbán a subliniat că, aici, noi, în Ungaria, am tânjit tocmai după opusul acestora, am tânjit să fim în sfârşit aceia care suntem. Ideea de a nu fi bărbat, de a nu fi ungur şi de a nu fi creştin este ca şi cum ne-am fi smuls inima, a explicat prim-ministrul, şi a subliniat că pentru noi libertatea nu este o evadare din noi înşine, ci dimpotrivă, libertatea este o sosire, o regăsire a casei, un angajament.

“Fii cine eşti!”, a îndemnat premierul ungar.

Asumă-ţi că te-ai născut ungur, că te-ai născut creştin, că te-ai născut femeie sau bărbat, că eşti copilul tatălui şi al mamei tale, că eşti partener al soţului şi al soţiei tale, părinte al fiicei sau al fiului tău, asumă-ţi că eşti prieten, că eşti fiu al ţării tale, că eşti patriot, a subliniat Viktor Orbán.

“Noi nu am vrut şi nu suntem dispuşi să renunţăm la aceste lucruri, nici în ’56, nici în ’90, nici în ’23, şi nici de dragul Moscovei sau al Bruxelles-ului”, a afirmat prim-ministrul, care a mai adăugat că pentru noi libertatea este un instinct de viaţă.

Naţiunea maghiară este o naţiune care luptă pentru libertate, iar esenţa strategiei de viaţă a naţiunii maghiare este tocmai aceea că stăm la mormântul fiecărui imperiu cotropitor, a afirmat Orbán.

Acesta a mai subliniat: Nu am pierdut din vedere cea mai importantă lege a supravieţuirii, încă ştim că trecutul nu este în spatele nostru, ci sub noi, stăm pe el.

“La cea de-a 67-a comemorare a luptei pentru libertate din 1956, mă înclin în faţa eroilor, cunoscuţi şi necunoscuţi, şi în onoarea compatrioţilor noştri care, în ciuda deceniilor de greutăţi şi suferinţe, nu au renunţat şi au fost un exemplu pentru noi toţi”, a declarat premierul.

Trăiască libertatea ungară, trăiască patria!

“Dumnezeu este mai presus de noi toţi, Ungaria înainte de toate! Hai, Ungaria! Hai, unguri!”, cu aceste cuvinte şi-a încheiat discursul Viktor Orbán.

Astăzi va fi operat de urgentă la coloana vertebrală de către domnul doctor Ștefan Mindea. Să vă rugați fraților pentru camaradul nostru și pentru doctorul care cu ajutorul lui Dumnezeu îi va salva sănătatea!

Unui român i-au fost sfărâmate vertebrele pentru că a ridicat Drapelul României în fața unui prim ministru al unui stat străin care a venit în România să scuipe pe acest Drapel prin declarațiile sale iredentiste, prin toate atacurile lui împotriva Art. 1 din Constituția României!

Unui român i-au fost zdrobite oasele de către forțele de ordine care au executat un ordin venit de la cel mai mare nivel, de la guvernul unui stat care se sinucide în fața Ungariei.

Dan Grăjdeanu nu a fost în niciun fel violent, dimpotrivă a îndemnat lumea să nu răspundă la niciun fel de provocări. În momentul în care însă, coloana oficială a lui Viktor Orban a ieșit din așa zisă universitate de vară de la Băile Tușnad, s-a primit “porunca” ca românii să fie îndepărtați cu violență din calea ei. Jandarmii și trupele speciale si-au făcut treaba cu o forță de nedescris.

Atât Dan, cât și eu personal le-am solicitat înainte să ne permită accesul la conferința PUBLICĂ unde a vorbit Orban, sub cuvânt de onoare că nu o vom tulbura prin scandări, ci “doar” prin steaguri tricolore și două bannere. Nu am avut cu cine dialoga. Cei de la “dialog” jandarmerie au fost doar de decor…erau depășiți de situație. Seful de cabinet al lui Viktor Orban care s-a ocupat de vizita lui și de organizarea “universității” iredentiste este șeful serviciului de informații al Ungariei. Nu prea s-a spus acest lucru…deși acest aspect spune atât de multe…cam totul.

La Băile Tușnad s-a exercitat puterea unui stat străin pe teritoriul României. La Băile Tușnad a fost un stat în stat, iar autoritățile competente ale statului român nu numai că nu au oprit acest fapt, ci au si reacționat total abuziv împotriva noastră. Nu au nicio scuză.

Dacă ni se permitea accesul și dacă tulburam verbal sau fizic , în orice mod discursul lui Viktor Orban, de-abia atunci ar fi putut să intervină. Nu ar fi fost cazul. Le-a fost teamă că steagurile tricolore românești ar fi tulburat mulțimea adunată să-l aclame pe Orban. Le-a fost teamă că Transilvania, pământ românesc îi deranjează la culme pe “studenții” universității și mai ales pe șeful statului străin. Și pentru asta ne-au blocat și pentru asta i-au frânt vertebrele lui Dan Grăjdeanu și pentru asta Ministerul de Interne a protejat o activitate antiromânescă.

Repet, aici nu este vorba de protecția unui demnitar străin aflat pe teritoriul României, căci nu era amenințat în niciun fel.

Toate structurile informative din România au știut (prin monitorizarea care se face asupra noastră) că NU aveam nicio intenție de violență, nici măcar verbală, dacă ni se permitea audierea discursului lui Viktor Orban. Atunci pentru ce a fost nevoie să ni se rupă Drapelul, pentru ce a fost nevoie să i se rupă oasele lui Dan Grăjdeanu?
Camaradul meu drag, să-ți dea Dumnezeu sănătate! Brazii nu se îndoiesc, ci se frâng.

Tu nu te-ai îndoit! Iar Bunul Dumnezeu va face ca dreapta ta coloană să fie din nou ce a fost si mai mult decât atât! Iar data viitoare, în spatele ei vor fi mai mulți români frate, pentru ca niciun gard de metal, niciun vrăjmaș să nu te mai poată atinge!

Iată, binecuvântat cu jertfă, mergi cu Dumnezeu înainte pentru Biruința Neamului Românesc!

Joseph Rudyard Kipling este scriitorul care a făcut faimoasa mangusta, un mic animal, comun în India sa natală. Kipling, născut în 1865 într-o Indie pe atunci colonie britanică, a adus în literatura europeană acest mic animal (puțin mai lung de jumătate de metru), făcându-l erou principal al uneia dintre scurtele sale povestiri exotice, „Rikki-Tikki-Tavi”, publicată în anul 1894 în colecția „Cărțile Junglei ” – The Jungle Book. De fapt, pentru episodul în care mangusta ucide cobra, Kipling s-a inspirat din cartea a cincea a frumoasei și celebrei culegeri populare antice, Panchatantra, scrisă în sanscrită cu 200 de ani înainte de Hristos.

În povestirea lui Kipling, mangusta indiană Rikki-Tikki-Tavi, animal de companie pentru o familie de coloniști britanici în India, ucide pe rând trei șerpi veninoși care plănuiau uciderea englezilor din casă, începând cu copilul. Narațiunea începe cu lupta dintre mangustă și șarpele Karait, unul mai mic, mai veninos și mai rapid decât o cobră, luptă soldată cu omorârea târâtoarei. Urmează atacul familiei de cobre Nag și Nagaina, soldat cu uciderea lui Nag chiar în casă și cu urmărirea Nagainei până în cuib, uciderea șerpoaicei și zdrobirea ultimului ou din care ar fi urmat să iasă o mică cobră. Lumea anglo-americană a făcut apoi un loc comun din episoadele frecvente întâlnite în sub-continentul indian, în care rapida și răbdătoarea mangustă ucide cel mai cunoscut și mai veninos șarpe de acolo, cobra, în urma unor mișcări de dans care obosesc victima. Mangusta a devenit, astfel, simbolul preferat al unui soldat bine antrenat și tenace, care poate ieși victorios din confruntarea cu cel mai de temut adversar, mai mare, mai bine antrenat și victorios în toate bătăliile de până atunci.

Marcel Ciolacu , asemenea aliatului său liberal Klaus Iohannis, are un profil de cobră veninoasă. Acesta a reușit să doboare adversari mari și puternici cu câte doar o picătură de venin bine plasată. Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă, Victor Ponta, Eugen Orlando Teodorovici în 2019, dar și Marius Budăi și cuplul Gabriela Firea -Florentin Pandele în 2023 sunt victimele șireteniei și veninului lui Ciolacu. Mai mult, scribii bine plătiți i-au și construit lui Ciolacu portretul unui favorit bucureștean al occidentalilor și al imaterialului „stat paralel”. Ciolacu are, cel puțin pentru moment, reputația unei cobre puternice și sângeroase, care ucide orice elefant politic dintr-o singură mușcătură și cu o singură picătură de venin. Ceea ce îl face pe noul premier să fie ocolit de orice atac adevărat din partea colegilor de partid, a celor de coaliție sau chiar a adversarilor politici sau a jurnaliștilor. Căci este lesne de observat că, cel puțin până astăzi, de Marcel Ciolacu nu a avut nimeni curaj să se atingă, toate episoadele controversate din cariera acestuia fiind bine ascunse de ochiul public.

Dar, ca orice cobră mare și extrem de veninoasă, Ciolacu este și el vulnerabil în fața colților unei micuțe manguste. De fapt, vulnerabilitatea unuia precum buzoianul din fruntea guvernului vine tocmai dintr-o prea mare încredere în puterile sale și din legenda infailibilității dobândită pe câmpul de luptă politic în înfruntări cu unii aparent mai mari și mai puternici, care mai beneficiau și de nedreptul avantaj al bacalaureatului. Iar infailibilitatea asta ține doar până în ziua în care o mangustă mică și obraznică îi sare cobrei la gât și o zdrobește cu o mișcare rapidă. Dar de unde manguste în bestiarul nostru politic, sărac în personaje curajoase sau măcar lipsite de prejudecăți? Căci teama de cobrele protejate de ofițerii din servicii și din presă paralizează orice politician de la București. Ei bine, în grandomania sa, cobra Ciolacu a avut năstrușnica idee să importe, tocmai de la Budapesta, o mangustă modestă, ținută departe de bogatele cartiere europene și euroatlantice. Mangusta Viktor Orban, îmbătrânită și supraponderală.

Și așa, pe nepusă masă, într-o fatidică zi de 19 iulie 2023, Ciolacu s-a afișat luând masa de prânz cu Viktor Orban, sub privirile șirete ale ministrului Sorin Grindeanu și ale cetățeanului Hunor Kelemen. Ba mai mult, anesteziat de așa-zisa sa infailibilitate, Ciolacu a lăsat să se scurgă către public imagini de la masa respectivă, ba chiar l-a încurajat pe Orban să vorbească despre „începutul unei frumoase prietenii”.

Va rămâne emblematică pentru mulți ani de acum încolo această fotografie, cu cei patru conmeseni având în spate o ditamai biblioteca… goală. Mă rog, nu chiar goală, ci decorată cu două vaze, un tablou de hotel de lângă gară și un bibelou incert. Poate e o dovadă de modestie să nu umpli biblioteca măcar cu o colecție de cărți ale celebrului matematician francez Henri Léon Lebesgue, inspiratorul faimoasei și rarisimei cărți a odinioară-matematicianului Sorin Grindeanu. Dar, totuși, nici măcar un exemplar din „Annali di Matematica” din 1902, acolo unde se regăsește și celebra sa ( a lui Lebesgue, desigur)disertație „ Intégrale, longueur, aire” (Integrală, lungime, arie)? Sau măcar „Leçons sur l’intégration et la recherche des fonctions primitives” (Lecții despre integrare și cercetarea funcțiilor primitive), care adună cursurile lui Lebesgue din 1902 și 1903 și care stă la baza subiectului favorit al autorului celei mai rare cărți din istoria României Educate, Sorin Grindeanu, integrarea în sens Lebesgue? Bine, acum cine știe, or fi prea rare cărțile astea de matematică și guvernul nostru nu are bani să le cumpere că este în plină austeritate. Dar măcar niște cărți mai utile pentru guvernul Marcel Ciolacu, precum ghidurile și culegerile de pregătire pentru bacalaureat, care se găsesc cu sutele pe tarabele de lângă Piața Obor? Ei, asta e, ce să-i faci, până la urmă bibliotecile sunt făcute să găzduiască peștișori de sticlă și bibelouri de porțelan , nicidecum odioasele și pe drept-alungatele cărți. Că doar nu te-ajută cu nimic cărțile, ele sunt făcute pentru fraierii de profesori și pentru alți papagali, nu pentru coafezele care conduc șantiere navale sau pentru absolvenții de colegii de informații. De exemplu, cam câte cărți credeți voi că a avut nevoie să citească subinginerul-director general Ion Sterian de la Transgaz pentru a-și cumpăra un apartament la Dubai?

Trecând peste simptomaticul amănunt al bibliotecii goale din Palatul Victoria, să remarcăm prietenia și căldura cu care premierul român l-a întâmpinat pe Viktor Orban. Motiv să ne întoarcem în timp șase ani și să ne aducem aminte anul 2017 din plină eră Liviu Dragnea. Atunci, în 2017, Ungaria condusă de către „prietenosul” de azi Viktor Orban și-a exercitat dreptul de veto și a blocat aderarea României la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), aderare care era și este principalul obiectiv de politică externă al României de după aderarea la NATO și integrarea în Uniunea Europeană. Pentru a înțelege absurdul acelui veto, să mai spunem că, exact ca în cazul Schengen, niciun stat membru nu poate invoca un motiv politic pentru blocarea aderării unui stat candidat, ci doar motive tehnice. Atunci, Viktor Orban și-a motivat decizia prin faptul că statul român și-a permis să respecte prevederile unei legi organice, legea educației, în cazul unui liceu din Târgu Mureș. Ei bine, comunitatea celor mai dezvoltate economii de tip occidental a trecut cu nepăsare peste încălcarea grosolană de către Budapesta a normelor OCDE și a permis acest abuz inimaginabil împotriva țării noastre. Ei bine, la București nimeni nu s-a scandalizat precum în cazul Schengen, iar premierul maghiar nu a fost demonizat (așa cum merita) precum anul trecut la-fel- de- păcătoșii Mark Rutte și Karl Nehammer, olandezul și austriacul care ne-au menținut la porțile spațiului Schengen . Ba mai mult, atotputernicul Dragnea, cel care schimba premierii propriului partid precum celebrele lui șosete flaușate, s-a făcut mic-mic și a schimbat peste noapte, prin ordonanță de urgență, legea educației, o lege organică. Îar în OCDE au intrat nestingherite marile democrații Costa Rica și Columbia, ambele aflate la jumătatea României ca performanțe economice. Da, da, Columbia lui Pablo Escobar este membru OCDE, dar România nu. În Columbia, la momentul aderării la OCDE (2020), nivelul PIB/locuitor era doar 53,5% din cel din România, nivelul șomajului era de 3,4 ori mai ridicat decât în România, iar numărul de locuitori sub limita sărăciei era cu 50% mai mare decât la noi. Și cu toate astea, Columbia ne trimite bezele din poziția de membru OCDE, iar partidele din România se înghesuie să se lase umilite de către Viktor Orban, autorul acestei monstruozități diplomatice. Iar premierii români îl invită cuminți la masă.

Mergând puțin mai în profunzimea apropierii cobrei Marcel Ciolacu de ghearele mangustei Viktor Orban, să punem puțin context prânzului celor doi din Palatul Victoria. Ei bine, în acest moment, Ungaria se află în evident contrast atât cu Uniunea Europeană, cât și cu Statele Unite. UE îl condamnă de ani buni pe Orban pentru nerespectarea statului de drept și pentru aservirea tuturor instituțiilor care ar trebui să fie independente, în vreme ce guvernul de la București execută milimetric tot ceea ce i se cere de la Bruxelles, ba mai și afișează un exces de zel care a adus asupra bieților români o scădere majoră a puterii de cumpărare. Pentru a avea o imagine a tensiunii extreme dintre Ungaria și UE, PNRR-ul maghiar, în valoare de numai 5,8 miliarde de euro (cât două tranșe ale noastre) a fost aprobat abia în decembrie anul trecut, iar prima tranșă ar fi trebuit să ajungă la Budapesta abia în iunie anul acesta.

Dar asta nu e nimic pe lângă confruntarea rece care se desfășoară între Washington și Budapesta pe tema războiului din Ucraina. Această confruntare a ajuns atât de evidentă încât ambasadorul american David Pressman l-a criticat pe Orban pentru faptul că promovează politici inițiate de Putin, în vreme ce ministrul ungur de externe Peter Szijjarto a numit intervenția lui Pressman „irelevantă”. (sursa: https://apnews.com/article/russia-ukraine-politics-united-states-government-hungary-peter-szijjarto-442ab571b4b5494ff228194f1c188e7f ). De fapt, Ungaria este, de mult, cel mai mare promotor al energeticii rusești din Europa, Orban și Putin fiind coautorii celui mai mare proiect nuclear rus din UE din ultimii 10 ani, centrala atomică de la Paks II.

Ei bine, guvernul Ciolacu, după ce a promovat tot timpul politica oficială a UE și SUA , partenerii noștri strategici, brusc se decide să îl invite la București pe Viktor Orban și, mai mult, să îi ofere tribuna de unde acesta să atace direct politica pro-ucraineană a blocului european și a administrației americane. Căci asta a făcut Viktor Orban în discursul său din inima Transilvaniei, a doua zi după prânzul cu Marcel Ciolacu.

Dar poate nici asta nu este cel mai important aspect din incursiunea lui Orban în România, ci faptul că acesta a umilit public guvernul nostru, atunci când a povestit ironic, în hăhăielile audienței isterizate, cum ministerul nostru de externe i-a dat o listă de subiecte pe care ar fi bine să le evite. Nu numai că nu le-a evitat, dar a și rostit, duplicitar formula magică pentru complicii săi: „Noi nu am declarat că Ardealul și Ținutul Secuiesc ar fi unități teritoriale românești” (https://www.euronews.ro/articole/viktor-orban-ungaria-sustine-aderarea-romaniei-la-spatiul-schengen-obiectivul-est ). Crezându-se, probabil, vreun geniu al perfidiei, Orban nu a uitat să amintească faptul că ministerul nostru de externe, autorul ridicolei note către partea maghiară, este, de fapt, în curtea președintelui Iohannis, nu a celui mai proaspăt prieten al său, premierul Ciolacu .

Bun. Hai acum să ne dăm câțiva pași în spate și să privim imaginea din perspectiva istorică. După ce, de ani buni, PSD-ul și Marcel Ciolacu însuși se chinuie să convingă lumea occidentală că ei sunt un partid pro-occidental și că orice acces de anti-occidentalism a rămas îngropat în epoca Dragnea, același Marcel Ciolacu îl invită la prânz pe principalul opozant al liniei oficiale de la Bruxelles și Washington, îi mai și oferă acestuia tribuna de unde să țină un discurs împănat cu toate temele controversate ale Budapestei. Colac peste pupăză, Orban mai face și ticăloșia supremă de a pune subtil sub semnul întrebării caracterul românesc al Transilvaniei, neuitând să amenințe cu faptul că anul viitor, Ungaria se va afla la președinția Consiliului European. În termenii lui Kipling, mangusta Orban l-a tot derutat pe Ciolacu cu fentele sale și cu „începutul frumoasei lor prietenii”, până când i-a prins capul în gheare și i l-a zdrobit, demolându-i brusc toată aparența pro-occidentală… Motiv să îi deplângem imaginea sau soarta lui Ciolacu nu prea găsesc, dar parcă e prea mult ca România fie așa de umilită de Viktor Orban.

Poate nu am vorbit încă despre proiectul vânturat la prânzul de la Palatul Victoria, dar trebuie să menționăm că, de față cu ministrul Transporturilor Grindeanu, Ciolacu și-a pus singur capul în lațil lui Orban pentru proiectul unui tren de mare viteză chinezesc, în condițiile în care legea română nu permite firmelor chinezești să participe la proiecte de infrastructură de la noi din țară. Ei, ce mai contează legea acum! Până la urmă probabil că undeva prin sertare era o lege care reglementa și bacalaureatul…

Iar la final, hai să facem un exercițiu de imaginație: oare și-ar putea cineva închipui pe cancelarul german mergând în Alsacia sau în Lorena să facă glumițe proaste despre apartenența acestora la Franța? Sau pe același cancelar german mergând la Katowice să spună ceva despre Silezia ne-poloneză? Sau pe cancelarul austriac mergând în Tirolul de Sud să glumească pe seama granițelor italiene? Poate Marcel Ciolacu să își poată închipui un astfel de tablou?

Andras Simor a gestionat în calitatea sa de guvernator al Băncii Centrale a Ungariei, programul de salvare a economiei, în perioada anilor 2007-2008, când țara s-a aflat în pragul colapsului economic și a fost nevoită să apele la un împrumut de la Fondul Monetar Internațional.

În prezent, Simor, care este un critic deschis al regimului lui Viktor Orban, a lansat teoria că Ungaria ar putea părăsi Uniunea Europeană pentru a nu mai fi obligată să facă reformele cerute de la Bruxelles.

„Probabilitatea sa, dacă era 10% anul trecut, acum s-a ridicat la 20%-30%. Mă tem că guvernul va manevra țara într-o situație în care o ieșire din Uniunea Europeană devine o alternativă reală”, a declarat Andras Simor.

Din punct de vedere economic, Ungaria nu va colapsa, mai susține Simor, dar economia acesteia ”va aluneca lent pe tobogan”.

Țara a înregistrat cea mai mare inflație dintre toate țările Uniune Europene, deși a semnat contracte cu Rusia de furnizare de gaze naturale și de petrol la prețuri avantajoase.

Discurs anti European
În ultimele luni, Viktor Orban a rostit mai multe discursuri împotriva Uniunii Europene, despre care a spus că vremurile glorioase au apus.

Chiar și Universitatea de Vară de la Tușnad, Viktor Orban a atacat politice duse de Uniunea Europeană în raport cu marile puteri ale lumii, respectiv China și Rusia.

”UE arată ca un campion de box care își arată centurile dar nu vrea să intre în ring. Ne vom închide într un ghetou cultural economic. UE poate fi decuplată de energia rusă dar e doar o iluzie, pentru că Rusia nu poate fi decuplată de celelalte zone ale lumii. Noi ne pierdem competitivitatea. Azi vrem să intrăm în această competiție, dar doar pentru energie s-au dublat costurile, în timp ce China le are la fel sau mai mici. Marile firme europene nu vor să se decupleze, nu vor nici măcar să mai iasă din Rusia”, a spus Orban, la Tușnad.

Ambasada României din Budapesta, uzurpată de antiromâni, semnează o declarație de sprijin pentru comunitatea LGBTQ+ mafia sodomiților din Ungaria, relatează Cotidianul.

Este pentru prima oară când România semnează o astfel de declarație în mod conspirativ, tăcut, fără comunicate sau anunțuri. Opinia publică a aflat după câteva zile.

Ambasada României de la Budapesta nu mai este a României.

Menirea ambasadei de la Budapesta este să apere tradițiile, valorile morale ale românilor și interesele poporului român în granițele Ungariei. În realitate este invers, uzurpatorii care conduc ambasada lucrează activ la subminarea identității și imaginii României.

Articolele din presa sistemului nu menționează numele ambasadorului, avem motive să suspectăm că nu este român.

sursa: incorect politic

Vezi si – VIDEO / NU ESTE O GLUMĂ! Transexualul de la Casa Albă le cere părinților să le dea copiilor blocante hormonale pentru a opri “pubertatea greșită”

În Ungaria, mâncarea a devenit atât de scumpă încât mulți oameni consideră că merită să meargă cu mașina până în România pentru a face cumpărături importante, arată un reportaj publicat de Transtelex .

Fenomenul este din ce în ce mai răspândit și se vede cel mai bine în parcările centrelor comerciale din orașele din apropierea graniței. Potrivit paznicului unuia dintre magazine, se întâmplă uneori să fie mai multe mașini cu numere de înmatriculare maghiare decât românești.

Turismul transfrontalier de cumpărături are loc în ciuda faptului că prețurile alimentelor au crescut semnificativ în România în ultimele luni. O pagină de Facebook a fost deja lansată pentru a ajuta clienții care se mută la Carei.

„Sunt mulțumit, e loc în rezervor, fac plinul, pentru că aici un litru de benzină costă 405 forinți, în timp ce în Ungaria e 475 de forinți”, a declarat un cetățean maghiar venit în Carei la cumpărături.

El a adăugat că a călătorit ani de zile prin regiune cu camionul și are impresia că România este mai bogată decât Ungaria. În ultimul timp, prețurile în Slovacia și chiar în Ucraina sunt mai mici decât în Ungaria, iar acest lucru este valabil nu numai pentru alimente, ci și pentru îmbrăcăminte, încălțăminte și multe alte lucruri.

O altă familie a arătat pentru Transtelex: în magazinele din România poți cumpăra un kilogram de zahăr cu mai puțin de 400 de forinți, dar în Ungaria, prețul oficial al zahărului este de 450 de forinți, iar ei nu vând mai mult de 1-2 kilograme. Ceea ce, mai ales în sezonul conservelor, este foarte puțin.

El a mai spus că pentru multe produse, cum ar fi salamul, a calculat o diferență medie de preț de 15-20 de procente, dar au existat și exemple în care a reușit să cumpere de două sau trei ori mai ieftin.

Din cauza prețurilor oficiale introduse în Ungaria și a restricțiilor aferente, mulți oameni au mers în România pentru a face cumpărături chiar și atunci când aici era încă mai scump, de exemplu zahărul. Pur și simplu, pentru că cantitățile maxime disponibile în Ungaria – 1 kilogram de zahăr, 1 litru de ulei, 10 ouă – nu erau suficiente pentru bucătăria multora, mai ales dacă pe ordinea de zi se aflau gătitul sau gătitul mai mare.

Un paznic de la magazinul Lidl din Carei a relatat pentru Transtelex că cetățenii ungari cumpără în principal alimente de bază și vânează produse la reducere, de exemplu, uleiul, făina și berea au fost la reducere în ultimele zile, iar ei au cumpărat o cantitate semnificativă din acestea.

În urmă cu doar o lună, în Ungaria a fost lansată o pagină de Facebook care încearcă să îndrume persoanele interesate de cumpărături în Carei.

Administratorii urmăresc ultimele oferte din România și informează despre prețurile de bază. Dar site-ul nu se referă doar la alimente: ei oferă informații și despre hrana pentru animale de companie, unelte, haine și chilipiruri de mobilier, precum și despre gelaterii și pizzerii. Mai mult, ei încearcă să ajute și sistemul de carpooling, adică să îi organizeze pe cei care ar sări să cumpere, astfel încât să poată rezolva călătoria cât mai ieftin.

Zsolt Semjén (Partidul Popular Democrat Creştin) şi Gergely Gulyás (Fidesz) au iniţiat un amendament la legea privind pensiile din asigurări sociale, care ar stipula că pensia specială „Femei 40″ se acordă doar persoanelor care au lucrat timp de 40 de ani ca femei.

Potrivit proiectului de lege publicat joi pe site-ul legislativului, amendamentul precizează în mod clar ceea ce nu a fost contestabil nici până acum “conform voinţei corpului legislativ legiuitorului şi conform judecăţii sănătoase”: că dreptul la pensia specială “Femei 40” se acordă celor care au lucrat ca femei timp de 40 de ani, respectiv au beneficiat ca atare de drepturile de asigurări sociale acordate de statul ungar femeilor care nasc copii.

În expunerea de motive a propunerii se subliniază: legea fundamentală prevede în mod clar că în Ungaria se ia în considerare sexul avut la naştere. Prin urmare, nu poate fi luat în considerare nicio schimbare contrară determinării biologice, având în vedere că nici măcar în ţările care permit schimbarea sexului aproape în mod arbitrar (ceea ce este complet străin de legislaţia ungară) nu se poate imagina ca un drept ce recunoaşte rolul proeminent jucat de femei în societate să poată fi acordat în mod abuziv celor care, în anumite cazuri, simt dintr-o dată că sunt femei, după 39 de ani lucraţi ca bărbaţi.

Iniţiatorii au subliniat de asemenea că amendamentul ar trebui aplicat şi în procedurile aflate în curs şi în cele rejudecate.

Astăzi, de la ora 14.00, 150 de cruci de lemn, ostășești, vor fi ridicate în cimitirul din Valea Uzului. Inițiativa aparține Asociației Calea Neamului, condusă de Mihai Tîrnoveanu.

Mihai Tîrnoveanu, mesaj pe FB despre acțiunea de astăzi: “Suntem în deplină legitimitate!

Voi explica pe larg toate aspectele ridicării celor 150 de Cruci, sâmbătă începând cu ora 14.00. Fiecare zi, fiecare ceas care trece, fără ca Eroii Armatei Române să aibă însemne creștine de căpătâi la Valea Uzului este o gravă ofensă adusă jertfei lor! De aceea vom ridica pe locul în care ei si-au dat viața 150 Cruci din lemn!

Sunt voci atât din tabăra maghiară, cât și din cea românească care spun că ceea ce facem noi este ilegal. Răspund: este în primul rând legitim, căci avem două certitudini documentate din punct de vedere istoric: în luptele de la Valea Uzului din 1916 au murit sute de români, iar conform documentelor din perioada interbelică și din anii 1985, 1988, în Cimitir au fost înhumați și militari ai Armatei Române, ultimele două surse, stipulând un număr de 148 eroi români înmormântați aici.

În al doilea rând, din punctul de vedere al avizelor, crucile de lemn au alt statut decât cele din piatră, beton. În al treilea rând, foarte important, intrarea în deplină legalitate a celor 150 Cruci din lemn pe care le vom ridica se poate face conform legii și după instalarea lor. De ce nu obținem mai întâi avizele și după aceea să ridicăm crucile? E simplu, pentru că acordarea acestora ar putea dura ani de zile și pentru că, din nou spun, avizele se pot acorda și ulterior în deplină legalitate.

Jertfa eroilor nu se negociază în ani de zile, nici măcar în clipe, am întârziat deja prea mult. Aici răspund celor care afirmă că și aceste Cruci din lemn vor fi demolate asa cum au fost cele din beton. Nu este deloc asa. Dacă cineva le va demola sau distruge, fără o hotărâre judecătorească, va răspunde direct din punct de vedere penal, riscă bine de tot pușcăria, căci crucile sunt in proprietatea noastră. Acest lucru nu se poate face pe ascuns, Cimitirul de la Valea Uzului fiind non stop monitorizat. Dacă va exista o hotărâre judecătorească de demolare a lor, aceasta nu se va putea pronunța decât peste câțiva ani, asta dacă se va pronunța, pentru că noi avem avocați mai buni și o mai mare determinare în comparație cu Primăria Dărmănești.

Iar dacă prin absurd, vom pierde un eventual proces (să vedem cine are curajul să ne dea în judecată) noi NU vom demola Crucile în ruptul capului. Punerea în aplicare a unei sentințe printr-un executor judecătoresc, de asemenea poate dura încă mulți ani. Există și în acest caz o cale de contestare. Dacă după foarte multi ani să zicem că vom pierde și executorul judecătoreasc (NU noi in niciun caz) totuși înlătură Crucile, a doua zi le vom pune la loc, căci executorul nu are voie să le distrugă, ci doar să le înlăture. Totul se va lua de la capăt, va fi o poveste fără sfârșit, cel puțin cât voi trăi eu și toți camarazii implicați.

Înțelegeți oameni buni, acum? Cele 600 de cruci lemn si monumente maghiare nu au niciun fel de aviz și stau în cimitir de peste 25 de ani. Dacă partea maghiară va merge în instanță împotriva crucilor noastre tot din lemn, ca și ale lor, vom merge și noi în instanță față de crucile lor ridicate fără niciun fel de aviz peste mormintele tuturor militarilor de diferite naționalități din Primul Război Mondial înhumați la Valea Uzului. Noi nu vrem demolarea niciunei cruci, de-a lungul celor 4 ani, românii au aprins lumânări și la crucile lor.
Noi vrem PACE, dar nu suportăm umilința, refuzăm în modul cel mai ferm cu putință ca memoria Eroilor noștri să fie călcată în picioare. Nu mergem la Valea Uzului să ne batem cu nimeni, impunem calm și demnitate, nu vom răspunde în niciun fel la eventualele provocări. Cine este în afara acestui regulament de ordine internă va fi tratat ca atare, ca fiind un provocator al părții inamice. Din partea Calea Neamului și Frăției Ortodoxe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe vor fi oameni care vor veghea la buna desfășurare a evenimentului, nu va fi permisă nicio abatere.
Concluzie: dincolo de toate, cea mai simplă soluție în toată acestă chestiune este ca MApN să ia act de prezența celor 150 de cruci si să oficializeze parcela românească din Cimitirul Internațional al Eroilor Valea Uzului.

S-a vehiculat în spațiul public de către asociații și un partid cu nume de sos, care se pronunță împotriva ridicării celor 150 de cruci, varianta ca Cimitirul de la Valea Uzului să fie clasat ca Monument Istoric. Ridic următoarea problemă esențială: fără însemnele creștine ale Eroilor Armatei Române, ce să se claseze ca ,,Monument Istoric”, cele 600 de cruci cu însemne maghiare si trei monumente instalate pentru militarii inamici ai armatei austro-ungare prin finanțarea venită de la ministerul apărării din Ungaria??? Pe astea le vrea sosul să devină monumente istorice în România? Clasarea Cimitirul Internațional al Eroilor Valea Uzului ca Monument Istoric se poate face doar după ziua de sâmbătă 8 iulie, după ce în cimitir vor fi și crucile eroilor noștri, cu ajutorul lui Dumnezeu.
Mergem înainte, doar cu Dumnezeu înainte, pentru Biruința Neamului Românesc!“

Propunerea Uniunii Europene de repartizare obligatorie a migranților va duce, în cel mai bun caz, la o slăbire extremă a blocului și, în cel mai rău caz, va avea ca rezultat distrugerea întregului proiect, a declarat, miercuri, președintele Parlamentului Ungariei, László Kövér, la o conferință, informează Rmx.news.

Kövér a spus că rădăcinile multor probleme actuale ale continentului datează din perioada schimbării regimului și sunt legate de dezintegrarea fostei ordini mondiale și de nerespectarea regulilor acceptate anterior. El a adăugat că, în ultimii ani, rezultatele deceniilor de procese latente, precum criza economică și migrația, au ieșit la suprafață și i-au depășit chiar și cele mai sălbatice coșmaruri.

Vorbind despre decizia privind un sistem de cote pentru distribuirea obligatorie a migranților, el a subliniat că nu există răspunsuri la întrebările legate de implementarea acestuia, cum ar fi modul în care vor fi selectate persoanele care urmează să fie relocate, cum vor fi ținuți în țară, și ce nivel de îngrijire ar primi.

„Este clar ca ziua că aceste întrebări nu primesc răspuns, dar nimănui nu-i pasă. Dar apoi trebuie să întrebi despre ce este vorba cu adevărat”, a spus Kövér. El a adăugat: „Dacă scopul nu este distrugerea UE, lucru pe care nu îl exclud, atunci scopul este cel puțin să slăbească UE până la punctul de haos incomensurabil și extrem”.

Ucraina se confruntă cu o catastrofă demografică

În contextul conflictului din Ucraina, vorbitorul a vorbit și despre emigrația din Ucraina, menționând că Ucraina se confruntă cu o catastrofă demografică, cel puțin 10 milioane de persoane au fugit până acum din țară. Referindu-se la rezultatele unui sondaj din Suedia, el a subliniat că 70% dintre ucrainenii care au fugit nu doresc să se întoarcă în țara lor și că o proporție semnificativă dintre acești oameni, spre deosebire de cei din Africa și țările arabe, sunt bine educați și vor găsi de lucru.

„Acești oameni vor reprezenta un câștig demografic net pentru o societate canibală, egoistă, fără copii”, a spus Kövér. El a afirmat că „există un sistem în vigoare pentru a drena resursele, atât fizice, cât și umane, din Est prin Europa până la mare”.

Ungaria predă o nouă lecție usturătoare României și ne demonstrează ce înseamnă să investești strategic, dar și cu multă răbdare, fără a aștepta rezultatele de pe o zi pe alta.

Fotbalul din Ungaria ajunsese, în urmă cu 15-20 de ani, la cel mai scăzut nivel din istoria sa. Atunci, autoritățile de la Budapesta au luat decizia de a face investiții masive în sport și cu precădere în fotbal.

În Ungaria s-au dezvoltat academii de fotbal, iar Guvernul investește atât în țară, cât și în străinătate. Cel mai apropiat exemplu pentru noi sunt investițiile venite de la Budapesta și direcționate către Sepsi OSK.

Între timp, rezultatele au început să apară. Naționala de fotbal a Ungariei este o forță în Europa, iar forțele continentului merg cu mare teamă la Budapesta, așa cum veneau pe vremuri și la București.

Apogeul unor investiții strategice
Jucătorii din naționala Ungariei joacă la cel mai înalt nivel. Îi regăsim în Bundesliga, în La Liga și mai nou în Premier League.

Clubul englez FC Liverpool a oficializat duminică transferul mijlocaşului maghiar Dominik Szoboszlai.

Cormoranii au achitat către clubul german RB Leipzig clauza de reziliere a lui Szoboszlai, în valoare de 70 de milioane de euro.

Este cel mai mare preț plătit pentru un jucător din această zonă a Europei. Spre exemplu, cel mai mare preț de transfer pentru un jucător român a fost cel plătit de Chelsea pentru Adrian Mutu (19 milioane de euro).

De ce este relevantă comparația? Între nationalele Ungariei și României există o rivalitate istorică, iar dacă, înainte de aceste investiții strategice ”băteam Ungaria pe unde îi prindeam”, acum situația s-a schimbat radical.

Vin vremuri în care naţiunile slabe vor pieri, iar cele puternice vor rămâne, aşa că, în fiecare zi, trebuie să ne consolidăm propriile linii de apărare şi organele noastre de ordine publică, a declarat, sâmbătă, la Budapesta, premierul Viktor Orbán, la ceremonia de depunere a jurământului a noilor ofiţeri de la Facultatea de Ştiinţe Poliţieneşti a Universităţii de Administraţie Publică din Ungaria (NKE).

În discursul său, prim-ministrul Ungariei a subliniat că trăim vremuri în care lumea se zguduie din temelii, iar ” nici noi, ungurii, nu facem excepţie”, deoarece “epicentrul cutremurului este chiar lângă noi”. Războiul are loc în vecinătatea Ungariei, în timp ce din sud mii de migranţi “ne asediază frontierele”, a explicat politicianul.

Acesta a subliniat necesitatea unui stat puternic, a unui guvern puternic, a unei economii puternice, a unei armate puternice şi, nu în ultimul rând, a unor organe de ordine publică puternice. “Trebuie să ne pregătim şi să ne echipăm”, a afirmat Viktor Orbán.

Viktor Orbán a declarat că “este foarte mare nevoie de oameni puternici, pentru că fără putere adevărul valorează puţin”. Potrivit jurământului depus, cei care tocmai au absolvit vor proteja poporul ungar, vor servi pacea şi securitatea naţiunii ungare, se angajează să rămână puternici şi în vremuri dificile, îi vor proteja pe cei slabi şi pe cei căzuţi şi îi vor opri pe toţi cei care ameninţă pacea şi securitatea Ungariei, a enumerat premierul. Acesta a mai adăugat că, în acest fel, ei s-au angajat să asigure şi forţă lângă adevărul ungurilor.

Viktor Orbán a subliniat că infracţionalitatea a fost diminuată astfel încât, astăzi, “Ungaria este una dintre cele mai sigure ţări din Europa sau poate chiar cea mai sigură”, a subliniat el.

Cei 166 de absolvenţi ai Facultăţii de Ştiinţe Poliţieneşti au depus jurământul în cadrul unei ceremonii, în prezenţa lui Viktor Orbán, a ministrului de Interne, Sándor Pintér, a ministrului Apărării, Kristóf Szalay-Bobrovniczky, şi a generalilor forţelor de ordine, într-o nouă locaţie, Campusul “Ludovika” al Universităţii de Administraţie Publică din Ungaria (NKE).