“Jurnalism înseamnă să publici ceea ce cineva nu vrea să fie publicat. Orice altceva e publicitate.” - George Orwell

DETALII AICI.

procurori

  • Buna reputație și proasta reputație în lumea magistraților și a actorilor

    df3

    Aflu că Tudorel Toader, adică PSD-ul, nu a reușit să introducă buna reputație ca pe o condiție de a accesa tagma magistraților!… A intervenit strada și se va renunța la acest criteriu!…

    Înainte de 1989, când dosarul de cadre era atât de important, nu puteai ajunge judecător sau procuror dacă nu te bucurai de o bună reputație. Conta buna reputație și pentru cariera unui profesor. Sunt câteva profesii în care buna reputație trebuie să funcționeze și, cât de cât, această regulă se respecta în România dintotdeauna. Chiar și în România anilor 1945-64, în România marilor abuzuri, magistrații erau aleși și după criteriul bunei reputații. Era de neconceput, de exemplu, ca un magistrat să se angajeze într-un proces cu propriii săi părinți pe tema unei pensii de întreținere a unui minor, rămas de izbeliște după divorțul părinților!

    Divorțul bunăoară era de regulă o dramă în lumea magistraților. Îi anula celui în cauză orice șanse de a urca în ierarhia profesională, iar cel mai des punea capăt carierei de magistrat. Și toată lumea era de acord.

    Care sunt componentele bunei reputații? Răspunsul nu este ușor de dat și nici nu ne propunem să dăm o definiție bunului renume. E suficient pentru discuția noastră să apelăm la ce se poate înțelege îndeobște prin buna reputație… Și să ne întrebăm: pentru eliminarea acestei condiționări au ieșit actorii Teatrului Național să protesteze?!

    Au ieșit ca oile, în frunte cu Victor Rebenciuc, să salveze justiția intrată sub controlul lui Dragnea! Îi întreb pe colegii actori: vă deranja că buna reputație era propusă ca o condiție de acces în elita societății pe care o reprezintă tagma magistraților?! Cred că buna reputație face selecția și la Teatrul Național, chiar dacă nu e prevăzută în niciun regulament!

    Sunt convins că actorii nu aveau habar că greva magistraților viza și această modificare a legislației! Deloc agreată de magistrați! De unii magistrați, mai vocali! Cât sunt aceștia de reprezentativi? Oare magistrații aceia nu-și dau seama cât de rușinoasă este opoziția lor la ideea de bună reputație?!

    Sunt convins că dacă îi întrebi pe Victor Rebenciuc și colegii săi despre buna reputație și profesia de magistrat vor zice toți că nu se poate să ajungă magistrat o persoană cu prost renume în societate!… Ca și-n cazul majorității celor ce au ieșit în stradă, nici actorii nu prea știau exact-exact ce hibe are ordonanța de urgență nr 7.

    Guvernul se arată dispus să modifice modificările propuse. Să retragă câteva dintre aceste modificări. Nu trebuie să fii mare jurist ca să-ți dai seama că acele modificări la care guvernul este gata să renunțe ar fi îmbunătățit legile justiției, ar fi făcut mai respectabilă tagma magistraților, ar fi scos-o din statutul actual de clică!

    Sugerez guvernului să nu se grăbească cu modificarea ordonanței. Să facă mai înainte un referendum printre magistrați, sub semnătură, să vedem cine este pentru eliminarea bunei reputații dintre condițiile ce se cer unui candidat la statutul de magistrat! Vom obține astfel lista rușinoasă a magistraților fără rușine! Nu sunt puțini! Iar lista ne-ar fi foarte utilă.

    Sunt sigur însă că numai sub protecția anonimatului un magistrat poate protesta la ideea că buna reputație este o condiție sine qua non a statutului de magistrat.

    Dar îmi pun și întrebarea întrebărilor: nu există și magistrați serioși în România? Glasul acestora nu se face auzit nicicum? Chiar toți magistrații sunt deranjați de prevederile Ordonanței?! Chiar pe toți îi sperie ideea că buna reputație este o condiție pe care la un moment dat s-ar putea să n-o mai îndeplinească?

    Ion Coja

  • Protestul ilegal al magistraților pe banii noștri, frăția îmbuibaților nelegiuiți

    ddc

    Aproape toată lumea, cu excepţia spălaţilor pe creier, înţelge că numai justiţie nu se face în România! În ciuda propagandei, aproape întreaga procuratură e o mafie în toată regula:

    Un magistrat câştigă cel puţin patru salarii medii pe economie. În afara acestui venit, mai are şi alte facilităţi la care un pălmaş de rând nici nu se poate gândi: apartament pe viaţă, decontarea transportului etc.

    Menirea unui procuror e acela de a fi „avocatul statului”. Menirea unui judecător e aceea de a împărţi dreptatea. Ambii, în atingerea menirii lor utilizează legislaţia în vigoare. Legislaţie care e făcută de către legislativ, adică de către Parlament.

    Aşa cum legislativul sau executivul nu au voie să se amestece în actul de justiţie, adică în aplicarea legilor, la fel nici cei din justiţie nu au voie să se atingă de ceea ce face legislativul. E o chestie de bază, se numeşte separarea puterilor şi, formal cel puţin, trebuie respectată chiar şi în fake-democraţia noastră.

    Ce te faci însă când procurori sau judecători decid să proclame la fiecare schimbare de legislaţie că li se afectează independenţa? Treburile se tranşează simplu: independenţa lor nu le poate fi afectată decât dacă un politician pretinde că judecă sau acuză în locul lor. Altfel, printr-o lege sau o ordonanţă, e imposibil să se pretindă că se afectează în vreun fel independenţa respectivilor.

    Acum să vedem cum stă situaţia. O mână de magistraţi cărora le tremură curul de frică deoarece au fost uneltele prin intermediul cărora securiştii şi-au făcut de cap, au ales să devină activişti civici. Mai mult, o secţie întreagă (DIICOT) a decis că e cazul să închidă porţile. Asta după ce, până acum, se tăvăleau cu curul de pământ că au prea mult de lucru!

    Pentru faptul că statul face eforturi imense să le plătească salarii grase, magistraţii ar trebui să aibă bunul simţ să înţeleagă că e cazul să respecte legea. Făcând greve – care le sunt interzise atât prin lege cât şi prin statut – se situează pe o poziţie strict de ilegalitate şi ar trebui eliminaţi din magistratură. Mai mult, ar trebui să plătească orele nemuncite, să li se facă reţinere pe salariu. Nu înţeleg un lucru: oriunde în lumea asta, dacă lipseşti nemotivat eşti dat afară. De ce magistraţii care refuză să meargă la serviciu nu sunt daţi afară?

    Lucrurile deja sunt într-o nebuloasă totală. Încrederea în justiţie e aproape de zero. Aproape toată lumea (cu excepţia spălaţilor pe creier) înţelge că numai justiţie nu se face în România şi că, în ciuda propagandei, aproape întreaga procuratură e o mafie în toată regula. Degeaba se bazează pe spusele otrăvite ale jegului de Timmermans (care nu face altceva decât să susţină poziţia infractorilor olandezi) sau pe câte-un tiriplici gen Elmar Brok – el însuşi cercetat pentru deturnare de fonduri în PE. Nimeni nu mai înghite găluşca întrucât toată lumea e conştientă că domeniul juridic e unul profund corupt.

    Pentru a avea parte de un proces corect trebuie să ai spate, bani sau noroc. Altfel, dacă intri „în cătare” te condamnă că nu ţi-ai dovedit nevinovăţia (asta e motivaţia în cazul fostului ministru Niţă). Te cruceşti când vezi cât reuşeşte să strângă un procuror „dintr-un salariu”, dar şi când auzi că pensia pe care ajunge să o înhaţe e mai mare decât salariul, şi-aşa umflat.

    Poate c-ar fi timpul să ne întrebăm sincer: cât mai acceptăm golănia. Nişte analfabeţi care n-au habar de principiul separaţiei puterilor se trezesc că sunt buricul ţării. Oare n-ar fi cazul să ajungem la o mai corectă împărţire a Bugetului şi să le mai tăiem din osânză? Nu de alta, dar nu am înţeles de ce în ţara asta trebuie să fie categorii privilegiate doar pentru că ţin pulanul în mână? La urma urmei, ăia cu pulanul sunt gândiţi să apere oamenii cinstiţi, nu să se instaureze ei în fruntea bandiţilor şi să instaureze un sistem discreţionar şi ilegal.

    În concluzie, ar trebui să ne adresăm cât mai mulţi Ministrului Justiţiei, Procurorului General şi CSM-ului şi să cerem să ni se spună ce măsuri se iau împotriva celor care nu-şi fac orele de program. Nu de alta, dar pe păduchii chiulangii noi îi plătim şi, cel puţin din bun simţ, ar trebui să ni se dea socoteală în ceea ce priveşte cheltuirea banilor noştri! Nu credeţi că ar cam fi timpul?

    Autor: Dan Diaconu | Sursa: Justitiarul.ro

  • BREAKING Șoc în justiție! DIICOT își suspendă activitatea!

    ddza

    După ce procurorul general a cerut Avocatului Poporului să sesizeze CCR cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a OUG de modificare a legilor justiţiei, a venit rândul DIICOT să ia măsuri drastice.

    DIICOT a decis să-şi suspende activitatea până pe 8 martie, timp de 4 ore în fiecare zi. Decizia e fără precedent şi vine ca urmare a ordonanţei care modifică legile justiţiei, susţine realitatea.net. DIICOT investighează toate dosarele privind infracţiunile de crimă organizată şi terorism.

    Tot azi procurorul general a cerut avocatului poporului să sesizeze CCR. “În ziua de 25 februarie 2019, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul Augustin Lazăr a solicitat Avocatului Poporului sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 7/2019, prin care au fost modificate legile justiţiei. Solicitarea anterior menţionată a fost transmisă, pentru informare, Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii şi Prim-ministrului României”, anunţă Ministerul Public.

    Procurorul general, Augustin Lazăr, a anunţat încă de vineri, la RFI, că Ministerul Public analizează dispoziţiile legale suspecte de neconstituţionalitate în ordonanţa pe legile justiţiei, iar luni va face demersurile pentru sesizarea Curţii Constituţionale. Va fi o blocare a sistemului justiţiei, în primul rând o blocare a Ministerului Public fiindcă iată care este cea mai delicată dintre dispoziţiile care au venit, dispoziţia legală care permitea delegarea în toate funcţiile de conducere în care numirea se face de preşedintele României a fost eliminată să nu se mai poate face niciun fel de delegare pe aceste funcţii de conducere, or delegarea era menită tocmai pentru a genera soluţii rapide în situaţii de urgenţă. (…) Va fi o blocare. Să vedem, dacă nu funcţionează instituţia, cum vor putea fi instrumentate dosarele. Cine va explica de ce s-a prescris o anumită faptă într-un anumit dosar, dacă dosarele nu sunt instrumentate şi instituţia Ministerului Public nu funcţionează?”, a afirmat Lazăr.

  • Laura Codruţa Kovesi a ajuns la Parchetul General. Fosta şefă a DNA a venit ca suspect în faţa procurorilor

    cdd

    Laura Codruţa Kovesi a ajuns la Parchetul General, unde urmează să se prezinte în faţa procurorilor, pentru prima dată în calitate de suspect într-un dosar penal.

    Laura Codruţa Koveşi, fosta şefă a DNA, este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă.

    Dosarul a pornit de la sesizarea lui Sebastian Ghiţă, care susţine că i-ar fi făcut mai multe cadouri acesteia de-a lungul anilor, inclusiv costurile extrădarii lui Nicolae Popa din Indonezia.

    Laura Codruţa Kovesi, citată ca suspect la Secţia de investigare a magistraţilor

    Miercuri, fostă şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie Laura Codruţa Kovesi a anunţat, la Europa FM, că a fost citată la Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie.

    Procurorul a spus că are calitatea de suspect într-un dosar în care acuzaţiile sunt de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă.

    Laura Codruţa Kovesi a declarat că această citaţie vine în momentul în care ea se pregăteşte să susţină interviul pentru funcţia de procuror-şef european.

    “Citaţia vine înainte de a merge la Parlamentul European la audieri, dar probabil este tot o coincidenţă. Mi-am cumpărat bilet de avion pentru vineri ca să pot să merg la Bruxelles şi să particip la audiere. Am fost astăzi la Înalta Curte şi am depus o cerere de amânare pentru un proces care urma să aibă loc luni.

    La nici câteva ore după ce am depus această cerere, am primit această citaţie. Este evident că prin această metodă se încearcă oprirea mea în această procedură, se încearcă să nu ocup această funcţie, pentru că totuşi am şanse, sunt candidatul care s-a situat pe primul loc.

    În citaţie, nu sunt descrise faptele, urmează să îmi fie aduse la cunoştinţă când mă voi prezenta la audiere. Dar sunt anumite site-uri foarte apropiate anchetei. Se şi scria că urmează să fiu învinuită, jurnaliştii ştiau de dinainte de acest demers. Bănuiesc că este vorba despre dosarul în care aş fi fost implicată de aducerea lui Popa Nicolae în ţară, desigur, o mare minciună.

    Dacă stăm să ne gândim bine, această investigaţie este despre faptul că un condamnat definitiv a fost extrădat şi adus în România să îşi execute pedeapsa, şi după 10 ani facem această anchetă. Deşi e o anchetă deschisă din 2017, nu ştiu dacă ea a fost închisă. Exact cu o săptămână înainte de audierea mea în Parlamentul European pentru ocuparea acestei funcţii eu primesc citaţie să fiu audiată exact în ziua în care trebuia să fiu prezentă la Bruxelles.

    Am aproape 24 de ani de activitate, nu am fost niciodată cercetată disciplinar şi nici penal, nu am avut niciodată probleme. Conform regulamentului elaborat de CSM, în astfel de situaţii, dacă nu este începută urmărirea penală, acuzaţiile nu pot fi făcute publice.

    Kovesi: Eu ştiu că sunt nevinovată!

    Este foarte dificil să spun ce vor gândi alţii. Eu ştiu că sunt nevinovată, ştiu că este o etapă intermediară începerea urmăririi penale. Va fi o problemă de credibilitate şi a mea, dar şi a instituţiei care a făcut acest demers. Să investighezi după zece ani o faptă, nu văd care era urgenţa ca eu să fiu chemată înainte să mă prezint la această procedură. Acest lucru poate să îmi afecteze în mod serios candidatura.

    Am prima şansă în această procedură. Sigur că începerea urmăririi penale s-a făcut pentru a mă bloca în această procedură şi nicidecum pentru a afla adevărul. Acest dosar a fost deschis şi în 2017, s-au făcut şi audieri în cursul anului trecut şi atunci sigur că mă întreb, ca în momentul în care eu fac o cerere şi spun că voi pleca din ţară, după câteva ore mă trezesc cu Poliţia şi trebuie să mă prezint exact în ziua plecării.

    Eu voi merge la Bruxelles, audierea este în 26, astăzi mi s-a confirmat şi oficial acest lucru.

    Voi merge, voi explica că sunt nevinovată, voi explica faptul că începerea urmării penale este o şicană. Îmi voi continua drumul în această procedură. Nu voi înceta. Aşa cum am spus şi când mi-am încheiat mandatul la DNA, corupţia poate fi învinsă. În cele şase luni am făcut o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu care am trecut de filtru. Guvernul trebuie să vină şi să-mi propună o înţelegere amiabilă, altfel va fi judecat pe fond. Iar al doilea lucru pe care l-am făcut a fost să mă înscriu în acest concurs”, a spus Laura Kovesi la Europa FM.

  • Proiect-bombă! Preşedintele României, judecătorii și procurorii, verificați la sânge! Ce vrea să facă un senator

    11222

    Senatorul ALDE Daniel Zamfir a depus la Senat un proiect pentru modificarea OUG privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, care prevede verificarea calităţii de colaborator al Securităţii a Președintelui României dar și a altor categorii de demnitari și funcționari.

    Senatorul Daniel Zamfir vrea verificarea calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe Preşedintele României, judecătorii CCR, procurorii PÎCCJ, DNA şi a altor categorii. El a depus un proiect pentru pentru modificarea unei OUG, în care susţine, în expunerea de motive, necesitatea introducerii acestor prevederi prin faptul că la peste 27 de ani de la Revoluţie încă există prevederi legale care permit ascunderea adevărului cu privire la calitatea de lucrător sau colaborator al fostei Securităţi.

    „Persoanele care candidează, au fost alese sau au fost numite în una dintre demnităţile ori funcţiile prevăzute la art. 3, cu excepţia celor care la data de 22 decembrie 1989 nu împliniseră vârsta de 16 ani, fac o declaraţie pe propria răspundere, conform modelului prevăzut în anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă, în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia. Verificarea calităţii de lucrător al Securităţii ori de colaborator al acesteia se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnităţile ori în funcţiile prevăzute la art. 3, inclusiv pentru cele aflate în exerciţiul respectivelor demnităţi ori funcţii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă”, prevede acest proiect iniţiat de liderul senatorilor ALDE, Daniel Zamfir, care intră în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

    În prezent, potrivit OUG 24/2008, verificarea calităţii de colaborator sau lucrător al Securităţii se aplică doar parlamentarilor, europarlamentarilor, directorilor SRI şi SIE şi adjuncţii acestora, conducătorilor structurilor centrale şi judeţene de la Serviciul Român de Informaţii, conducătorii structurilor centrale de la Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGPI) din cadrul MAI.

    În proiect, Zamfir propune introducerea şi altor categorii de demnitari, inclusiv a Preşedintelui României, care vor face totodată o declaraţie publică pe propria răspundere în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia.

    Astfel, vor fi verificaţi dacă au fost lucrători sau colaboratori ai Securităţii şi următorii:

    „a) Preşedintele României;

    b) deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European;

    c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern şi din ministere, director în minister şi asimilaţi ai acestor funcţii, Comisar European;

    d) secretarii generali şi secretarii generali adjuncţi ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere, consilierii prezidenţiali şi de stat;

    e) prefecţii, subprefecţii, secretarii generali ai consiliilor judeţene, secretarul general al Consiliului General al Municipiului Bucureşti;

    f) directori în prefectură, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale, organizate la nivel local;

    g) primarii, viceprimarii, consilierii judeţeni, consilierii în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consilierii locali;

    h) directorul şi adjuncţii săi, conducătorii structurilor centrale şi judeţene de la Serviciul Român de Informaţii, directorul, adjuncţii săi şi conducătorii structurilor centrale de la Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;

    i) personalul diplomatic şi consular;

    j) Avocatul Poporului şi adjuncţii acestuia;

    k) membrii în Consiliul Naţional al Audiovizualului;

    l) judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv cei din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, judecătorii, procurorii şi prim-grefierii de la instanţele şi parchetele civile şi militare, avocaţii şi notarii publici;

    m) personalul cu funcţii de conducere, cu excepţia celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, precum şi ceilalţi ofiţeri şi subofiţeri/agenţi din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;

    n) preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii de conturi din cadrul Curţii de Conturi; persoanele cu funcţii de conducere, la nivel naţional şi judeţean, în Garda Financiară şi în organele vamale;

    o) preşedintele şi preşedintele de secţie la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, persoanele cu funcţii de conducere din Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi din Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, preşedinţii şi membrii Consiliului Concurenţei, ai Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, ai Institutului Naţional de Statistică şi ai Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară;

    p) membru în consiliile de administraţie ale societăţilor publice de radio şi de televiziune, acţionar, administrator, director, redactor-şef, redactor în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă, analiştii politici şi asimilaţii acestora;

    q) guvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedinte, vicepreşedinte de bancă şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar;

    r) membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar al Academiei Române;

    s) rectorul, prorectorul, secretarul ştiinţific al senatului universitar, decanul, prodecanul, secretarul ştiinţific de facultate şi şefii de catedră din instituţiile de învăţământ superior de stat şi private;

    ş) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului şcolar judeţean, director de liceu ori de grup şcolar, precum şi director în instituţiile de cultură, la nivel naţional, judeţean, municipal şi local;

    t) preşedinte, vicepreşedinte, secretar general şi ceilalţi membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel naţional, judeţean şi local, sau ai unei organizaţii neguvernamentale şi asimilaţii acestor funcţii;

    ţ) personalul militar şi civil cu funcţii de conducere, cu excepţia celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Apărării şi din statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, conform nomenclatoarelor de funcţii, precum şi comandanţii de unităţi sau echivalente;

    u) ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţară şi din străinătate;

    v) preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general de organizaţii patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional şi asimilaţii acestor funcţii, precum şi ceilalţi membri ai conducerilor executive respective;

    w) director al direcţiei de poştă şi telecomunicaţii, şefi de serviciu de poştă şi de telecomunicaţii, şefi de centrală telefonică;

    x) persoanele cu funcţie de conducere din direcţiile sanitare judeţene, din direcţiile judeţene de sănătate publică şi a municipiului Bucureşti, din Colegiul Medicilor din România, din casele de asigurări de sănătate, directorii de spitale, precum şi medicii psihiatri, anatomo-patologi şi legişti;

    y) persoanele cu funcţii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administraţie în regii autonome, companii şi societăţi naţionale, societăţi comerciale având ca obiect activităţi de interes public sau strategic, precum şi membrii conducerii fundaţiilor, asociaţiilor şi filialelor care activează pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora;

    z) persoanele care deţin titlul de revoluţionar sau de luptător cu merite deosebite în Revoluţia din decembrie 1989”.

    În proiect, în expunerea de motive, Zamfir susţine necesitatea introducerii acestor prevederi prin faptul că la peste 27 de ani de la Revoluţie încă există prevederi legale care permit ascunderea adevărului cu privire la calitatea de lucrător sau colaborator al fostei Securităţi.

    Acest proiect a fost înregistrată la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.

  • Alertă în justiție! Procurorii pregătesc asaltul final. Efectul nebănuit al Ordonanței lui Tudorel Toader

    toader dragnea

    Tudorel Toader a anunțat duminică faptul că are pregătit un draft de Ordonanță de Urgență prin care se vor putea contesta deciziile completurilor de 5 judecători, constituite ilegal, ca urmare a deciziei CCR privind alcătuirea completurilor de cinci judecători de la Înalta Curte.

    Mulţi dintre cei condamnaţi, printre care şi Liviu Dragnea, au privit decizia ca pe o gură de oxigen, având şansa rejudecării dosarelor. Însă, pe de altă parte, toţi cei care au fost achitaţi în dosare judecate de completuri constituite ilegal, stau cu emoţii deoarece procurorii pot cere rejudecarea dosarelor.

    Pe acest fond, procurorii anticorupţie pregătesc un asalt final în justiţie, fiind gata să atace toate dosarele soluţionate cu achitare, au declarat mai multe surse celor de la Bugetul.ro.

    „În ipoteza în care se promovează şi se adoptă o astfel de OUG, de revenire a justiţiei în matca constituţională, nu ar trebui să se bucure doar condamnaţii, care vor putea contesta, ar trebui să fie preocupaţi şi achitatii, faţă de contestaţiile procurorilor. Nelegalitatea a venit din simpla constituire a completelor şi nu din soluţionsrea pe fond a cauzelor”, a declarat ministrul Tudorel Toader.

  • ULTIMA ORA – Cine a preluat sefia DNA

    dna

    Actualul interimar la șefia DNA, Anca Jurma, a decis să se retragă din această funcție, iar procurorul general Augutin Lazăr a fost nevoit să aleagă un nou interimar.

    Călin Nistor este unul din procurorii cu cea mai mare vechime din DNA, structura centrală, a instrumentat dosare importante, nu face parte din echipa cu care Laura Codruţa Kovesi a condus DNA, în ciuda funcţiei de procuror-şef adjunct. În ultimii ani, Călin Nistor s-a opus măsurilor luate de către Laura Codruţa Kovesi şi a refuzat să dea curs comenzilor primite. De altfel, Laura Codruţa Kovesi a cerut şi anchetarea sa alături de Mihaiela Iorga Moraru, procuroare pe care Călin Nistor a sprijinit-o.

    Călin Nistor are o vechime de 23 de ani în magistratură. Din 2006, se află în DNA.

    În 2013, presa scria despre Călin Nistor cum a anchetat 45 de dosare de corupţie în 7 ani, fără nicio achitare. Atunci, Daniel Morar îl nominalizase pentru conducerea DNA.

  • INCENDIAR! Liviu Dragnea pune procurorii pe urmele lui Klaus Iohannis pentru INALTA TRADARE

    asd6

    Atacuri în rafală ale pesediștilor reuniți în ședința Consiliului Național la adresa președintelui Klaus Iohannis. Cea mai dură luare de poziție a venit chiar de la liderul partidului, Liviu Dragnea.

    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a solicitat, duminică, social-democraţilor să depună o plângere penală pentru înaltă trădare pe numele şefului statului, Klaus Iohannis.

    “Iohannis, care trădează interesele României, spune de foarte mult timp că Guvernul României, că România nu este pregătită să preia Preşedinţia Consiliului UE. Acesta este act de trădare naţională, a intereselor naţionale ale acestei ţări practicat de Klaus Werner Iohannis. Domnule Mircea Drăghici, împreună cu domnul Iordache (…) şi cu sprijinul de specialitate al domnului Toader, vă rog ca, după Anul Nou, să depuneţi acea plângere pentru înaltă trădare împotriva lui Klaus Werner Iohannis”, a spus Dragnea, la reuniunea Consiliului Naţional al PSD.

    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a criticat absenţa soţiei preşedintelui Klaus Iohannis de la audierile de la Parchetul General, adresând ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, întrebarea de ce în cazul acestei anchete nu este chemat şeful statului.

    “Nu am nimic cu doamna Iohannis şi vă spun foarte sincer, dar, (…) dacă oricine din această sală sau eu sau Liviu Pleşoianu şi cu mine am fi acuzaţi de ceva şi am fi chemaţi la procurori şi noi nu am merge nici prima dată, nici a doua oară? Eu sunt răcit şi Liviu are o problemă, are o vizită de făcut în Franţa. Cam ce credeţi că s-ar întâmpla cu oricare dintre dumneavoastră? Cu duba. Ce arată asta, nu numai Justiţie selectivă, tupeu, credinţa că sunt deasupra legii. Am o întrebare pentru domnul ministru Toader, nu este ultima, pe care vreau să o transmiteţi şi prietenului dumneavoastră, domnul Lazăr – cu dumnealui nu am contact direct: în Constituţia României scrie că preşedintele nu poate fi trimis în judecată decât pentru înaltă trădare, dar nu scrie că preşedintele României nu poate fi anchetat sau nu poate fi cercetat, întrebarea este foarte simplă – de ce nu este chemat la anchetă preşedintele Iohannis? Din câte îmi aduc aminte, în acea plângere penală inclusiv dumnealui este chemat”, a susţinut Dragnea, duminică, la reuniunea Consiliului Naţional al PSD.

    El a adăugat că ministrul Justiţiei nu trebuie să dea răspunsul imediat, fiind vorba despre o temă de reflecţie.

  • Lovitură dură pentru Laura Codruța Kovesi! A fost refuzată de CSM

    kovesi

    Lovitură pentru fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi!

    Ce a decis Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

    Secţia pentru procurori a CSM a respins marţi solicitarea Laurei Codruţa Kovesi de recunoaştere a gradului profesional corespunzător pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

  • BOMBA ZILEI: Fostul șef al Poliției Române redă o discuție cu Laura Codruța Kovesi: ‘A cerut să modificăm legea, pentru ca procurorilor să nu li se mai ridice permisul auto’

    kovesi 1

    Lucian Diniță, fost șef al Poliției Române, a relatat, duminică seara, la Antena 3, o discuție pe care a avut-o cu Laura Codruța Kovesi.

    În 2011, conform lui Diniță, Kovesi, la acea vreme procuror general al României, i-ar fi cerut ca procurorii să beneficieze de favoruri din partea polițiștilor când erau depistați că încălcau legislația rutieră.

    ”În 2011, MAI nu mai avea bani să achite tot ce însemna problematica de circulație. A existat un grup de lucru la nivelul Parchetului General, în care s-a pus problema că nu doar civilii sunt în situția asta, ci și procurorii. Și s-a luat în discuție o inițiativă legislativă fie să nu se mai ia permisul, fie să li se dea o prelungire a dovezii de circulație și în afara țării. După 2-3 săptămâni de la această discuție, într-o comisie din Parlament a apărut inițiativa ca și pentru ofițerii SRI să nu li se mai ridice permisele de conducere dacă depășesc viteza legală.”, a spus Diniță.

  • BOMBA DE ULTIMA ORA. Procurori: Actele de agresiune a peste 160 de jandarmi din Piata Victoriei nu se justificau

    JANDA

    Ionel Corbu, prim-procuror al Parchetului Militar, susține că, potrivit actelor primite de la Jandarmeria Română, pe 10 august, în Piața Victoriei au intervenit 160 de jandarmi.

    “Sunt peste 160 de militari jandarmi care au participat la activitate. Există indicii doveditoare cu privire la amploarea evenimentelor care urmau sa aiba loc insa sub nicio forma actele de agresiune exacerbata nu se justificau cat exista multiple modalitati de estompare”, a spus magistratul.

    Vezi si: ULTIMA ORA: Dovada VIDEO că Dragnea a premeditat măcelul din 10 august

  • INCEPE NEBUNIA! Primele victime ale jandarmilor au ajuns la Parchetul Militar.

    raz3 768x512

    Parchetul Militar anchetează modul în care Jandarmeria a intervenit la protest și îi va audia pe cei care au avut de suferit. Încă de sâmbătă, zeci de manifestanți au mers la IML pentru certificat medico-legal.

    Cu amănunte vine în direct corespondentul PRO TV, Ovidiu Oanţă, care relatează că la Parchet au început să sosească primii răniţi în urma intervenţie Jandarmeriei. Prima persoană – o tânără care studiază în SUA – a ieşit deja de la audieri. Ea spunea că s-a ales cu jeturi de gaze lacrimogene, iar apoi ar fi fost sechestrată de jandarmi împreună cu prietenul ei.

    Oamenii poartă urme vizibile ale violenţelor. De altfel, unul dintre cei 3 răniţi care au ajuns deja aici luni dimineaţă are capul bandajat şi relata cum a ajuns dintr-un manifestant paşnic o victimă a jandarmilor, fiind lovit, potrivit spuselor sale, cu un scut în cap.

    Nu este singurul care a venit la Parchetul Militar pentru a depune o plângere penală. Până acum, sunt în jur de 35 de astfel de plângeri. Apelul procurorilor se referă şi la dovezi – înregistrări din timpul intervenţiei în forţă a jandarmilor. Magistraţii vor cere şi din poartea Jandarmeriei documentele privind modul în care s-a ordonat intervenţia, şi în primul rând planul de acţiune, pentru a stabili responsabilităţile în cazul violenţelor din Piaţa Victoriei.

    Purtare abzivă, neglijenţă în serviciu şi abuz în serviciu sunt cele 3 infracţiuni pentru care procurorii militari au început urmărirea “in rem” în legătură cu incidentele de vineri seara din Piaţa Victoriei.

    Prim-procurorul Parchetului spunea că investigaţia vizează toate nivelurile – de la modul în care s-au dat ordinele până la atitudinea colegilor celor 2 jandarmi agresaţi, de aceea este începută urmărirea penală şi pentru neglijenţă în serviciu.

    “Este vorba de violenţă legitimă din partea statului”, şi-au justificat sâmbătă dimineaţă acţiunea reprezentanţii Jandarmeriei Române. “Dacă participanţii la manifestaţii erau de bună-credinţă, nu se mai aflau acolo după somaţii. Legea ne permite să ripostăm. Nu putem permite unor grupuri izolate să atace instituţiile fundamentale ale statului să noi să rămânem impasibili”

    De asemenea, au fost arestați preventiv duminică seară primii doi bărbați acuzați că au făcut parte din grupul care a lovit-o pe femeia-jandarm la mitingul diasporei de vineri din Piața Victoriei. Polițiștii îi caută și pe ceilalți agresori.

  • A început teroarea! Cei care-l anchetează și judecă pe Dragnea, călcați pe cap de noua armă a PSD!

    tre2

    Nici macar nu a aparut Sectia speciala pentru investigarea magistratilor ca asupra sistemului judiciar s-a abatut in forta teroarea. Se ocupa de asta Inspectia judiciara, brat armat al ministrului Justitiei. Niciun magistrat nu mai are voie sa faca vreo declaratie mai dura referitoare la chestiuni din sistemul judiciar, deci la propria profesie, fara a fi reprimat cu duritate.

    Numai in ultimele saptamani au fost pusi sub investigatie disciplinara cel putin trei magistrati ale caror vorbe, legate strict de profesia lor, au deranjat.

    Procurorul Alexandra Lancranjan, exact cea care ancheteaza dosarul Tel Drum, a polemizat cu ministrul Justitiei pe Facebook pe tema pedepsirii abuzului in serviciu in Germania, procurorul sustinand exact ceea ce sustine si Ambasada Germaniei, ca aceasta fapta este pedepsita si in legislatia penala germana. Imediat Inspectia judiciara s-a autosesizat.

    Anchetat disciplinar este si judecatorul Bogdan Mateescu, membru CSM, tot pentru o postare pe Facebook, replica pentru ministrul Justitiei. Era o postare in care dl Mateescu ii amintea ministrului cateva decizii CCR care au ramas fara efecte, de exemplu cea care interzice unui magistrat sa fie ministru sau secretar de stat, ceea ce se intampla chiar acum cu dna secretar de stat Mot, sau decizia recenta potrivit careia un judecator CCR nu poate avea un mandat mai lung de 9 ani, desi dl judecator Lazaroiu este in al 10-lea an de mandat.

    Acum, Inspectia judiciara s-a napustit asupra presedintei ICCJ, Cristina Tarcea, pentru declaratiile dintr-un interviu acordat Ionelei Arcanu si in care aprecia drept excesiv politizat intreg procesul de revocare a procurorului sef DNA, adica un adevar evident, dupa cum remarca implicit si Raportul Comsiei de la Venetia. Un adevar care l-a deranjat pe ministrul Justitiei, care a reactionat rapid cu o postare ofuscata.

    Semne ca asta va urma au existat de mai multa vreme. Judecatorul Ciprian Coadă de la Constanta a fost anchetat de Inspectia judiciara si chiar sanctionat pentru ca, intr-un text publicat intr-o revista juridica, a criticat decizia CCR referitoare la conflictul intre guvern si DNA referitoare la dosarul “OUG 13”, adica decizia in care CCR a stabilit ca in procesul de legiferare nimic nu mai poate fi anchetat penal.

    Exista si alti magistrati care pentru luari de pozitii referitoare la modificarile legislative initiate de PSD-ALDE au ajuns tinte ale Inspectiei judiciare. Si toate acestea desi atat Raportul GRECO, cat si Raportul Comisiei de la Venetia insista asupra faptului ca dreptul la libera exprimare al magistratilor trebuie respectat.

    Daca Liviu Dragnea spune ca magistratii sunt sobolani, CSM ii atrage atentia respectuos ca nu e frumos. Daca ministrul Justitiei acuza procurorii in bloc de represiune nedreapta, CSM ii atrage respectuos atentia ca nu e bine. Daca un magistrat aduce critici concrete si argumentate, e inhatat de Inspectia Judiciara si poate fi sanctionat inclusiv cu excluderea din magistratura.

    Mai ales prin anchetarea insasi a presedintei ICCJ, mesajul transmis sistemului judiciar este cat se poate de clar: tineti-va gurile! De ce? Pentru ca magistratii sunt cei mai in masura, si sub aspectul pregatirii, si sub aspectul credibilitatii, sa demonteze toate minciunile politruce, inclusiv ale ministrului Justitiei, si sa atraga atentia asupra involutiilor puse la cale, de exemplu impactul modificarii codurilor penale asupra sigurantei fiecaruia dintre noi.

    Nu cred ca trebuie foarte multa imaginatie pentru a anticipa, in aceste conditii, care va fi rolul sectiei de investigare a magistratilor pe care exact din motive de independenta a acestora si GRECO, si Comisia de la Venetia au respins-o vehement.

    Ea va fi condusa de un procuror ales de plenul CSM, adica acolo unde patrulaterul Savonea – Baltag – Oprina – Țânț, sustinut de societatea civila de la Grivco, face legea. Iar procurorul va fi in subordinea procurorului general, aflat la cheremul ministrului Justitiei, scrie Ioana Ene Dogioiu pe Ziare.com.

  • Iohannis este în război pentru controlul procurorilor, adio stat de drept!

    catuse
    Războaie pentru putere și arestări

    În momentele acestea de tensiune mai vin și clipe de rîs. O reporteriță de oțel de la „Realitatea TV” ne spunea în deschiderea interviului cu doamna Cristina Tarcea (anunțat cu surle și trîmbițe pe respectivul post) că ea, „ca om cu experiență în justiție“, ar vrea să spună (întrebe, precizeze, afle etc.) nu știu ce. Iar președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca om cu state vechi, a ținut să povestească o amintire din studenție, cînd studia Dreptul penal general. Și pe care disciplină ziarista noastră de oțel, numită Ionela Arcanu, „o va învăța abia la anul“. M-a pufnit rîsul. Discuția se purta pe seama unei ordonanțe de urgență care „plutește în aer“ despre amnistie și grațiere.

    Subiectul a blocat toată presa română în cursul zilei de joi, deși nimeni n-a văzut nici textul și nici n-a beneficiat de o confirmare. Debutul spectaculos de dialog dintre cele două doamne trăda străduinţa lor de a ne lumina asupra zvonului care învolbura toată societatea. Doamna președintă cu amintiri din anul al doilea de facultate (pentru că despre altceva nu putea vorbi, dînsa neavînd nici o informație despre ordonanța în cauză) și juna blondă „cu experiență în justiție“ (rețineți că nu a spus „cu ceva experiență în justiție“) s-au străduit să ne lămurească un subiect care ținea România pe jar. Redacția nu și-a permis să lucreze pe zicerile nostalgice ale doamnei președinte a ÎCCJ, lăsînd precizarea cu „Dreptul penal, materie ce o veți studia abia la anul“. Ce să înțelegem din această precizare condescendentă? Că experiența jurnalistei Arcanu cu păreri de oțel nu era una în robă. Adică nici de judecător, nici de avocat, ea urmînd să studieze Dreptul penal abia în anul viitor. Am presupus că jurnalista Ionela Arcanu de la Realitatea TV a lucrat ca secretară sau cel mult grefieră la un tribunal de provincie și că acum studiază Dreptul, asta, dacă nu cumva minunea blondă a postului o fi ocupat postul de jurnalist-procuror în cauzele abordate de Realitatea TV. Sau ea posedă o serioasă experiență de culoar! Oricum, m-am delectat cu amintirile doamnei președinte răscolite de zvonuri și am admirat „experiența“ și indignarea proletară a unei reporterițe de oțel cu „experiență în justiție“.

    Tot joi am aflat că Ioana Ene Dogioiu de la Ziare.com are și o variantă masculină care lucrează la Deutsche Welle, dar scrie în România. Și în legătură cu care nu m-am lămurit încă dacă reprezintă vocea Germaniei sau este voluntar la o tabără din România. Pentru frumsețea articolului, voi reproduce un pasaj, nu care cumva cititorii noștri să piardă această perlă de jurnalism obiectiv, independent și cu înclinații nu zic de care: „Ce noroc că mai există în România cei câțiva ziariști care stăruie să spună adevărul. Ori actori ca Oana Pellea și Victor Rebengiuc. Și, last but not least, juriști integri și competenți, precum eminenta judecătoare CCR Livia Stanciu, Alexandra Lăncrănjan, procurorul general Lazăr, ex-șefa DNA Kovesi, ori Camelia Bogdan, judecătoarea care a binemeritat de la români și de la statul de drept, condamnându-l pe Dan Voiculescu“ (Petre M. Iancu).

    Ca ziua să ne fie cu adevărat palpitantă, am avut parte de o altă prestație actoricească. Am așteptat cu sufletul la gură declarația lui Klaus Iohannis. Ieșit parcă dintr-un dulap în care cugetă, președintele României a pășit hotărît și încruntat la microfon, ca să ne spună ce? „Concluziile Comisiei de la Veneția sunt extrem de îngrijorătoare. Comisia de la Veneția spune că modificările afectează independenţa procurorilor și judecătorilor. Ea reprezintă fundamentul unei justiții corecte, iar de la acest principiu nu se poate în nici un caz să abdicăm”.

    Președintele nostru, supărat că a ajuns în situația de a promulga una din legile justiției (304), ne-a spus că Parlamentul a legiferat „netransparent“, iar evaluările prealabile ale Comisiei de la Veneția sunt deja „concluzii“ (asta, dacă Iohannis n-o fi știind mai multe decît știu membrii Comisiei și decît am aflat noi).

    Cum o fi „legiferarea transparentă“ în formula Iohannis? Ceva redactat numai cu acordul său și cu viza SRI și SUA (exprimată prin vocea ambasadorului Klemm sau a mesajelor # Rezist)? Sau redactat în Piața Victoriei? Jur că nu înțeleg, după cum nu înțeleg ce-i cu țipătul de revoltă legat de „independența procurorilor și a judecătorilor“. Ori suntem noi proști, ori el ne manipulează! Care a fost pînă acum independența procurorilor și cum o vede Klaus Iohannis? N-au fost procurorii la mîna lui Traian Băsescu și a Laurei Codruța Kovesi? Nu vrea Iohannis să-i controleze mai departe? Ce-au făcut procurorii în dosarele nebune a fost rodul independenței, sau al dirijării cu o mînă de fier? Și tot asta vrea Klaus Iohannis prin independența procurorilor pe care o amestecă în stil de jongler neîndemînatic cu independența judecătorilor? Judecătorii, în afara celor din completele controlate de Binom, nu știu să fie sub papucul cuiva, cu excepția cazurilor în care au fost orbiți de bani și, pe cont propriu, au tranzacționat sentințe.

    Care va să zică, situația este cam așa: nu este vorba de nici un război pentru statul de drept, ci pentru controlul procurorilor. Cine pune șeful DNA și procurorul general controlează justiția și belește pe cine vrea.

  • Citiți și vă cruciți: DNA asigură protecție pentru străinii care jefuiesc România!

    klaus titanic

    După revocarea Laurei Codruța Kovesi, după ce ieri și-a arătat în sfârșit această față, întrebarea care persistă și care va trebui să primească un răspuns în perioada următoare este una fundamentală: Este Laura Codruța Kovesi efectul sau cauza eșecului DNA?

    Pentru că DA, dacă vorbim de rezultatele activității DNA, în ansamblu, asistăm la cel mai răsunător eșec al vreunei instituții românești de după 1989 încoace. Pentru a Răspunde corect la această întrebare, trebuie să vedem cum și de ce a apărut DNA, cum s-a transformat și cum a fost posibil ca în fruntea ei să apară un monstru?

    PNA a apărut la propunerea unui anume Günter Verheugen, neamț, care acum are vreo 74 de ani și care era „profesorul” de Democrație pentru România.

    Așa cum spunea politologul Huntington, în procesul modernizării unei țări, adică al trecerii de la totalitarism la Democrație, apare corupția, iar ea este adusă prima dată de Supranaționale.

    Așa cum v-am spus, prima mare șpagă care mi s-a oferit, acum mai mult de cincisprezece ani, a constat în cinci la sută din valoarea unui contract de lucrări de drumuri, contract ce însuma mult peste o sută de milioane de euro, condiția fiind doar ca acea firmă să câștige licitația. Am fost în birourile firmei, m-am întâlnit cu patronul ei, iar oferta a fost pe față. Mai mult, când am plecat, fix în fața liftului, s-a ținut să mi se spună că firma este a lui Baroso, nu controlată, ci a lui.

    Inutil să spun că am plecat năuc dun acele birouri, inutil să spun că nu am făcut nici un demers, de atunci având mult mai multe astfel de întâmplări, și majoritatea cu firme străine, Multinaționale cum li se spune. Propunerile de comision au variat între 2,5 % și 15%, cu bani trimiși în orice bancă din lume, eu trebuind să aleg doar țara. Asta cu 15% este „totală”, s-a întâmplat în holurile hotelului Mariot, iar întâlnirea a fost intermediată de un jurnalist, mare Haștagian astăzi.

    Vreți să știți cum este? „Faci pe tine”, gândindu-te ce ai putea face cu banii aceia. Au fost momente când mi-am dat palme la propriu în oglindă, doar pentru a mă trezi la realitate.

    Toți cei despre care vă spun, și ale căror nume sunt cunoscute în lume, au câștigat și câștigă licitații multe în România; gândiți-vă dumneavoastră cum.

    Atunci când au apărut și firme românești, mult după intrarea celor străine, piața comisioanelor era plină și clar stabilită. Concurența a însemnat inclusiv concurența în valoarea comisioanelor. S-a ajuns la cifre astronomice, de peste treizeci la sută. O demență! Cunosc foarte bine acest sistem și vă spun că nimeni, dar absolut niciunul dintre marii lui beneficiar nu a fost vreodată întrebat, anchetat, cercetat sau deranjat de vreun procuror. Pot să vă mai spun că mult peste 100 (o sută) de miliarde de euro sunt în băncile din afara țării, majoritatea dați de firmele străine.

    Acum surpriza: DNA A APĂRUT PENTRU A PROTEJA INTERESELE FIRMELOR STRĂINE ÎN CONCURENȚA CU FIRMELE ROMÂNEȘTI! Acesta este scopul real al DNA!

    Nu politicienii români sunt ținta ci COMPANIILE ROMÂNEȘTI CARE S-AU AFLAT ÎN CONCURENȚĂ CU COMPANIILE STRĂINE.

    Politicienii români, firesc, nu s-au putut abține. Acum, gândiți-vă ce ați face dumneavoastră, dacă pentru o semnătură sau pentru o vorbă ați primi 1, 2, 5, 15 sau 150 ( a fost și un astfel de caz) de milioane de euro de la o companie străină care să câștige o lucrare? Doar gândiți-vă…

    Banii s-au dat întotdeauna la câștigarea licitației, iar companiile străine au fost cele mai serioase în plata comisioanelor către decidenți.

    Ridicând capul, companiile românești au devenit un mare pericol pentru Multinaționalele care doreau să ocupe România; prin concurență nu le puteau elimina, așa că… AU ÎNFIINȚAT DNA.

    A fost o etapă de distrugere a companiilor Românești, impusă de UE prin anii 2000, care s-a soldat cu arestarea patronilor care au îndrăznit să le concureze pe cele străine, sau cu preluarea cu totul a afacerilor Românești. Exemplele elocvente sunt:

    Dan Voiculescu, care a vrut să preia PETROMUL, alături de Gelu Tofan (născut la 15 octombrie 1960 în comuna Todireni, județul Botoșani este un om de afaceri român. A fost fondatorul Tofan Grup Intrenațional, care în 2000 era cel mai mare producător independent de cauciucuri din Europa Centrală și de Est. În 2001 a vândut către grupul francez Michelin cele două fabrici de anvelope Silvania Zalău și Victoria Florești, dar și firma de reșapare Tofan Recap – în urma unei tranzacții estimate la acea vreme la 100 de milioane de dolari. Wikipedia)

    După cum vedeți, pe cine nu au „legat”, l-au cumpărat. Exemplele sunt cu duiumul, cele mai importante și notorii fiind Ioan Nicolae, Umbrărescu, Nelu Iordache, Dan Adamescu (Astra-Asigurări) dar și mulți, mulți alți capitaliști români, toți aruncați după gratii sau executați la propriu, cum este cazul Adamescu.

    Niciunul, dar niciunul dintre capitaliștii străini care au furat economia românească, nu a fost vreodată, întrebat, cercetat, anchetat, darămite condamnat pentru ceva.

    De ce scandalul de acum? Simplu: Pentru că urmează cel de-al doilea și ULTIMUL MARE JAF din istoria recentă a României, transferul gratuit către companiile străine a resurselor și obiectivelor economice care au rămas în picioare: gazele, petrolul din Banat, aurul, uraniul, wolfram, cupru, apele minerale, portul Constanța, Aeroportul Henri Coandă, CEO Oltenia, Transgaz, CFR MARFĂ, etc.

    Rolul DNA va fi acela de a BĂGA ÎN PUȘCĂRIE PE ORICINE, fie el om de afaceri sau politician, CARE SE OPUNE ACESTUI MARE JAF, chiar mai mare decât cel de acum 15-20 de ani.

    Chiar dacă a plecat Kovesi, rolul DNA este același, atâta timp cât Iohannis, Cioloș, Macovei, dar și mulți alți politicieni români, alături de executanți, cum ar fi Lazăr sau Horodniceanu, au același scop: VÂNZAREA TOTALĂ A ROMÂNIEI.

    Ce este de făcut? O să vi se pară surprinzător, mai ales acum, când Haștagienii o să strige că ăsta era de fapt scopul ascuns: Trebuie început cu începutul, de acolo de unde s-a stricat: Anularea obiectului de distrugere a capitalului românesc, adică a DNA. Cum vom proceda mai departe cu ANTICORUPȚIA? Cum procedează fix toate țările din UE, inclusiv Bulgaria, care a refuzat la timpul lui acest experiment ratat, în afară de România, care a devenit RÂSUL EUROPEI.

    Laura Codruța Kovesi nu a fost cauza, ci EFECTUL DNA. Organismul este din altă specie, nu e om, nici supraom, ci un mecanism făcut să execute ordinul din afara țării.

    Desființarea DNA echivalează cu Salvarea Capitalului Românesc, dar mai ales cu Salvarea, sau mai corect, cu RENAȘTEREA ROMÂNIEI (mai țineți minte înalții prelați ortodocși târâți la DNA în fața camerelor de luat vederi, la ore de maximă audiență?). Dar, despre DNA și compromiterea Ortodoxiei Românești într-un alt articol. – Autor: Gelu Visan

  • LAURA CODRUTA KOVESI A FOST REVOCATA DIN FUNCTIE DE CATRE PRESEDINTE!

    kvs
    KOVESI A FOST REVOCATA DIN FUNCTIE!

    Purtătorul de cuvânt al Preşedintelui României, Mădălina Dobrovolschi, a anunţat, în urmă cu puţin timp, că preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

    Reprezentanta preşidenţei a anunţat că astfel Klaus Iohannis respectă o decizie a Curţii Constituţionale

    Purtătorul de cuvânt al Preşedintelui României, Mădălina Dobrovolschi, susţine, astăzi, 9 iulie, ora 10:00, la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă.

    Anunţul vine în contextul în care astăzi, expiră, practic, ultimatumul dat de Coaliţie lui Klaus Iohannis pentru a semna decretul de revocare din funcţie a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

    Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat joi că membrii Coaliţiei de Guvernare PSD – ALDE decid azi dacă vor merge pe varianta suspendării preşedintelui Iohannis.

    “Eu nu aştept răspuns (n.r.: din partea preşedintelui Iohannis privind revocarea) pentru că nu trebuie să îmi dea mie răspuns, ci Constituţiei, de care îşi bate joc. Nu-l interesează Constituţia, legea, îl interesează propriul interes. Spunea de dictatura majorităţi, păi asta este exact abordarea unui dictator, pentru că asta este majoritatea prin alegeri, în democraţie. Este deranjat de majoritate. Este exact logica unui dictator. Nu contează alegerile, contează doar ce vreau unul singur care trebuie să aibă în subordonare CCR, instituţiile. Eu am discutat cu domnul Tăriceanu şi i-am spus că din punctul meu de vedere suspendarea preşedintelui trebuie să fie o abordare serioasă. Şi domnul Tăriceanu a spus că nu e de acord, şi că trebuie să analizăm şi să luăm o decizie, da sau nu”, a declarat Liviu Dragnea.

    Klaus Iohannis a amânat, în ultima lună, să spună ce măsură va lua, după decizia CCR de a cere şefului statului să emită decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi.

  • CUTREMUR în DNA: Trei procurori vor fi ANCHETAȚI pentru OUG 13

    dna

    ÎCCJ a admis recursul Inspecției Judiciare împotriva hotărâririi Secției pentru procurori din 2017, prin care procurorii DNA, Jean Uncheșelu, Marius Bulancea și Paul Dumitru au scăpat de acțiunea disciplinară deschisă pentru că şi-ar fi exercitat funcţia cu gravă neglijenţă în ancheta OUG 13.

    „Admite în principiu recursul declarat de recurenta INSPECŢIA JUDICIARĂ împotriva Hotărârii nr. 14P din 18 decembrie 2017, pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori în materie disciplinară în dosarul nr. 11/P/2017, precum şi a încheierilor pronunţate în acelaşi dosar la datele de 25 octombrie 2017 (una dată în şedinţa camerei de consiliu şi alta în şedinţă publică), 15 noiembrie 2017 şi 13 decembrie 2017. Fixează termen de judecată a recursului la data de 10 septembrie 2018, cu citarea părţilor”, se arată în decizia instanței de la începutul acestei săptămâni.

    Amintim că, la începutul lunii septembrie 2017, Inspecția Judiciară a declanșat acțiunea disciplinară față de procurorii DNA, Marius Bulancea, Paul Dumitriu şi Jean Uncheşelu, care şi-ar fi exercitat funcţia cu gravă neglijenţă atunci când au făcut ancheta privind ordonanţa 13.

    În luna decembrie anul trecut, Secția pentru procurori a CSM a declarat nulă această acțiune disciplinară, însă Inspecția Judiciară a atacat-o, iar Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis-o la începutul acestei săptămâni.

    „Admite exceptia nulitatii absolute a rezolutiei de executare a actiunii disciplinare numarul 1704/IJ/319/DIP/2017, din data de 5.09.2017. Constata nulitatea actiunii disciplinara formulata de Inspectia Judiciara impotriva domnilor Paul Silviu Dumitru, Jean Nicolae Uncheselu si Marius Bogdan Bulancea, procurori in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazuta de articolul 99 litera t teza a II – adin Legea numarul 303/2004 privind statutul procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Cu drept de recurs in 15 zile, de la comunicare, la Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitiei”, se arată în decizia Secției pentru procurori din luna decembrie.

    „Prin conduita adoptată de procurorul şef secţie şi procurorul şef adjunct secţie, în ceea ce priveşte înregistrarea denunţului formulat la 31 ianuarie 2017 şi constituirea dosarului cunoscut opiniei publice drept „Ordonanţa 13”, anterior completării denunţului cu elemente noi de natură să atragă competenţa DNA au fost nesocotite dispoziţiile art. 294 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură penală („CPP), art. 58 alin. 1 şi 2 din CPP, dispoziţiile procedurale din Legea nr. 78/2000 şi din Legea nr. 115/1999 la care fac trimitere prevederile art. 3 alin. 1 lit. a, art. 13 şi art. 24 din O.U.G. nr. 43/2002, cu modificările ulterioare”, a precizat Inspecţia Judiciară, la acel moment.

    Inspectorii susţin că „nerespectarea normelor de drept procesual în exercitarea atribuţiilor de serviciu care impuneau organului judiciar, pe de o parte, soluţia de clasare fără a efectua acte de urmărire penală ca urmare a incidenţei unuia dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale şi, pe de altă parte, să nu dispună începerea urmăririi penale cu privire la faptă, întrucât toate faptele reclamate în cauză priveau în realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate şi legalitate care nu cad sub incidenţa controlului organelor de cercetare penală, indiferent de încadrarea juridică stabilită de către procuror”.

    Totodată, în ceea ce îl priveşte pe Marius Bulancea, procuror şef secţie, Inspecţia Judiciară a reţinut nereguli privind măsurile din dosar, “în legătură cu desemnarea unui al doilea procuror de caz şi cu semnarea a numeroase adrese întocmite în cauză, transmise altor instituţii, având ca obiect solicitările formulate de către procurorii de caz în interesul urmăririi penale efectuate” dar şi “neexercitarea din oficiu a atribuţiilor privind infirmarea actelor sau măsurilor date de procurorii de caz cu nerespectarea dispoziţiilor legale”.

  • A FOST DAT IN CONSEMN LA FRONTIERA: Un polițist din IPJ Dolj a fugit de procurori

    politia romana

    Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj caută un polițist din cadrul IPJ Dolj, care a fugit astăzi de la Parchet, unde fusese chemat pentru a fi audiat.

    Este vorba de agentul Dorin Petcu, care, după cum au precizat procurorii doljeni, este inculpat într-un dosar în care este acuzat de purtare abuzivă, șantaj, instigare la lipsire de libertate și instigare la fals intelectual. Procurorii au făcut demersurile necesare pentru a fi dat în consemn la frontieră și fac apel la cei care pot oferi informații despre agentul de poliție să se adreseze IPJ Dolj sau Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

    Potrivit reprezentanților Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, agentul Dorin Petcu, din cadrul IPJ Dolj, a fost chemat, astăzi, la sediul instituției pentru a fi audiat de procurorul de caz în dosarul în care era cercetat pentru purtare abuzivă, șantaj, instigare la lipsire de libertate și instigare la fals intelectual.

    Faptele ar fi fost comise în noaptea de 27/28 iulie 2016, când Petcu și alți polițiști ar fi luat pe sus un craiovean, l-ar fi băgat cu forța în mașină, dus la sediul IPJ Dolj, bătut, și apoi amenințat să nu depună plângere. Dorin Petcu s-a prezentat la Parchet, unde a precizat că vorbește decât în prezența avocatului său. Ulterior, agentul a cerut voie să meargă la mașină ca să-și ia telefonul pentru a suna avocatul, însă s-a urcat în autovehicul și dus a fost. Procurorii doljeni au emis mandat de aducere pe numele său și au făcut demersuri pentru a fi dat în consemn la frontieră. Anchetatorii au mai precizat că urmează să ceară Tribunalului Dolj arestarea în lipsă a agentului de poliție.

  • ÎNFRÂNGERE pentru DNA: Primarul PSD a fost ELIBERAT, deși procurorii ceruseră ARESTAREA sa

    dna

    Primarul oraşului Ghimbav, Toma Dorel, de la PSD, a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile în dosarul în care este cercetat pentru abuz în serviciu, au decis vineri magistraţii de la Tribunalul Braşov.

    Audierile au început joi şi au durat timp de şapte ore, iar instanţa s-a pronunţat vineri la ora 15, scrie agerpres.ro.

    Alături de primarul oraşului Ghimbav, au fost puse sub control judiciar pentru 60 de zile contabila şefă în cadrul Primăriei Ghimbav, Geogean Ana Alina, şi Dulcinatu Lucia, administrator al unor societăţi comerciale.

    Cei trei au fost reţinuţi miercuri seara pentru 24 de ore, iar joi au fost prezentaţi Tribunalului Braşov cu propunere de arestare preventivă.

    Edilul Toma Dorel este cercetat pentru săvârşirea a şapte infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, toate în formă continuată, potrivit unui comunicat transmis joi, de DNA.

    Contabila şefă a Primăriei Ghimbav, Geogean Ana Alina, este cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (şapte fapte), luare de mită în formă continuată, arată documentul citat.

    La rândul său, Dulcinatu Lucia, administrator al unor societăţi comerciale, este cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate, abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (cinci fapte), spălarea banilor în formă continuată (patru fapte).

    Procurorii au făcut miercuri timp de mai multe ore percheziţii la sediul Primăriei Ghimbav şi la domiciliul primarului, după care acesta a fost audiat la sediul DNA Braşov şi reţinut.

    Toma Dorel este primar al oraşului Ghimbav din anul 1994.

  • Victor Ciutacu i-a dat decisiva lui Kovesi: A publicat mailul prin care șefa DNA și-ar fi amenințat procurorii

    c1

    Victor Ciutacu a publicat în emisiunea sa de la România TV e-mailul pe care Laura Codruța Kovesi l-ar fi adresat procurorilor DNA. Mailul ar fi fost trimis după ce au fost făcute publice în presă înregistrările de la ședințele DNA. De asemenea, se poate observa că textul mail-ului este plin de greșeli.

    “(…) Toți cei care nu corespund standardelor disciplinare și etice au plecat deja sau vor pleca. La fel cum vor trebui să plece și cei care nu muncesc și nu soluționează dosare. Trebuie să răspundă în fața legii, cel/cea care a înregistrat ilegal și a dat public înregistrările cu ședința publică a DNA. (…) Îi voi numi de acum încolo infractori fără gen pentru că asta este.

    Așa cum am spus se află cine a făcut asta și se află de ce a făcut-o. Acum rămâne să răspundă penal pentru aceasta. Probabil după mail-ul meu, cel/cea care furniza bârfele unor persoane din afara DNA a stat cuminte câteva zile, spunându-și că dacă nu i s-a spus nimic, probabil nu se știe. Nu! Va răspunde penal pentru furnizarea unor informații așa cum va răspunde pentru înregistrarea ilegală pe care a furnizat-o în afara DNA. Cum spuneam, lumea e mică și așa ceva se află mereu. E momentul să curățăm DNA de cei leneși, de cei care nu vor să muncească, pentru că tot greul e dus de aceeași oameni. E momentul să fim uniți și să arătăm oamenilor că DNA înseamnă tot ceea ce era în ianuarie când au ieșit în stradă să ne susțină. Că DNA nu este un infractor care înregistrează ilegal. Că DNA sunt oamenii care fac zilnic dosare și se implică. Nu uitați, suntem DNA”, ar fi transmis prin e-mail Laura Codruța Kovesi.

    Laura Codruţa Kovesi a negat, la vremea respectiă, existenţa e-mailului: “Acel mail nu există, au apărut niște copii. Nu am trimis nici mailuri, nici scrisori colegilor mei prin care să-i fi denigrat”.

    În plenul CSM de joi s-a decis admiterea cererii de apărare a reputaţiei profesionale formulate de către procurorii DNA Mihaiela Iorga şi Doru Ţuluş, după ce aceştia ar fi primit citaţii în dosarul deschis în urma apariţiilor cu Laura Codruţa Kovesi, în care li se cerea testul poligraf.

    a1 a2 a3 a4

Back to top button