“Jurnalism înseamnă să publici ceea ce cineva nu vrea să fie publicat. Orice altceva e publicitate.” - George Orwell

DETALII AICI.

straini

  • Un profesor român DEZVĂLUIE identitatea reală a celor nouă agenți străini care au produs rapoarte împotriva lui Eminescu

    eminescu agenti evrei 620x264 1

    Un interviu de excepție realizat de Mircea Canţăr

    Reporter: Ai publicat multe lucrări despre Eminescu. Ai şi polemizat cu mulţi intelectuali de azi, de la numărul anti-Eminescu din „Dilema”, până la textul tău din „Tribuna” (Eminescu. Istorisirea celei mai cumplite crime din istoria României) – care a devenit nod de „scandal” literar. Vreau să te întreb: de ce este Eminescu atât de viu? Fiindcă a fost ucis, aşa cum reiese din documentele pe care le-ai publicat în cele peste 20 de volume din „Codul invers”?

    C.B.: Împotriva noneminescologilor de la „Dilema” am scris un text intitulat „Apărarea lui Eminescu”, chiar în ziua în care a apărut revista lui Andrei Pleşu. Azi aş zice că am fost exagerat de blând cu ipochimenii aceia, mulţi dintre ei dovedindu-se simpli metalambanişti. Ce este un metalambanist? Ce să fie, un hoţ de texte, adică un plagiator. Referitor la textul din „Tribuna”, au scris obrăznicii scurte tot felul de necalificaţi în Eminescu, începând de la academicianul Manolescu şi sfârşind cu un tocomer idepingibil, al cărui nume îmi scapă în acest moment.

    Ca să fie clar un lucru, eu nu vreau să demonstrez nimic, nici să conving pe cineva de o anumită imagine sau realitate. Fiindcă, vorba lui Dostoievki, omul e prost, cumplit de prost.

    Am publicat poate 1000 de pagini de documente din arhivele secrete de la Viena. Ştiu manuscrisele lui Eminescu pe de rost, şi viaţa lui pe zile (şi când se poate pe ore şi minute). Pentru 28 iunie 1883 ştiu şi mersul trenurilor şi buletinul meteorologic, chiar preţul trăsurilor din Bucureşti. Am studiat şi ciornele tratatului secret cu Austro-Ungaria. Ştiu câte linguri şi furculiţe avea familia Hohenzollern (în 1866; chiar există un inventar). Ştiu şi ce veselă şi-a cumpărat P.P. Carp după semnarea tratatului secret (veselă de aur).

    Am publicat în facsimil color, la Editura Revers din Craiova, cele două dosare de interdicţie ale lui Eminescu şi Autopsia lui Eminescu scrisă de mâna lui Suţu, dar nesemnată. Autopsia ne va demonstra definitiv că EMINESCU NU A AVUT SIFILIS şi că a fost tratat greşit cu mercur, morfină şi altele. În curând voi aduce de la Viena fotografii şi documente care vor face linişte definitivă.

    Eminescu este viu, extrem de viu fiindcă geniul său este unul historial, el ghicind „enigma vieţii”. N-am vrut să spun până acum, dar toţi cei nouă agenţi străini care au produs rapoarte împotriva lui Eminescu sunt evrei unguri şi evrei austrieci. Toată povestea stupidă cu antisemitismul lui Eminescu aici trebuie căutată. Este un lucru gingaş pe care va trebui să-l lămuresc. De ce nimeni nu spune că Eminescu a studiat caldeana cu marele profesor Petermann? De ce uită detractorii lui Eminescu faptul că geniul nostru a avut la Viena şi Berlin mari profesori evrei? Eu am publicat în Biblioteca Eminescu aproape toate cursurile pe care Eminescu le-a urmat la Viena şi Berlin cu o seamă de celebri profesori de origine evreiască. Detractorii lui Eminescu uită lucrurile esenţiale fiindcă de fapt nu le ştiu. Adevărata gândire a lui Eminescu este în ontologia poetică din poemele şi prozele sale.

    De ce nu arată detractorii săi (nişte analfabeţi, în fond) paginile geniale din Luceafărul (Caballa Lucis), Sărmanul Dionis (maestrul Ruben este evreu), Memento mori (strălucitele versuri despre Israel)? În articolele politice Eminescu a scris despre câţiva escroci financiari, nu despre Iisus Hristos şi consubstanţiala evreitate. Voi publica o lucrare complicată şi voi sta de vorbă cu adevărata elită evreiască, pentru a stinge această falsă problemă care este neproductivă din toate punctele şi nepunctele de vedere.

    Înnebunirea şi uciderea nihilistului Mihai Eminescu este un lucru complicat şi nu degeaba am avut nevoie de peste 20 de volume de Codul invers, care se va sfârşi pe la volumul 33.

    Doctorul Tălăşescu este acela care a avut în mână creierul lui Eminescu (şi nu Gheorghe Marinescu) şi el este cel care scrie în 1912 că vede aici o ţeastă zdrobită de o mână criminală. Dacă nu ar fi fost astfel, Maiorescu ar fi reacţionat fiindcă trăia.

    Sursă interviu: ZiaristiOnline.ro

  • Mihai Eminescu la 1 ianuarie 1883: Poporul nostru mic este pus tocmai ca o muche de despărțire între furtuna ce vine din apus pentru a întâmpina pe cea din răsărit. Ca un sfinx mut încă și cu ochii închiși stă anul viitor înaintea noastră

    178861

    Se ‘ncheie și după datina noastră cu ziua de astăzi un șir de evenimente măsurate după apuneri și răsăriri de soare și fixate în memoria noastră cu cifrele acestei măsurători.

    Daca privim regularitatea fenomenelor lumii siderale și o comparăm cu nestatornicia sorții omenești, am putea crede că altceva se petrece în ceruri, altceva pe pământ. Cu toate acestea, precum o lege eternă mișcă universul deasupra capetelor noastre, precum puterea gravitațiunii le face pe toate să plutească cu repejune în caos, tot astfel alte legi, mai greu de cunoscut, dar supuse aceleiași necesități, de la care nu este nici abatere, nici excepție, guvernează oamenii și societățile.

    Oricât de mici am fi pe acest glob atât de neînsemnat în univers, a cărui an întreg de câteva sute de zile nu sunt măcar un ceas pentru anul lui Neptun de șasezeci de mii de zile, totuși ce multe și mari mizerii se petrec în atât de scurt timp, cât de multe mijloace nu inventează oamenii spre a-și face viața grea și dureroasă!

    S-ar crede că cu cât cunoștințele înaintează, cu cât omul câștigă convingerea despre nimicnicia lui și despre mărimea lui Dumnezeu ar scădea deșertăciunea care este izvorul urei și al dezbinărilor; că încredințându-se că nu numai nimic este, ci chiar mai puțin decât nimic, de vreme ce viața omenirei întregi este ceva accidental și trecător pe coaja pământului, mintea lui va fi izbită cu atâta adâncime de acest mare problem încât să poată uita patimele mici cari-l mișcă, mai puțin însemnătoare decât o picătură în ocean, decât o clipă în eternitate.

    Dar nu este astfel.

    Se vede că aceeași necesitate absolută care dictează în mecanismul orb al gravitațiunii cerești domnește și în inima omului; că ceea ce acolo ni se prezintă ca mișcare e dincoace voință și acțiune și că ordinul moral de lucruri e tot atât de fatal ca și acel al lumii mecanice.

    De aceea vedem că marile evenimente istorice, războaie cari zguduie omenirea, deși par a atârna de decretul unui individ, sunt cu toate acestea tot atât de inevitabile ca și un eveniment în constelațiunea cerească. E drept că cei vechi n-aveau cuvânt de-a pune oroscopul și de-a judeca după situațiunea aparentă a luminilor ceea ce se va petrece odinioară pe pământ, dar cu toate acestea în naivul lor chip de-a vedea se ascundea un adevăr, acela că, precum o constelațiune e dată cu necesitate, tot astfel evenimentele de pe pământ se ‘ntâmplă într-un șir pare că de mai nainte determinat.

    Daca, după constelațiunea împrejurărilor celor din urmă, am pune oroscopul anului ce vine, nu multă speranță ne-ar inspira, nu multă bucurie ne-ar face. Din nou cestiunea Orientului sau mai bine a împărțirii împărăției otomane e obiectul ce preocupă lumea politică și se poate ca evenimentele din Egipet să fi fost cel dentâi stadiu al desfășurării cestiunii. În adevăr, după înfrângerea insurecțiunii a început a se desemna cu claritate alianța austro-germană și a se da pe față înarmările Rusiei.

    Franța, gata a fi privitoarea interesată la uriașa ciocnire dintre lumea slavă și cea germană, gata chiar a participa – si fata favebunt -, a pierdut însă tocmai în preziua anului nou pe bărbatul care reprezenta politica ei de acțiune. Cu toate acestea nu credem ca moartea unui om, oricâtă însemnătate suspensivă ar avea pentru evenimente, să le poată înlătura cu totul.

    În acest conflict, pe care viitorul îl indică cu claritate, ce se va alege de cei mici? Poporul nostru mic este pus tocmai ca o muche de despărțire între furtuna ce vine din apus pentru a întâmpina pe cea din răsărit. Oricare ar fi soarta armelor, oricare norocul războiului, oricât de înțeleaptă va fi politica micului popor, rezultatul evenimentelor va fi totuși stabilirea unei preponderanțe politice, pururea fatală nouă, chiar dacă nu ne-ar amenința cu nimicirea totală.

    Oare în preziua unor evenimente determinante pentru soarta noastră fac bine oamenii ce ne guvernă de-a pune cestiunea revizuirii Constituției? Fac bine a propune escluderea din viața publică a elementelor celor mai luminate ale poporului, cari s-au dovedit în toți timpii a fi și cele mai patriotice, prin suprimarea colegiului I?

    Nu numai că nu fac bine, dar chiar șeful acestui guvern a recunoscut-o aceasta, căci însuși tindea la amânarea reformelor, întemeindu-se pe probabilitatea evenimentelor ce bat la poarta cetății noastre. Cu toate acestea curentul fatal de înnoituri care e caracteristic pentru epoca de spoială în care trăim împinge pe majoritate la punerea unor cestiuni ce nu pot decât să turbure țara și să accentueze deosebirile de interese și de partid între oameni.

    Cu părere de rău cată să constatăm că, cu toată bătrânețea prematură a năravurilor, inteligența politică a acestei țări arată uneori semne de copilărie. Ca un sfinx mut încă și cu ochii închiși stă anul viitor înaintea noastră, dar știm bine că multe are de zis, că cumplite sunt enigmele ce le va rosti, că în prăpastie va cădea cel ce nu va fi în stare să le dezlege.

    Iar Edipul destinelor noastre se uită în fața acestui sfinx și, în loc de a fi pătruns de seriozitatea adâncă, tragică poate, a fizionomiei lui, el s-apropie de monstru pentru a-i răspunde cu… jucăriile noastre constituționale… Fără îndoială ceea ce are să se ‘ntâmple se va ‘ntâmpla, dar e păcat și nu e demn ca, atunci când timpurile sunt foarte serioase, un popor să joace mica comedie a luptelor sale dinlăuntru.

    MIHAI EMINESCU

    OPERA POLITICA

    1882-1883, 1888-1889

    „TIMPUL”, „ROMÂNIA LIBERĂ”, „FÂNTÂNA BLANDUZIEI”

    EDIȚIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S

    EDIȚIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE

    Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC

    Editura Academiei RSR, 1985-1989

    Vol XIII

  • Opriţi vânzarea pământului ţării la străini şi la apatrizi!

    teren de vanzare 465x215 1

    „Conu” Maniu, şefu’, l-a pus pe „conu” Mihalache, „ţărănistul”, să facă el un proiect de lege care a devenit repede lege pentru „liberalizarea circulaţiei bunurilor rurale în scopul selecţionării cultivatorilor serioşi”, anulând şi „ingrata” interdicţie din calea vânzării. Şi atunci au venit alţi „ciocoi pribegi aduşi de vânt” de au cumpărat pământul dat prin reforma din 1921 şi lăsat paragină de acei amărâţi dar „neserioşi” din lumea satelor, de s-a „îmbogăţit” ţara în scurt timp cu încă un milion de „proletari agricoli” în vremurile crâncene ale crizei generale; şi când „bătea la uşă” noul cataclism mondial în care urma să fie din nou chemată, pentru o nouă reîntregire, lumea satelor în principal şi omul de rând al oraşelor.[…]

    După ce comuniştii, fiii spirituali ai unor „maeştri” ai răului, au naţionalizat activele şi resursele vândute atunci de P.N.Ţ.-işti, ţara, în urma complotului internaţional împotriva României, din decembrie 1989, sprijinit de o „coloană a V-a” internă, a plătit bani grei celor care în etapa interbelică le cumpăraseră sau urmaşilor lor.

    Ţara a plătit lumea satelor şi omul de rând al oraşelor! Căci guvernele şi parlamentele „tranziţiei” postdecembriste au continuat cu noua calamitate numită „restitutio in integrum”, impusă din afară dar şi prin cointeresarea unor factori interni şi a noilor „ciocoi noi cu bodyguard”, care îşi zic acum „clasă politică”; „restitutio” şi către „Casa regală” revenită pentru a… salva ţara şi pentru nimic altceva, conform propriilor declaraţii iniţiale!

    În timp ce guvernanţii au reînceput să-i ridice statui şi să-i bată medalii scumpe. Pentru satele ţăranilor, în schimb, a apărut şi a fost pusă direct în Constituţie „marea invenţie” a vânzării pământului ţării la străini şi la apatrizi, în paralel cu cea mai cumplită vânzare a activelor economice şi a resurselor naţionale către noii „coiocoi pribegi aduşi de vânt”, numiţi acum „investitori startegici”, aceasta sub umbrela aşanumitelor „privatizări”.

    Faimoasa „restitutio” a funcţionat şi în cazul „optanţilor” maghiari şi a „status”-ului catolic după primul război mondial, deşi problema fusese rezolvată în etapa interbelică. Pe ansamblu, s-a trecut la deposedarea naţiunii de proprietatea lăsată din moşi strămoşi şi menţinută cu jertfe de muncă şi de sânge iar acum ajunsă la discreţia harpagonilor străini, în numele unei „liberalizării” la nivel european şi mondial – „principiu” inventat cândva chiar de părinţii spirituali, din tată în fiu, ai „maeştrilor” de azi ai „globalizării”[]

    Europenii lucizi au înţeles eroarea majoră a Occidentului politic care, sub marile amăgiri ale secolului, şi-au „ucis” ţăranii, cu biodiversitatea şi diversitatea culturală creată şi ocrotită de ei.

    Trăitor în România, în anii din urmă, pentru a o studia profesional, ziaristul britanic a înţeles că această ţară „este, fără îndoială, una din cele mai ecologice şi mai frumoase ţări din U.E.”, tocmai pentru că a avut şi încă mai are ţărani, cu felul lor de a gândi şi de a muncii, acum însă ameninţaţi să ajungă slugi, ei şi urmaşii lor, la „jupânii” străini şi apatrizi. „…şi dacă se va continua astfel – spune ziaristul -, peisajul rural românesc va mai dura doar câţiva ani”, ameninţat fiind să ajungă ca în Uruguai: sate virtual goale, peisajul sterp şi pământul împărţit în ferme uriaşe ale multinaţionalelor planetare.[…]

    – Opriţi vânzarea pământului ţării la străini şi la apatrizi! Căci noi am răzbit în istorie cu satul! Iar satul ne-a păstrat proprietatea acestui pământ; Identitatea reală a ţării şi Suveranitatea naţională!

    – Opriţi distrugerea Statului Naţional Unitar prin „reformele” de „regionalizare” şi „euroregionalizare”! Căci România de azi este expresia şi simbolul Daciei edenice, adevărata Ţară Sfântă! O distrugere a Statului ei naţional ar reprezenta o crimă în toată puterea cuvântului, cea mai mare din întreaga noastră istorie.

    via Fresca lui Ioan Roșca, George D. Iscru

  • Un traficant de arme implicat în spălare de bani și mituirea oficialilor străini furnizează din partea americanilor arme Ucrainei

    Autoritățile americane apelează uneori la dealeri puțin cunoscuți atunci când furnizează arme Ucrainei. Unul dintre ei este proprietarul Global Ordnance, Mark Morales, cu care Pentagonul a semnat contracte în valoare de 1 miliard de dolari, relatează The New York Times (NYT). Publicația mai scrie că Morales vinde direct arme Ucrainei, suma acestor contracte fiind estimată la 200 de milioane de dolari.

    Sursele ziarului au spus că luna trecută a avut loc o întâlnire la Kiev cu participarea lui Morales, personal militar și oficiali ucraineni. Printre aceștia s-a numărat și sergentul superior al apărării teritoriale al Forțelor Armate ucrainene Vladimir Koifman, care lucrează la Global Ordnance și organizează întâlniri similare între vânzătorii și cumpărătorii de arme. Acest lucru a fost confirmat de Van Brunt, consilierul juridic al companiei. De asemenea, scrie publicația, la întâlnire a participat Denis Vanash, un fost consilier al fostului ministru al Apărării al Ucrainei Alexey Reznikov, care lucrează și la Global Ordnance.

    Compania însăși a apărut în 2013, deși Morales fusese implicat anterior în comerțul cu arme de mai bine de zece ani. A trebuit să ia o pauză de la acea activitate pentru o vreme din cauza acuzației de spălare de bani din 2009, după ce a apărut un videoclip în care se discuta despre cum să mituiască oficialii străini. Ulterior ancheta a fost închisă.

  • Străinii dețin 54% din datoria publică a statului român

    dator 696x445 1

    Peste 54% din datoria publică guvernamentală este deținută de creditori din afara țării, procentul fiind în creștere cu 7% față de anul anterior, potrivit unui raport al Ministerului Finanțelor pe anul 2022. Totodată, nivelul datoriilor statului român a crescut anul trecut cu 125,7 miliarde de lei comparativ cu anul 2021, ajungându-se la un total de 823,7 miliarde de lei la 31 decembrie 2022. Cele mai multe debite au fost reprezentate de titlurile de stat.

    Marcel Boloș aruncă bomba: Datori vânduți către instituții și fonduri de investiții din afara țării
    Circa 46% din datoria publică guvernamentală existentă la sfârșitul anului 2022 a fost contractată de la creditori rezidenți şi 54% de la creditori nerezidenți (față de 47,4% în 2021) se arată în Raportul privind datoria publică guvernamentală la 31 decembrie 2022, emis de Ministerul Finanțelor. Majoritatea datoriei publice guvernamentale interne a fost reprezentată de titluri de stat, în timp ce datoria externă a fost reprezentată de euro obligațiuni emise pe pieţele internaţionale de capital și împrumuturi externe contractate de la instituții financiare internaționale.

    În contextul evoluțiilor macroeconomice și a piețelor financiare interne și externe, datoria publică contractată la 31 decembrie 2022 se situa la nivelul de 823,7 miliarde lei, din care datoria publică guvernamentală în sumă de 803,3 miliarde lei (reprezentând 97,5% din total datorie publică), iar datoria publică locală în sumă de 20,4 miliarde lei (reprezentând 2,5% din total datorie publică). Creșterea datoriei publice în anul 2022 față de anul 2021, cu 125,7 miliarde lei, a fost determinată, în principal, de datoria angajată pentru acoperirea necesităților de finanțare a deficitului bugetar, de volumul refinanțărilor datoriei publice guvernamentale precum și de preluarea la datoria publică guvernamentală a garanțiilor acordate de Eximbank S.A. în nume și cont stat conform Deciziei Curții de Conturi nr. 3/11.01.20238, arată Ministerul Finanțelor. Portofoliul datoriei publice guvernamentale și riscurile asociate acesteia. Datoria publică guvernamentală directă își menține ponderea cea mai mare în total datorie publică guvernamentală (92,0%), iar datoria publică guvernamentală garantată a reprezentat 8,0% în total datorie publică guvernamentală, ca urmare a garanțiilor acordate în cadrul programelor guvernamentale, în principal prin Programul guvernamental Prima Casă/Noua Casă și Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie IMM INVEST ROMÂNIA.

    Împrumuturile ne omoară
    Deficitul bugetului general consolidat în termeni cash, în anul 2022 a fost de 5,7% din PIB, în timp ce deficitul bugetar calculat conform metodologiei UE (ESA 2010) a reprezentat 6,2% din PIB. În aceste condiții, necesarul brut de finanțare determinat de nivelul deficitului bugetar și de volumul refinanțării datoriei publice guvernamentale a fost de 160,6 miliarde de lei, față de 136,5 miliarde de lei în 2021. În ce privește refinanțarea datoriei publice guvernamentale, în 2022 au fost necesari 78,9 miliarde de lei, comparativ cu 53,5 miliarde de lei în 2021. Finanţarea deficitului bugetar în anul 2022 s-a realizat din surse interne și externe, iar sursele necesare refinanţării datoriei publice guvernamentale s-au asigurat de pe pieţele pe care s-a emis această datorie, precum și din rezerva în valută la dispoziția Trezoreriei Statului. În anul 2022 s-au emis titluri de stat și împrumuturi pe piața internă în valoare totală de circa 90 miliarde echivalent lei, incluzând obligațiuni de stat denominate în EUR în valoare de 1,0 miliarde euro și titluri de stat destinate populației în valoare de 18,2 miliarde lei.

    Băncile dețin titlurile de stat
    Potrivit raportului Ministerului Finanțelor, băncile comerciale au continuat să fie principalii investitori pe piața internă a titlurilor de stat, deținând în portofoliu la sfârșitul anului 2022, aproximativ 46% din volumul total al titlurilor de stat emise pe piața internă, în scădere față de sfârșitul anului 2021 (51,2%), fiind urmate de fondurile de pensii care au înregistrat o creștere a deținerilor la 22,7% la sfârșitul anului 2022 față de circa 20% la sfârșitul anului 2021. În cadrul segmentului de investitori instituționali, fondurile locale de administrare de active şi fondurile de pensii private, deși dețin încă o cotă relativ redusă pe piața titlurilor de stat, au reprezentat un participant stabil în procesul de finanțare la nivel guvernamental. Structura investițională a fondurilor private de pensii s-a menținut în continuare cu o proporție majoritară în titluri de stat din activul total, mai precizează Ministerul Finanțelor.

    Claudia Marcu / Ziarul National

  • Mercenari în Armata României

    Mercenari in Armata Romaniei 2023

    Conform directivelor primite de la „Înalta Poartă” de trădătorii Coloniei Corporatiste sub Ocupație Militară Străină, Armata României va avea angajați mercenari gen „Wagner”. Cineva întreba retoric pe internet: Numai Rusia și Franța să aibă „Legiunea străină”? Mare eroare, „Legiunea Străină” este cu totul altceva decât trupele Wagner și, împlicit, ce se vrea și se pregătește în România.

    Străini sub acoperire în unitățile militare din România. M.Ap.N. a dat drumul la angajări din afara țării

    O procedură internă emisă de M.Ap.N., printr-un Ordin publicat în Monitorul Oficial, permite ocuparea posturilor în unitățile militare de către cetățeni ai altor țări din U.E. și din Spațiul Economic European. Recrutarea și selecția se vor face pentru posturi în afara organigramei, susține ministerul, în structurile care derulează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile sau rambursabile și prin Mecanismul de redresare și reziliență.

    Pe lângă cei 5.000 de soldați N.A.T.O., număr în creștere de la o zi la alta, România va fi împânzită și de cetățeni ai statelor U.E., care vor fi angajați în unitățile militare ale M.Ap.N. Fără a explica motivul pentru care se recurge la o astfel de soluție extremă, Ministerul Apărării Naționale a decis să permită străinilor să ocupe inclusiv posturi de conducere în cadrul unităților militare din țara noastră.

    Astfel, printr-o procedură internă de recrutare și selecție, în vederea ocupării posturilor înființate în afara organigramei, în unitățile militare ale M.Ap.N. care derulează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile și/sau prin Mecanismul de redresare și reziliență, s-a introdus posibilitatea de participare și pentru cetățenii unui alt stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat parte la Acordul privind Spațiul Economic European (S.E.E.) sau ai Confederației Elvețiene. Potrivit Ordinului M.Ap.N., ocuparea unui post înființat în afara organigramei unei unități militare care derulează un proiect finanțat din fonduri europene se face prin concurs sau examen, organizat de unitatea militară în cauză. În cazul în care, la concursul organizat pentru ocuparea postului înființat în afara organigramei unei unități militare, se prezintă un singur candidat, încadrarea postului se face prin examen. Condițiile specifice de ocupare a unui post înființat în afara organigramei cuprind cerințe privind nivelul și domeniul studiilor absolvite, cerințe de expertiză/experiență specifică, acordul scris al candidatului cu privire la procedura de verificare și avizare pentru obținerea autorizației sau certificatului de acces la informații clasificate, precum și alte condiții prevăzute în fișa postului. Mai exact, cetățenii străini angajați la M.Ap.N. vor avea acces și la informații clasificate.

    Limba română și nu prea

    Pentru a ocupa un post înființat în afara organigramei M.Ap.N., persoana trebuie să îndeplinească anumite condiții generale, însă nu se specifică faptul că acestea trebuie să fie neapărat cumulative. Astfel, participanții la concurs trebuie să aibă cetățenie română sau cetățenia unui alt stat membru al Uniunii Europene, a unui stat parte la Acordul privind Spațiul Economic European (S.E.E.) sau cetățenia Confederației Elvețiene, să cunoască limba română, scris și vorbit, să aibă capacitate de muncă, o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, să nu fi fost condamnați definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni săvârșite cu intenție contra securității naționale, contra autorității, contra umanității, infracțiuni de corupție sau de serviciu, infracțiuni de fals ori contra înfăptuirii justiției, să nu execute o pedeapsă complementară prin care le-au fost interzise exercitarea dreptului de a ocupa funcția și să nu fi comis infracțiuni sexuale. Concursul pentru ocuparea unui post înființat în afara organigramei constă, în funcție de complexitatea postului, în selecția dosarelor de înscriere, proba scrisă și/sau proba practică, în situația în care este necesară verificarea abilităților practice, și interviul. Pe de altă parte, Ordinul prevede că, în situația în care în fișa postului sunt prevăzute competențe lingvistice sau în domeniul tehnologiei informației, acestea se testează în cadrul probelor de concurs.

    Stat în stat

    Posturile din afara organigramei la M.Ap.N. par să facă parte dintr-o structură complexă, deși nu a fost comunicată nicio cifră a numărului total de viitori angajați ai ministerului. Dovada în acest sens este și faptul că vor fi scoase la concurs sau la examen, dacă există un singur candidat, după cum se tot repetă în Ordin, și posturi de conducere. Pentru acestea, la proba de interviu se vor testa capacitatea de a lua decizii și de a evalua impactul acestora, exercitarea controlului decizional, precum și capacitatea managerială[1].

    Notă – În cazul în care românii se vor trezi și vor vrea să ia frâiele țării în propriile mâini, ce vor face mercenarii ? Răspunsul este unul singur: vor trage în plin.

    ————————————————–

    [1] Sursa https://www.national.ro/social/straini-sub-acoperire-in-unitatile-militare-din-romania-mapn-a-dat-drumul-la-angajari-din-afara-tarii-797249.html – 22 iunie 2023.

  • Un primar din Franța spune că străinii „curăță etnic” nativii francezi din anumite cartiere: Indivizi care aparțin culturii islamice urmăresc populația de origine franceză și folosesc insulte, amenințări și violență

    primar din franta 696x348 1

    În anumite regiuni franceze, imigranții care s-au stabilit acolo hărțuiesc populația locală, iar acest lucru reprezintă „curățare etnică”, a declarat Gilles Platret, primarul orașului francez central Chalon-sur-Saône, în cadrul programului de știri la canalul CNews, potrivit Remix News.

    „În anumite cartiere, și voi folosi un cuvânt puternic care va duce la arcuirea sprâncenelor, simt o anumită curățare etnică, ceea ce înseamnă că sunt oameni de origine străină care vânează încet ceea ce experții demografici numesc nativi, adică oameni care sunt din acel departament, pentru a-și face loc pentru ei înșiși”, a spus Platret, care face parte din partidul condus de Marine le Pen.

    „Vedem imigranți în cartiere care atacă fizic și verbal persoanele în vârstă. Ei le spun că trebuie să se îndepărteze”, a spus Platret.

    „Să încetăm să ne complacem în cuvinte și să înfruntăm realitatea: în unele cartiere asistăm la o adevărată curățare etnică, cu indivizi care aparțin culturii islamice și care urmăresc populația de origine franceză și folosesc insulte, amenințări și violență”, a mai spus primarul.

    Declarația sa a provocat câteva controverse în studio, dar Platret a continuat:

    „Cuvintele nu contează. În termeni mai concreți, oamenii care nu aparțin unui grup musulman sunt expulzați prin violență, amenințări și insulte. Sunt expulzați din aceste cartiere și asta este o realitate.”

    Spre deosebire de alte țări din Europa de Vest, dezbaterea privind imigrația continuă să crească, sondaj după sondaj arătând că majoritatea populației este împotriva acceptării mai multor imigranți. Un număr de jurnaliști, intelectuali și autori francezi proeminenți au discutat subiectul „Marelui înlocuitor”, despre care susțin că are loc atât în ​​Europa, cât și în Statele Unite și implică migrația în masă care deplasează popoarele europene.

    În orașele franceze, multe cartiere foste franceze s-au transformat în totalitate în enclave imigrante majoritare, multe dintre ele asumându-și propria cultură, una care este adesea ostilă atât față de femei, cât și de bărbați.”. conform r3media.

  • Kovesi facuta PRAF de Sebastian Ghita chiar inainte de audieri: ”E vândută străinilor! Fatuca asta nu are nici trei clase!”

    shk

    Laura Codruța Kovesi urmează să fie audiată de Secția de anchetare a magistraților, în dosarul în care fosta șefă DNA are calitatea de suspect. Fosta șefă DNA este citată la audieri chiar pe 7 martie, în ziua în care se ia decizia numirii procurorului-șef la nivel european. Miercuri seara, Sebastian Ghiță a venit cu noi acuzații și dezvăluiri despre fosta șefă DNA.

    Kovesi este acuzată de luare de mită, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu. Audierea va avea loc joi.

    În această seară, Sebastian Ghiţă a venit cu noi acuzaţii şi dezvăluiri despre Kovesi. El a anunţat că procurorii care au activat la DNA Ploieşti, Lucian Onea şi Mircea Negulescu, ar putea să o ”toarne” pe fosta lor şefă.

    Conform lui Ghiţă, Kovesi ”e vândută străinilor şi de 14 a supravegheat hoţia”. ”Fătuca asta nu are nici 3 clase”, a adăugat Ghiţă.

    ”Să spună doamna Kovesi cum, în ce fel şi cât i-a dirijat pe cei de la DNA Ploieşti?Doamna Kovesi să îmi spună cum a putut să permită acelor doi oameni, dacă le pot spune oameni, Onea şi Negulescu, să facă fărădelegi. Crede că dacă îşi face cariera pe fărădelegi face bine? Dăcă, într-o zi, vor simţi, cei doi, că nu mai au nicio şansă, o să toarne tot.

    Oare s-a terminat lumea cu doamna Kovesi, nu mai există procuror care să facă dreptate în ţară? Nu poţi să faci bine apelând la rele, nici chip cioplit. Fătuca asta nu are nici 3 clase.

    Știţi de mă distrează doamna Kovesi? ”Nu m-am văzut cu Ghiţă în vie!”. Să spună unde ne-am văzut, dacă nu vrea să spună unde nu ne-am văzut. Nu am nicio frică. Kovesi e vândută străinilor şi de 14 a supravegheat hoţia. A fost pusă să îi protejeze pe ăia. Banii noştri s-au dus afară, sub mare grijă şi oblăduire a procurorului general al României.”, a spus Sebastian Ghiţă la România TV.

    Fostul deputat Sebastian Ghiţă a declarat că mandatul său de arestare a fost emis în baza unor probe falsificate de procurorii DNA. El a subliniat că are dovada clara negru pe alb ca are dovada ca mandatul de arestare emis pe numele său e bazat pe o declaratia falsa. Sebastian Ghiţă a anunţat că cere revocarea mandatului de arestare.

    Laura Codruţa Kovesi a declarat în cadrul audierilor pentru funcţia de procuror-şef european că jumătate din viaţă a fost procuror, că nu are nimic de ascuns şi că deputaţii europeni au fost expuşi la informaţii negative despre ea, care însă sunt doar minciuni. Ea a mai spus că îndeplineşte toate condiţiile pentru a îndeplini funcţia pentru care candidează.

  • Străinii pun stăpânire pe România! Ce metode folosesc bogații din Germania

    breaking 1

    Un grup de familii bogate din Germania consider că prin investițiile în terenurile arabile pot să contracareze dobânzile reduce oferite de bănci.

    Aceste familii, printre care se numără şi descendenţii producătorului de avioane Claude Dornier, au cumpărat terenuri agricole în România şi Uruguay, iar acum încep să se orienteze spre o regiune şi mai îndepărtată.

    Investiţiile în terenuri arabile nu sunt o modalitate strălucită pentru a face bani însă un grup de familii germane înstărite pariază că astfel pot să contracareze dobânzile reduse oferite de bănci.

    Aceste familii, printre care se numără şi descendenţii producătorului de avioane Claude Dornier, au cumpărat terenuri agricole în România şi Uruguay, iar acum încep să se orienteze spre o regiune şi mai îndepărtată.

    “Considerăm că Australia este foarte interesantă. Este singura ţară dezvoltată din lume care dispune de terenuri agricole la preţuri rezonabile”, a declarat Dirk Ruettgers, directorul Do Investment AG, compania care se ocupă de investiţiile familiilor respective.

    Apetitul pentru terenuri agricole a crescut în ultimii 20 de ani pe măsură ce investitorii încearcă să cumpere active pentru a se proteja de inflaţie şi recesiune. Ruettgers, care descrie investiţiile în terenuri arabile drept un instrument verificat de protejare împotriva crizei, a subliniat că mizează pe un randament de şase până la nouă procente pe an.

    “Populaţia creşte, terenul se împuţinează, iar cererea de alimente este în creştere”, a subliniat Dirk Ruettgers.

    Ideea de a investi în terenuri arabile a apărut când familia lui Silvius Dornier a decis să îi vândă acţiunile pe care le deţinea la constructorul de avioane Dornier-Werke şi să gestioneze activele printr-o companie de investiţii. Ulterior, în 2005, a fost înfiinţată compania Do Investment sub forma unui asset manager indepedent care în prezent gestionează active în valoare de 350 milioane de euro.

    Primele investiţii în terenuri arabile ale Do Investment au fost făcute în România în urmă cu 13 ani. În anul 2016 a fost făcute achiziţii de terenuri în Uruguay iar potrivit lui Ruettgers, noi achiziţii sunt programate pentru lunile următoare.

    România şi Uruguayul oferă nu doar preţuri scăzute la terenuri arabile, ci şi un sol fertil şi o climă favorabilă, ceea ce le face pieţe atractive. În plus, nu există bariere pentru intrarea investitorilor.

    “În multe ţări, investitorilor nu li se permită să deţină un teren arabil în proporţie de 100%”, a spus Ruettgers.

    Există însă şi unele dezavantaje, subliniază Andreas Esser, director general la brokerul german de terenuri Greif & Meyer.

    “Terenurile agricole sunt o alternativă sigură de investiţii, în special în Europa Occidentală. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte România, unde am avut odată afaceri, am văzut o anumită reticenţă din parte clienţilor din cauza instabilităţii politice persistente şi a cazurilor de expropriere din trecut”, a spus Andreas Esser.

    Cu toate acestea, una din ţările unde este puţin probabil ca aceste familiile bogate să investească este chiar Germania, având în vedere că boomul de pe piaţa rezidenţială a dus la creşterea preţurilor terenurilor arabile. “Pur şi simplu nu mai există preţuri rezonabile”, a spus Ruettgers.

    Potrivit unor date publicate în luna martie 2018 de Eurostat, Olanda a avut în anul 2016 cele mai ridicat preţ din Uniunea Europeană la achiziţionarea unui hectar de teren arabil (63.000 euro), în timp ce România este ţara cu cel mai ieftin teren arabil (în medie – 1.958 euro), conform Agerpres.

  • Ion Antonescu – exercițiu de luciditate și responsabilitate politică

    ias
    Cutremurătoare scrisoarea care urmează!

    Remarcăm că nu este absolut nici o diferență între România anului 1942 și cea de acum: străinii sunt stăpâni peste economia națională, alogenii conduc în realitate țara, aceiași politicieni lacomi și vânduți străinătății, iudeo-masoneria implicată în jefuirea țării, existența „sistemului”, a coteriei statului subteran, cârdășia dintre partidele politice care se protejau reciproc în rocada lor periodică de la putere în opoziție și nepotismul pentru obținerea sinecurilor din bani publici practicat de parveniții din politică!

    Pe lângă faptul că mareșalul Ion Antonescu se dovedește un adevărat clarvăzător, anticipând comunismul pe care-l vor impune bolșevicii peste o parte din Europa, el se dovedește și un cronicar lucid al timpurilor de atunci, spunând adevărul despre „patriotismul” marilor politicieni C.I.C. Brătianu și Iuliu Maniu, ridicați azi în slăvi de epigonii lor. Sublinierile din text aparțin redacției Justițiarului.

    Ion Antonescu 29 octombrie 1942

    Scrisoare de răspuns adresată dlui. C.I.C. Brătianu

    Am lăsat fără răspuns scrisorile dumneavoastră anterioare. Am făcut-o din înţelepciune, fiindcă urmăream unirea, şi nu vrajba. Puteam să vă răspund, aducând justiţiei pe toţi vinovaţii de catastrofa morală şi politică a ţării, printre care sunteţi, în primul rând, şi dumneavoastră.

    Naţia o doreşte şi o aşteaptă de la mine. Nu am făcut-o totuşi, fiindcă nu am voit să aţâţ şi mai mult spiritele şi, mai ales, nu am voit să dau un spectacol care ar fi fost speculat de inamicii noştri. Am lăsat ziua acestor răfuieli mai târziu. Abuzaţi, însă, de răbdarea, de tăcerea şi de înţelepciunea mea şi, rând pe rând, la scurte intervale de timp, îmi trimiteţi, când dumneavoastră, când dl. Maniu, avertismente, sfaturi şi acuzaţiuni. În virtutea cărui drept?

    Ce reprezentaţi în această ţară , dumneavoastră, toţi foştii oameni politici, în afară de interesele dumneavoastră egoiste şi un trecut politic total compromis şi dureros?!

    Uitaţi, domnule Brătianu, că eu sunt omul muncii mele şi martirul greşelilor acelora care au primit în 1918 România Mare şi au dus-o, după 22 de ani de conducere, în prăpastia de unde am luat-o eu în 1940, pe când dumneavoastră sunteţi din profitorii şi dărâmătorii unei moşteniri mari. În mai puţin de un sfert de secol, fiecare în parte şi toţi la un loc, aţi prăbuşit lupta, sacrificiile şi suferinţele duse şi îndurate, 20 de secole, de poporul nostru, pentru a face unitatea sa politică. Orice apărare încercaţi şi orice diversiune faceţi dumneavoastră, conducătorii politici de ieri, purtaţi pe umeri această răspundere.

    Dumneavoastră, liberalii, mai mult ca alţii, fiindcă şi din opoziţie şi de la guvern, prin acţiunea dumneavoastră de dirijare şi de îndrumare a vieţii noastre politice, economice, morale şi spirituale, exercitată direct şi indirect, de pe băncile ministeriale, din birourile băncilor şi din culisele politice, aţi dus ţara la catastrofa din 1940.

    Staţi faţă în faţă cu conştiinţa dumneavoastră, depănaţi cu corectitudine, pas cu pas, atât actele dumneavoastră, cât şi pe ale acelora cu care, rând pe rând, v-aţi întovărăşit şi v-aţi acuzat, în faţa naţiei dezolate, scandalizate şi înmărmurite; răsfoiţi toată colecţia ziarelor din ultimii 40 de ani, începând cu Universul şi terminând cu Viitorul şi cu ziarele jidoveşti pe care se sprijinea naţionalistul domn Maniu şi vă reamintiţi: cine sunteţi dumneavoastră şi dumnealui; câte păcate aţi făcut; cum v-aţi calificat singuri şi cum v-a calificat naţia; câte răspunsuri aveţi.

    Pentru a vă uşura munca, vă reamintesc, domnule Brătianu, că, împreună cu dl. Maniu, v-aţi acuzat public şi zilnic, în presă, în întruniri, în parlament, de: „incapacitate”; „tâlhărie”; „falsificări” şi „furturi de urne”, în Bucureşti, pentru obţinerea puterii; „demisii în alb”; „bătăi şi omoruri”; „călcarea legilor şi Constituţiei”; luări de comisioane” la toate furniturile statului; „traficările de influenţă” practicate de partizanii, deputaţii, miniştrii şi preşedinţii corpurilor dumneavoastră legiutoare; „scandalurile cu contingentările” cu „grâul britanic”; modul cum aţi făcut reforma agrară şi cum „aţi profitat de ea”; risipa avutului public; „concesionările oneroase ale bunurilor statului”; „demagogie”; incorectitudine civică, provocată de faptul că atunci când eraţi în opoziţie dirijaţi ocult statul, în profitul intereselor d-umneavoastră şi ale jidanilor din ale căror consilii de administraţie – mari şi mici – făceaţi parte, iar de pe fotoliile ministeriale încurajaţi şi favorizaţi, acopereaţi şi muşamalizaţi afacerile lor şi ale d-stră, în detrimentul statului.

    Adăugaţi, la acest bogat şi concludent stat de serviciu al partizanilor şi al adversarilor dumneavoastră de ieri, cu care – ca totdeauna când vă găsiţi în opoziţie – sunteţi azi prieteni: cazurile, pe care naţia le ţine numai în dormitoare, ale domnilor Tătărescu, Bârsan, Boilă, Aristide Blank şi afacerea Skoda; ruinarea poporului, prin dobânzile oneroase care au prăbuşit economiile, avutul şi munca tuturor, de la ţăran la marele proprietar, de la micul până la marele negustor român; ravagiile făcute de conversiune şi de concesionarea bunurilor statului, pe care am început să le răscumpăr eu; împrumuturile externe, oneroase şi umilitoare; introducerea controlului străin la Banca Naţională şi Căile Ferate, comisioanele scandaloase etc. etc. şi veţi avea, domnule Brătianu, imaginea unui trecut tragic, pe care l-am plătit atât de scump şi pe care naţia întreagă o are permanent în faţa ochilor săi.

    Totuşi, domnule Brătianu, cu toţii credeţi că toate acestea au fost uitate şi, cu perfidia politicianistă de altă dată – de totdeauna – atât de bine cunoscută, vă aşezaţi cu cinism pe acest trecut şi – de la cel dintâi dintre dumneavoastră, până la cel din urmă – încercaţi să acuzaţi şi să sabotaţi, pe sub mână, opera de îndreptare şi consolidare la care s-a antrenat toată naţia şi să tăiaţi elanul unui om care nu a avut, nu are şi nu va avea nici moşii, nici vii, nici pivniţi de desfacere, nici bani depuşi, nici industrii, nici consilii de administraţie, nici safeuri, în ţară şi străinătate, nici cupoane de tăiat, nici timp de pierdut la club şi care nu şi-a pricopsit nici cumnaţii, nici nepoţii, nici prietenii, nici partizanii, nici adversarii.

    Chiar dacă am greşit, greşesc sau voi greşi, nu pot fi acuzat, domnule Brătianu, de nici unul dintre dumneavoastră. Fiţi încredinţaţi, sunteţi înfieraţi şi puşi chiar de generaţia actuală pe banca acuzaţilor. Dacă va fi să fiu şi eu pe această bancă, pentru că fac tot ceea ce un om putea să facă, nu numai pentru a slava un neam de la dezunire şi de la prăbuşire, dar şi pentru a-l întregi şi a-i asigura o viaţă nouă, în onoare şi în muncă, atunci în nici un caz nu veţi fi dumneavoastră acuzatorii şi în nici un caz nu voi fi pus alături de dumneavoastră şi acuzat de aceleaşi greşeli ca dumneavoastră.

    Fac această afirmare nu pentru că mă simt vinovat cu ceva faţă de ţară, dar pentru că ştiu ce au suferit, din antichitate şi până azi, de la Socrate şi Demostene, până la Clemenceanu, atâţia nenumăraţi – mici şi mari – oameni care şi-au servit poporul cu credinţă, cu devotament şi cu folos şi, mai ales, pentru că nu au uitat că în Iaşi, în tragica primăvară din 1918, şi chiar la Bucureşti, după Unire, s-a cerut trimiterea în judecată şi condamnarea fratelui dumneavoastră, atât pentru că făcuse războiul, cât şi pentru dezmăţul creat de nepriceperea dumneavoastră a tuturor, chiar de către aceia care ceruseră intrarea în luptă; care îl acuzaseră în 1914–1915 de lunga şi dezmăţata perioadă de neutralitate; care au aplaudat cu frenezie intrarea în război şi care, ca culme a cinismului lor, erau ei înşişi vinovaţi de modul cum fusese administrată şi ruinată ţara.

    Eu şi mulţi alţii încă nu am uitat ridicolul acestei îndrăzneli pe care istoria l-a înregistrat. Oricum ar fi însă eu nu voi putea fi acuzat de dumneavoastră şi nici pus pe aceiaşi bancă cu dumneavoastră, pentru că nu sunt nici profitorul meritelor predecesorilor mei şi nici şeful unei bande de corbi odioşi, care au ajuns la conducere prin „minciună”, „promisiuni”, „furt de urne” sau prin „sprijin ocult masonic şi iudaic”, ci sunt omul adus de un trecut onest şi de voinţa unanimă a unei naţii care, pentru a se slava, a făcut apel la mine, iar nu la dumneavoastră sau la dl. Maniu, şi nici la domnii care stau în jurul dumneavoastră şi cu care aţi făcut şi faceţi sistem.

    Niciodată, pentru a fi salvată, naţiunea, armata şi corpurile constituite nu au indicat numele dumneavoastră sau al d-lui Maniu, în ultimii ani ai tragicei guvernări, care s-a sfârşit la 6 septembrie 1940. Dumneavoastră v-aţi strecurat şi v-aţi alăturat acestei mulţimi, cu discreţia impusă de instinctul răspunderii pe care o aveţi şi a dorinţei legitime de a vă salva şi nu aţi făcut nici un gest pentru a vă valorifica drepturile la conducere, când această mulţime spulberă un regim care era de fapt al dumneavoastră şi când aclama un om nou, care eram eu.

    Când am intrat în război, cu prudenţă caracteristică a politicienilor valoroşi nu v-aţi manifestat nici pentru, nici contra. După ce am reluat Basarabia şi Bucovina , v-aţi grăbit să-mi cereţi, şi dumneavoastră, şi domnul Maniu, să mă opresc la Nistru.

    V-am arătat consideraţiunile militare, politice, economice şi morale pentru care nu puteam să o fac şi v-am invitat, pentru a treia oară, să luaţi conducerea, răspunderea şi riscurile unei asemenea acţiuni. Bineînţeles, aţi refuzat. După omorurile de la Jilava şi imediat după rebeliune, mi-aţi trimis memorii prin care îmi arătaţi situaţia şi-mi dădeaţi noi sfaturi. V-am oferit să luaţi conducerea şi să faceţi cum credeţi că este mai bine. Şi unul, şi altul v-aţi scuturat.

    Luându-vă după câţiva ofiţeri, fără prestigiu militar, care au deraiat după linia principiilor sănătoase strategice, morale şi politice, pe care poate că nici nu le-au avut vreodată, mi-aţi cerut să retrag armata din Rusia şi m-aţi îndemnat să mă „aranjez” cu Anglia şi cu America. Ar fi o greşeală şi o felonie, iar greşelile şi feloniile se plătesc scump. Suntem la peste 1.500 km de ţară, drumurile sunt cum sunt, iarna bate la uşă, depozitele sunt ale germanilor, căile ferate sunt în mâna lor, aviaţia are forţa de distrugere pe care ar trebui s-o cunoaşteţi. Retragerea forţelor din situaţia lor actuală ar însemna părăsirea frontului. Exact ceea ce au făcut ruşii în Moldova în 1917-1918.

    Vă întrebaţi ce s-ar întâmpla dacă germanii ar face cu noi astăzi în caz de părăsirea frontului, ceea ce am făcut noi, atunci, cu ruşii? Vă daţi seama ce s-ar alege de armata noastră de disciplina noastră, de soldaţii şi caii noştri, de tunurile noastre, dacă am încerca, în condiţiile arătate mai sus, să părăsim frontul fără asentimentul Comandantului german? Situaţia aceasta, a oamenilor care la cea dintâi greutate se descurajează, ar denota uşurinţă totală nepricepere militară şi prostie. Soluţia ar fi criminală, domnule Brătianu, fiindcă nu s-ar prăbuşi numai armata, s-ar prăbuşi însăşi ţara , deoarece germanii ar ocupa-o imediat şi am ajunge în situaţia Serbiei şi Greciei. Poftiţi, domnule Brătianu, vă ofer din nou conducerea statului şi a guvernului.

    Retrageţi dumneavoastră armata şi „aranjaţi-vă” cu Anglia . Numai că trebuie să întreb şi armata şi poporul. Sunt gata să le pun această întrebare, deschis şi categoric, dacă şi dumneavoastră sunteţi gata să vă luaţi răspunderea. A mă fi „oprit la Nistru” şi a „retrage astăzi forţele din Rusia” înseamnă, pentru un om care mai poate încă judeca, a anihila dintr-odată totul, sacrificiile făcute de la trecerea Prutului, acţiune în contra căreia nu v-aţi pronunţat public; însemnează a ne dezonora pentru vecie ca popor; însemnează a crea ţării, în cazul victoriei germane, condiţii dezastruoase, fără a ne asigura, în cazul victoriei ruse, nici provinciile pentru care luptăm, nici graniţele care vor voi să ni le lase ruşii, nici libertăţile noastre şi nici măcar viaţa familiilor şi a copiilor noştri; în sfârşit, însemnează, din cauza nestabilităţii şi a feloniei pe care mă sfătuiţi să o practic – şi aceasta este cea mai mare crimă – a asigura ţării în viitoarea comunitate europeană o poziţie morală care îi va ridica drepturile idealurilor sale şi ar putea să-i fie chiar fatală.

    Gestul pe care-l cereţi să-l fac, domnule Brătianu, va face din neamul românesc o victimă a tuturor, fiindcă concomitent cu dezorganizarea, prăbuşirea şi distrugerea armatei, ar începe instaurarea anarhiei în ţară. Comuniştii, legionarii, jandarmii, ungurii, saşii ar începe agitaţiile, lupta, distrugerea ordinei, a liniştei, pentru a profita de ocazie, pentru a da ultima lovitură de picior unui neam care cu adevărat ar merita calificativul de netrebnic. Ungurii ar ocupa imediat restul Ardealului.

    Iată, domnule Brătianu, la ce ar da naştere gestul pe care mi-l cereţi să-l fac. Ar fi gestul nefericit al unui soldat lipsit de onoare şi al unui om de stat, nu numai inconştient, dar nebun. Conducătorul nefericit al Franţei – şi mai nefericite de azi – a declarat, într-o recentă chemare la realitatea a unui popor, care a căzut şi el victimă josnică a unei guvernări venale, iudeo-democratice şi masonice, că are convingerea că dacă „Germania ar fi înfrântă, Sovietele ar impune mâine legea în Europa şi s-ar termina astfel cu independenţa şi patriotismul naţiunilor”. Am avut şi am această convingere. Rămân la această convingere, fiindcă noi, mai curând ca alţii, mai total ca alţii, vom fi zdrobiţi: pentru că suntem punte între slavi şi zăgazul care le stă de secole în calea expansiunii lor, către vestul şi sud-vestul Europei; pentru că avem bogăţiile pe care le avem; şi pentru că vom fi trambulina salturilor lor viitoare.

    Trăgând învăţăminte din trecut, cunoscând tendinţele slave, plecând de la consideraţiunile făcute mai sus şi îndrumat de instinctul de conservare şi de logica bunului-simţ, nu puteam, domnule Brătianu, ca un conducător responsabil, să mă „opresc la Nistru” şi nici nu pot „să retrag armata din Rusia”. Ar fi o prostie din partea mea. Este cu neputinţă să o facă cineva şi ar fi o greşeală ireparabilă pe care nu eu şi dumneavoastră, ci neamul ar plăti-o scump. Mareşalul Petain, într-una din valoroasele sale cuvântări, a dat speculatorilor situaţiunile grele lecţia care li se cuvenea şi care a fost aplaudată de toţi oamenii cu conştiinţă clară şi nepătată. Răspunzând unor critici ale acţiunii sale, el a spus: „Când Franţa este în nenorocire, nu mai este loc pentru minciuni şi himere”.

    Nici la noi, domnule Brătianu, nu mai este loc pentru „minciuni şi himere” şi, mai ales, nu mai putem să ne plătim luxul de a face şi prostii.

    V-am răspuns, domnule Brătianu, punct cu punct, nu numai la scrisoarea dumneavoastră de la 24 septembrie, dar şi la cele anterioare. Este răspunsul unui soldat, care nu are nimic de ascuns şi care este conştient de greutăţile şi pericolele ceasului de faţă, precum şi de îndatoririle şi de răspunderile lui. V-am răspuns, cum v-am răspuns, fiindcă nu aţi înţeles nici ţinuta şi nici înţelegerea cu care am voit să trec atât peste greşelile trecutului, cât şi peste marii vinovaţi de ele. Ca oamenii cei mai lipsiţi de păcat, marile şi numeroasele greşeli politice care s-au comis sub dumneavoastră, continuând a considera comunitatea românească ca pe o turmă de sclavi, pe care – împreună cu celelalte organizaţii politice, cu firmă naţionalistă, însă în acord cu oculta iudeo-masonică, cu care numai pe faţă eraţi în luptă – aţi exploatat-o, aţi minţit-o, aţi demoralizat-o, aţi exasperat-o şi, în cele din urmă, din neputinţă, aţi dus-o, mână în mână cu trinitatea Tătărescu – Urdăreanu – Lupeasca, la catastrofa din 1940 şi la rebeliunea din 1941, îndrăzniţi astăzi, când s-a pus regulă în ţară şi viaţa nimănui nu mai este în pericol, să ridicaţi capul, de după saltarele consiliilor de administraţie, ale industriilor şi ale multiplelor afaceri, pentru a mă acuza.

    Ei bine, domnule Brătianu, când cineva a fost şeful unui partid care, de la mare la mic, de la primăria din sat până la cabinetul miniştrilor, are răspunderea destrăbălării administrative, dezmăţul moral, a iudeo-masonizării ţării, a venalităţii, a compromiterii viitorului neamului şi a catastrofei graniţelor, nu mai are calitatea să vorbească şi în numele comunităţii româneşti, să dea sfaturi de conducere altora şi mai ales să-i acuze că lucrurile nu merg cum trebuie”.

    ~ (Arhiva Istorică Centrală; fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri, Cabinet I. Antonescu, dos. 61/1940, f. 88-221)

  • Fost ofițer SRI, ipoteză despre protestul din 10 august : Forțele de afară, implicate în violențele din Piața Victoriei. În grupul de instigatori se aflau și cetățeni care nu vorbeau limba română

    fog

    Fostul ofițer SRI Daniel Dragomir susține că în cazul manifestației de vineri seară de la Guvern au fost implicate „inclusiv forțe de afară”. Într-o intervenție la Antena 3, Dragomir a afirmat că mitingul diasporei a fost o operațiune pregătită, organizată și planificată pentru a ataca ordinea constituțională din România și a dărâma Guvernul.

    „Ideea este foarte simplă. Informațiile pe care le am eu sunt astea: În grupul de instigatori se aflau și cetățeni care nu vorbeau limba româna. Toată această operațiune numită mitingul diaspora a fost pregătită, organizată și planificată pentru a ataca ordinea constituțională din România și a dărâma Guvernul. Această operațiune implică inclusiv forțe de afară. Este datoria serviciilor de informații să informeze, să prevină și să sprijine autoritățile de aplicarea a legii de prinderii a acestora”, a declarat Daniel Dragomir.

    Și într-o postare pe Facebook fostul ofițer SRI a comentat violențele de la protestul diasporerei, afirmând că „evenimentele din București arată că timpul păcii a luat sfârșit și că legea și odinea pot fi impuse doar cu forța în țara noastră”.

    Vezi si: El a coordonat măcelul din piața Universității: Ce salariu încasează lunar ‘servitorul’ lui Liviu Dragnea

    „Ce ar trebui să înțeleagă actuala Coaliție și oamenii politici din evenimentele de ieri? Ei vor trebui să priceapă că milioane de români vor ști să își apere votul și se va găsi o mână de oameni care să pună ordine în țară”, a scris Dragomir.

    Dragomir și-a exprimat public susținerea pentru forțele de ordine despre care spune că și-au făcut datoria în Piața Victoriei, avetizând că minoritatea este în stare să arunce România în aer, mai ales că nu acționează de capul ei, ci are în spate „securiștii și procurorii din statul paralel, partide politice și trusturi media”.

    Vezi si: La protestul din 10 August S-A SCRIS ISTORIE. Citeste acest articol pentru a afla adevarul despre slugile din spatele violentelor

  • Am ajuns străini în propria noastră țară!

    Citat Petre Tutea

    Nu aveți sentimentul că sunteți tratați ca străini în propria dumneavoastră țară? Că ni se impun valori și percepte străine de noi?

    SRI ne tratează ca pe niște teroriști și ne ascultă pe toți.

    Justiția acționează împotriva cetățeanului.

    Drepturile Omului nu mai există.

    Partidele politice se ocupă de orice, mai ales când ajung la putere, mai puțin de cetățean.

    Administrația, fie ea centrală sau locală te tratează ca pe un dușman și un sclav.

    Politicienii ne tratează ca electorat din patru în patru ani. Atât.

    Statul Mafiot Român ne tratează ca pe niște dușmani în propria noastră țară, care nu mai este a noastră.

    O mare parte din pământ, energia, apa, gazele, petrolul, resursele, toate sunt ale străinilor, cei care fac regula.

    Fructele, legumele, pâinea congelată, carnea, mașinile, jucăriile, hainele, mașina de spălat, frigiderul, televizorul, etc., toate le cumpărăm de la străini. Noi nu mai producem nimic.

    Ratele la bancă le plătim străinilor, care au avut grijă să ne lase fără bănci românești.

    Nouă ce ne-a mai rămas? Spitalele, Școlile și Justiția care bagă în pușcărie românii, pentru ca străinii să preia totul.

    Românii au devenit străini în țara lor, conduși de străinii care au devenit clasa conducătoare a României.

    Partidele românești lucrează tot pentru străini. Singurul partid conștiincios care lucrează pentru români este UDMR, doar că ei lucrează pentru cetățenii români de etnie maghiară.

    Mai avem totuși ceva al nostru? Surprinzător, da!

    Incă ne-a rămas ceea ce este cel mai important, pe care au încercat și încearcă să-l fure:

    Sufletul de român, Credința strămoșească și Tradițiile. Vor să ni le fure și pe acestea. Nu ai cum să furi sufletul unui popor care a inventat scrierea și care este de peste 7.000 de ani pe aceste locuri. Gena, sângele este atât de puternic încât Poporului Român nu-i poți fura sufletul!

    Sufletul nu este de vânzare, nici nu ni-l pot fura.

    De aici trebuie să începem să ne recâștigăm țara, să ne-o luăm înapoi de la străinii care ne-au făcut străini în țara noastră.

    De la Suflet, Credința ortodoxă și Tradiții! De la istoria noastră, de la cultura și civilizația milenară.

    Trebuie să ieșim din amnezie și să ne aducem aminte cine suntem.

    Cine suntem?

    Suntem valahi, suntem români, urmașii tracilor și ai dacilor lui Burebista și Decebal!

    Asta este cert!

    Articol de Gelu Visan

  • CEL MAI MIC ORAȘ DIN ROMÂNIA, „PERLA ARDEALULUI”, ESTE MAGNET PENTRU TURIȘTII STRĂINI!

    baile tusnad 61493900 1021x580

    Are o populație de puțin peste 1.600 de locuitori, este considerat orașul cu cel mai mic număr de locuitori din România, însă e renumit în întreaga țară și începe să devină o destinație și pentru turiștii străini. Este vorba despre Băile Tușnad, așezare care s-a format ca stațiune în 1842. Acest lucru s-ar fi întâmplat după ce fiul unui cioban s-a vindecat cu ajutorul apelor minerale de aici. Stațiunea a fost distrusă în urma revoluției din 1848 și a fost reconstruită în 1852.

    Anul trecut, potrivit Institutului Național de Statistică, stațiunea Băile Tușnad a fost vizitată de aproape 38.000 de turiști, dintre care peste 5.300 au fost străini, un număr dublu față de 2015.
    Denumit „Perla Ardealului”, Tușandul este cu siguranță una dintre cele mai frumoase destinații balneare din țara noastră. Primele proiecte ale Băilor Tușnad i-au aparținut lui Bela Kukai. Se spune că apa de aici poate fi benefică în tratarea unor afecțiuni precum cele cardiovasculare, probleme ale sistemului nervos, afecțiuni digestive sau endocrine.

    În apropiere mai puteți vedea Lacul Sfânta Ana, Lacul Tinovul Mohos, declarat rezervație naturală, pentru că adăpostește specii rare de plante, Biserica franciscană barocă din Șumuleu, care deține una dintre cele mai rare orgi din țară, cetatea țărănească fortificată Cârța sau Movila Tătarilor și castelul Contelui Lazăr.

    Printre specialitățile culinare ale zonei se numără papricașul, gulașul, muscaua, pogăci, supă de varză albă cu smântână sau kurtoskalacs.
    Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2016, stațiunile balneoclimaterice au atras peste 850.000 de turiști, români și străini. Dintre aceștia, 46.000 de vizitatori au fost din străinătate. Cei mai mulți au ales să meargă la Sovata.

    Anul trecut, Guvernul anunța un masterplan pentru dezvoltarea turismului balnear. Sub coordonarea Autorității Naționale pentru Turism ar urma să se dezvolte un cluster balneo-turistic la nivel național, care să asigure și promovarea internațională. Prin acest cluster, stațiunile balneare vor fi ajutate să găsească finanțare și parteneri pentru a se dezvolta.

    De asemenea, vor fi căutați „ambasdori” ai sectorului balnear românesc, precum sportivi, actori, muzicieni – „care să prezinte virtuţile curative ale resurselor naturale din România şi produsele oferite”.

    Autorii proiectului propun și crearea unui grup de lucru „anti-ageing”, care va include medici, paramedici, actorii turistici ai staţiunii, primăriile şi alţi „prestatori cu relevanţă din staţiunile care propun sau vor să propună produse împotriva îmbătrânirii”.
    Potrivit ANAT, în staţiunile balneare, unde în ultimii cinci ani au fost refăcute 34 de hoteluri și două au fost construite, turiștii sunt din ce în ce mai atrași de programele de relaxare, prevenție sau tratament diversificate oferite de hotelieri.

  • Cât de “RASIST” era Eminescu? De ce nu-i suporta pe EVREI şi de ce a scris versurile „Cine-au îndrăgit străinii, mânca-i-ar inima câinii”

    eminescu

    Sloganurile şi afirmaţiile antisemite ale lui Mihai Eminescu se întâlnesc atât în poeziile, cât şi în articolele scrise de acesta în diferite ziare din Iaşi şi Bucureşti. Xenofobia lui Eminescu îşi avea izvorul, spun specialiştii, în ideile sale naţionaliste de sorginte conservatoare, poetul fiind un adevărat patriot.

    În secolul al XIX-lea, evul în care a trăit poetul Mihai Eminescu, este considerat de istorici, un veac al naţionalităţilor, o adevărată ”primăvară a popoarelor”. În cei 100 de ani, mai multe naţiuni europene, printre care Italia şi Germania s-au născut din cenuşa lumii medievale şi a războaielor napoleoniene.

    În 1848, popoarele se simţeau închegate, iar apartenenţa etnică era un prilej de mândrie. În acest context, şi în Principatele Române, tot în jurul anului 1848, tot mai mulţi locuitori ai Moldovei, Ţării Româneşti sau Transilvaniei se simţeau tot mai mult români.

    Naţionalismul românesc prindea avânt, iar ideea de patrie şi naţiune se cuibărise bine în sufletul şi mintea intelectualilor români. Cu toate acestea, după un întunecat secol fanariot, Principatele Române, unite în 1859, nu aveau o burghezie bine formată. Mai precis, clasa meseriaşilor şi a negustorilor români era firavă şi nu putea susţine noile prefaceri economice şi sociale ale evului naţiunilor şi nici dorinţa domnitorilor de a moderniza galopant Principatele.

    După tratatul de la Adrianopol din 1829, numărul evreilor a crescut în Principatele Române. Ei erau, în mare parte, negustori, meşteşugari. Cum primiseră interdicţia de a achiziţiona pământ s-au aşezat în oraşele Moldovei, în primul rând, şi au asigurat nevoia unei burghezii cu relaţii în ţările europene şi experienţă comercială. Creşterea numărului evreilor şi plângerile burgheziei româneşti au declanşat, după 1860, o atitudine antisemită, de sorginte conservatoare în care erau implicaţi parlamentari, scriitori, jurnalişti şi intelectuali români. Unul dintre cei mai virulenţi la adresa evreilor a fost poetul Mihai Eminescu, jurnalist în Iaşi şi Bucureşti.

    ”Cine-au îndrăgit strainii,/Mânca-i-ar inima câinii”

    Despre xenofobia lui Eminescu au vorbit, de la sine, poeziile scrise de acesta, articolele din ziare dar şi referinţele criticilor literari. „Oricît ne-am da după cireş, îmi spune un amic, trebuie să recunoaştem că Eminescu era antisemit. Şi nu poţi să nu-i dai dreptate, oricât au încercat şi încearcă diverşi domni, bine intenţionaţi, mânaţi de cele mai pioase sentimente patriotice, să demonstreze că nu este aşa. Mai mult de atât, se poate spune că Eminescu era xenofob în genere”, precizează criticul literar Radu Părpăuţă, în articolul ”Xenofobia lui Eminescu” din revista ”Confluenţe literare”, din 15 ianuarie 2012.

    În sprijinul spuselor criticului sunt aduse ca dovezi două dintre poeziile lui Eminescu. Este vorba de ”Doina” şi de „Scrisoarea a III-a”. În ”Doina”, Eminescu se arată împotriva străinilor, care ar înăbuşi spiritul românesc şi tradiţia agrară românească. ”De la Nistru pân’ la Tisa/Tot Românul plânsu-mi-s’a, /Că nu mai poate străbate/De-atâta străinătate./Din Hotin şi pân la Mare/Vin Muscalii de-a călare,/De la Mare la Hotin/Mereu calea ne-o aţin;/Din Boian la Vatra-Dornii/Au umplut omida cornii,/Şi străinul te tot paşte/De nu te mai poţi cunoaşte”, scrie Eminescu în ”Doina”.

    În aceeaşi poezie, Eminescu se plânge că străinii spoliază populaţia românească autohtonă şi ajunge la sloganuri antisemite de o violenţă extremă. ”Cine-au îndrăgit străinii, /Mânca-i-ar inima câinii, /Mânca-i-ar casa pustia,/Şi neamul nemernicia!” sau către finalul poeziei ”Toţi duşmanii or să piară/Din hotară în hotară/Îndrăgi-i-ar ciorile/Şi spânzurătorile!”.

    ”Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subţire”

    Accente xenofobe sunt întâlnite şi în celebra ”Scrisoarea a III-”. În versurile acestei poezii, Eminescu devine şi explicit. Dacă în ”Doina” erau înfieraţi străinii în general, în ”Scrisoarea a III a” sunt şi nominalizaţi aceştia, care ”otrăveau” ţara din punctul de vedere al poetului. Eminescu se plânge că străinii au ajuns să conducă destinele naţiunii române.

    ”Şi apoi în sfatul ţării se adun să se admire/Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subţire;/Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman,/Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian!/Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi/Să ajung-a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi!/Tot ce-n ţările vecine e smintit şi stârpitură,/Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură,/Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,/Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii”, se arată în ”Scrisoara III”.

    Jurnalistul Eminescu şi ”chestiunea izraelită”

    Garabet Ibrăileanu spunea despre jurnalistul ”Mihai Eminescu” că era ”un advărat adversar al evreilor”. Practic, afirmaţia lui Ibrăileanu are la bază articolele din ”Curierul de Iaşi” şi ”Timpul”, unde Eminescu, aborda problema evreiască, la modă în aceea perioadă. Eminescu, ca şi Bogdan Petriceicu-Haşdeu, Vasile Conta, Nicolae Iorga şi A. C. Cuza, aveau o atitudine xenofobă asupra importanţei pe care o avea evreii în societate, dar şi a numărului mare a acestora din oraşele României, iscând să paralizeze afacerile autohtonilor.

    S-a înmulţit numărul de arendaşi evrei antamaţi de boieri pe moşiile lor pentru a scoate profit. Iar metodele arendaşilor nu erau, de multe ori, ortodoxe, obijduind, spun istoricii, ţăranii. De altfel, atitudinea lui Eminescu faţă de această realitate, este aceea a conservatorului, de influenţă junimistă, care vrea să apere lumea sătească pură şi spiritul românesc, de influenţa străină şi de o eventuală ”cotropire” economică a acestuia.

    ”Se observă uşor în articolele politice ale lui Eminescu cum pledează cauza civilizaţiei rurale, întoarcerea la satul de tip arhaic. El critică oraşul, văzut ca loc al pierzaniei, în vreme ce satul românesc este slăvit, căci conservă valorile tradiţionale. Adesea, în publicistica sa, poetul face dovada unui naţionalism moderat, el are o simpatie concretă pentru lumea satelor şi o înţelegere a vieţii celor umili. Când Eminescu îşi scria articolele cu tentă antisemită, România se afla, aşadar, în faza clarificărilor ideologice. Poetul lua socialul şi naţionalul împreună, raporta societatea la mitul ei, îşi însuşise repede virtutea băştinaşului”, spune scriitoarea Nicoleta Dabija în articolul ”Mihai Eminescu şi ”chestiunea evreiască”, din revista ”Dacia Literară”, numărul 5 din mai 2010.

    Naţionalistul Eminescu contra ”lipitorilor” şi ”precupeţilor”

    Eminescu publică articole privind chestiunea evreiască în preajma Conferinţei de la Paris din 1876, unde se punea problema, printre altele, de a acorda evreilor drepturi sporite în ţările ”gazdă”. Naţionalistul şi conservatorul Eminescu, a fost revoltat de aceste pretenţii. Eminescu spune în articolul său ”Iarăşi evreii” din 5 decembrie 1876, scris în ziarul ”Curierul de Iaşi”, că este inacceptabil ca evreul să aibă aceleaşi drepturi cu ţăranul român. Cu toate acestea, poetul nu este radical şi spune că evreii şi-ar putea continua negoţul, dar fără să aibă aceleaşi drepturi cu românii.

    ”Pentru români, egala îndreptăţire a 600.000 de lipitori şi precupeţi este pentru ei o chestiune de moarte şi viaţă, şi poporul nostru cred c-ar prefera moartea repede prin sabie, decât moartea lentă prin vitriol”, scria Eminescu în articolul său. Eminescu continuă seria articolelor şi apar, rând pe rând, ”Evreii şi conferinţa” în 1877, ”Din mare unitate etnică a tracilor” în 1879. Tonul lui Eminescu, devine din ce în ce mai abraziv în articole, ajungând să-i considere pe evrei o calamitate.

    ”Eminescu va declara din nou că seminţia evreiască vrea să câştige toate drepturile fără sacrificii şi fără muncă. În trecerea lui de la o ţară la alta, din Germania în Polonia, din Polonia în Rusia, din Austria în România şi Turcia, evreul este pretutindeni purtătorul simptomului unei boli sociale, producând o criză în viaţa poporului, care, ca în situaţia Poloniei, se sfârşeşte câteodată cu moartea naţionalităţii. Eminescu îi consideră pe israeliţi corupţi, întrucât dispreţuiesc munca, astfel ei trăiesc din traficul unei munci străine, fac comerţ cu lucru străin”,scrie Nicoleta Dabija.

    Poetul nu este pentru exterminare sau agresiuni. Nici gând. Eminescu preciza în articolele sale, ca evreii să primească drepturi egale cu români, doar în anumite condiţii. ”Singura cale admisibilă pentru Eminescu, prin care evreii ar putea să ajungă la egalitate cu cetăţenii statului român, ar fi aceea de a vorbi în familiile lor limba română şi de a realiza căsătorii interconfesionale cu românii”, arată în articolul ei din ”Dacia literară”,Nicoleta Dabija. Articolele lui Eminescu abundă în afirmaţii antisemite. Eminescu precizează în articolele sale din ziare că evreii care invadaseră ţara reprezentau un pericol pentru existenţa economică şi naţională. În articolul ”Ne e silă”, de exemplu, Eminescu, spune că evreii nu sunt românii şi nici nu ar putea fi vreodată. – Articol preluat din Ziarul Adevarul

  • Marea dramă a alegerilor prezidențiale: Oricum ar da-o, România nu va avea ca președinte un ETNIC român!

    ponta-iohannis1

    Cred că niciodată nu a fost o situație mai dificilă, în ceea ce privește alegerea unui președinte, ca acum. Manevrele mizerabile ale clasei politice, în integralitatea ei, au făcut ca oamenii de adevărată valoare intelectuală și morală ai României să nu poată ajunge în vârful puterii.

    Slugi ale evreilor sioniști, ale rușilor sau ale americanilor, stârpiturile care au tras sforile în această țară, de zeci de ani, au îngenunchiat România economic și moral, iar acum ne-au adus în situația de a alege între doi candidați, cetățeni români, dar care nu sunt și etnici români…

    Desigur, într-o lume evoluată, civilizată, trebuie să privim dincolo de astfel de condiționări și să vedem omul, valoarea lui. Totuși, într-o țară cu o populație majoritar românească ar trebui să avem în fruntea ei un etnic român, pentru că sunt destui români de valoare. Așa ar fi normal, așa ar fi decent, iar acest lucru ține de un firesc al lucrurilor.

    Cu toate acestea, ne vedem în situația în care avem de ales între un Ponta – a cărui familie a venit din Italia și Albania (numele Naum al mamei având vibrații evreiești, deși Ponta ne asigură că este aromân) și un Iohanis, etnic german.

    Pe cine să votăm? Cine să ne reprezinte la cel mai înalt nivel? Despre amândoi se spun multe lucruri rele, amândoi sunt suspectați că fac jocul străinilor: Iohanis pe al nemților, iar Ponta, ba pe al rușilor, ba pe al americanilor.

    Deocamdată nu avem soluții. Oricum am da-o, nu ne putem gândi (sunt excluși oligofrenii din această analiză) decât la eternul VOT AL RĂULUI MAI MIC. Până când, însă? Când se va trezi acest popor din adormire, ca să-și ia destinul în propriile mâini?!?

    Da, România este o țară sub ocupație, o țară în care forțele străine și-au făcut bine treaba pentru a ne cuceri; doar că acest lucru nu s-ar fi putut petrece fără complicitatea românilor ticăloși sau indiferenți.

    Așadar, vina este comună – a alogenilor care luptă împotriva acestei țări și a românilor lași, proști, nemernici sau indolenți!

    Marea dramă a acestor alegeri este aceea că prostul majoritar s-ar putea ca, încă o dată, să aibă ultimul cuvânt. Iar dacă este așa, atunci, să fim sinceri, acest popor își merită soarta! De Daniel Roxin

  • Culmea nemerniciei la un liceu din Buzau. Unii profesori il contesta pe Mihai Eminescu si promoveaza iubirea fata de unguri.

    poetul-national-Mihai-Eminescu

    Cum este sa predai in Liceul Mihai Eminescu si sa promovezi in randul elevilor iubirea fata de unguri? Sa nu uitam poezia lui Eminescu despre straini: “Cine tine cu strainii / Manca-i-ar inima canii / Manca-i-ar casa pustia / Si neamul nemernicia”

    Elevi din mai multe țări printre care si Ungaria au venit la Buzău pentru un schimb de experiență cu liceeni de la Colegiul Național „Mihai Eminescu”.

    Pai cum vine asta dragi romani? Nu va este rusine sa predati intr-un liceu cu numele marelui poet?

    Si acum poezia:

    “Cine tine cu strainii / Manca-i-ar inima canii / Manca-i-ar casa pustia / Si neamul nemernicia”

    De la Nistru pân’ la Tisa
    Tot Românul plânsu-mi-s-a
    Ca nu mai poate strabate
    De-atâta strainatate.

    Din Hotin si pân’ la Mare
    Vin Muscalii de-a calare,
    De la Mare la Hotin
    Mereu calea ne-o atin;

    Din Boian la Vatra Dornii
    Au umplut omida cornii
    Si strainul te tot paste,
    De nu te mai poti cunoaste.
    Sus la munte, jos la vale
    Si-au facut dusmanii cale;

    Din Satmar pâna ‘n Sacele
    Numai vaduri ca acele.
    Vai de biet Român saracul,
    Indarat tot da ca racul,
    Nici îi merge, nici se ‘ndeamna,
    Nici îi este toamna toamna,
    Nici e vara vara lui
    Si-i strain în tara lui.

    Dela Turnu ‘n Dorohoiu
    Curg dusmanii în puhoiu
    Si s-aseaza pe la noi;
    Si cum vin cu drum de fier,
    Toate cântecele pier,
    Sboara paserile toate
    De neagra strainatate.

    Numai umbra spinului
    La usa crestinului.
    Isi desbraca tara sânul,
    Codrul – frate cu Românul –
    De secure se tot pleaca
    Si isvoarele îi seaca
    Sarac în tara saraca!

    Cine-au îndragit strainii
    Mânca-i-ar inima cânii,
    Mânca-i-ar casa pustia
    Si neamul nemernicia.

    Stefane, Maria Ta,
    Tu la Putna nu mai sta,
    Las’ Arhimandritului
    Toata grija schitului,
    Lasa grija Sfintilor
    In sama parintilor,
    Clopotele sa le traga
    Ziua ‘ntreaga, noaptea ‘ntreaga,
    Doar s-a ‘ndura Dumnezeu
    Ca sa-ti mântui neamul tau!

    Tu te ‘nalta din mormânt
    Sa te-aud din corn sunând
    Si Moldova adunând.
    De-i suna din corn odata,
    Ai s-aduni Moldova toata,
    De-i suna de doua ori
    Iti vin codri ‘n ajutor,
    De-i suna a treia oara
    Toti dusmanii or sa piara
    Din hotara în hotara,
    Indragi-i-ar ciorile
    Si spânzuratorile!

    Cine ne-au dus Jidanii
    Nu mai vaza zi cu anii
    Ci sa-i scoata ochii corbii
    Sa ramâe ‘n drum cu orbii
    Cine ne-au adus pe Greci
    N’ar mai putrezi în veci
    Cine ne-au adus Muscalii
    Prapadi-l-ar focul jalei
    Sa-l arza sa-l dogoreasca
    Neamul sa i-l prapadeasca

    Cine tine cu strainii
    Mânca-i-ar inima cânii
    Mânca-i-ar casa pustia
    Si neamul nemernicia.

  • De astăzi, avem legea prin care străinii pot cumpăra teren în România, pe persoană fizică

    bani-fermieri-460x307-300x200

    Astăzi va intra în vigoare Legea privind vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan. Timp de patru luni, cetăţenii UE persoane fizice au putut cumpăra pământ în România fără nicio oprelişte.

    Ce trebuie să faci pentru a vinde un teren agricol (update 11 apr, 10:32)
    Ministerul Agriculturii a elaborat un proiect referitor la normele metodologice privind exercitarea de către ministerul Agriculturii a atribuţiilor ce îi revin pentru aplicarea Legii 17/2014. Acestea vor trebui elaborate în termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a legii, adică pe 20 aprilie.

    Potrivit acestui proiect,în vederea înstrăinării terenurilor din extravilanul localităţilor, vânzătorul trebuie să depună la primărie cererea privind afişarea ofertei de vânzare, însoţită de aceasta şi de următoarele documente:

    a) o copie a BI/CI/paşaportului vânzătorului persoanã fizică;

    b) o copie legalizată sau certificată pentru conformitate de către funcţionarii primăriei, a actului de proprietate asupra terenului ce face obiectul ofertei de vânzare (după caz: contract de vânzare- cumpărare, contract de donaţie, proces-verbal de predare–primire, sentinţă/decizie civilă definitivă şi irevocabilă, titlu de proprietate, certificate de moştenitor, contract de schimb, act de lichidare a patrimoniului, altele asemenea).

    c) extras de carte funciară pentru informare emis cu cel mult 30 de zile inainte de afişarea ofertei, însoţit de extrasul de plan cadastral al imobilului, în sistem de coordonate stereografic 1970, în condiţiile în care terenul este intabulat;

    d) declaraţie pe propria răspundere, făcută în formă autentică de notarul public sau în formă atestată de avocat în condiţiile Legii nr. 51/1995, modificată, din care să rezulte calitatea de proprietar al terenului care face obiectul ofertei de vânzare şi conformitatea cu originalul a documentelor care însoţesc oferta de vânzare. Totodată, vânzătorul declară pe propria răspundere că a respectat prevederile alin.(2) al art.4 din lege referitoare la terenurile agricole situate în extravilan pe care sunt situate situri arheologice clasate, dacã este cazul;

    e) o copie a certificatului constatator de la Registrul Comerţului sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea, în cazul vânzătorului persoană juridică;

    f) În caz de reprezentare, procura notarială, respectiv delegaţia, hotărârea AGA, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, precum si copii CI/BI/paşaport împuternicit;

    g) hotărârea AGA, decizia asociat unic, decizia reprezentantului formei asociative, dupã caz, în original, din care să rezulte acordul cu privire la vânzarea bunului aflat în proprietatea societăţii, în cazul vânzătorului persoană juridică;

    h) certificat de atestare fiscală emis de către primărie;

    i) alte documente doveditoare, după caz.

    (2) Modelul cererii privind afişarea ofertei de vânzare este prevãzut în anexa nr.1A. (3) Modelul ofertei de vânzare este preăzut în anexa nr.1B. (4) Modelul declaraţiei pe propria răspundere este prevăzut în anexa nr.1C.

    Pe 12 martie va intra în vigoare Legea privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan (Legea 17/2014), mult disputatul act normativ apărut din necesitatea de a umple un vid legislativ creat de la 1 ianuarie 2014, odată cu liberalizarea pieţei funciare din România. Practic, în cele patru luni care s-au scurs de la începutul acestui an, orice cetăţean UE persoană fizică a putut cumpăra teren agricol în România, fără nicio oprelişte.

    Ce urmează

    Potrivit actului normativ publicat în Monitorul Oficial pe 12 martie, în 7 zile de la intrarea în vigoare trebuie să apară şi normele metodologice, iar în cadrul Ministerului Agriculturii trebuie să se ia diverse măsuri, printre care constituirea unei structuri care să se ocupe de gestionarea anunţurilor de vânzare-cumpărare terenuri agricole. “Noi suntem gata cu normele metodologice, astfel încât, după data de 12, să le avem. Le-am trimis la mai multe ministere, printre care Ministerul Culturii şi MApN şi aşteptăm puntele lor de vedere”, a declarat pentruECONOMICA.NET Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul MInisterului Agriculturii.

    MADR are nevoie de oameni

    Potrivit oficialului ministerului Agriculturii, miercurea viitoare va intra în Guvern spre aprobare şi un proiect de ordonanţă de urgenţă ce va permite Ministerului Agriculturii să mai creeze 16 posturi necesare creării unui departament lărgit care să se ocupe în mod special de tranzacţiile cu teren agricol. Aceasta în condiţiile în care, potrivit Legii, ”primăria are obligaţia de a transmite structurii din cadrul aparatului central al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, denumită în continuare structura centrală, respectiv structurilor teritoriale ale acestuia, denumite în continuare structuri teritoriale, după caz, un dosar care să cuprindă lista preemptorilor, respectiv copiile cererii de afişare, ale ofertei de vânzare şi ale documentelor doveditoare prevăzute la alin. (1), în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii”. “Trebuie să mai aduc din teritoriu 16 oameni pentru a avea o direcţie mai mare. Ne mai trebuie jurişti. Financiar, acest lucru nu va presupune nicio modificare a cheltuielilor bugetare, dar este nevoie de HG pentru a putea modifica numărul de angajaţi”, ne-a mai declarat Botănoiu.

    Ce spune noua Lege

    Noua lege ce reglementează tranzacţiile cu teren din extravilanul localităţilor impune anumite limite cumpărătorilor şi stabileşte o serie de paşi ce trebuie urmaţi pentrua  finalizarea procesului.  Principala îngrădire impusă de lege constră în dreptul de preempţiune pe care îl au anumite categorii de persoane: coproprietarii terenurilor scoase la vânzare, arendaşi, proprietari vecini, statului român, prin Agenţia Domeniilor Statului, în această ordine.

    Totodată, pentru a putea vinde un nteren agricol, proprietarii trebuie să depună la primării o cerere prin care solicită notificarea preemptorilor şi afişarea ofertei de vânzare a terenului agricol. Cererea va fi însoţită de oferta de vânzare a terenului agricol, care va cuprinde, pe lângă preţul cerut pentru teren, numele şi prenumele vânzătorului, adresa completă a domiciliului acestuia, amplasamentul terenului, suprafaţa, categoria de folosinţă şi documentele cadastrale. Ulterior, “sarcina” găsirii cumpărătorului care să respecte toate condiţiile legale va fi a structurilor locale şi centrale create în acest sens. Detalii despre Legea 17 aici:

    Legea de vânzare a terenurilor către străini a fost aprobată

    Cine a cumpărat teren în România

    Botănoiu spune că nu cunoaşte ca în cele patru luni de la liberalizarea pieţei funciare din România să fi existat vreun cetăţean UE care să fi cumpărat teren agricol în România pe persoană fizică. ” Străinii nu sunt încurajaţi să cumpere, pentru că avem încă probleme cu inrabularea, cadastrul. Totul durează destul de mult”, ne-a explicat acesta. Însă investitorii străini sunt tot mai activi pe această piaţă. Recent , un fond de investiţii din SUA îşi extinde operaţiunile pe segmentul agricol şi în România şi ţinteşte o creştere a activelor pe piaţa locală. Este vorba despre Anholt Service, care a anunţat că  subsidiara sa Southern Harvest a cumpărat 6.000 de hectare de teren agricol în România, în două tranzacţii separate. Terenul este utilizat în principal pentru culturi de grâu, porumb, seminţe de muştar şi floarea-soarelui. Ca parte a tranzacţiei, Southern Harvest a achiziţionat şi capacităţile de depozitare aferente terenului, se arată într-un anunţ al Anholt Services. Detalii aici

    Un fond de investiţii american a cumpărat 6.000 de hectare de teren agricol în România

    De asemenea, fondul de investiţii britanic Spearhead International  a preluat controlul asupra 1.680 de hectare de teren arabil în judeţul Teleorman, prin preluarea acţiunilor firmelor Agronica, Agritac şi a activelor de la Moara Voievoda.

    Autor: Alina Stanciu

    Sursa: Economica.net via Gandeste.org

  • Referendum în Lituania pentru interzicerea vânzării de pământ străinilor – VIDEO

    terenuri-agricole-de-vanzare-romania

    Iniţiatorii proiectului au strâns deja 300 de mii de semnături pentru introducerea, în legea fundamentală a ţării, a interdicţiei de a vinde pământ străinilor.

    Parlamentul din Lituania a stabilit oganizarea unui referendum pentru interzicerea vânzării de pământ străinilor.Consultarea populară va avea loc pe 29 iunie. Deşi parlamentarii au votat covărşitor pentru organizarea referendumului, mulţi politicieni cred că o asemenea interdicţie încalcă angajamentele Lituaniei faţă de Uniunea Europeană, dar şi Constituţia.

    Vezi VIDEO si citeste STIREA intreaga aici: http://incorect.org/referendum-lituania-pentru-interzicerea-vanzarii-de-pamant-strainilor-video/

  • Record de jucatori STRAINI intr-un meci de fotbal din Romania

    LPF 2014 - CFR CLUJ - PETROLUL PLOIESTI

    Partida disputată duminică la Cluj-Napoca, între cluburile CFR şi Petrolul Ploieşti, a înregistrat un număr record de fotbalişti străini prezenţi pe teren la un meci din Liga 1, informează DigiSport. Nu mai puțin de 21 de străini au evoluat în jocul încheiat la egalitate (1-1).

    În meciul de la Cluj, singurii fotbaliști români de pe teren au fost Maftei (înlocuit cu Tade), Deac, Negruț și Fl. Costea, la CFR, Achim, Hoban și Zicu, la Petrolul.

    Conform DigiSport, în ultima etapă au fost consemnate şi două debuturi, Sergiu Moga (Viitorul) şi Nikola Antic (Gaz Metan), acesta din urmă ridicând la 197 numărul stranierilor cu minute bifate în stagiunea curentă, record absolut pe durata unui campionat în Liga 1. Sursa: FrontPress.ro

  • Nationalistii lituanieni cer referendum contra vanzarii de teren agricol strainilor (FOTO)

    Circa 4.000 de nationalisti lituanieni din diverse organizatii dar si suporteri ai cluburilor de fotbal si membrii unui club de motociclisti au participat in capitala statului baltic la “Marsul pentru Patrie” pentru a celebra 24 de ani de la declararea independentei fata de Uniunea Sovietica, transmite FrontPress. Participantii la demonstratia din Vilnius au mai cerut un referendum popular prin care sa fie interzisa vanzarea de terenuri agricole catre straini, masura impusa de Uniunea Europeana statelor membre.  Nationalistii au scandat “Lituania pentru lituanieni” si au intonat cantece patriotice. Deasemenea, organizatorii si-au mai manifestat solidaritatea  cu nationalistii ucrainieni din Kiev.

    Potrivit tratatului de aderare la Uniunea Europeana, si Romania trebuie sa isi deschida piata funciara, in perspectiva anilor 2016-2020 pentru cetatenii nerezidenti sau cei care au rezidenta pe teritoriul UE. Autoritatile de la Bucuresti au decis insa sa liberalizeze vanzarea terenurilor cu doi ani mai devreme, cu inceperea anului 2014.

    Lituania a fost prima republica din cadrul URSS care si-a declarat independenta, in 11 martie 1990. Liderul sovietic de la vremea respectiva, Mihail Gorbaciov, a clarificat la vremea respectiva declaratia “ilegitima si invalida” si a trimis tancurile Armatei Rosii in capitala Vilnius. Desi blindatele s-au retrs dupa cateva ore, trupele sovietice erau in continuare stationate in Lituania. Peste zece persoane si-au pierdut viata fiind ucise si multe altele ranite in timpul protestelor care au inceput cand trupele sovietice au incercat sa ia cu asalt televiziunea din Vilnius in ianuarie 1991.

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

Back to top button