Tag Archives: securitate

Povestea arestării celui mai căutat partizan din România. Cum s-a ascuns Ion Gavrilă Ogoranu timp de 28 de ani de Securitate

Unul dintre cei mai cunoscuţi luptători anticomunişti a fost Ion Gavrilă Ogoranu, liderul partizanilor din Munţii Făgăraş. A rămas în istorie drept omul care a fentat securitatea comunistă timp de 28 de ani. Arestarea sa s-a produs la Cluj, dar Ogoranu a fost salvat de la moarte de preşedintele american Richard Nixon. În ziua de 29 iunie 1976, Ion Gavrilă Ogoranu era capturat de forţele Securităţii, în timpul uneia din incursiunile sale clandestine la Cluj. Începând din 1948, timp de 28 de ani, liderul rezistenţei armate anticomuniste din Munţii Făgăraşului devenise cel mai căutat om din România. Timp de 7 ani, între 1948 şi 1955, el a acţionat în cadrul grupului de partizani al cărui lider a devenit. După destructurarea acestuia de către Securitate, Gavrilă şi-a petrecut alţi 22 de ani, din 1955 până în 1976, ascuns în casa văduvei camaradului său ucis în închisoare, Petru Săbăduş, la Galtiu, în judeţul Alna. Ion Gavrilă Ogoranu avea două condamnări la moarte în contumacie. Pe capul său se pusese un preţ uriaş, iar conducerea Securităţii considera capturarea sa o miză de prim interes. “Începând din ziua de astăzi, urmărirea lui Gavrilă constituie cea mai serioasă problemă a muncii noastre. Gavrilă este nu numai un fugar, ci este şi un conducător legionar, în jurul lui se creează un mit, şi acesta este un om tare. Trebuie să se muncească serios pentru prinderea lui”, afirma colonelul de Securitate Pavel Aranici în 1960. Dosarul său de urmărire conţine peste 11.000 de file, cuprinzând un şir continuu de acţiuni operative desfăşurate pe tot cuprinsul ţării şi peste hotare, în rândurile exilului, cu un singur scop: prinderea lui Ion Gavrilă. Sute de oameni care în decursul existenţei lor şi-au intersectat destinele cu cel al luptătorului făgărăşean, familie, rude, prieteni, colegi de şcoală, liceu sau facultate, camarazi din …

Citeste tot articolul

DOLIU URIAS in presa romaneasca. A MURIT UN CUNOSCUT JURNALIST

Un anunț trist a fost făcut de Daniel Uncu. Acesta a anunțat că a murit ziaristul Mihai Creangă, cel care a făcut parte din grupul de disidenți ”Acțiunea R”. Aceștia au editat un ziar clandestin în perioada comunistă, fiind cu toții arestați și condamnați la închisoare. Cei arestați au fost eliberați în decembrie 1989, atunci când revoluționarii români au doborât dictatura ceaușistă. Mihai Creangă – care a condus ziarul ”România Liberă – a încetat din viață chiar în ziua de Crăciun. Avea 77 de ani. ”A murit ziaristul Mihai Creangă. În zi Sfântă, de Crăciun, a urcat la cele veșnice. Dumnezeu să il odihnească ! Mihai Creangă este cel care alături de tatăl meu, ziaristul Anton Uncu, de ziaristul Petre Mihai Bacanu, de Ștefan Niculescu Maier și de tipograful Alexandru Chivoiu a făcut parte dintr-un grup de disidenți grupul „Acțiunea R” (Acțiunea România) care prin puterea condeiului și a unui ziar clandestin s-a opus dictaturii comuniste și ceaușiste. Au fost toți arestați și condamnați la închisoare, decembrie 1989 fiind momentul eliberării acestora. Dintre toți, doar Ștefan Niculescu Maier și Petre Mihai Bacanu mai sunt în viață!”, a anunțat Daniel Uncu. ”Nicio clipă nu mi-am mai văzut colegii” Mihai Creangă a povestit calvarul prin care a trecut după ce a fost arestat. 93 de zile de detenție și apoi domiciliu forțat la Târgu-Jiu, scăpând de acest chin doar după 22 decembrie 1989. ”Am stat în arestul Securităţii – Direcţia a 6-a cercetări penale – 93 de zile şi a urmat un domiciliu obligatoriu la Târgu Jiu, din care am scăpat după 22 decembrie 1989. Aici (n.red. – la Sighet) sunt oameni care au stat ani grei în puşcărie şi în condiţii infinit mai dure decât cele în care am stat noi. Aş zice că, prin comparaţie, detenţia noastră a fost ca …

Citeste tot articolul

Securitatea era mic copil pe lângă noua POLITIE POLITICA instrumentată de SRI

Scrisoare deschisă către cei 66% Am părăsit România în 1987, am fost declarat „trădător de țara”, da’ am scăpat de comuniști și de securiști, nu mai era loc de întors, dacă mă întorceam ajungeam în pușcarie! (Pentru cei „plecați de-acasă la muncă”, nu în exil politic: De-aia vă spun eu că voi nu sînteți „diaspora”, ci migranți economici!) A venit „Revoluția” și puteam să mă întorc liniștit în țara, fără să-mi fie frică de pușcărie! Trecem peste episodul cu reproșurile „N-ai fost cu noi la Revoluție!”, atunci toți erau revoluționari. Cînd le-am spus c-a fost lovitură de stat s-au supărat, acum toată lumea știe c-a fost lovitură de stat. După cei 32 de ani de când am plecat, aș putea să spun că-s mai deștept cu 32 de ani ca mulți, da’ n-o spun, că-s modest. Da’ nu asta voiam să vă spun, voiam să vă spun cum era atunci, imediat după eveniment… Milițienii deveniți polițiștii îți vorbeau politicos de la trei metri distanță, stăteau un pic aplecați în față, cu mîinile la spate și-ți evitau privirea. De securiști nu vă mai zic, că dispăruseră total, sînt sigur că mulți au fugit de prin orașele în care lucrau și unde puteau fi recunoscuți! Știți de ce? Pentru că le era frică de mînia oamenilor. Da, vestiții securiști de frică cărora tremura toată lumea atunci se cufureau pe ei de frica. Voi înțelegeți ce vă spun eu aici? De ce vă spun eu asta? Păi, acum securitatea e mai a dracu’ de zece ori ca atunci și asta se întîmpla doar din cauza poporului! Da, pentru că poporului de viteji îi țîțîie curu’ cînd aude de SRI! Băi, voi ați văzut vreodată cum se comportă o gospodină cînd vede un șoricel? Exact așa sînt securiștii ăștia, ăștia-s soricelu’ , băi! Cum …

Citeste tot articolul

Istoricul Marius Oprea: „SRI si Politia Romana, institutii complice la crimele tortionarilor comunisti!”

Dacă ar fi să înceapă un Nürnberg al comunismului în România, el ar avea cele mai mari șanse de reușită prin finalizarea anchetei în dosarul reprimării revoltei de la Brașov. Cine să-l instrumenteze, însă?”, se intreabă istoricul Marius Oprea. Subliniind că „în România comunismul nu a dispărut, ci s-a privatizat, Marius Oprea spune că ce s-a petrecut cu protagoniștii reprimării manifestanților de la 15 noiembrie 1987 poate reprezenta un studiu de caz revelator. Istoricul subliniază că promisiunile lui Eduard Helvig, șeful SRI, privind predarea integrală a dosarului ”15 noiembrie 1987” către CNSAS, făcute în urmă cu doi ani, cînd se aniversau 30 de ani de la revoltă, au rămas promisiuni, iar ancheta Parchetului Militar cu privire la represiune bate pasul pe loc. O explicație oferită de Marius Oprea ar fi aceea că mulți dintre anchetatorii penali ai Securității au ajuns să lucreze în SRI, în ciuda interdicției prevăzute de legea privind oganizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații. Brasov, 1987! Publicăm comentariul semnat de istoricul Marius Oprea: „La o zi după comemorarea manifestației anticomuniste de la Brașov din 15 noiembrie 1987, am fost sunat de Ionuț Gherasim, președintele Fundației Coposu, semnatară, alături de Academia Civică a apelului privind constituirea unui Tribunal penal internațional pentru condamnarea comunismului. Mi-a spus că a fost contactat de profesorul Renato Cristin de la Universitatea din Udine, care a citit articolul meu precedent ”Testamentul lui Bukovski: Un Nürnberg al comunismului, sau o nouă iluzie?” și că are de făcut o precizare necesară: atît ceea ce a transmis el, alături de dr. Dario Fertilo către Parlamentul italian, cît și apelul citit de Stephane Courtois la Madrid sînt unul și același demers, lansat în mai multe capitale europene, cît și în Statele Unite, pentru sensiblilizarea politicienilor și a opiniei publice, în vederea ajungerii la rezultate concrete, pentru o …

Citeste tot articolul

Securitatea este din nou a khazarilor, ca pe vremea lui Stalin: Agentul acoperit Iosif Buble, din neamul hellvigilor și nicolschilor (grünbergilor)

Scandalul crește – jurnalist cunoscut, șeful unei agenții notorii, „s-a deconspirat” „Bine măcar că noua securitate nu e inteligentă – l-a deconspirat pe Iosif Buble, îl și văd cum se leagă cu lanțuri de protocoale alături de Coldea, Kovesi și restul găștii.” BUCUREȘTI, 20 mart — Sputnik, Dragoș Dumitriu. „Că-i plină presa de securiști „acoperiți” știam. Ei sunt în tot și toate! Surprinzătoare e doar prostia acestora… Clar, ordinul pe unitate se execută, nu se discută: înfierezi pe cine trebuie, te revolți de ce ți se spune, aperi tot ce ți se indică cu prețul „onoarei” (?!?) sau chiar a soldei… dar nu riscând să „decapezi” și ultima spoială de credibilitate!” Comentariul aparține cunoscutului avocat Dan M.V. Chitic și se referă la o luare de poziție surprinzătoare a jurnalistului Iosif Buble, fondator al cunoscutei agenții „Știri pe Surse”. Iată ce a scris Iosif Buble, provocând mai multe reacții: „Disperarea cu care se vorbește de către infractori despre Protocoalele SRI cu parchetele mă face să cred că ele au fost benefice. NU cred că ar trebui declasificate pentru a pune în pericol securitatea națională doar pentru că așa își doresc niște condamnați/inculpați/penali. #casafiebine.” Reacția surprinde și pentru că „Știri pe surse” a fost intens promovată de trustul Intact, iar Buble este o prezență constantă în emisiunile lui Radu Tudor și chiar la Mihai Gâdea. De altfel, Buble a devenit cunoscut ca reporter la Parlament al Antenei 3. Acum, Iosif Buble preia exact limbajul folosit de Klaus Iohannis, Laura Kovesi și presa favorabilă „Sistemului”. Mai mult, Buble revine cu o nouă notă, aruncând gaz pe foc! „dovada că ce am spus mai jos e perfect adevărat”, scrie Buble, referindu-se la subiectul „Adrian Năstase, reacție FURTUNOASĂ la ‘lista neagră’ a Comisiei Europene — atac DUR la Traian Băsescu: Avea complici la Bruxelles”. Dacă …

Citeste tot articolul

Iohannis, colaborator al Securității?

O să pun o întrebare abruptă: a fost (și încă mai este) Iohannis colaborator al Securității? Vă propun câteva elemente la care ar trebui să vă gândiți: Atragerea colaboratorilor din rândul minorităților era o prioritate pentru Securitate pentru a se putea contracara cu ușurință criticile etinicilor care părăsiseră România; Este interesant de remarcat și „business-ul” socrului lui Iohannis de dinainte de „revoluție”, acela de cojocar. Un domeniu la care sistemul „închidea ochii”, dar care era cunoscut prin prisma veniturilor extrem de mari pe care le genera; După evenimentele din decembrie 1989, Iohannis s-a ocupat de adopții internaționale. Cine mai avea privilegiul acesta? Vi-l spun pe unul demascat în urmă cu câțiva ani: Cristian Burci. Și mulți, foarte mulți alții din aceeași tagmă; F.D.G.R. e o altă trebușoară unde Iohannis s-a cocoțat direct în vârf. Cam cine se cocoța așa sus? Primăria Sibiu este, de asemenea, o socoteală destul de neclară. Cum de reușește un profesoraș venit de nicăieri să fie ales? Mai mult, nefiind susținut de niciun partid, Iohannis nu a avut niciodată probleme de acces la fonduri. Dacă vi se pare puțin lucru, întrebați un primar al cărui partid nu se află la putere cum face el rost de bani. Numai în pielea lui să nu fii. Ilegalitățile făcute pe timpul mandatului său, mafia pe care-a instalat-o în Sibiu și constatarea că absolut toți consilierii, indiferent de culoarea politică, se raliau „programului” lui Iohannis sunt elemente extrem de dubioase. Cum de n-a investigat nimeni gravele ilegalități și, mai ales, cum de i se închideau pe bandă dosarele penale? Cine-l proteja și care-i legătura dintre el și Lazăr? Oare Lazăr primea ordinele de clasare direct de la U.M. sau într-adevăr Iohannis era un om serios? Însă, în cazul ultimei variante, cum se face că abia acum s-a aflat de problemele …

Citeste tot articolul

Ludovic Orban, fiu de securist dat afară din Securitate și condamnat pentru furt

LUDOVIC ORBAN, UN LIBERAL PUR SÂNGE…..DE SECURIST! Ludovic Orban reprezintă un caz tipic, o slugă clasică a sistemului ticăloşit menţinut pe linia de plutire a clasei politice exclusiv datorită caracterului său infect, care l-a recomandat pentru cariera politică. Orban a debutat public, recomandându-se, cu ani în urmă, pe site-ul oficial al PNL-ului drept cel mai dur critic al partidului lui Ion Iliescu cel care va „împiedica orice încercare de compromis cu acesta”, cel care „va descuraja bârfa, sforăriile, intriga, calomnia, linguşeala, lenea şi veleitarismul”. Orban este însă chiar campionul tuturor acestor însuşiri. Cât despre compromisul cu PSD, atât a luptat cu PSD-ul încât a devenit ministru mulţumită PSD (şi desigur datorită proptelei Patriciu, patronul său în sens deplin). Instalat de Patriciu drept şef al ofensivei anti-Băsescu după scandalul bileţelelor privind Dosarul Rompetrol, Ludovic Orban a făcut eforturi disperate pentru a se remarca, prin obscenitate şi trivialitate deşănţată, în ochii adevăratului şef al PNL. Ludovic Orban şi-a dovedit cu prisosinţă fidelitatea în perioada izbucnirii scandalului ROMPETROL când a sărit să-şi apere patronul din calitatea de preşedinte al PNL Bucureşti afirmând că „după cazul Dinu Patriciu nici un cetăţean al României nu se poate simţi în siguranţă” – jignind astfel toţi cetăţenii României care n-au nici un motiv să fie puşi în aceeaşi oală cu jefuitorii economiei naţionale. Liberal pur sânge…de securist În acelaşi material postat pe site-ul PNL, Ludovic Orban se mai autocaracterizează drept un „liberal pur-sânge, produs veritabil al mişcării liberale”. Tot aici el mai spune „sunt un adversar al tuturor partidelor desprinse din PCR indiferent că s-au numit FSN, PDSN, PDSR, PRM, pentru că toate au fost urmaşe ale PCR”. O confesiune de credinţă care îl închipuie pe Orban drept o întruchipare a liberalismului şi un duşman ireductibil al grupării Iliescu. Sângele invocat de ipocritul Orban ascunde însă o …

Citeste tot articolul

BOMBA anului vine de la DNA! Secret TERIBIL! Colaborator al Securității, activ în sistem. Ce nume conspirativ a avut

Mihaela Drexler, procuror la DNA, a fost declarată oficial colaboratoare a Securității la data de 9 iulie 2010. Deși totul a fost realizat printr-o sentință civilă, aceasta încă activează în sistem. În magistratură continuă să activeze procurori și judecători care au fost colaboratori ai fostei Securități. Este vorba despre procuroarea DNA Mihaela Drexler, care a fost recrutată cu nume conspirativ „Oana”. Procuroarea Drexler a fost declarată oficial colaboratoare a Securității prin sentința civilă nr. 3178 din 9 iulie 2010, pronunțată de judecătorul Constantin Daniel Radu de la Curtea de Apel București în dosarul 26600/3/2008, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 4837/16.11.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. „Activitatea procuroarei DNA Mihaela Drexler ca si colaboratoare a Securitatii, reconstituita pe baza documentelor existente la CNSAS, este prezentata in sentinta Curtii de Apel Bucuresti, pe care Lumea Justitiei o publica integral la finalul articolului. Astfel, actuala procuroare Mihalea Drexler a fost racolata de Securitate in anul 1989, misiunea ei fiind aceea de a da informatii despre farmacistele de la un oficiu din Constanta”, scrie Luju. „Drexler (nume anterior Barbulescu) Mihaela Viorica a fost recrutata in calitate de colaborator, la data de 18.02.1989, de catre Serviciul 14 din cadrul Inspectoratului Judetean Constanta, deoarece: in cadrul Oficiului Farmaceutic Constanta, avem cuprinse in baza de lucru si in atentie mai multe persoane, semnalate cu relatii neoficiale cu cetatenii straini, cu manifestari ostile si intentii de stabilire ilegala in strainatate. Intrucat posibilitatile informative prezente de care dispunem pe langa aceste elemente sunt insuficiente, se impune recrutarea a noi surse care sa fie angrenate cu sarcini in aceste directii. In acest sens au fost punctate si verificate mai multe persoane, in urma studiului facut ajungand la concluzia ca numita Drexler Mihaela corespunde scopului propus. In relatarile sale despre unele aspecte negative aparute la nivelul institutiei sau despre …

Citeste tot articolul

Dacian Cioloș a făcut parte din trupele de Securitate! Tatăl a fost ofițer de Miliție, iar unchiul a lucrat la Contrasabotaj

Dacian Cioloș a făcut armata la trupele de Securitate. Băiatul unui ofițer de Miliție de pe vremea lui Ceaușescu, nepotul lui Virgil Ardeleanu, care în 1974 termina Școala de Ofițeri de Miliție, Dacian Cioloș este somat să prezinte livretul militar. Trecutul fostului prim-ministru nu-i dă pace. După ce a fost hărțuit pe tema relației cu Virgil Ardeleanu, fostul șef al DGIPI, acum un nou val de atacuri vine să scormonească în trecutul său. „Dacian Cioloș a fost fiul unui ofițer de Miliție. A intrat la Facultatea de Agronomie în Cluj. Din informațiile mele , să iasă și să prezinte livretul militar nu vorbe, la Brigada de Securitate Cluj, adică la trupele se Securitate. Pentru a nu intra în contact cu diplomați și jurnaliști străini casa doamnei Doina Cornea a fost pusă sub supraveghere. Securitatea a făcut atunci un plan de măsuri pentru izolarea ei. Dacian Cioloș a fost sprijinit de tatăl său să facă Armata la trupele de Securitate, unde era mâncarea mai bună, Și-a ajutat și fiica (n.red- sora lui Dacian Cioloș lucrează la serviciul de informații al MI). Domnul trebuie să lămurească legătura sa cu Securitatea și să prezinte livretul militar”, a afirmat la B1 TV istoricul Florian Bichir. „În CV-lui dumnealui e o perioadă lipsă 1987-1994. Este trecută doar facultatea de horticultură. Dacă nu era ceva de ascuns probabil că ar fi trecut. Domnul Cioloș este dator să lămurească această perioadă din viața sa”, a spus Rizea Tudorache. „Dacian Cioloș a fost în calitate de militar în termen la trupele de securitate unul din paznicii Doina Cornea la Cluj, inclusiv în perioada în care aceasta a fost în arest la domiciliu”, a declarat duminică în emisiunea Controverse realizată la B1 de TV de Andrei Bădin la B1 TV un fost ofițer SPP, Rizea Tudorache, secretar general adjunct …

Citeste tot articolul

Augustin Lazăr a trecut prin Școala Securității de la Bran? Răspunsul stă în mapa profesională a Procurorului General

Augustin Lazăr ar putea fi unul din absolvenții Școlii de Securitate de la Băneasa. Sau cel puțin așa rezultă dintr-un articol semnat de Ondine Gherguț în 2008, pe vremea când „vâna˝ colaboratorii fostei Securități din magistratură. Nimeni nu ajungea sef în Procuratura dacă nu era colaborator al Securității, susținea în 2008. Cazul Procurorului General Augustin Lazăr poate căpăta o nouă turnură. Răspunsul privind legăturile sale cu Securitatea stau în mapa sa profesională. Astăzi vă prezentăm o parte din dezvăluirile care au fost făcute despre Școala de la Bran a Departamentului Securității Statului, înființată în anii 70 pentru „școlirea˝ cadrelor. După cum știți Augustin Lazăr este acuzat că s-a opus eliberării condiționate a unui dizident anticomunist pe vremea când conducea Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud. Într-un articol publicat în anul 2008, de cotidianul România Liberă, sub semnătura actualei activistei pro-DNA Ondine Gherguț este devoalată metoda de promovare în procuratură pe vremea comunismului: „Numele tuturor magistraților care au terminat școlile Securității pot fi găsite în arhivele acestor școli, aflate și astăzi sub controlul SRI. De asemenea, aceste amănunte au fost inserate și în dosarele profesionale ale magistraților, pastrate până în urmă cu o luna de către Parchetul General, iar acum, de Consiliul Superior al Magistrațurii. Președintele Traian Basescu a afirmat de curând că 25% dintre magistrați sunt fosti colaboratori ai Securității. CSM și Asociatia Magistraților au criticat dur afirmatiile lui Basescu.(…) Călăii, promovati după 1989 Pregatirea de la Bran era atât de conspirată încât membrii aceleiasi grupe de pregatire nu se cunosteau intre ei și le era interzis sa lege prietenii. Principalele metode de tortura predate au fost cele practicate de celebrul colonel tortionar Tudor Stănică, cunoscut până acum doar că a condus ancheta în cazul disidentului Gheorghe Ursu, ucis în bătăi în arestul preventiv. (…) Fragment din …

Citeste tot articolul

Ororile comise de Ministerul de Interne din Romania, sistem politienesc care a trimis la moarte sute de mii de romani – Hidrocentrala de la Vidraru: batuti pana la moarte!

Viata pe şantiere nu a fost niciodată uşoară, iar Vidraru şi Transfăgăraşan nu a făcut excepţie. Civili şi militari lucrau în condiţii de muncă precare şi dormeau în barăci friguroase pline de igrasie, cu grup sanitar la comun. Muncitorii care aveau nevoie de îngrijiri medicale erau duşi la cel mai apropiat dispensar cu basculanta. Aceeaşi soarta o aveau şi cei accidentaţi la locul de muncă, fericiţi însă că au scăpat cu viaţă. Zeci de poliţişti asigurau liniştea în coloniile muncitoreşti, însă stăpâna absolută era Securitatea. Câţiva securişti aveau birouri permanente în cadrul şantierului şi se ocupau de supravegherea tuturor muncitorilor. Nu exista nici o vizită importantă a vreunui lider comunist sau şedinţă la care acesta să participe alături de oamenii muncii, fără ca muncitorii să nu fie foarte bine verificaţi Transfăgărăşanul – “drumul spre cer” Transfăgăraşanul a fost construit în perioada martie 1970 – septembrie 1974 de tinerii îmbrăcaţi obligatoriu în haina militara la 18 ani, de constructorii civili şi militari, de ţărani şi intelectuali, de toţi cei care, într-un fel sau altul, au fost obligaţi să ajungă acolo. Ideea a fost a lui Nicolae Ceauşescu ce a vrut să asigure un drum strategic peste munţi, folosit îndeosebi de militari. Până la construcţia acestuia, Munţii Făgăraşi, în acea zonă, nu puteau fi trecuţi, nici măcar folosind calul. Drumul construit ajunge în apropierea tunelului de lîngă Lacul Bâlea, la altitudinea de 2042 m şi trece peste 830 podeţe, 27 viaducte. Pentru construcţia lui, a fost necesar să fie dislocate trei milioane de tone de rocă;pentru aceasta s-au folosit 6520 tone de dinamită, din care 20 de tone numai la tunelul Capra – Bâlea. Unul din tronsoanele cele mai dificile ale Transfăgărăşanului este cuprins între Lacul Bâlea şi Bâlea Cascadă pe o lungime de 13 km. Drumul s-a realizat cu eforturi materiale …

Citeste tot articolul

UN SECURIST NENOROCIT: Legături cu Regimul Ceaușescu. Augustin Lazăr a persecutat un cunoscut deținut politic. Detaliile explozive au declanșat o anchetă de proporții

Șeful Comisiei de liberări condiționate a Penitenciarului Aiud din anii 1980, Augustin Lazăr, a refuzat de două ori eliberarea din penitenciar a dizidentului anticomunist Iulius Filip, motivând că acesta a continuat acțiunile subversive împotriva regimului Ceaușescu, potrivit luju.ro Șeful Comisiei de liberări condiționate a Penitenciarului Aiud din anii 1980, Augustin Lazăr, a refuzat de două ori eliberarea din penitenciar a dizidentului anticomunist Iulius Filip, motivând că acesta a continuat acțiunile subversive împotriva regimului Ceaușescu, potrivit luju.ro Coincidența acestui caz constă în numele procurorului de caz, identic cu cel al actualului procuror general Augustin Lazăr. Dar coincidențele nu se opresc aici. Cazul se petrece la Penitenciarul Aiud din județul Alba, același județ din care provine și procurorul general al României. „Sa fie procurorul Augustin Lazar care l-a tinut in puscarie pe dizidentul Iulius Filip acelasi cu actualul Procuror General al Romaniei Augustin Lazar? Nu stim. Tocmai de accea, Lumea Justitiei a trimis o solicitare oficiala catre Parchetul General prin care i-am cerut lui Augustin Lazar sa isi exprime un punct de vedere cu privire la implicarea sa in acest caz, astfel incat sa publicam si pozitia acestuia. Desi am indicat o ora pana la care pozitia Procurorului General sa ne fie transmisa, pentru a putea fi inclusa in articol, din pacate, pana la momentul publicarii materialului, nu am primit niciun raspuns din partea PICCJ. Vom prezenta punctul de vedere al lui Lazar in momentul in care acesta ni-l va trimite.”, scriu jurnaliștii de la luju.ro. Iulius Filip a fost anchetat și arestat în mai multe rânduri după ce în anii 1980 i-a trimis un pamflet lui Nicolae Ceaușescu și și-a exprimat sprijinul pentru mișcarea anticomunistă poloneză „Solidaritatea”. El a fost închis în repetate rânduri în beciurile Securității, la Penitenciarul Rahova și internat la secția boli mintale a spitalului închisorii Jilava. A …

Citeste tot articolul

Cine este personajul MISTERIOS din DOSARUL de SECURITATE al lui Petre ȚUȚEA şi alte multe enigme dezvăluite de Evenimentul Zilei

A apărut numărul 13 al revistei Evenimentul Istoric. Cele 124 de pagini acoperă o paletă largă de subiecte, cele mai multe fiind bazate pe documente inedite consultate și publicate de colaboratorii revistei. Jurnalul generalului Iulian Vlad este un astfel de subiect, luna aceasta fiind tipărite în premieră scrisorile trimise de fostul șef al Securității din închisoare. Dezvăluirile din însemnările zilnice făcute de generalul Vlad scot la iveală un personaj necunoscut până acum publicului larg, dar și întâmplări și evenimente de importanță istorică. O altă temă, dictată oarecum și de faptul că mereu România va comemora în martie catastrofa naturală din 4 martie 1977, este cea a mitului ”celui mai iubit fiu al poporului”, construit în jurul lui Nicolae Ceaușescu. Cât a fost realitate, cât a fost calcul politic și cum vedeau presa și agențiile de spionaj străine rolul jucat de Ceaușescu imediat după tragedia de acum 42 de ani, toate lucrurile par altfel când sunt puse alături documente declasificate și presa uitată a vremii. Un alt dosar din care publicăm un capitol important este cel al urmării lui Petre Țuțea. Dosarul de la Securitate al celui supranumit „Socrate al Bucureștilor” arată cât de ușor ajungeai în atenția Direcției Securității Statului și ce desfășurare de forțe se producea de fiecare dată când fostul discipol al lui Nae Ionescu ieșea din casă. Securiști zeloși notau cu precizie ora ieșirii din casă, străzile pe care Țuțea mergea sau se plimba, autobuzele sau troleibuzele folosite, ba chiar și amănunte privitoare la comportamentul acestuia în mijloacele de transport în comun. Un simplu fragment din amplul dosar arată cât de ușor putea intra cineva în atenția filajului. Iată, însă, câteva fragmente dintr-o notă de filaj: „NOTA- privind filajul ob. „ȚONE” (Petre Țuțea – n. red.) efectuat în ziua de 23.X.1972 de la ora 7,00 la ora …

Citeste tot articolul

DOLIU in lumea tortionarilor! A MURIT într-o mizerie cruntă. În anii 70 bătea ”duşmanii de clasă” la îndemnul Securităţii

Fostul boxer Horst Adolf Stumpf a murit la începutul acestei luni, într-un container mizer, în care şi-a dus ultimii ani de existenţă. Avea 74 de ani. A fost campion naţional şi medaliat cu bronz la Campionatele Europene la box, dar a ajuns cunoscut prin ”faptele sale de vitejie” din afara ringului. Horst Adolf Stumpf a fost un boxer puternic, aspru, un semigreu nativ cu aspect de brută. Calităţile pugilistice şi caracterul l-au adus în atenţia Securităţii, care prin anii 70 l-a folosit pentru a-i intimida şi chiar să-i stâlcească în bătaie pe ”duşmanii de clasă”. Unul dintre ei a fost scriitorul Paul Goma, care a povestit în ”Culorile Curcubeului” şi ”Infarct” întâlnirea cu fosul boxer. ”Un bărbat înalt, îmbrăcat într-o scurtă de miel. Trăsnea a băutură” – ”Primise ordin să ne chinuiască. Am luat ciocanul din antreu ca să-l lovesc. I-am ars un pumn din toate puterile în stomac. Nici nu s-a clintit” – „Stumpf trăsese pe dinăuntru de clanţă, fără să apese. O bucată de jumătate de metru din toc se rupsese ca un chibrit”. Fostul subofiţer de la Steaua nu şi-a negat niciodată trecutul. Nici măcar nu a etalat false mustrări de conştienţă. ”Nu ştiam cine este (nr – Paul Goma). Mă cinstea Miliţia, mă luau şi mă lăsau în faţa blocului. Intram în casă, făceam iureş şi la revedere. M-am întâlnit cu el peste ani şi i-am zis că n-aveam ce să fac. Ştia foarte bine că are securişti împrejurul blocului”, a declarat Stumpf conform unui articol apărut pe merg.in. Horst Stumpf a avut o lungă prietenie cu alcoolul, ceea ce i-a adus numai necazuri. Şi înainte, şi după 1989. „Până în 2001 am stat în Drumul Taberei. După, m-am întors în Popeşti-Leordeni, de unde m-a izgonit nevasta. Pensia 365 de lei, un rahat. Îţi vine, mă, …

Citeste tot articolul

STRICT SECRET: În 22 noiembrie 1968, ora 4 dimineața, se pregătea invazia URSS asupra României. Ce a făcut Ceaușescu!?

Cei care acum au cel putin 55-60 de ani isi pot aminti ca in 1968, in noiembrie, noaptea, treceau prin Bucuresti spre granita de est a Romaniei, trupe, tancuri si alte utilaje de tehnica militara. Lumea era speriata, nu se stia prea mare lucru, erau banuieli…logice. Comasarea intregii armate romane la granita de est insemna doar pregatirea de ceva neplacut: un razboi, o invazie a sovieticilor. Mai toti fusesera speriati de gestul lui Ceausescu de a se opune URSS-ului in problema invadarii Cehoslovaciei. Se temeau de represalii dure. Serviciile noastre cunosteau si data precisa: 22 noiembrie, ora 4 dimineata. Despre ce e vorba mai exact? In august 1968 rusii au lansat operatiunea „Dunarea”, mai exact invadarea Cehoslovaciei. Este bine-cunoscuta interventia lui Ceausescu de la vremea respectiva, discursul lui din 21 August – aplaudat de occident pentru tupeul nesabuit. Interesante sunt cateva rapoarte informative ale CIA-ului facute public (relativ) recent (2001), privind posibila invadare a Romaniei de catre rusi 3 luni mai tarziu, in ziua de 22 Noiembrie 1968. Agentii operativi raportau (din fericire) doar zvonuri privind o invazie de aproximativ 150.00 de militari. Unul din comentariile raportului spune: „Sovieticii probabil isi permit sa joace un joc al asteptarii cu romanii ca sa vada daca acestia au tras vreo invatatura din invadarea Cehoslovaciei…si daca or sa fie vizibil cooperanti in afacerile Pactului de la Varsovia.” Unul din putinele lucruri pe care le-a putut face Ceausescu la vremea respectiva, pentru a contracara invazia, a fost sa infiinteze Garzile Patriotice – cu bastile alea urate. Rusii nu ne-au mai atacat, drept care garzile au plecat la strans cartofi. Odată cu instalarea la putere a lui Nicolae Ceauşescu, politica de autonomie a Securităţii româneşti faţă de serviciile secrete sovietice a început să se manifeste din plin. În primăvara anului 1965 au fost „demascaţi“ câţiva …

Citeste tot articolul

”Tarzan din Carpați”, omul care s-a ascuns de comuniști timp de 33 de ani

Una dintre cele mai spectaculoase povești din istoria rezistenței armate opuse de români comunismului este cea a lui Grigore Sandu , supranumit „Tarzan din Carpați“. Povestea lui a fost spusă, pentru prima dată, de Ion Rațiu, în 1990, în ziarul său care apărea la Londra: Românul liber/Free Romanian. Grigore Sandu a fost membru al organizației Sumanele Negre. Grupul lui a avut o existență scurtă, până în decembrie 1949, când securiștii au reușit să îi prindă pe cei mai mulți dintre membrii acestei grupări. Grigore Sandu a scăpat, însă, deoarece el avea și o experiență mai bogată în lupta de gherilă. Când a fugit în munți, avea asupra sa inclusiv arme și muniție. A fost numit „Tarzan din Carpați“ datorită unor tehnici speciale care i-au asigurat supraviețuirea în clandestinitate timp de 33 de ani. Grigore Sandu a reușit să îi evite pe securiștii trimiși pe urmele sale pentru a-l aresta prin faptul că, de când cădea zăpada și până primăvara, el se refugia între crengile copacilor și se deplasa din cracă în cracă. Astfel, el evita să lase urme pe zăpadă. Povestea lui Grigore Sandu a fost publicată prima dată, în limba engleză, în ediția din luna ianuarie 1990 a ziarului „Românul Liber“, care era vocea Uniunii Mon­diale a Românilor Liberi. Articolul este bazat pe o scrisoare a fostului securist care îl achetase pe Grigore Sandu, după ce s-a predat, securist care după 1989 a plecat în Germania. Grigore Sandu avea, în 1990, 84 de ani și locuia în Podul Coşna din judeţul Suceava. Potrivit securistului care l-a anchetat, bărbatul a trăit ascuns, timp de 33 de ani, în Făgăraş, Munţii Apuseni şi în Ceahlău. Muntele a fost casa lui, care îi asigura şi hrana. A locuit în peşteri şi în gropi săpate în pământ. Nu şi-a permis să contruiască un …

Citeste tot articolul

Ion Cristoiu: “Mecanismul prin care DNA a devenit noua Securitate stalinistă”

Venit la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a obține anularea suspendării din magistratură, decisă de CSM (măsură revoltător de bîndă, un fel de bătaie de palmă pe obrazul unui criminal în serie, drept sancțiune pentru inimaginabilele abuzuri în serviciu), Mircea Negulescu, rămas în istoria personajelor sinistre din istoria României sub porecla pe veci de Portocală, s-a plîns că, după dezvăluirile din presă, împărtășește condiția unui paria al societății. Imediat, din diferite părți ale scenei publice s-au ridicat voci menite a reaminti imaginea pe care însuși Portocală s-a dat de ceasul morții să și-o cultive față de cei ajunși la cheremul lui, o imagine tipică pentru procurorii DNA. Ei sînt cei mai puternici oameni din România. Ei pot distruge destine profesionale, familii, vieți, că așa vor mușchii lor, dintr-o simplă hachiță, între un scobit în dinți și bătutul ibovnicei pe fund. Libertatea unui om, pentru a cărei dobîndire continentală a fost prăbușit Comunismul, depinde de stare burții lor. O diaree poate duce la o încătușare. O poftă hulpavă, de obsedat sexual, poate duce la clasarea unui dosar. Ei fac ce vor, fără să dea socoteală nimănui, nici măcar lui Dumnezeu. Pentru că – vorba proastă a Codruței Kovesi – Noi sîntem DNA și ne doare-n cot de toți și de toate! Cum s-a ajuns aici? Prin același mecanism care a dat naștere în anii stalinismului românesc abuzurilor și crimelor Securității. Contrar propagandei neobolșevice a anticomunismului dogmatic, multe dintre crimele și abuzurile comise în anii stalinismului au fost produsul direct al Securiștilor, al milițienilor, al procurorilor, al activiștilor și nu al organele superioare de partid și de stat. Așa cu se vede și din romanul lui Marin Preda Cel mai iubit dintre pămînteni, victimele terorii erau deseori oameni simpli, apolitici, de treabă chiar cu Regimul, dar pe care pusese ochii …

Citeste tot articolul

DECLARATII SOC DE ULTIMA ORA! Oreste Teodorescu la RealitateaTV: Mircea Badea este fiu de informator al Securității

Oreste Teodorescu la RealitateaTV: Mircea Badea este fiu de informator al Securității. Fostul prieten al lui Mircea Badea a spus marți seară la, în direct, la Realitatea TV, în emisiunea lui Rareș Bogdan, că maimuțoiul de la Antena 3 este fiul de informator al Securității. Informația a venit pe fondul discuției despre discursul delirant de la acel moment, în platoul Antena 3, al lui Badea împotriva luptătorilor anti-comuniști, în susținerea celor afirmate de Șerban Nicolae luni, în Parlament. „E normal ca Badea să vorbească așa, să se manifeste așa, el este fiul unor informatori ai Securității. Îi rog pe foștii angajați de la teatru să iasă public să spună ce au îndurat”, a spus Oreste Teodorescu. Din câte se știe, singurul membru al familiei Badea care a lucrat la teatru este mama acestuia. „Simplu de tot. A venit mama lui, cu care eram prieten, era ceva secretar literar la Teatrul Mic, și mi-a zis: Mihai, băiatu’ meu a terminat facultatea și nu are serviciu. I-am zis, adu-l, bre, încoace.”, a declarat în 2012 Mihai Tatulici pentru paginademedia.ro povestind cum și-a început Mircea Badea cariera în televiziune.

Citeste tot articolul

MASONUL care s-a tras de sireturi cu toti LIERII puterii de dupa ’90 – FANTOMA din umbra lui Iliescu, Roman și Voican-Voiculescu

S-a născut evreu, s-a botezat catolic și cununat ortodox, sfârșind prin a fi agnostic. După ce a făcut afaceri zeci de ani cu comuniștii, a mai făcut baniși cu puterea de după ’90. Un descurcăreț. La 74 de aniconduce o limuzină și are nevastă de 38 de ani. Un personaj pitoresc, cu o poveste de viață fascinantă. În fauna politică de după Revoluție au apărut, pe lângă oportuniștii autohtoni, și tot felul de expați români care au adulmecat mirosul banilor făcuți ușor. Astfel, pe lângă personalități excepționale ale diasporei românești, ca Ion Rațiu sau Radu Câmpeanu, ne-am trezit pe cap și cu specimene precum Brătianu-Cartof. Un exemplu exotic este și un cetățean francez, născut în România, care a continuat să facă afaceri cu comuniștii și după emigrarea sa. Proaspăt repatriat, omul s-a infiltrat rapid în cercurile noii puteri și a făcut ceea ce se pricepea cel mai bine: bani. Unde mai pui că era și mason, chit că unul cu tinichele. A fost implicat și în câteva scandaluri, dar fără conotații penale. Pe cartea sa de vizită, în al cărei colț este tipărit un însemn masonic, scrie sub numele său: „Former Ambassador”. Verificând la MAE am aflat că România nu l-a avut niciodată reprezentant diplomatic. Într-un final, a recunoscut că, de fapt, a fost, pentru o scurtă perioadă, un fel de reprezentant onorific al Franței în bantustanul Kwandebelle, un stat liliputan din Africa de Sud și, la fel, reprezentantul diplomatic al lui Aschraf, sora geamănă a șahului Iranului Reza Pahlavi, aflat în exil în Franța. Azi, are un birou în spatele Inter-ului, conduce un Merțan Brabus și, ajuns la vârsta senectuții, și-a luat o a treia nevastă, cu mult sub jumătatea vârstei sale. Lucian Cornescu-Ring trăiește bine-merci. Securitatea, cumpărătorul ziarului tatălui său Motoarele de căutare de pe internet sunt destul …

Citeste tot articolul

CUTREMUR! Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur ISARESCU, a turnat la SECURITATE sub numele „Manole”

„Manole”. „Sursa Manole”. Sub acest nume de cod s-a ascuns, înainte de 1989, actualul guvernator al Băncii Naționale a României. Se afla în evidențele UM 0195, adică sub controlul Contraspionajului Extern din Centrala de Informații Externe, dezvăluie România Liberă. Într-o „notă“ din septembrie 1986, sursa „Manole“ vorbește despre un eveniment care i s-a întâmplat chiar lui. Cu această ocazie, „Manole“ își menționează adresa de domiciliu: strada Miron Constantinescu, nr. 33, blocul Z11. Într-un alt document al Securității, datat 1979, aceeași adresă îi este atribuită unui angajat al IEM identificat cu numele real: „Isărescu Constantin Mugurel (…), domiciliat în București, Str. Miron Constantinescu nr. 33, bl. Z11“ (facsimile 1 & 2). Fișă contrainformativă la UM 0195 Nu sunt însă singurele documente care-l leagă pe Mugur Isărescu de sursa „Manole“. Într-un alt document, din mai 1988, „Tov. Dacian“ de la Securitate menționează că „Raportul se exploatează la mapa c.i. (contrainformativă – n.r.) a lui «Manole»“. Despre ce raport e vorba? Pe aceeași primă pagină a documentului citat se explică: „Raport privind desfășurarea combinației de interpunere în cazul cercetătorului științific I.M. Ctin“. Adică Isărescu Mugurel Constantin. Investigatia celor de la Romania Libera, intinsa pe 3 pagini, este insotita de facsimile si documente din care rezulta ca ofiterii UM 0195, Contraspionajul Centralei de Informatii Externe, il dirijau pe „Manole” sa spioneze diplomati americani sau britanici, banuiti a fi genti acoperiti. Dat fiind CV-ul Guvernatorului (iesiri repetate peste granita inainte de Revolutie, detasarea pe un post in capitala SUA), existau suspiciuni legate de posibile legaturi ale lui Isarescu cu diversele Servicii, fara ca acestea sa fi fost pana acum demonstrate in vreun fel. Foarte multi dintre cei care au ajuns in functii publice dupa 1990 au avut un trecut marcat de relatiile cu Serviciile. Unii (cum a fost cazul lui Daniel Daianu, actual membru in …

Citeste tot articolul

Procuror din Buzau, TURNATOR la Securitate!

Un procuror ajuns, vara aceasta, la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Pătîrlagele, urmează să fie suspendat din funcţie după ce a fost trimis în judecată pentru fals în declaraţii. Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul Iulian Preda a fost trimis în judecată pentru două infracţiuni de fals în declaraţii. Infracţiunile ar fi fost săvîrşite în 2010 şi 2013, cu ocazia a două concursuri organizate de Consiliul Superior al Magistraturii, la care s-a înscris şi procurorul Iulian Preda. La înscriere, magistratul a fost nevoit să depună declaraţii pe propria răspundere din care să rezulte că nu a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1989. Cum a colaborat procurorul Preda cu Securitatea? Procurorul Iulian Preda a fost colaborator al fostei Securităţi, aspect confirmat şi de două soluţii ale instanţelor, ultima, definitivă, fiind pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, în 2015. Comunicatul PICCJ arată că, potrivit probatoriului întocmit în cauză, în anul 1986, inculpatul Preda Iulian era electrician în cadrul Combinatului de Oţeluri Speciale Tîrgovişte și a semnat un angajament de colaborare cu organele de securitate, prin care urma să furnizeze acestui serviciu secret, sub numele conspirativ ”Marius”, informații referitoare la ”mediul tinerilor fără ocupație, care frecventează baruri, ceainării, videoteci și se pot angrena în activități necorespunzătoare ce pot aduce atingere într-un mod sau altul securității statului”. În dosarul său de la Securitate apar șase note informative olografe scrise și semnate de inculpat sub pseudonim (în perioada 1986 – 1987). Procurorii care l-au trimis în judecată pe procurer au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii suspendarea din funcție a acestuia. De la 1 iunie 2016, Iulian Preda era încadrat ca procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele.

Citeste tot articolul

Cum erau ascultați românii în timpul regimului Ceaușescu! Tehnici ale Securității

Securitatea era cea care vedea şi auzea tot ce făceau românii în dormitor, la telefon şi chiar pe stradă. În decembrie 1989, la Revoluție, protestatarii au spart sedii ale SECURITĂȚII lui Ceauşescu din majoritatea judeţelor ţării. Au fotografiat şi filmat încăperile de unde erau ascultaţi. Aurel Ţambrea a fost şef al Securităţii din judeţul Vrancea. Menționa modul în care se făceau ascultările. „Aveam subofiţeri care stăteau şi aşteptau să apară o luminiţă pe panou – însemna că sună telefonul. Subofiţerul asculta şi, când i se părea că e interesant, apăsa pe buton şi începea să înregistreze. Deci nu se înregistra automat. Apoi, aveam ofiţeri de redare, luau la mână casetele şi scriau cu pixul pe hârtie ce idei se desprind din discuţii”, explica Ţambrea. Oficial, casetele cu înregistrările telefonice dinainte de 1989 s-ar afla la Piteşti, într-o mare arhivă, dar neoficial, mulţi foști şefi judeţeni de Securitate au declarat că discuţiile nu se păstrau. Alexandru Benko, un revoluţionar din Miercurea Ciuc care a condus oraşul în zilele Revoluţiei, a pătruns în sediul Securităţii din oraș. îşi amintea că intrarea în sala de ascultări telefonice se făcea printr-o uşă ascunsă în perete. „Numai dacă analizai clădirea de afară îţi puteai da seama că mai există o încăpere fără nicio intrare. Era un zid care se plia. Securitatea realiza montaje din discuţiile telefonice ale celor ascultaţi, pentru a-i putea şantaja mai târziu: „Am luat o casetă, am pus-o în aparat iar pe casetă erau cuvinte alandala, fără niciun înţeles. Erau cuvinte care se puteau folosi. Şi unul dintre securişti a şi recunoscut că el are datoria de a scoate cuvinte. Şi că avea alţi colegi care făceau texte închegate din aceste cuvinte. Dintr-o discuţie despre fotbal ei puteau să monteze o discuţie despre subminarea puterii de stat. Şi ţi-o vârau sub nas …

Citeste tot articolul

Fostul şef al Securităţii, Iulian Vlad, şi-a turnat tatăl la partid ca să nu meargă la biserică

Generalul (r) Iulian Vlad a dat, când avea 18 ani, mai multe rapoarte olografe către partid în care a arătat cum a încercat să-şi determine tatăl să nu mai meargă la biserică. În delaţiunile sale, actualul general în rezervă susţine că a fost crescut şi educat de partid de la 14 ani. Comitetul Central al UTM scria despre el că “a dus o muncă intensă începând din 1946 – la exproprierea moşierilor, campania electorală din 1946 şi 1948 la naţionalizare”. Într-un referat întocmit de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor (UTM) şi studiat de News.ro la Arhivele Naţionale, la capitolul “situaţia familiară şi materială” a ex-şefului temutei Securităţi de dinainte de 1989, se precizează că “tatăl deţine 4 hectare de pământ şi este cântăreţ la biserică, a fost prizonier în URSS până în 1947 octombrie, este un element foarte religios, deşi este membru PP şi i-a fost arătat drumul greşit pe care mergea, totuşi nu înţelege să se lase, aceasta şi pentru interese materiale”. Informaţia a fost dată organelor de partid chiar de fiul sau, viitorul general de Securitate Iulian Vlad. Într-o “complectare” la Autobiografie, Iulian Vlad povesteşte că, după revenirea în ţară a tatălui său, a activat ca preşedinte al organizaţiei Frontul Plugarilor din judeţul Dolj, până în iulie 1949. “În mai multe rânduri în toată acesta perioadă a fost chemat la muncă judeţeană, refuzând totdeauna adică tot de atâtea ori de câte ori i s-a propus ridicarea sa în muncă, invocând diferite motive. Că a fost plecat de acasă 6-7 ani de zile (perioada războiului şi a prizonieratului) şi că mama mea nu mai poate să muncească singură, că va duce muncă şi la plasa sau că nu poate să plece pentru că sunt plecat şi eu de acasă şi în sfârşit totdeauna a invocat o serie de …

Citeste tot articolul

CEAUŞESCU ŞI ÎNTREG ANTURAJUL LUI ERA SPIONAT CHIAR DE SECURITATE, ACEASTA FIIND ÎN REALITATE AFLATĂ ÎN SLUJBA INAMICULUI DE MOARTE AL NEAMULUI ROMÂNESC

Adrian Grigoriu: In acest articol al lui George Damian gasiți dovada că securitatea nu era nici pe departe în sluba lui Ceauşescu, precum zbiară de 25 de ani propaganda antiromâneasca, şi de fapt el nu a fost și nici nu ar fi putut fi dictatorul pe care ni-l arată obsesiv aceeaşi propagandă. Mai mult, când ne întrebam cine a comandat supravegherea şi rapoartele, vom ajunge la spionii evrei sub fals nume românesc care ocupau cele mai multe posturi în Securitate, în Comitetul de Stat al Planificării care distribuia toată producţia si produsele şi coordona atât aprovizionarea comerţului intern cât şi comerţul extern, aceşti spioni controlau toate mijloacele de comunicare cu publicul şi cinematografia. Întrebarea „De ce l-a trădat Securitatea pe Ceauşescu?” are un răspuns clar şi răspicat când observăm ce făcea securitatea înainte de 1989 şi cine sunt beneficiarii trădării şi răspunsul se impune singur: „Securitatea l-a trădat pe Ceauşescu pentru că nu a fost niciodată în întregime românească, de fapt, a fost întotdeauna în serviciul Conducerii Neamului Evreiesc care a acţionat prin securitate astfel încât să creeze condiţiile că Statul să fie preluat de agenţii Conducerii Neamului Evreiesc prin uciderea lui Ceauşescu, a 1,100 de romani pentru a pune în aplicare planule de exploatare a patrimoniului Neamului Românesc. VEZI SI: Iliescu l-a ucis pe Ceausescu la ordinul Moscovei. Executia a fost trucata! Or fi fost şi mulţi romani patrioţi în Securitate şi probabil că au avut un rol important ca să fie stăvilit raul adus de aceşti străini şi înainte şi după 1989 dar nu au reuşit să schimbe situaţia, doar să o atenueze. Nicolae Ceauşescu urmărit de Securitate: îi era frică de injecţii! La 14 martie 1973 Nicolae Ceauşescu dădea de pământ cu şefii Securităţii: descoperise că şi el era urmărit pas cu pas. Avea pe masă două dosare …

Citeste tot articolul

Mafia firmelor de pază apune… Se pregăteste de zeghe!

Naşpa rău, vin vremuri puternice….Treburile se imput rău de tot fraţilor. Dar, na, ce să vă facem, dacă aşa tupeu pe capul vostru… Alistar Security plăteşte deja pentru tupeul parşiv aplicat… Să nu uităm, doi patroni din Buzău deja petrec la subsol… Dar hai totuşi să fim cinstiţi şi drepţi, să cântărim bine problema. Cine e gras şi puternic şi înhaţă tot ce poate sau mai bine spus, a suflicat mai toate contractele judeţului Buzău? Eee, aici e aici… Nici măcar nu trebuie să te gândeşti mult, dacă dai o raită prin judeţ, dai cu nasul de ei… Deţin putere şi stabilitatea bine controlată, ştampilată şi semnată pe contracte cu strigare spre DNA. Acum trezirea DNA şi pe ei, îşi cam fac de cap la greu… Nesimtţirea e mare, îşi construiesc inclusiv şi burţile prin nenumăratele contracte semnate cu cântec… Firmele de pază cam întrec măsura, aşa că puţină atitudine, vă rugăm! Nimeni nu observă ce maşini de fiţe, ce figuri, ce talente, ce dezmăţ? Ce contracte fraţilor, fără număr, deţin monopol pe judeţ şi tupeul asta oare nu are şi el o limită? Aşa ciordelă, aşa încasări? Aşa măgari, mişmaşuri, falsuri… Aşa tupeu??? Dar dragilor, nimic nu e veşnic şi cafeaua se răceşte! Atunci când, poate ai nevoie cel mai mult. Patronul Alistar Security la zdup 30 de zile… Tribunalul Bucureşti a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a patronului Alistar Security, Dan Alistar, şi a celorlalţi şapte inculpaţi reţinuţi în dosarul de evaziune şi spălare de bani, cu prejudiciu de aproximativ trei milioane de euro. Instanţa a admis astfel cererea procurorilor Parchetului Tribunalului Bucureşti, care marţi i-au reţinut pe Dan Alistar, pe nepoata acestuia, Melania Alistar, precum şi pe Carmen Nicolae, Cătălin Bogdan, Temistocle Bejan, Ionel Popa, Aziz Ciftci şi Nicolae Iosub. Decizia poate fi contestată la …

Citeste tot articolul

EXPLOZIV – NEVESTE şi rude de PARLAMENTARI, angajate la DOI Şi-UN SFERT ca INFORMATORI

Dezvăluim astăzi o situaţie care ar trebui să ducă nu numai la demisia ministrului de interne Gabriel Oprea şi a şefului DIPI, fostul Doi şi-un sfert, dar şi la arestarea lor. Pentru corupţie. Sursele noastre spun că mai multe neveste de parlamentari racolaţi de UNPR de la diverse partide, dar şi rude de sânge ale acestora, au fost angajate ca informatori ai DIPI. Bineînţeles, fictiv. Doar pentru a primi, lunar, diverse sume de bani. Acest lucru este de o gravitate fără precedent. Iar punerea lui în practică a condus deja la plecarea din fruntea DIPI a fostului şef. Care n-a vrut să accepte aşa ceva. Doamne, în ce ţară am ajuns să trăim! – Sursa: Comisarul.ro

Citeste tot articolul

Vezi aici cum iti poate FURA cineva IDENTITATEA pe Facebook | Un roman, la un pas de a fi ARESTAT pentru infracţiuni pe care nu le-a comis niciodată

Sute de români stabiliţi în Spania, Italia, Franţa sau Germania au fost acuzaţi de fapte grave, pe care în realitate nu le-au comis niciodată, scrie stirileprotv.ro. Explicaţia este simplă: folosindu-se de datele pe care aceştia le-au pus pe Facebook, alte persoane, de cele mai multe ori tot conaţionali, le-au furat identitatea, scrie sursa. Răzvan Toma, care trăieşte de peste 20 de ani în Spania, a mers să îşi schimbe permisul de şedere şi a fost la un pas să fie arestat, fiind acuzat că a săvârşit infracţiuni grave în Germania. De fapt, identitatea sa fusese furată dintr-o bază de date. ”Mi-au luat amprente, mi-au făcut fotografii, există posibilitatea să fi fost cineva infiltrat chiar la ei în baza de date şi să le ia”, a declarat Răzvan Toma. Stirileprotv.ro scrie că Răzvan Toma nu este nici pe departe un caz singular. ”Hoţii fură identităţile oamenilor cu ajutorul Facebook-ului sau al altor reţele de socializare. Acolo găsesc date specifice: vârsta, locul şi data naşterii. Cu toate aceste informaţii pot face un document fals”, a declarat avocatul spaniol Alfredo Arrien. Astfel, un român apare câştigător la loto deşi nu a jucat niciodată, dar apare şi cu datorii imense la fisc. Alţi români sunt urmăriţi de autorităţi pentru că nu au returnat nişte utilaje de construcţii, pe care de fapt nu le-au închiriat niciodată. Există şi cazuri în care românii aleg să îşi vândă datele personale, fără să se gândească la consecinţe. ”Vorbim deja de un fenomen. De obicei, cei care fură identitatea românilor sunt tot români, pentru că seamănă la fizionomie şi le e mai uşor să folosească un nume tot de român”, a declarat preşedintele Fadere, Daniel Tzecu.

Citeste tot articolul

BOMBĂ ÎN SCANDALUL SRI

Generalul SRI, Florian Coldea şi fostul Şef al Securităţii, Iulian Vlad, lăudând killerii lui Ceauşescu în ziua în care preşedintele Iohannis comemora morţii de la Timişoara Ultimul eveniment la care a fost prezent generalul Florian Coldea, prim adjunctul şefului SRI, actualmente şeful interimar al principalului serviciu intern de informaţii, a avut loc anul trecut, în 18 decembrie, la sediul central al SRI. Invitat special: fostul şef al Securităţii, Iulian Vlad. La Timişoara, în acele zile, românii în frunte cu preşedintele ales Klaus Iohannis comemorau morţii de acum 25 de ani. FLUx 24 a descoperit pe siteul SRI un film în care şefii SRI, Maior şi Coldea, împreună cu fostul şef al Securităţii, Iulian Vlad, lăudau fosta Securitate. De la momentul preluării de FLUX 24, videoul ba a reapărut. ba a dispărut.  La ora 00.20 a fost blocat. Am făcut însă capturi. Filmuleţul SRI legat de fosta Securitate se intitulează: TRADIŢIA BINELUI. Prilejul reuniunii festive a SRI din 18 decembrie 2014, conform anunţului în limbă de lemn de pe siteul principalului serviciu intern de informaţii: seria de manifestări destinate marcării Zilei Luptătorului Antiterorist şi aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea primelor structuri româneşti cu responsabilităţi în materie antiteroristă. A vorbit generalul Iulian Vlad, fostul şef al Securităţii şi mai apoi spune site-ul SRI: “S-au adresat audienţei domnul gl. (r) Gabriel Oprea, viceprim-ministru pentru securitate naţională şi ministru al afacerilor interne, domnul George Cristian Maior, directorul SRI, şi domnul gl.lt. Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI, aceştia aducând un omagiu tuturor acelor patrioţi anonimi care şi-au dedicat viaţa luptei împotriva ameninţării teroriste.” A fost proiectat şi un filmuleţ în care Securitatea de pe vremuri era lăudată pentru lupta antiteroristă, lucru de care Maior şi Coldea, cot la cot cu generalul Vlad, se declarau foarte mândri. SRI ŞI-A ASUMAT PUBLIC SECURITATEA Practic, …

Citeste tot articolul

VICTORIE! A treia lege Big Brother trimisă la gunoi de Curtea Constituțională

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis, miercuri, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei, anunță Mediafax. “Curtea a reţinut că întregul act normativ suferă de deficienţe sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă, coerenţă, claritate, previzibilitate, precum şi sub aspectul respectării procedurii legislative, prin lipsa avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, elemente de natură a determina încălcarea art.1 alin.(5) din Constituţie, care consacră principiul legalităţii, şi a prevederilor art.119 din Legea fundamentală, referitoare la atribuţiile CSAT”, se arată într-un comunicat de presă al CC. De asemenea, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în articolul 1, alineatele 3, 4 şi 5 referitoare la principiul statului de drept, principiul separaţiei puterilor în stat, respectiv principiul legalităţii, în articolul 21, alineatele 1 şi 3, referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, în articolul 26 privind viaţa intimă, familială şi privată şi în articolul 28 referitor la secretul corespondenţei, din perspectiva lipsei garanţiilor necesare respectării acestor drepturi, precum şi în articolul 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. “Astfel, Curtea a constatat neconstituţionalitatea mai multor prevederi ale legii, printre care cele privind definirea noţiunii de «deţinători de infrastructuri cibernetice» (art.2 din lege), desemnarea Serviciului Român de Informaţii ca autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice (art.10), lipsa garanţiilor legale (autorizarea de către o instanţă judecătorească) aferente respectării obligaţiei deţinătorilor de infrastructuri cibernetice de a permite accesul reprezentanţilor autorităţilor competente la datele deţinute, relevante în contextul solicitării (art.17), lipsa reglementării prin lege a criteriilor în funcţie de care se realizează selecţia infrastructurilor cibernetice de interes naţional, cât şi a modalităţii prin care se stabilesc acestea (art.19), autoritatea care efectuează auditarea de securitate cibernetică (art.20 lit.c), lipsa reglementării prin lege a …

Citeste tot articolul

E jale mare-n BOR: a mai crăpat un turnător!

Duminică noaptea s-a săvârșit din viață mitropolitul Banatului, Înalt Prea Sfinția sa Nicolae Corneanu. Diavolul are, de atunci încoace, un nou slujitor de nădejde. Că doar nu credeți că sufletul ăstuia s-a dus în rai? De ce ar fi făcut-o? Pentru că omul se îmbrăca în rochii negre? Pentru că purta crucea la vedere? Haideți, mă… Dacă Turcescu, în delirul lui mistic, mai speră că-l va judeca doar Dumnezeu și niște judecători drepți, bietul Nicolae Corneanu nici nu mai are nevoie de judecată. Orice ar fi făcut bun (dacă a făcut) e anulat de cei 38 de ani de mizerie morală. 38 de ani! 38 de ani sunt, pentru cei mai nenorocoși, o viață de om. Acum câteva sute de ani, cam asta era speranța de viață. Nicolae Corneanu, mitropolit al Banatului din 1962 încoace (52 de ani, nene!) a fost turnător. A fost, zice CNSAS, “colaborator al Securității ca poliție politică”. Și a fost unul dintre cei mai longevivi: a turnat din 1950 până în 1988. Ăia 38 de ani. Băi, e mult. E foarte mult. E cumplit de mult. În 1950, preoți de toate confesiunile mureau în pușcăriile comuniste din România. Iar acest jeg uman semna angajamente cu Securitatea. E bine, că ăia au murit, dă-i în pula mea de proști, iar el a ajuns mitropolit, la doar 12 ani de la semnarea pactului. A ajuns mitropolit la doar 39 de ani, ce mișto, ce erudit, ce om deosebit… Doar că era securist de la 27 de ani. Atât. Vă dați seama că ăsta a turnat la Securitate, timp de 38 de ani (TREIZECI ȘI OPT), tot ce i s-au spovedit fraierii? Vă gândiți la asta? Vă dați seama că, din cauza lui, au intrat la bulău mulți oameni care aveau o singură vină: nu le plăcea regimul …

Citeste tot articolul

Metodele de tortură folosite de Securitate

Înjurăturile cele mai abjecte, care puteau ieși numai din gura unor indivizi primitivi și sadici; nu cred sî fi scîpat vreun deținut politic să nu fie înjurat și amenințat în timpul anchetelor la care a fost supus. Loviturile așa-zise „libere“: cu palma, cu pumnul sau piciorul (încălțat cu cizmă) distribuite absolut la întâmplare și la „inspirație“: peste obraz, gât (la venele jugulare), în abdomen, lovituri cu cizma în spate. […] Bătaia la tălpi. Cea mai periculoasă bătaie la tălpi era varianta peste încălțăminte, cu victima întinsă pe masă, deoarece șocul loviturii se transmitea până în creștet, unde de obicei aveau loc desprinderi și distrugeri ale meningelui, cel torturat rămânând cu sechele grave, de multe ori sucombând după o astfel de bătaie. […] Bătaia la palme cu cravașa, cu vâna de bou sau o scurtătură din lemn rezistent. Atârnarea anchetatului cu capul în jos cu ajutorul unui scripete special. Bătaia cu bețe subțiri de lemn sau de cauciuc pe spate, după ce anchetatul era prins de blatul mesei sau al biroului, cu mâinile legate de picioarele mesei sau ale biroului. Strivirea unghiilor cu un clește special. Introducerea de bețișoare între degetele victimei, după ce acestea erau strâns legate. Arderea tălpilor anchetatului cu flacăra oxiacetilenică. […] Prinderea mâinilor între două mese și bătaia la palme deasupra meselor. Țipetele de groază și gemete (ale soțiilor anchetaților sau ale unor persoane necunoscute), înregistrate pe benzi de magnetofon și apoi redate cu intensitate maximă pentru a îndupleca pe cei anchetați să facă mărturisiri complete. Bătaia în cap cu ciocanul. Această metodă ducea în mod sigur la alienarea victimei și la moartea acesteia; variantele acestei metode erau izbirea de pereți a capului anchetatului sau izbirea cap în cap a doi torturați sub supravegherea torționarilor. […] Bătaia cu sacul de nisip cu care era lovită victima legată …

Citeste tot articolul

Strategia de securitate nationala

Definirea politicii de securitate naţională Politica de securitate naţională este cadrul în care este descris modul cum o ţară asigură securitatea statului şi a cetăţenilor. Aceasta se elaborează sub forma unui document unic şi structurat, care poate fi numit plan, strategie, concept sau doctrină. Politica de securitate naţională se referă atât la prezent cât şi la viitor, pentru că defineşte interesele vitale ale naţiunii şi stabileşte liniile de acţiune pentru a face faţă ameninţărilor prezente şi viitoare şi a gestiona evoluţiile favorabile. Ea cuprinde o gamă largă de subiecte pe care le abordează, în încercarea de a defini atât ameninţările interne cât şi externe. În ultimă instanţă, politica de securitate naţională caută să reunească şi să coordoneze contribuţiile tuturor celor responsabili în materie de securitate naţională, în funcţie de interesele şi ameninţările considerate ca cele mai importante. Există situaţii în care politica de securitate naţională, ca document unic şi structurat, se poate baza pe politicile de apărare sau carta albă care se concentrează doar pe apărarea naţională, precum şi situaţii în care aceste documente nu se dau publicităţii sau care nu se elaborează. Definirea securităţii naţionale a intrat în preocupările factorilor decizionali ai statelor din spaţiul euroatlantic în perioada „războiului rece”. Prin noua abordare, securitatea naţională a devenit un concept menit să definească, să apere şi să promoveze valorile, interesele şi necesităţile de securitate ale naţiunilor, comunităţilor sociale, statelor naţionale şi cetăţenilor acestora. În ultimul deceniu, datorită schimbărilor profunde produse în plan regional, zonal şi internaţional şi a actorilor care grevează în aceste spaţii, majoritatea statelor naţionale, democratice şi-au reconsiderat doctrinele, politicile, strategiile şi legislaţiile în materia securităţii. Securitatea naţională este un proces socio-politic complex întreţinut prin demersuri de natură politică, economică, socială, informaţională, juridică, ecologică, socială, militară, care are drept finalitate starea de securitate fundamentată pe ordinea de drept. …

Citeste tot articolul

Marin Preda, Ion Caraion și Securitatea…

Pe Marin Preda și pe Ion Caraion i-a legat o prietenie de aproape 40 de ani, până la moartea poetului în anul 1986. Dacă din partea lui Marin Preda a fost o prietenie sinceră, timp de 40 de ani, Ion Caraion a fost cel mai înverșunat dușman și un informator feroce al lui Marin Preda, urmărindu-l aproape zi de zi și dând informații despre el dintre cele mai bizare și cu lux de amănunte. Cine a fost Ion Caraion ? Ion Caraion născut în comuna Rușavăț (azi Viperești), satul Pălici, județul Buzău, într-o familie de țărani. Între 1935-1942 urmează cursurile Liceului „B. P. Hasdeu” din Buzău, unde, din 1941, împreună cu Alexandru Lungu, redactează revista de poezie Zarathustra. Urmează cursurile Facultății de Litere și Filozofie din București și lucrează la ziarele Timpul (1942-1943) și Ecoul (1943-1944).Debutează în 1939 în Universul literar și în 1940 în Curentul literar cu versuri și recenzii. Volumul de versuri „Panopticum” (Editura Prometeu) este confiscat de cenzură. Din 1945 este secretar general de redacție la revista Lumea (director G. Călinescu), în 1947 este numit șef de presă la Editura Fundațiilor Regale (directorul editurii Al. Rosetti). Editează, împreună cu Virgil Ierunca, revista de poezie în cinci limbi Agora, în care publică poeți și eseiști prestigioși din țară și străinătate (revista a fost interzisă după primul număr).Finanțarea a fost obținută de Octavian Neamțu din bugetul prestigioasei Edituri a Fundațiilor Regale. Publică două articole virulente: Criza culturii și Criza omului în ziarul Jurnalul de dimineață. Între 1950 și 1955 face închisoare la Canalul Dunăre-Marea Neagră și minele de plumb de la Cavnic și Baia Sprie, în urma unei condamnări politice. Până în martie 1958 este redactor al publicației Limbă și literatură. Arestat din nou în 1958, este condamnat la moarte pentru „trădare”, apoi, prin comutare, la muncă silnică pe viață. Este eliberat în 1964, împreună cu alți deținuți politici. Își reîncepe activitatea literară în 1966 cu volumul de versuri „Eseu”. Scrie și publică într-un tempo uluitor pentru a „recupera anii ce i s-au furat” prin pușcării. În 1981, familia Caraion …

Citeste tot articolul

Filajul SRI pe urmele unui general din Armată şi un lider politic

Continuăm să publicăm un nou episod din interviul cu generalul de brigadă (r) Stan Petrescu, doctor în Ştiinţe militare şi informaţii. Pentru prima oară vom da publicităţii dezvăluiri senzaţionale despre implicarea Serviciului Român de Informaţii în politică şi despre lupta dintre SRI şi serviciile de informaţii ale Armatei. Mai mult, generalul Petrescu, aflat mulţi ani în structurile de conducere ale Contraspionajului Militar, dezvălui, în premieră, cum filajul SRI a fost prins în timp ce urmărea unul dintre cei mai importanţi generali din Ministerul Apărării Naţionale. Dezvăluirile pe care le facem acum vin pe fondul scandalului declanşat de preşedintele Traian Băsescu privind candidatul la Preşedinţie care ar fi fost ofiţer acoperit al unui serviciu de informaţii şi ale dezvăluirilor făcute de Robert Turcescu care a spus că a fost ofiţer acoperit inflitrat de serviul secret al Armatei în presă. Ziua Veche: Socotim că i-aţi cunoscut întrucâtva pe cei doi generali implicaţi în evenimentele din decembrie 1989: unul era Şeful Marelui Stat Major, iar cel de-al doilea era Şeful Securităţii. Documentele nu fac lumină în ceea ce priveşte raportul dintre cei doi la în cursul desfăşurării evenimentelor. Există opinii şi dovezi legate de gestul de imens curaj al generalului Guşe Ştefan care s-a situat public pe poziţie antisovietică, în timp ce, generalul Vlad s-a ocupat mai mult de temperarea subordonaţilor săi scăpaţi de sub control, deoarece în acele momente confuze era extrem de dificil să mai conduci o asemenea instituţie, pornită în degringoladă ca urmare uriaşei sale impopularităţi, în faţa unui întreg popor. Care este punctul de vedere legat de implicarea generalului Ştefan Guşă şi a generalul Iulian Vlad în evenimentele fierbinţi de atunci?  Generalul de brigadă (r) Stan Petrescu: Ce să cred? Cred ceea ce cred toţi românii de bună credinţă. Generalul Guşă, pe care l-am slujit cu devoţiune până-n clipa când …

Citeste tot articolul

Cum a apărut pulanul miliţianului. Istoria bastonului de cauciuc care a băgat frica în români

Bastonul de cauciuc, denumit popular „pulan“, care a semănat teroare printre români, fiind folosit de multe ori abuziv de miliţieni, dar şi pe seama căruia s-au făcut glume, are o vârstă venerabilă – 59 de ani.  Obiectul a cărui lungime variază între 40 şi 60 de centimetri este făcut dintr-un plastic dur, iar în interior are o inserţie de metal. Forma şi materialul din care este realizat nu au evoluat mult în ultima jumătate de secol. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a publicat pe site Ordinul Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Populare Romîne nr. 646/ 25.X. 1955, în care se cere dotarea miliţienilor cu bastoane de cauciuc. Documentul ce primise ştampila „secret“ face parte din arhiva operativă a Securităţii din anul 1955. Iată cum se explica şeful Securităţii necesitatea dotării miliţienilor cu bastonul de cauciuc: „S-a constatat că în ultimul timp, un număr mare de lucrători de miliţie, în special din unităţile de pază generală, în momentul în care încearcă să ia măsurile miliţieneşti impuse de diferite situaţii, neputând întrebuinţa armamentul din dotare în toate cazurile şi nici alte mijloace de constrângere sau de apărare, sunt loviţi sau bătuţi grav, iar uneori chiar dezarmaţi de indivizi recalcitranţi sau elemente huliganice“.   Ce probleme aveau miliţienii în anul 1955  În continuarea susţinerii se dau chiar câteva astfel de exemple. Sergentul de miliţie Mihai Florea de la Secţia a 13-a de miliţie D.M.C., căutând să aplaneze un scandal ce se iscase într-un restaurant între mai mulţi cetăţeni, a fost bătut de mai mulţi scandalagii. Caporalul de miliţie Hera Ion de la secţia de miliţie 11-a D.M.C., încercând să prevină comiterea unor infracţiuni de către un grup de huligani, a fost bătut grav de aceştia şi numai în urma intervenţiei unor cetăţeni a putut scăpa cu viaţă. Caporalul de miliţie Popa Alexandru …

Citeste tot articolul