lege

Știrea conform căreia noul Cod al Urbanismului ar putea aduce o gravă afectare a proprietății private nu a rămas fără ecouri în societatea românească.

După blocajul în domeniul construcțiilor, care a afectat serios Produsul Intern Brut al României, fiind responsabil de jumătate din deficitul bugetar, o lege aflată pe circuitul parlamentar a alertat societatea românească.

Asta pentru că situația Capitalei poate deveni generalizată, dacă ne gândim la rezultatele deciziilor majorității -PNL- URS-URS din Consiliul General.

Urmare a stopării tuturor construcțiilor, unele firmele internaționale mari și-au anunțat ieșirea de pe piață, iar scăderea numărului de unități locative planificate a generat nu doar explozia prețurilor, dar și griparea fluxurilor de finanțare, scăderea afacerilor firmelor de pe orizontală și creșterea șomajului, în paralel cu exodul multor bucureșteni în localitățile limitrofe și lăsarea spațiului liber pentru „rechinii imobiliari”, care edifică haotic, în dispreț pentru lege, mediu și locuitori.

Teoretic, noul Cod al Urbanismului trebuie să integreze întreaga legislație în domeniul edilitar, ca jalon pentru încasarea sumelor atribuite României prin PNRR.

Se pare însă că, în actuala formulă trecută prin Guvern, sunt cel puțin două teme majore care au produs panică în rândul cetățenilor.

Prima problemă
Prima problemă, semnalată redacției un avocat specializat în Dreptul proprietății, este posibilitatea constituirii spațiilor verzi pe proprietăți private, spații care, conform definiției, sunt cu acces public: „Asta pentru că spațiile verzi sunt și trebuie să fie în administrarea primăriilor, fiind de utilitate publică, deci trebuie inventariate, amenajate și îngrijite de administrația locală, în folosul oamenilor.
Dacă stai la casă, iar curtea ta e inventariată ca spațiu verde, ai obligația legală să permiți accesul publicului, ceea ce e absurd.

Ca o paralelă, pentru cei care stau la bloc, e ca și cum ai declara spațiu public holul sau baia fiecărui apartament, proprietarul fiind obligat să lase ușa descuiată permanent, eventual să asigure și întreținerea (săpun, hârtie igienică) pentru oricine de pe stradă. Nu e doar absurd, ci și neconstituțional” ne-a explicat sursa noastră.

A doua problemă
O altă problemă, care ține tot de constituționalitate, este principiul neretroactivității, conform specialiștilor în drept.

„Odată ce o instituție îmi eliberează un certificat de urbanism sau o autorizație de costruire – fie că fac un coteț de câine sau un complex de birouri – eu, ca persoană fizică sau juridică, fac niște cheltuieli, îmi fac un plan de afaceri, mă împrumut, poate, la bănci să cumpăr terenul sau materialele necesare.
E neconstituțional să-mi anulezi documentația pentru că între timp s-a schimbat legea în baza căreia mi-ai emis documentele. Prin asta îmi restrângi inclusiv exercitarea dreptului meu de proprietate, întrucât nu mai pot dispune asupra lui în condiții normale. Orice lege are efecte doar pentru viitor.

Ca să ne înțelegem asupra principiului: dacă mâine se decide că circulația rutieră e pe dreapta, ca în Anglia, cum ar fi să se suspende toate permisele pentru că toată lumea a condus pe contrasens, adică pe stânga, așa cum e reglementarea actuală? Sau s-ar crește cota de TVA, dar s-ar zice că se aplică pe toate plățile de după revoluție? Știu că sună absurd, dar asta e prevederea din Codul Urbanismului.” a continuat aceasta

sursa:ortodoxinfo/ro

Deși prevederea a trecut, oarecum, neobservată, interzicerea cash-ului s-a pregătit din 2015, când într-o lege au fost prevăzute sancțiuni pentru acordarea de avantaje clienților pentru plățile în numerar. Și asta în timp ce băncile se întreceau cu reduceri și discounturi pentru utilizarea plăților cu cardul. Tot discret, în ordonanța austerității, Guvernul Ciolacu a majorat de 10 ori amenzile pentru oferirea de avantaje la plata în numerar.

În Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată s-a prevăzut, la articolul 6, că este interzisă acordarea oricăror avantaje clienţilor pentru efectuarea de plăţi în numerar.

Amenda pentru nerespectarea acestui articol era destul de usturătoare, între 3.000 și 4.500 de lei, deși prevederea în sine era ilegală sau, cel puțin, discriminatorie, atâta timp cât pentru plata cu cardul erau permise toate avantajele posibile și imposibile. Și, întrucâtva, stimulentele au funcționat la plata cu cardul, pentru că mulți români s-au lăsat ademeniți de această mituire mascată și au utilizat tot mai frecvent acest sistem de plată.

Din 2015 până în prezent au existat tot felul de presiuni pentru utilizarea cardurilor, de la obligativitatea primirii salariilor pe carduri, desființată ulterior de CCR, la pensiile pe carduri și până la îndemnarea românilor în pandemie să nu mai folosească cash-ul pe motiv că are Covid. Totul a făcut parte din marele plan.

Acum, ordonanța austerității a modificat discret sau pe șest, mai bine zis, nivelul amenzilor pentru încălcarea articolului 6 din Legea nr.70/2015. Astfel, cei care îndrăznesc să ofere avantaje pentru plățile în numerar vor fi sancționați cu amenzi între 15.000 de lei și 20.000 de lei, ceea ce înseamnă un abuz inimaginabil și o pedeapsă disproporțională față de gravitatea faptei.

Limitarea banilor lichizi încalcă legile
Prevederile referitoare la interzicerea avantajelor pentru plățile cu bani lichizi au ieșit la iveală odată cu anunțul făcut de un patron al unui depozit de materiale de construcții, care voia să ofere un discount de 2% pentru plata în numerar. Acesta a aflat, însă, foarte repede, că nu poate face acest lucru, deoarece legea îi interzice. Anunțul era, de fapt, o manifestare a revoltei față de limitarea plăților cash și față de obligarea românilor să cotizeze la bănci.

”Majorarea amenzilor pentru oferirea de avantaje la plata în numerar este o dovadă clară că totul a fost premeditat încă din 2015. La mine, peste 95% dintre clienți plătesc cash, că sunt oameni din mediul rural. Obligația de a încasa prin bancă sau digital orice sumă mai mare de o mie de lei nu doar că pune tone de bani nemeritați în conturile băncilor și ale platformelor de plăți digitale, dar este și anticonstituțională. Aceasta încalcă articolul 45 din Constituție, principiul libertății economice, și articolul 47, garanția proprietății.

Totodată, încalcă și articolul 16 din Legea nr. 312/ 2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, referitor la mijloace legale de plată, care prevede că bancnotele şi monedele emise şi neretrase din circulaţie de către Banca Naţională a României reprezintă însemne monetare care trebuie acceptate la valoarea nominală pentru plata tuturor obligaţiilor publice şi private. Ceea ce înseamnă că banii emiși de BNR trebuie primiți la plată pentru orice obligație monetară, fără limitări”, ne-a declarat Victor Sprâncenatu, patron din Tismana, județul Gorj.

Se încalcă și reglementările UE
Limitarea plăților cash, care este practicată acum doar în România, încalcă și o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Astfel, într-o decizie a CJUE din ianuarie 202, în cauza Dietrich și Haring contra Hessischer RundFunk, a fost statuat dreptul oricărui cetățean la plăți în numerar fizic și obligația corelativă a unor astfel de încasări. ”Cum at.148, alin. 2 din Constituție dispune că Dreptul UE este obligatoriu în dreptul intern, înseamnă că măsura plafonării plăților în numerar este neconstituțională”, ne-a mai precizat Victor Sprâncenatu

sursa : ziarul national

Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis Curții Constituționale vineri, 5 aprilie a.c., o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

SESIZARE DE NECONSTITUŢIONALITATE

asupra

Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura

La data de 27 martie 2019, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

La data de 5 aprilie 2018, Președintele României a formulat o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, solicitând instanței constituționale să constate că Parlamentul a adoptat această lege cu nerespectarea dispozițiilor art. 1 alin. (5), ale art. 15 alin. (2), ale art. 44 alin. (1)-(3), ale art. 45 coroborat cu art. 135, ale art. 73 alin. (3) lit. h) şi m) raportat la art. 76 alin. (1) din Constituţie, precum şi pe cele ale art. 75 alin. (3) din Constituţie.

Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat, prin Decizia nr. 312/2018 că Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura este neconstituțională în ansamblul său, reținând că „soluția din cauza de față sancționează exclusiv nerespectarea exigențelor impuse de Constituție în ceea ce privește procedura legislativă de adoptare a legii supuse controlului de constituționalitate, Parlamentul având competența de a proceda la adoptarea acesteia în conformitate cu dispozițiile din Legea fundamentală”.

Considerăm că prin modul în care Parlamentul a înțeles să adopte Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura în cadrul procedurii de punere de acord a legii cu Decizia Curții Constituționale nr. 312/2018 se încalcă prevederile art. 147 alin. (2) și (4) din Constituţie. Totodată, prin conţinutul normativ, această lege încalcă și prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 15 alin. (2), ale art. 44 alin. (1)-(3) și ale art. 45 coroborat cu art. 135 din Constituţie pentru motivele expuse în cele ce urmează.

Motive de neconstituționalitate extrinsecă
Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvaculturaîncalcă dispozițiile art. 147 alin. (2) și (4) din Constituţie

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 312/2018, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura a fost declarată neconstituţională, în ansamblul său, legea în cauză fiind adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 76 alin. (1), precum și cu cele ale art. 75, coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2) din Constituție, referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența instanței de contencios constituțional.

Potrivit fișei parcursului legislativ al Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, la data de 29 iunie 2018, proiectul de lege a fost înregistrat la Senat pentru reexaminare cu nr. L635, fiind transmis ulterior Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, care au hotărât să adopte raport comun de admitere, fără amendamente, în forma trimisă inițial la promulgare. La data de 15 octombrie 2018, Senatul a adoptat această lege ca lege organică, însușindu-și astfel textele care au fost adăugate de Camera Deputaților în prima formă adoptată de aceasta în calitate de Cameră decizională și care nu fuseseră inițial dezbătute de Senat. La data de 20 martie 2019, Camera Deputaților a adoptat legea în aceeași formă cu cea a Senatului.

În opinia noastră, legea supusă controlului de constituționalitate contravine prevederilor art. 147 alin. (2) și (4) din Legea fundamentală, întrucât aceasta a fost adoptată, în procedura reexaminării, cu ignorarea Deciziei nr. 312/2018 și a jurisprudenței constante a Curții Constituționale în ipoteza constatării neconstituționalității în ansamblu a unei legi.

Astfel, la nivel constituțional, efectul deciziilor Curții pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate a priori este consacrat în art. 147 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia: „În cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale”.

Aplicând acest text la situația în care Curtea Constituțională constată neconstituționalitatea unei legi în ansamblul său, și nu doar a unor dispoziții din aceasta, instanța constituțională a stabilit, pe cale jurisprudențială, faptul că „pronunțarea unei astfel de decizii are un efect definitiv cu privire la acel act normativ, consecința fiind încetarea procesului legislativ în privința respectivei reglementări”. Totodată, în considerarea prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, care stabilesc că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării”, instanța constituțională a reținut: „competența de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitată dacă legea astfel adoptată respectă exigențele Legii fundamentale”.

Prin urmare, opțiunea legiuitorului de a legifera în materia în care Curtea Constituțională a admis o sesizare de neconstituționalitate cu privire la o lege în ansamblul său presupune parcurgerea tuturor fazelor procesului legislativ prevăzut de Constituție și de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului. (Decizia nr. 308/2012, Decizia nr. 1/2014, Decizia nr. 619/2016 sau Decizia nr. 432/2018).

Așadar, potrivit jurisprudenței instanței constituționale, efectul juridic al unei decizii prin care Curtea Constituțională constată neconstituționalitatea unei legi în integralitatea sa, în cadrul controlului de constituționalitate ex ante, se subsumează art. 147 alin. (2) și (4) din Legea fundamentală. De aceea, prin interpretarea coroborată a acestor norme constituționale, instanța constituțională a configurat, pe cale jurisprudențială, soluția de urmat în cazul în care un întreg act normativ, și nu doar dispoziții din acesta, este neconstituțional (Decizia nr. 308/2012, Decizia nr. 1/2014, Decizia nr. 619/2016, Decizia nr. 432/2018 sau Decizia nr. 89/2017) statuând că „situația determinată de constatarea neconstituționalității legii în ansamblul său […] are un efect definitiv cu privire la acel act normativ, consecința fiind încetarea procesului legislativ în privința respectivei reglementări”.

Reexaminarea, așa cum este menționată în cuprinsul art. 147 alin. (2) din Constituție, vizează exclusiv punerea de acord cu decizia Curții a acelor dispoziții constatate neconstituționale, dintr-o lege nepromulgată încă. Așadar, procedura reexaminării nu poate fi aplicată când în discuție este un act normativ declarat neconstituțional în ansamblul său. Așa cum a arătat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, în acest caz legiuitorul nu poate acoperi viciul de constituționalitate constatat prin respectiva decizie de admitere prin procedura reexaminării, urmând a constata încetarea procesului legislativ, la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, fără a fi necesară declanșarea unei proceduri parlamentare distincte în acest sens. Aceasta deoarece însăși Decizia Curții reprezintă, prin raportare la art. 147 alin. (4) din Constituție, temeiul pentru încetarea de drept a respectivului demers legislativ, la fel cum procedura reexaminării legii este deschisă de drept odată cu publicarea unei decizii prin care Curtea Constituțională constată neconstituționalitatea unor dispoziții dintr-o lege, în cadrul controlului de constituționalitate a priori. Mai departe, este opțiunea legiuitorului dacă decide să mai legifereze în respectiva materie sau nu, iar dacă își menține voința de reglementare, atunci trebuie să o facă ab initio, în cadrul unui nou proces legislativ, cu parcurgerea tuturor etapelor sale specifice: înregistrarea unei inițiative legislative, însoțită de expunerea de motive, solicitarea și obținerea avizelor necesare, procedura întocmirii rapoartelor în comisiile de specialitate ale fiecărei Camere, dezbaterile și votul din fiecare Cameră, potrivit competenței stabilite de art. 75 din Constituție. Această concluzie se impune prin prisma considerentelor de principiu reținute constant în jurisprudența Curții, potrivit cărora forța obligatorie care însoțește actele jurisdicționale ale Curții – deci și deciziile – se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină aceasta (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012, Decizia nr. 1.039 din 5 decembrie 2012). Instanța constituțională a reținut, totodată, că nicio altă autoritate publică nu poate contesta considerentele de principiu rezultate din jurisprudența Curții Constituționale, aceasta fiind obligată să le aplice în mod corespunzător, respectarea deciziilor Curții Constituționale fiind o componentă esențială a statului de drept.

Toate aceste considerente se aplică mutatis mutandis și legilor de aprobare a unei ordonanțe a Guvernului. În acest sens, instanța constituțională a statuat prin Decizia nr. 76/2019 referitoare la admiterea obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 că „efectul juridic al prezentei decizii este circumscris art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală și jurisprudenței Curții în materie (…), astfel că Parlamentului îi revine obligația să constate încetarea de drept a procesului legislativ, ca urmare a constatării neconstituționalității legii, în integralitatea sa, iar, în ipoteza inițierii unui nou demers legislativ cu privire la același domeniu de reglementare, să se conformeze celor statuate prin decizia de față.”

Față de împrejurarea că prin Decizia nr. 312/2018 Curtea Constituțională a constatat că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura este neconstituţională în ansamblul său și față de jurisprudența instanței constituționale în această materie (anterior amintită), Parlamentul avea obligația de a constata încetarea de drept a procedurii legislative inițiale în privința respectivei reglementări (legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016) și de a identifica soluția constituțională cu privire la soarta Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016, având în vedere că dispozițiile art. 115 alin. (7) teza I din Constituție impun ca Parlamentul să se pronunțe prin lege fie în sensul aprobării, fie în cel al respingerii unei ordonanțe a Guvernului.

Motive de neconstituționalitate intrinsecă
1. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvaculturaîncalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituţie

Din analiza dispozițiilor de la art. I pct. 7 și art. I pct. 12 din legea supusă controlului de constituționalitate, se observă că aceasta nu respectă principiul supremației legilor și nici principiul securității raporturilor juridice, în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, așa cum a fost consacrat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 30/2016 asupra admiterii sesizării de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 137 alin. (3), (4) și (5) din Regulamentul Camerei Deputaților. În acest sens, Curtea Constituțională a reținut că «potrivit art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce”, iar potrivit art. 36 alin. (1) din aceeași lege, „actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis (…)”. Deși normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională (…) prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesară».

Art. I pct. 7 din legea dedusă controlului de constituționalitate prevede faptul că „terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum și terenurile aferente acestora, din domeniul public/privat al statului, vor fi atribuite direct spre concesionare investitorilor care au cumpărat acțiuni sau active ce implică necesitatea exploatării unui teren cu destinație agricolă, cu obligativitatea menținerii obiectului de activitate al exploatării piscicole pe perioada concesionării”. Considerăm că atribuirea directă a concesiunii afectează interesul public prin eliminarea posibilității de a fi depuse mai multe oferte și de a obține cea mai mare redevență în urma concurenței dintre ofertanți. Mai mult, instituirea unui astfel de regim de excepție de la regimul general al concesionării bunurilor proprietate publică stabilit de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, pentru o singură categorie de beneficiari nu respectă principiile stabilite de art. 13 din acest act normativ, respectiv: transparența, tratamentul egal, proporționalitatea, nediscriminarea și libera concurență.

Art. I pct. 12 din legea supusă controlului de constituționalitate introduce un nou alineat la art. 23 din O.U.G. nr. 23/2008 conform căruia personalul de pază prevăzut la alin. (7) al art. 23, respectiv personalul organizațiilor vânătorești, este împuternicit să sancționeze faptele ce constituie contravenții și să constate infracțiunile piscicole. Chiar dacă sancționarea contravențiilor poate fi realizată, potrivit art. 15 alin. (2) din Ordonanța nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în baza unei legi speciale, de către personalul angajat al unor entități juridice de drept privat, împuternicirea acestora să constate infracțiuni contravine prevederilor art. 61 din Codul de procedură penală, potrivit cărora: „Ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate: (…) organele inspecțiilor de stat, ale altor organe de stat, cât și ale autorităților publice, instituțiilor publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infracțiunile care constituie încălcări ale dispozițiilor și obligațiilor a căror respectare o controlează, potrivit legii (…)”.

De asemenea, prevederea este lipsită de claritate și poate da naștere unor situații de incoerență și instabilitate, prin împuternicirea personalului organizațiilor vânătorești de a sancționa faptele ce constituie contravenții și excluderea asociațiilor și organizațiilor de pescuit, responsabile în mod firesc de paza, controlul și exploatarea resurselor acvatice vii și a activităților din domeniul piscicol.

Având în vedere aspectele menționate mai sus, considerăm că dispozițiile menționate din legea supusă controlului de constituționalitate contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora, „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”.

1. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvaculturaîncalcă dispozițiile art. 44 alin. (1)-(3), precum și ale art. 45 coroborat cu art. 135 din Constituție

Art. I pct. 13 din legea dedusă controlului de constituționalitate prevede faptul că art. 25 din O.U.G. nr. 23/2008 se va modifica, după cum urmează: „asociațiile de pescari, precum și forurile lor de reprezentare la nivel național, constituite pentru practicarea pescuitului în scop recreativ, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 26/2000 (…), vor fi luate în evidență de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de Ministerul Apelor și Pădurilor, ca reprezentanți ai societății civile, în vederea stabilirii de programe de acțiuni și proiecte comune pentru conservarea și protejarea resurselor acvatice vii, programe anuale care vor fi finanțate de către asociațiile de pescari, titulari ai dreptului de pescuit recreativ pe sectoarele de habitate piscicole naturale pentru care dețin contracte de utilizare, din veniturile rezultate din cotizațiile membrilor asociației, aceste acțiuni urmând să fie avizate și verificate de către specialiștii din cadrul Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură”.

Din modul de redactare a normei se poate interpreta că obligația de finanțare ce va reveni titularilor dreptului de pescuit recreativ pe sectoarele de habitate piscicole naturale pentru care dețin contracte de utilizare își are izvorul direct în lege, fără acordul prealabil al acestora (altfel spus, fără modificarea contractului de utilizare) ceea ce este de natură să afecteze pe de o parte libertatea economică, garantată de art. 45 coroborat cu art. 135 din Constituție, iar pe de altă parte dreptul de proprietate asupra resurselor financiare garantat de art. 44 alin. (1) – (3) din Constituție.

1. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvaculturaîncalcă dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituţie

Art. I pct. 20 din legea dedusă controlului de constituționalitate modifică art. II al O.U.G. nr. 85/2016 ce prevede că „Lista lacurilor de acumulare (…) se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă”. De asemenea, art. I pct. 21 din lege modifică art. III al O.U.G. nr. 85/2016 ce prevede că „Pentru lacurile de acumulare (…) închirierea acestora se realizează de către administrator în baza unei metodologii aprobate prin ordin comun (…), în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”.

Precizăm că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 957 din 28 noiembrie 2016, iar legea dedusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată de Parlament la data de 20 martie 2019. Din conținutul normativ al art. I pct. 20 și 21 rezultă că termenul de 60 de zile calculat de la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 85/2016 era deja epuizat. Astfel, dispoziţiile menţionate ce dispun pentru trecut contravin principiului neretroactivității legii, consacrat la art. 15 alin. (2) din Constituție – potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile – cât şi normelor constituționale referitoare la intrarea în vigoare a legilor consacrate la art. 78 din Constituţie – potrivit căruia legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.

În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura este neconstituțională, în ansamblu.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS – WERNER IOHANNIS

Milioane de copii din România au primit vești bune miercuri de la Guvern, după ce a fost votat un proiect prin care se alocă sume importante de bani pentru aceștia.

Camera Deputatilor a votat, miercuri, un proiect referitor la “Programului pentru scoli al Romaniei pentru anul scolar 2018-2019”, prin care sumele de la nivel judetean alocate achizitiei de fructe si legume proaspete pentru elevi vor fi repartizate la consiliile locale ale comunelor si oraselor.

În calitate de for decizional, Camera Deputatilor a votat cu 250 “pentru”, 3 “impotriva” si 5 “abtineri” proiectul.

Legea are ca obiect de reglementare completarea art.3 din Ordonanta Guvernului nr.13/2017, cu un nou alineat, in vederea sporirii ritmului de implementare a Programului pentru scoli al Romaniei pentru anul scolar 2018-2019, prin identificarea unor solutii de derulare cu operativitate a procedurilor de achizitie de fructe si/sau legume proaspete, lapte natural de consum si/sau produse lactate fara adaos de lapte praf, prin prevederi exprese privind repartizarea sumelor de la nivel judetean la nivel local, respectiv consiliile locale ale comunelor, oraselor si municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, aflate in imposibilitatea derularii programului in scolile de pe raza lor teritoriala.

“In situatia in care Programul pentru scoli al Romaniei se deruleaza de catre consiliile locale ale comunelor, oraselor si municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, prin hotarare a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, se repartizeaza sumele defalcate din taxa pe valoare adaugata, alocate judetelor, respectiv municipiului Bucuresti, aprobate prin legea bugetului de stat cu aceasta destinatie, pe comune, orase, municipii, respectiv sectoarele municipiului Bucuresti, cu asistenta tehnica de specialitate a inspectoratului scolar juudetean, respectiv a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti”, prevede articolul unic introdus in proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, pe 28 noiembrie 2018, in calitate de prim for sesizat, iar Camera Deputatilor a votat decizional initiativa. Prin urmare, proiectul va merge la promulgare de catre presedintele Klaus Iohannis.

Milioane de elevi din România vor beneficia de fructe şi legume proaspete.

Atenție mare! Se anunță schimbări radicale în Codul Rutier. Comisia juridică și Comisia pentru transporturi ale Camerei Deputaților au dat raport favorabil proiectului de lege pentru modificarea articolului 109 din Codul rutier.

Potrivit modificărilor adoptate de cele două comisii, „maşinile de poliţie cu radar sau poliţistul cu radar de tip pistol trebuie presemnalizaţi cu un panou afişat cu 500-1.000 de metri înainte pe sensul de mers”.

De asemenea, panoul care atenţionează existenţa unui radar se montează de către administratorul drumului, la solicitarea poliţistului. Pe lângă faptul că maşinile de poliţie trebuie să fie inscripţionate cu însemnele Poliţiei Române, acestea trebuie să fie poziţionate vizibil.

Comisiile au mai decis că dispozitivele radar de tip pistol nu pot fi folosite la mai mult de zece metri de maşina de poliţie. Proiectul lege a fost iniţiat de către deputatul PNL Florin Roman, iar cu propuneri de modificări au contribuit şi parlamentari ai PSD şi UDMR.

“Iar o să sară deontologii de doi metri. Raport final pe proiectul de lege privind interzicerea radarelor ilegale. Nu a radarelor legale. Acestea trebuie semnalizate aşa cum se întâmplă în toată lumea civilizată şi unde implementarea legilor similare a dus la scăderea numărului de victime din accidente rutiere. Avem mulţi decedaţi pe şosele în primul rând că avem drumuri proaste. Apoi neatenţia la volan şi consumul de alcool. Ceea ce este în prezent nu e în regulă. Prevenţia trebuie să devină prioritară! Acolo unde sunt machete cu maşini de poliţie, numărul accidentelor soldate cu victime scade. În paralel au crescut amenzile pentru cei care nu respectă regulile în trafic!”, a anunţat Florin Roman, pe pagina sa de Facebook, scrie B1.ro.

Românii care vor proceda astfel ar putea rămâne fără permis cel puțin un an. Polițiștii au făcut această propunere după ce, în 2018, 65 de români au murit în accidentele produse de șoferi băuți.

Suntem pe primul loc în Europa la numărul victimelor de pe şosele. Şi doar măsurile extreme ne-ar putea salva, spun autorităţile, în timp ce mulţi şoferi îşi găsesc zilnic scuze pentru a conduce după câteva pahare, potrivit Observator.

“Primeşti 1200 de euro sancţiune şi 18 puncte amendă, ceea ce înseamnă că şi permisul se suspendă. Şi trebuie să treci şi un examen medical şi, bineînţeles, un judecător decide ce program de reabilitare trebuie să urmezi”, a spus Vesna Marinko de la agenţia slovenă pentru siguranţa traficului.

De asemenea, de la începutul anului 2019 ar putea intra în vigoare şi legea dispozitivelor puse în autoturisme care detectează mirosul de alcool şi blochează motorul, scrie Spynews.ro.

O taxă la care guvernanții au renunțat la începutul anului trecut revine într-o altă formă. Din data de 3 decembrie, turnurile de susţinere a turbinelor eoliene sunt considerate clădiri, ceea ce le oferă autorităţilor locale ocazia de a colecta impozite şi taxe pentru acest tip de construcţii.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat proiectul de lege privind modificarea Codului Fiscal prin care erau încluse în categoria clădirilor şi turnurile de susţinere a turbinelor eoliene. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial.

Cei care au iniţiat proiectul subliniau faptul că vechiului Cod Fiscal i-au fost aduse modificări prin care clarifica faptul turnurile de susţinere al turbinelor eoliene se încadrau „în categoria clădirilor”, motiv pentru care autorităţile adminsitraţiei publice locale puteau să impună impozite şi taxe locale. Numai că, în noul Cod Fiscal nu s-au luat în calcul asemenea clarificări, spun ei, transmiţând că acest lucru generează neclarităţi în stabilirea impozitelor şi taxelor locale

Potrivit definiţei din codul fiscal „clădire”, este clasificată drept „orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structural de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite”, potrivit adevarul.ro.

Totuşi, această definiţie nu conţine clarificări privind turnurile de susţinere a turbinelor eoliene. Astfel, prin iniţiativa legislativă, aceştia au introdus la finalul definiţiei şi propoziţia: „În categoria clădirilor se include şi turnurile de susţinere a turbinelor eoliene”.

La finalul lunii septembrie a anului trecut, o hotărâre a Comisiei Fiscale din cadrul Ministerului Finanţelor care prevedea că stâlpii turbinelor eoliene sunt calificaţi drept „clădiri” şi supuşi, în consecinţă, impozitării, a fost anulată în premieră de Curtea de Apel.

Codul Rutier ar putea suferi mai multe modificări importante în urma unui proiect lege care propune modificarea legislației rutiere. Proiectul ar putea ajunge în curând la Camera Deputaților.

Fostul şef al Poliţiei Rutiere, Lucian Diniţă, atrage atenţia că unele modificări ar putea avea efecte extrem de grave.

Astfel, Diniţă critică o eventuală anulare a condiţiilor reducerii suspendării dreptului de aconduce. Proiectul de lege prevede anulează pentru cei care vor să-şi obţină mai repede permisul de conducere să nu fi beneficiat de măsura reducerii suspendării în ultimii trei ani sau să nu fi avut permisul suspendat în ultimii doi ani.

„E bătaie de joc. Cea mai bună idee a mea: Nu ar fi mai bine să suspende legea circulaţiei pe vreo 10 ani de acum încolo şi să meargă fiecare după capul lui?

Principiul era următorul: Se întâmplă ca unul, în viaţa lui, să greşească, că e o tamponare, că e de la băutură, bun, îi dai posibilitatea să se reabiliteze. Adică stai 30 de zile pe tuşă, nu stai 90. Ăsta a fost principiul. Îl responsabiliza într-un fel pentru că nu mai beneficia de aceeaşi măsură în următorii trei ani. Asta a fost şi ideea. În legislaţia franceză e mai rău, pentru că acolo spune că poţi să îţi recuperezi punctele de penalizare, dar te costă câteva mii de euro, faci un curs de o săptămână sau două pentru a te duce ulterior la test, iar în cele două săptămâni îngrijeşti şi victimele rezultate din accidente rutiere. Deci pe banii tăi faci chestia asta”, a precizat Lucian Diniţă pentru DCNews.

Totodată, Diniţă a atras atenţia şi asupra condiţiei de a anu avea permisul suspendat în ultimii doi ani, condiţie care dispare din noul proiect legislativ:

„Reducerea a avut ca principiu să îl ajute pe omul sărac, cel care a făcut o greşeală pentru prima dată în viaţa lui. Dar nu să facem reducere la toată lumea. Nu mai faceţi deloc şi la revedere!

Noi suntem în antiteză cu ce face UE, pentru că în UE s-au luat măsuri de înăsprire a legislaţiei rutiere. În UE există principiul că s-a născut un om, îl cresc şi apoi îl pregătesc şi îl fac bun de muncă pentru că trebuie să lucreze pentru societate. Dacă el moare în accident rutier la 19 ani, la 25 sau 35 de ani, eu am pierdut un om bun de muncă, unul care aduce profit ţării”, a mai spus Lucian Diniţă.

Proiectul legislativ, intitulat “Legea pentru inocența copilăriei” a fost adoptat tacit de Senat și acum se află în Camera Deputaților.

Proiectul de lege a fost inițiat în 2016 de fostul deputat PSD Ninel Peia și prevede sancționarea profesorilor și școlilor care predau educație sexuală, în absența unui acord scris al părinților. Cei care vor face asta ar putea risca amenzi sau chiar închisoare de până la 2 ani.

“Sub diferite pretexte, unele de-a dreptul hilare, precum acela că tot mai multe fetițe de 11 ani merg deja la psiholog ca să-și trateze problemele din dragoste, sau că prin educația sexuală predată unor copii între șase și zece ani vor fi salvate, ulterior, vieți omenești prin adoptarea unor soluții contraceptive corecte, în școlile copiilor noștri se introduc, pe ascuns, pornografia, prozelitismul LGBT și incitarea la punerea în aplicare a diverselor forme de sexualitate deviantă.

Există deja școli unde copile de 10 ani pleacă rușinate de la aceste „cursuri”, sunt băieți care nu mai înțeleg ce este aceea o familie sau de ce nu e nimic rău să ai sentimente erotice pentru Ionel și nu pentru Diana. Aceste vlăstare cărora le dorim cele mai bune lucruri și o viață împlinită, copii pentru care facem sacrificii enorme, sunt traumatizați de informații care nu sunt, nu au fost și nici nu vor fi specifice unei copilării normale, a singurei faze din viața fiecăruia care a fost binecuvântată cu miracolul inocenței.

De asemenea, sunt perfect conștient că unii copii se dezvoltă din punct de vedere sexual mai repede decât alții și poate au nevoie de îndrumări specifice. În acest caz, decizia trebuie să aparțină părinților sau tutorilor pentru ca tânărul sau tânăra să participe la cursuri de informare sexuală. Dar, încadrarea tuturor copiilor de o anumită vârstă la astfel de „educație”, în masă, fără discernământ, poate marca un suflet mai plăpând pentru întreaga sa viață. Cu ce este de vină un astfel de copil pentru a-i îngrădi șansele unei dezvoltări firești, în limitele normalității și a bunului simț comun? Va plăti oare „dascălul” pentru aceste traume? Nu, plata o vor face mai întâi părinții și apoi amărâtul de copil a cărui viață va fi mereu alta decât cea pe care o merită”, se arată în expunerea de motive a legii pentru„Inocența Copilăriei”.

Proiectul de lege este sprijinit de Alianța Părinților dar și de alte ONG-uri. De altfel, în iunie 2016, reprezentanții a peste 115 ONG-uri și-au anunțat susținerea față de “Legea pentru inocența copilăriei”, într-o conferință de presă la Parlament.

Un politician din Rusia a propus autorităţilor locale din Sankt Petersburg o lege mai puţin obişnuită. Olga Galkina propune ca orice bărbat  care este prins de autorităţi plătind prostituate, va putea să scape de plata unei amenzi usturătoare dacă acceptă să ia prostituata de nevastă.

Dacă legea va fi adoptată la nivel local, legea ar putea fi aplicată și la nivel naţional. Politicianul spune că în acest mod, numărul prostituatelor din Rusia ar putea scădea considerabil. Chiar dacă legea are puține șanse să fie pusă în aplicare, poate constitui un prim pas în anihilarea celei mai vechi meserii din lume, în Rusia.

Chiar dacă în țări precum Germania, Olanda sau Belgia prostituția este legalizată și aduce venituri consistente la bugetul de stat, în țările din fostul bloc comunist acesta este privită ca un afront adus societății în special din cauza influenței masive a Bisericii Ortodoxe în ceea ce privește percepția socială a fenomenului.

În România chiar dacă prostituția este incriminată legal, grupările mafiote conduc afaceri de sute de milioane de euro și reușesc să-și dezvolte rețele internaționale de vânzare de carne vie la adăpostul lipsei de reacție a oamenilor legii. Mai mult, multe siteuri care oferă escorte ascund afaceri de prostituție care produc extrem de mulți bani.

O lege despre care nu vorbește aproape nimeni și care a fost votată și promulgată de Președinte într-un timp record, va scumpi multe dintre alimentele românilor cu circa 30% avertizează liderii din sectorul agro-alimentar. Mai exact, este vorba despre Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor care a triplat taxa de mediu pe care producătorii o au de achitat către stat, informează AgroIntel.ro .

Lege a trecut în doar două luni de Senat, Cameră și Președinție

Misteriosul act normativ care va da peste cap coșul românilor a fost propus de Guvern în timpul vacanței parlamentare din vara anului trecut. Deși nu a fost vorba de nici o procedură de urgență, legea a reușit ”miraculos” să fie adoptată de Senat și Camera Deputaților, apoi și promulgată într-un timp record, astfel că pe 30 octombrie se publica în Monitorul Oficial, intrând în vigoare la doar două luni de la prezentarea ei în Parlament. Și, totuși, problema cea mare nu stă în forma legii, ci în contribuția, în tariful taxei de mediu pe care Guvern l-a schimbat peste noapte. Mai exact, l-a triplat și a decis că după 25 ianuarie se vor aplica și sancțiuni pentru neplată, ceea ce îi obligă pe procesatori să o plătească.

”În conformitate cu Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, operatorii din sectorul agroalimentar care au încheiat contracte de reciclare a ambalajelor, conform listei afișate pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu, plăteau o taxă pentru ambalajele puse în piață în medie de 65 lei/to. În situația creată membri noștri sunt obligați să plătească ca taxa de mediu un tarif de peste 2.000 lei/to, cu implicații în dublarea prețurilor recipientelor și creșterea costurilor pe unitatea de produs cu circa 30%. Precizăm că o astfel de măsură va avea un impact negativ în ceea ce privește competitivitatea sectorului agroalimentar românesc. Relațiile contractuale dintre producători și cei care s-au angajat să presteze servicii de reciclare a ambalajelor sunt încă în vigoare până la sfârșitul anului 2015 însă operatorii autorizați nu respectă prevederile contractuale”, explică președintele Federației Naționale Pro Agro, organizație care, de la anunțarea noii taxe, încearcă să convingă Guvernul de efectele nefaste și imediate ale noii taxări.

Producătorii din industria agro-alimentară se plâng că dacă Legea 249/2015 a intrat în vigoare la finele lui octombrie, contribuția a fost fixată ulterior și nici o companie nu a reușit să își regândească planul de afaceri pentru a gestiona situația. În fața acestei probleme, soluția la care mulți vor fi obligați să apeleze va fi majorarea prețurilor. Chiar și așa, producătorii se tem că nu vor rezista pe piață în concurență cu importurile.

”Din păcate, regândirea totală a sistemului este un proces de durată, timp în care membri noștri, producători vor fi nevoiți să plătească contribuția de 2 ron/kg, conform legislației în vigoare la această dată, lucru care pe mulți dintre ei îi poate duce către faliment. Repoziționarea prețurilor produselor noastre nu este o opțiune, în condițiile în care 50% din piața este acoperită de importuri din țări în care această taxa (ce seamănă mai mult a “amenda”) nu există sau este de 7-8 ori mai mică”, subliniază Emil Dumitru, liderul Pro Agro.

Astfel, doar la prima vedere. se estimează un consum de ambalaje de aproximativ de: 25.000 tone pentru industria de conserve, 80.000 tone pentru industria vinului și 22.000 tone pentru băuturile spirtoase, doar pentru aceste 3 segmente. Doar pentru aceste trei sectoare, sper exemplu, diferența de cost între tariful de 65 lei/tonă și 2.000 lei/tonă duce la o creștere a costurilor cu ambalajul de 245.745.000 lei.

Întâlnire la Mediu pe 21 ianuarie, sancțiuni din 25 ianuarie

Până în acest moment, Federația Națională Pro Agro a transmis adrese și informări către toate structurile implicate în aplicarea Legii 249/2015 sau cu putere de decizie pentru modificarea actului normativ, de la Ministerul Mediului, la cel al Finanțelor, al Agriculturii și până la Cabinetul Premierului. Adrese s-au transmis și în Parlament, la comisiile de specialitate.

”De la începutul lunii decembrie, Ministerul Mediului ignoră pozițiile noastre oficiale. Ministerul Finanțelor și Guvernul au răspuns că ține de competenta Ministerului Mediului, deși măsurile care trebuiesc luate și promovate și susținute prioritar țin de aceste institutii. În ceasul al 12-lea, Ministerul Mediului a organizat o întâlnire pe 21 ianuarie, dar este prea târziu atunci pentru că pe 25 deja vor fi aplicate sancțiunile”, ne-a declarat Florentin Bercu, directorul executiv al Federației Naționale Pro Agro.

În Ungaria, aceeași taxă este de 8 ori mai mică

O taxă similară pentru ambalaje au și alte țări, precum Bulgaria sau Ungaria, însă la ei, nivelul birului este unul mult mai mic. Vorbim despre 0,2 leva/kg, adică 0,45 lei/kg, de cel puțin patru ori mai mică decât ce s-a introdus în România. ”În Bulgaria, ceea ce plătește operatorul economic este tariful către operatorul autorizat de transfer de responsabilitate, care este similar celui practic de operatorii români până acum”, explică Emil Dumitru. În Ungaria, taxa se plătește numai către stat și este de 19 HUF/kg de sticlă (aprox. 0,27 ron/kg), potrivit informațiilor funrizate de producătorii de acolo.

”Se impune rediscutarea în regim de urgență a cadrului legislativ ce reglementează acest aspect deosebit de important pentru industria alimentară având ca scop fie recalcularea contribuției de 2 ron/kg pe baza de date certe (grad de poluare în funcție de tip de ambalaj, costuri de recuperare/valorificare a fiecărui tip de ambalaj, etc) și stabilirea unor contribuții diferite în funcție de tipul ambalajului, fie implementarea unui sistem care să aducă valoare adăugată prin transferarea activității de reciclare selectivă în sarcina unităților administrativ teritoriale/ primăriilor așa cum se întâmplă în multe state ale Uniunii Europene, întrucât este o activitate pur administrativă, iar punctele de colectare să fie localizate cât mai aproape de consumator”, susțin, în România, liderii din industria alimentară. (sursa: soim press)

VEZI SI: Nu e de gluma! Aceste produse de la LIDL te pot baga in spital! FOTO

Bogdan Diaconu a depus miercuri un proiect de lege privind declararea zilei de 4 iunie “Ziua Trianonului și a luptei împotriva asupririi maghiare”.

”Rememorarea evenimentului istoric de importanță națională și europeană a Tratatului de la Trianon din anul 1920 prin care erau consfințite granițele României rezultate în urma Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918″,spune deputatul independent.

Proiectul prevede și pedeapsa cu închisoarea pentru contestatarii Trianonului și a istoriei asupririi maghiare asupra românilor din Transilvania. “Pentru a pune capăt contestării Trianonului care reprezintă negarea efectivă a existenței statului român, precum și emiterea de pretenții teritoriale asupra granițelor sale legitime, proiectul de lege prevede că orice manifestare publică, mediatică sau culturală de orice tip de contestare a Tratatului de la Trianon este interzisă sub sancțiunea pedepsei cu închisoarea de la 1 la 5 ani”, spune liderul naționalist, conform libertatea.ro.

Deputatul mai arată în expunerea de motive că “proiectul prevede că arborarea însemnelor de doliu și/sau transmiterea de mesaje negative la adresa Tratatului de la Trianon cu ocazia Zilei de 4 Iunie sunt interzise sub sancțiunea pedepsei cu închisoarea de la 1 la 5 ani”.

De asemenea, proiectul PRU mai conține un articol prin care contestarea istoriei asupririi maghiare asupra românilor din Transilvania este interzisă sub sancțiunea pedepsei cu închisoarea de la 1 la 5 ani. Diaconu justifică această măsură pentru a combate falsificarea istoriei și deturnarea ei de la faptele reale pentru a putea îndeplini visul actual al clasei conducătoare a Ungariei și a politicienilor maghiari din România, acela de rapt teritorial, urmărindu-se o nouă epocă de asuprire a românilor din Transilvania.

“Ca dovadă a necesității acestei legi stă și faptul că un proiect similar, susținut de nu mai puțin de 90 de senatori, a fost retras de către inițiatorul său la manevrele UDMR care s-a opus până și dezbaterii proiectului pe motiv că ‘nu numai că nu suntem de acord cu acest proiect, dar va îngreuna relațiile noastre cu celelalte partide și va avea un efect negativ și asupra relațiilor româno-maghiare’, după cum a declarat liderul UDMR de la Senat, Marko Bela”, explică liderul PRU.

VEZI SI: MAREA MINCIUNĂ ÎN AFACEREA MIGRANŢILOR

Obştea Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ i-a adresat preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare în care îi cere să întoarcă în Parlament o lege care sancţionează drastic manifestările rasiste şi xenofobe.

Călugării Mănăstirii Petru Vodă din Neamţ au publicat o scrisoare deschisă, adresată preşedintelului Klaus Iohannis, în care îi cer să nu promulge o lege care sancţionează cu închisoarea organizaţiile şi simbolurile pro-legionare. Şefului statului i se solicită să întoarcă în Parlament Legea 193/2014, votată pe 24 iunie a.c.

Actul respectiv aduce completări Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.31/2002, care făcea referire la „interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului unor persoane vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii“.

În noua formă, interdicţia se extinde şi asupra organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter legionar, fiind de asemenea prohibită „promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război“.

„Legea nu face diferenţa între dictatorul Hitler şi părintele Dumitru Stăniloae!”

Monahii de la mănăstirea Petru Vodă susţin că legea a fost votată „ca în vremurile de glorie ale P.C.R.” şi că forma care a ajuns pe masa preşedintelui, spre promulgare, nu face diferenţă între dictatori şi martirii închisorilor comuniste.

„PL-x nr. 193/2014 prin formularea ei generalizantă, ambiguizantă şi inversatoare de realităţi, reuşeşte, dintr-o trăsătură de condei să calomnieze: – EROII ANTICOMUNIŞTI, adică cei 2.500.000 de români care au suferit detenţie, chinuri, genocidare şi oprobriu permanent, chiar şi post-mortem, doar pentru că au refuzat să accepte sinuciderea morală, intelectuală şi fizică, şi nu pentru că ar fi săvârşit vreo crimă (de orice fel); – CULTURA – generaţia interbelică a fost una de elită culturală, aproape integral legionară, iar reprezentanţii ei au suferit şi au fost ucişi pentru că preţuiau libertatea de gândire; prin urmare se opuneau totalitarismului ideologic, atât celui bolşevic, cât şi celui fascist, şi nu pentru că ar fi săvârşit vreo crimă ca autori ideologici, efectivi sau terţi”, arată semnatarii scrisorii.

Obştea de la Petru Vodă, ctitorie a părintelui Iustin Pârvu, consideră că legea respectivă este de natură să întineze şi memoria „Sfinţilor mărturisitori şi mucenici, adică miile de clerici şi mireni care au pătimit şi au fost ucişi pentru că credeau în Dumnezeu, iar nu pentru că ar fi săvârşit vreo crimă; sunt documentate până astăzi mai mult de 500.000 de morţi în temniţele comuniste!”. De asemenea, poporul român, ca întreg este considerat de monahi calomniat de această lege „deoarece nu există familie în România care să nu fi suferit cel puţin o pierdere de viaţă, de avere sau de demnitate în perioada respectivă”.

„Fireşte că nimeni nu apără criminalii adevăraţi, şi e bine ca societatea să fie apărată de ei prin legi prohibitive, dar PL-x nr. 193/2014 nu face diferenţa între dictatorul Adolf Hitler şi Mircea Vulcănescu sau părintele Dumitru Stăniloae!”, mai arată semnatarii scrisorii.

Lege iniţiată de trei liberali

Proiectul legii 193/2014 a fost iniţiat de senatorul Crin Antonescu şi de colegii deputaţi Andrei Gerea (ex-PNL) şi Adrian George Scutaru, fostul consilier prezidenţial al lui Klaus Iohannis. Pe 8 aprilie 2014 legea a fost adoptată la Senat, iar pe 24 iunie anul acesta a trecut de votul Camerei Deputaţilor, forul decizional, cu 302 voturi pentru, 3 abţineri şi niciun vot împotrivă.

„Noi suntem printre primele ţări din Europa care au adoptat o lege clară în problema condamnării rasismului, antisemitismului, xenofobiei şi a consecinţelor celui de-al Doilea Război Mondial. Această lege însă, aşa cum toţi creştem în vârstă, a crescut în vârstă, a îmbătrânit puţin, sau nu am fost atât de pregătiţi atunci să o facem perfectă (…) Nu am decât să susţin această nouă formă a legii, care aduce importante clarificări şi mai ales dă curs aplicării prevederilor de justiţie şi drept. Până acum şchiopăta în anumite privinţe”, a concluzionat de la tribuna Parlamentului deputatul pentru minorităţi Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

Între adăugirile aduse de noul act normativ OUG 31/2002 sunt trecute sancţiuni aspre precum închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi pentru „confecţionarea, vânzarea, răspândirea, precum şi deţinerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”.

Cea mai mare pedeapsă prevăzută prin noua lege este între 6 luni şi 5 ani de închisoare pentru „negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a genocidului, a crimelor contra umanităţii şi a crimelor de război”.

„Dacă a-l cita pe părintele Dumitru Stăniloae va costa de la 3 luni la 3 ani de închisoare, dacă publicarea unui acatist către părintele Arsenie Boca va costa 5 ani de închisoare, atunci cum mai sunt pedepsiţi adevăraţii criminali de ieri şi de azi?”, întreabă călugării de la Petru Vodă.

Aceştia îi transmit preşedintelui Iohannis că „acest proiect de lege, prin lipsa de distincţie între crime reale şi crime atribuite, aruncă din nou în temniţe şi la gropile comune victimele unui holocaust negat de revizionismul ocultant al unei realităţi istorice a cărei martor ocular sunt popoarele care au răbdat comunismul mai bine de trei generaţii”.

În final, călugării se arată convinşi că pledoaria lor va găsi înţelegere la preşedintele Iohannis.

„Dacă veţi anula Ordonanţa – trimiţând-o înapoi la Parlament pentru a fi dezbătută pertinent din mai multe puncte de vedere şi debarasată de neadevărurile şi mistificările istorice şi ideologice (mai ales interpretările din cheie extremist marxistă), vă veţi demonstra cu adevărat ca om integru, onest şi just, demn să fie liderul celui mai vechi popor al Europei şi al unei ţări care de mii de ani a iubit adevărul şi libertatea spirituală a urmaşilor mai mult decât propria libertate fizică”, se spune în finalul scrisorii.

Iustin Pârvu şi Arsenie Boca, temniţă grea pentru simpatii legionare

„Mănăstirea noastră este închinată Sfinţilor români de către unul dintre aceştia şi în numele lor cerem să nu li se întineze memoria prin nici un fel de act mincinos sau partizan”, arată călugării în scrisoare.

Şi Arsenie Boca, pe care monahii îl invocă în scrisoarea deschisă, a avut de suferit de pe urma participării active la mişcarea legionară. Părintele Arsenie a fost arestat pentru prima oară la Râmnicu Vâlcea pe 17 iulie 1945, dus la Bucureşti şi eliberat pe 30 iulie 1945, în urma presiunilor bisericii. A fost arestat apoi în 14 mai 1948, pentru ajutorul dat luptătorilor anticomunişti, foşti legionari pregătiţi şi paraşutaţi de americani în Munţii Făgăraşului. O lună şi jumătate a fost schingiuit şi obligat să dea tot felul de declaraţii, după care Mitropolitul Nicolae Bălan l-a strămutat de la Sâmbăta la Mănăstirea Prislop în noiembrie 1948. (sursa: Adevarul)

VEZI SI: Un nou pericol amenință România: imigrația

Comisia Juridica a Senatului a adoptat marti proiectul de lege de modificare a Codului de Procedura Penala al senatorului PSD Serban Nicolae prin care este eliminata incatusarea persoanelor fata de care s-a impus masura de arest preventiv si care nu au comis acte de violenta. Practic, prin aceasta modificare cei acuzati de coruptie sau trafic de influenta nu vor mai fi incatusati in momentul retinerii si arestarii preventive decat in cazul in care au fost violenti sau au incercat sa se sustraga urmaririi penale.

O alta modificare adusa Codului de Procedura Penala aprobata astazi de senatorii juristi presupune ca persoanele fata de care s-a dispus masura arestului la domiciliu, dar care locuiesc permanent in alta parte decat domiciliul din actul de identitate, sa poata opta pentru aceasta locuinta.

Modificarile adoptate de Comisia Juridica la propunerea lui Nicolae sunt urmatoarele:

• “Persoanele fata de care s-a dispus una din masurile preventive prevazute la alin. (4) lit. a) si d), nu sunt incatusate in nicio imprejurare cu exceptia celor cercetate pentru infactiuni comise prin acte de violenta, a celor care s-au sustras urmaririi penale ori a celor care s-au opus masurii dispuse”.
• “In cazul in care inculpatul locuieste, cu caracter permanent, intr-o alta locuinta decat cea mentionata ca domiciliu in actul de identitate, la cererea inculpatului, instanta poate dispune ca arestul la domiciliu sa se execute in respectiva locuinta”.

Serban Nicolae a declarat ca incatusarea “poate sa fie in multe situatii o forma de umilire”.

Aceste doua prevederi au facut parte dintr-un proiect de lege mai amplu depus de senatorul social-democrat care a fost respins de comisie marti – cu exceptia punctelor mentionate mai sus. Una dintre prevederile care au fost respinse se referea la arestul sever, masura care ar fi fost introdusa practic in locul arestului preventiv, alternativa la masura arestului la domiciliu. In urma acestei modificari, actele de coruptie erau scoase, alaturi de alte acte non violente, din categoria arestului sever, ceea ce ar fi insemnat ca nu ar mai fi putut fi arestati preventiv cei acuzati de coruptie.

Guvernul a dat aviz negativ acestui proiect.

Serban Nicolae a declarat ca isi va sustine in continuare proiectul in plenul Senatului, prima camera sesizata. Camera Deputatilor este decizionala.

La sedinta comisiei de saptamana trecuta , referindu-se la eliminarea incatusarii, Nicolae a declarat: “Incatusarea si expunerea in catuse in spatiu public este o forma de umilire. Sunt unii oameni care vor sa isi acopere cu o haina catusele. Eu am propus o varianta, ea trebuie sa faca insa obiectul dezbateriii. Aceasta (incatusarea – n.r.) trebuie sa fie o exceptie. Daca mergeti pe strada si intrebati cand se incatuseaza o persoana, o sa vedeti ca lumea nu a inteles”.

Politia Romana a elaborat o brosura destul de ampla, daca ne gandim ca va fi citita si insusita de copii, cu care ar dori sa-i invete de mici care sunt infractiunile. La fel cum i-ar privi pe toti copiii ca facand parte dintr-o scoala de corectie. Ce treaba ar avea cei mici cu CODUL PENAL? Mai ales ca, in caz de “ceva”, raspunderea apartine parintilor.

Probabil in euforia arestarilor de la DNA, Politia Romana se gandeste la o generatie intreaga de infractori, care trebuie obisnuiti de mici cu CODUL PENAL. Mai mult, conform surselor Ziua News, oficiali ai Politiei Romane, fac lobby ca Ministerul Invatamantului sa introduca in programa scolara ore de legislatie obligatorie, deci mai mult decat orele de religie, care, deocamdata, sunt optionale, pe baza de inscriere.

Prezentam mai jos Comunicatul Politiei Romane, la finalul acestuia existand un link la care se poate studia brosura integral:

CODUL PENAL PE ÎNŢELESUL CELOR MICI

“Poliţia Română vine în sprijinul celor mici, cu broşura denumită ‘Unde-i lege, nu-i tocmeală – Codul Penal pe înţelesul copiilor’, pentru ca aceştia să-şi cunoască drepturile şi obligaţiile. De la data de 1 februarie 2014, în România au intrat în vigoare prevederile unui nou Cod Penal. Copiii noştri şi ai dumneavoastră trebuie să-şi cunoască drepturile şi obligaţiile, pentru a dobândi o educaţie în spiritul unei societăţi bazate atât pe respectarea normelor morale, cât şi a celor legale.

De asemenea, copiii trebuie să cunoască la ce riscuri se expun în cazul în care nu respectă legea sau ce trebuie să facă, în cazul în care le sunt încălcate drepturile. Copiii, părinții, educatorii trebuie să găsească în lege nu un lucru negativ, ci un instrument, un partener în atingerea scopului pe care îl au, acela de a înţelege rolul şi necesitatea existenţei unui sistem legislativ corect.

Pentru a crede în dreptate, copiii trebuie să înţeleagă că legea îi protejează pe cei corecţi şi că trebuie aplicată şi respectată. Cei mici trebuie să cunoască ABC-ul legii, astfel încât să nu greşească niciodată pe motiv că nu o cunosc. Totodată, ei trebuie să ştie că, în cazul în care devin victime, pot avea încredere că instituțiile statului îi vor pedepsi pe cei vinovaţi.

Poliţia Română vine în sprijinul copiilor, părinților și educatorilor cu broşura – ‘Unde-i lege, nu-i tocmeală – Codul Penal pe înţelesul copiilor’, pe care o puteți găsi, în format online, aici. Pregătiţi-vă copiii pentru viaţă!” – Sursa: ZiuaNews

Pentru că mulţi dintre noi, pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă, au folosit un Windows fără licenţă la un moment dat, ar fi bine să ştiţi riscurile.

De-a lungul anilor am fost deseori întrebat despre riscurile utilizării unui Windows fără licenţă. Deşi în ultimii ani preţurile sistemelor de operare s-au micşorat semnificativ, pe vremea când o licenţă de Windows ajungea cu uşurinţă la 1000 de lei, mulţi dintre noi foloseau ,,un cd de la un prieten”, pentru a-şi pune PC-ul pe picioare. Mai ales în perioada boom-ului vânzării de desktop-uri preinstalate cu Linux în magazine consacrate, mulţi dintre cei care profitau de astfel de super oferte, nici nu ajungeau bine acasă, şi-l chemau pe vecinul de la etajul doi să le instaleze şi lor un Windows Xp sau Windows 7. În mod evident, un astfel de gest este ilegal, dar pentru că nu aţi auzit niciodată că a venit poliţia la Marinică pe motiv că folosea aplicaţii piratate, nu v-aţi cumpărat prea curând o licenţă.

Partea legală a utilizării unui Windows fără licenţă

Licenţele software intră sub protecţia legii nr.8/1996 actualizată privind protecţia drepturilor de autor. Aceasta clasifică utilizarea oricărei aplicaţii sau conţinut digital, fără plata drepturilor de autor sau a costurilor de licenţă, ca fiind piraterie. ,,Art.139 (6) În sensul prezentei legi, prin mărfuri-pirat se înţelege toate copiile, indiferent de suport, inclusiv copertele, realizate fără consimţământul titularului de drepturi sau al persoanei legal autorizate de acesta şi care sunt executate, direct ori indirect, total sau parţial, de pe un produs purtător de drepturi de autor ori de drepturi conexe sau de pe ambalajele ori copertele acestora.”

Înainte de orice, merită să aveţi în vedere că legislaţia din România ,,bagă în aceeaşi oală” persoanele care folosesc software piratat şi persoanele care distribuie astfel de conţinut. Dacă intraţi în a doua categorie, realizaţi o infracţiune şi riscaţi o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau, în cel mai bun caz, o amendă usturătoare. Cu aceeaşi pedeapsă se penalizează realizarea de copii piratat, închirierea acelor copii, transportarea sau expedierea lor peste graniţă, cât şi depozitarea lor în scopul distribuirii ulterioare. Apropo, riscurile sunt la fel de mari şi se pedepsesc tot cu închisoare de la 6 luni la trei ani şi pentru cei care instalează, stochează, execută sau afişează conţinut fără licenţă sau drepturi de autor, conform articolului 139, alineatul 9 din aceeaşi lege nr.8/1996. În plus, nici o amendă sau pedeapsă cu închisoarea nu vă scapă de obligaţia acoperirii daunelor cauzate titularului dreptului de licenţă.

Ca de fiecare dată, riscurile aferente utilizării unui Windows fără licenţă sau al oricărui alt program sunt mult mai costisitoare pentru o persoană juridică sau societate comercială. Acestea pot ajunge cu uşurinţă la câteva sute de mii de lei. Ca urmare, dacă aveţi o firmă mare sau un birou cu câteva calculatoare, ar fi recomandabil să faceţi din stat o investiţie în licenţe pentru a evita repercusiuni ulterioare. ,,- Persoanei juridice (societății) care utilizează programele fără licenţă conform art. 135 Cod Penal – pedeapsa tipică o constituie amendă penalaă – Suma corespunzătoare unei zile-amendă, cuprinsă între 100 şi 5.000 lei, se înmulţeşte cu numărul zilelor-amendă, care este cuprins între 30 de zile şi 600 de zile. Pentru infracţiunile descrise mai sus, limitele amenzii penale pentru persoane juridice sunt intre 120 şi 240 de zile-amendă (când legea prevede pedeapsa închisorii de cel mult 5 ani, unică sau alternativ cu pedeapsa amenzii) – art. 137 Cod Penal. Daca luam o medie – 200 zile amenda a 2.000 lei, ajungem la o sancțiune de 400.000 lei. Alte pedepse complementare pentru societate pot fi dizolvarea persoanei juridice, suspendarea activităţii parţial sau integral pe o perioadă de la 3 luni la 3 ani, închiderea unor puncte de lucru pe o perioadă de la 3 luni la 3 ani, interzicerea dreptului de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o perioadă de la 1 la 3 ani, plasarea sub supraveghere judiciară, afişarea sau publicarea hotărârii de condamnare.”

Revenind însă la cazul cel mai des întâlnit, acela de utilizator casnic care şi-a instalat pe PC-ul de acasă un Windows de pe internet sau de la un prieten, legea este destul de clară şi vizavi de această situaţie. În primul rând, trebuie să aveţi în vedere că, potrivit legii, utilizarea de software fără plata aferentă a unei licenţe intră sub incidenţă penală şi va figura în cazierul vostru judiciar, indiferent dacă pedeapsa va fi sub formă de închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă. Dacă trageţi ponoase comerciale din utilizarea aplicaţiilor piratate, pedeapsa creşte până la 2 – 7 ani de închisoare. ,,Art.139 (7)În sensul prezentei legi, prin scop comercial se înţelege urmărirea obţinerii, direct sau indirect, a unui avantaj economic ori material.”

În România de investigarea infracţiunilor de ordin informatic, printre multe alte tipuri de infracţiuni, se ocupă DIICOT – Direcţia de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism. Exceptând cazurile grave, de cele mai multe ori, nici un organ al statului nu se autosesizează în cazuri de piraterie ,,casnică”. De aceea, este foarte probabil să nu fi auzit să bată poliţia la uşa unui prieten pentru că era utilizator de Windows fără licenţă. În acelaşi timp însă, în cazul unei sesizări, sunt obligaţi să demareze o investigaţie care se va finaliza cu una dintre sancţiunile detaliate mai sus. Cu alte cuvinte, ţine doar de un ,,prieten binevoitor” să ajungeţi în faţa unui tribunal. ,,Art.138 (2)În cadrul unei acţiuni referitoare la încălcarea drepturilor protejate de prezenta lege şi ca răspuns la o cerere justificată a solicitantului, instanţa are dreptul să solicite furnizarea informaţiilor privind originea şi reţelele de distribuţie a mărfurilor sau a serviciilor care aduc atingere unui drept prevăzut de prezenta lege, fie de la făptuitor, fie de la orice altă persoană care: a)a deţinut în scop comercial mărfuri-pirat; b)a utilizat în scop comercial servicii prin care încalcă drepturile protejate de prezenta lege; c)a furnizat, în scop comercial, produse sau servicii utilizate în activităţi prin care se încalcă drepturile prevăzute de prezenta lege; d)a fost indicată, de oricare dintre persoanele prevăzute la lit. a), b) sau c), ca fiind implicată în producerea, realizarea, fabricarea, distribuirea sau închirierea mărfurilor-pirat ori a dispozitivelor-pirat de control al accesului sau în furnizarea produselor ori serviciilor prin care se încalcă drepturile protejate de prezenta lege.” În extractul din lege de mai sus, persoana binevoitoare este ,,solicitantul”.

Revenind însă la cazul cel mai des întâlnit, acela de utilizator casnic care şi-a instalat pe PC-ul de acasă un Windows de pe internet sau de la un prieten, legea este destul de clară şi vizavi de această situaţie. În primul rând, trebuie să aveţi în vedere că, potrivit legii, utilizarea de software fără plata aferentă a unei licenţe intră sub incidenţă penală şi va figura în cazierul vostru judiciar, indiferent dacă pedeapsa va fi sub formă de închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă. Dacă trageţi ponoase comerciale din utilizarea aplicaţiilor piratate, pedeapsa creşte până la 2 – 7 ani de închisoare. ,,Art.139 (7)În sensul prezentei legi, prin scop comercial se înţelege urmărirea obţinerii, direct sau indirect, a unui avantaj economic ori material.”

În România de investigarea infracţiunilor de ordin informatic, printre multe alte tipuri de infracţiuni, se ocupă DIICOT – Direcţia de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism. Exceptând cazurile grave, de cele mai multe ori, nici un organ al statului nu se autosesizează în cazuri de piraterie ,,casnică”. De aceea, este foarte probabil să nu fi auzit să bată poliţia la uşa unui prieten pentru că era utilizator de Windows fără licenţă. În acelaşi timp însă, în cazul unei sesizări, sunt obligaţi să demareze o investigaţie care se va finaliza cu una dintre sancţiunile detaliate mai sus. Cu alte cuvinte, ţine doar de un ,,prieten binevoitor” să ajungeţi în faţa unui tribunal. ,,Art.138 (2)În cadrul unei acţiuni referitoare la încălcarea drepturilor protejate de prezenta lege şi ca răspuns la o cerere justificată a solicitantului, instanţa are dreptul să solicite furnizarea informaţiilor privind originea şi reţelele de distribuţie a mărfurilor sau a serviciilor care aduc atingere unui drept prevăzut de prezenta lege, fie de la făptuitor, fie de la orice altă persoană care: a)a deţinut în scop comercial mărfuri-pirat; b)a utilizat în scop comercial servicii prin care încalcă drepturile protejate de prezenta lege; c)a furnizat, în scop comercial, produse sau servicii utilizate în activităţi prin care se încalcă drepturile prevăzute de prezenta lege; d)a fost indicată, de oricare dintre persoanele prevăzute la lit. a), b) sau c), ca fiind implicată în producerea, realizarea, fabricarea, distribuirea sau închirierea mărfurilor-pirat ori a dispozitivelor-pirat de control al accesului sau în furnizarea produselor ori serviciilor prin care se încalcă drepturile protejate de prezenta lege.” În extractul din lege de mai sus, persoana binevoitoare este ,,solicitantul”.

Ce mai riscați dacă utilizați Windows fără licență

Dacă mai aveţi nevoie de motive în plus pentru a evita utilizarea unui Windows fără licenţă sau a oricărei alte aplicaţii software fără plata drepturilor de autor, merită să aveţi în vedere alte câteva posibile urmări. Indiferent dacă v-aţi descărcat Windows-ul de pe torrent sau în variantă trial de pe website-ul celor de la Microsoft, în momentul în care îl veţi activa printr-un crack, pentru a înşela perioada de 30 de zile după care ar expira implicit, vă expuneţi la mai multe riscuri.

În primul rând, nu aveţi niciodată siguranţa că respectivul crack nu face mai mult rău decât bine. Din acest motiv, aproape toate crack-urile de Windows sunt recunoscute ca viruşi, troieni sau keyloggere de către un antivirus decent. Ca urmare, nu ştiţi niciodată dacă, atunci când nu sunteţi atenţi, datele voastre private sunt expediate către un server de prin China sau Rusia.

În timp ce hackerii munceau să activeze cele mai noi versiuni de Windows, inginerii de la Microsoft munceau să combată pirateria prin diverse actualizări de software. Din acest motiv, mulţi dintre cei care folosesc un sistem de operare piratat, după ce şi-au instalat cele mai recente update-uri ieşite din Redmond sau după ce Windows-ul a instalat acele update-uri fără intervenţia utilizatorului, se trezesc cu un Windows expirat care refuză să mai pornească. În acea situaţie, dificultatea soluţiei la care puteţi apela pentru a vă mai putea accesa datele creşte exponenţial. Partea cea mai tristă este că şi un crack aplicat anterior vă poate tăia arbitrar accesul la fişiere obligându-vă, similar cu alte aplicaţii de tip ransomware, să daţi nişte bani dacă vreţi să mai vedeţi vreodată pozele din vacanţă sau proiectul la care lucraţi de şase luni.

În definitiv, situaţia nu este foarte roz pentru cei care refuză să cumpere un PC cu Windows preinstalat sau o licenţă de Windows separat. Pe lângă aspectul penal al problemei, vă expuneţi la nişte riscuri semnificative de securitate, atât din cauza faptului că nu puteţi instala în mod regulat actualizări de Windows, cât şi din pricina potenţialului efect negativ al crack-ului folosit. Cel mai bine ar fi să îmbrăţişaţi cu cardul de credit posibilitatea achiziţiei unei licenţe şi să vă bucuraţi că acum investiţi doar 300-400 de lei pe un Windows 8.1, în loc de 800-1000 de lei, preţul unei licenţe de WIndows 7 sau Windows Xp, pe vremea când era la modă.

Mai mult decât atât, similar cu o iniţiativă a celor de la Apple de acum câţiva ani, dacă utilizaţi un Windows care nu este piratat, puteţi instala următoarea versiune majoră de Windows fără costuri suplimentare. Un anunţ pe marginea acestui subiect a fost deja făcut în urmă cu câteva săptămâni de către oficialii companiei americane în legătură cu iminentul Windows 10. Astfel, dacă azi aţi cumpărat un Windows 8.1, mâine veţi putea instala pe acelaşi computer un Windows 10, iar peste un an sau doi, veţi putea instala Windows 11 sau Windows 12, indiferent care va fi următorul. – Sursa: PlayTech.ro

Utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate va fi obligatorie de la 1 februarie 2015, prevede un proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii.

Data de 1 februarie este, de altfel, cea menţionată în mai multe rânduri de autorităţi ca fiind cea mai probabilă pentru introducerea acestei obligativităţi.

“Utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate de către asiguraţi şi furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale se face începând cu 1 februarie 2015”, se arată în proiectul de HG.

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea, a declarat, pentru MEDIAFAX, că până la 1 februarie se face iniţierea cardurilor, de către medicii de familie, astfel încât acestea să devină active.

Acelaşi proiect de act normativ prevede că asiguratul va suporta costurile fabricării şi distribuirii cardului în cazul în care acesta îi este furat ori se deteriorează sau se pierde. Acelaşi lucru este valabil în cazul modificării datelor personale de identificare. “Asiguratul suportă contravaloarea cardului national, precum si cheltuielile aferente distributiei acestuia, în situaţia solicitării eliberării unui duplicat ca urmare a pierderii, furtului sau deteriorării acestuia, precum şi în situaţia modificării datelor personale de identificare”, se precizează în proiect.

Eliberarea unui nou card naţional se face în termen de 30 de zile calendaristice de la depunerea unei cereri la casa de asigurări de sănătate în a cărei evidenţă se află persoana respectiva. Până la eliberarea noului card, acordarea serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale se realizează pe baza unei adeverinţe eliberate de casele de asigurări de sănătate, mai prevede proiectul.

Distribuirea cardurilor de sănătate a început la 19 septembrie, primele ajungând la asiguraţii din Capitală.

Preşedintele CNAS spunea anul trecut, la 15 decembrie, că aproximativ 12,5 milioane de carduri au ajuns la asiguraţi şi peste 120.000 dintre ele au fost deja activate.

Cardul naţional de sănătate este un proiect care are ca principal scop transparentizarea şi eficientizarea utilizării fondurilor din sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Acesta va face dovada prezenţei asiguratului la furnizorul de servicii medicale.

Potrivit Legii sănătăţii nr. 95/2006, cardul naţional de sănătate trebuia să fie introdus până la sfârşitul lui 2007, însă a fost amânat până în 2014. Un prim proiect-pilot a fost implementat la sfârşitul lui 2012, în judeţul Arad. Din iunie 2014, în cadrul unui al doilea proiect-pilot, cardul a fost distribuit pentru 8.000 de pacienţi din 79 de centre private, care fac dializă.

Legea privind securitatea informatică adoptată ieri de Senat, cameră decizională, după ce fusese adoptată tacit de Camera Deputaților, a stârnit numeroase critici.

Pentru mâine este organizată o acțiune de protest în fața Parlamentului, la ora 12, protestatarii cerând președintelui ales Klaus Iohannis să nu promulge legea și Curții Constituționale să o declare neconstituțională.

Ce prevede legea

Potrivit Revistei 22, articolul 17 din proiectul de lege, se prevede că, “pentru realizarea securităţii cibernetice, deţinătorii de infrastructuri cibernetice (categorie în care intră toate persoanele juridice care dețin cel puțin un computer – n. red.) au următoarele responsabilităţi”:
–    să acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivată a Serviciului Român de Informaţii, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Protecţie şi Pază, CERT-RO şi ANCOM, în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin acestora
–    să permită accesul reprezentanţilor desemnaţi în acest scop la datele deţinute, relevante în contextul solicitării
–    să informeze, de îndată, autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la lit.a) cu privire la incidentele cibernetice identificate, conform procedurilor stabilite prin normele metodologice la prezenta lege.
Proiectul nu vorbeşte despre mandat, ci despre “solicitare motivată” a respectivelor instituţii, fără niciun alt fel de alte lămuriri.

Ministrul Societății Informaționale: România se alătură prin această lege țărilor dezvoltate

Senatul a adoptat, în ședința plenului de vineri, în calitate de Cameră decizională, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care prevede constituirea Sistemului Național de Securitate Cibernetică (SNSC), acesta reunind autoritățile și instituțiile publice cu responsabilități și capacități în domeniu.

“Prin adoptarea acestei legi, România se alătură țărilor dezvoltate care au înțeles că un spațiu informațional securizat înseamnă riscuri reduse la adresa securității naționale. Am susținut acest proiect legislativ în Parlament pentru că avem nevoie urgentă de un cadru legal care să ofere atât protecție în privința securității naționale, cât și să respecte dreptul la viața privată a utilizatorilor de internet”, a spus Sorin Grindeanu, ministru pentru Societatea Informațională.

„Prin votul Senatului României s-a făcut un pas important în direcția creșterii nivelului de siguranță al utilizatorilor de internet, indiferent că sunt persoane fizice sau entități publice”, este citata cesta într-un comunicat.

CITESTE SI: ADIO viaţă privată! SRI va putea verifica orice calculator!