ÔÇťJurnalism ├«nseamn─â s─â publici ceea ce cineva nu vrea s─â fie publicat. Orice altceva e publicitate.ÔÇŁ - George Orwell

DETALII AICI.

lege

  • Confiscarea sau na╚Ťionalizarea propriet─â╚Ťii private? La ce s─â se a╚Ötepte rom├ónii?

    ciuca ciolacu iohannis╚śtirea conform c─âreia noul Cod al Urbanismului ar putea aduce o grav─â afectare a propriet─â╚Ťii private nu a r─âmas f─âr─â ecouri ├«n societatea rom├óneasc─â.

    Dup─â blocajul ├«n domeniul construc╚Ťiilor, care a afectat serios Produsul Intern Brut al Rom├óniei, fiind responsabil de jum─âtate din deficitul bugetar, o lege aflat─â pe circuitul parlamentar a alertat societatea rom├óneasc─â.

    Asta pentru c─â situa╚Ťia Capitalei poate deveni generalizat─â, dac─â ne g├óndim la rezultatele deciziilor majorit─â╚Ťii -PNL- URS-URS din Consiliul General.

    Urmare a stop─ârii tuturor construc╚Ťiilor, unele firmele interna╚Ťionale mari ╚Öi-au anun╚Ťat ie╚Öirea de pe pia╚Ť─â, iar sc─âderea num─ârului de unit─â╚Ťi locative planificate a generat nu doar explozia pre╚Ťurilor, dar ╚Öi griparea fluxurilor de finan╚Ťare, sc─âderea afacerilor firmelor de pe orizontal─â ╚Öi cre╚Öterea ╚Öomajului, ├«n paralel cu exodul multor bucure╚Öteni ├«n localit─â╚Ťile limitrofe ╚Öi l─âsarea spa╚Ťiului liber pentru ÔÇ×rechinii imobiliariÔÇŁ, care edific─â haotic, ├«n dispre╚Ť pentru lege, mediu ╚Öi locuitori.

    Teoretic, noul Cod al Urbanismului trebuie s─â integreze ├«ntreaga legisla╚Ťie ├«n domeniul edilitar, ca jalon pentru ├«ncasarea sumelor atribuite Rom├óniei prin┬áPNRR.

    Se pare ├«ns─â c─â, ├«n actuala formul─â trecut─â prin Guvern, sunt cel pu╚Ťin dou─â teme majore care au produs panic─â ├«n r├óndul cet─â╚Ťenilor.

    Prima problem─â
    Prima problem─â, semnalat─â redac╚Ťiei un avocat specializat ├«n Dreptul propriet─â╚Ťii, este posibilitatea constituirii spa╚Ťiilor verzi pe propriet─â╚Ťi private, spa╚Ťii care, conform defini╚Ťiei, sunt cu acces public: ÔÇ×Asta pentru c─â spa╚Ťiile verzi sunt ╚Öi trebuie s─â fie ├«n administrarea prim─âriilor, fiind de utilitate public─â, deci trebuie inventariate, amenajate ╚Öi ├«ngrijite de administra╚Ťia local─â, ├«n folosul oamenilor.
    Dac─â stai la cas─â, iar curtea ta e inventariat─â ca spa╚Ťiu verde, ai obliga╚Ťia legal─â s─â permi╚Ťi accesul publicului, ceea ce e absurd.

    Ca o paralel─â, pentru cei care stau la bloc, e ca ╚Öi cum ai declara spa╚Ťiu public holul sau baia fiec─ârui apartament, proprietarul fiind obligat s─â lase u╚Öa descuiat─â permanent, eventual s─â asigure ╚Öi ├«ntre╚Ťinerea (s─âpun, h├órtie igienic─â) pentru oricine de pe strad─â. Nu e doar absurd, ci ╚Öi neconstitu╚ŤionalÔÇŁ ne-a explicat sursa noastr─â.

    A doua problem─â
    O alt─â problem─â, care ╚Ťine tot de constitu╚Ťionalitate, este principiul neretroactivit─â╚Ťii, conform speciali╚Ötilor ├«n drept.

    ÔÇ×Odat─â ce o institu╚Ťie ├«mi elibereaz─â un certificat de urbanism sau o autoriza╚Ťie de costruire ÔÇô fie c─â fac un cote╚Ť de c├óine sau un complex de birouri ÔÇô eu, ca persoan─â fizic─â sau juridic─â, fac ni╚Öte cheltuieli, ├«mi fac un plan de afaceri, m─â ├«mprumut, poate, la b─ânci s─â cump─âr terenul sau materialele necesare.
    E neconstitu╚Ťional s─â-mi anulezi documenta╚Ťia pentru c─â ├«ntre timp s-a schimbat legea ├«n baza c─âreia mi-ai emis documentele. Prin asta ├«mi restr├óngi inclusiv exercitarea dreptului meu de proprietate, ├«ntruc├ót nu mai pot dispune asupra lui ├«n condi╚Ťii normale. Orice lege are efecte doar pentru viitor.

    Ca s─â ne ├«n╚Ťelegem asupra principiului: dac─â m├óine se decide c─â circula╚Ťia rutier─â e pe dreapta, ca ├«n Anglia, cum ar fi s─â se suspende toate permisele pentru c─â toat─â lumea a condus pe contrasens, adic─â pe st├ónga, a╚Öa cum e reglementarea actual─â? Sau s-ar cre╚Öte cota de TVA, dar s-ar zice c─â se aplic─â pe toate pl─â╚Ťile de dup─â revolu╚Ťie? ╚śtiu c─â sun─â absurd, dar asta e prevederea din Codul Urbanismului.ÔÇŁ a continuat aceasta

    sursa:ortodoxinfo/ro

  • Avem dovada. Dispari╚Ťia cash-ului se preg─âte╚Öte din 2015. Guvernul a majorat de 10 ori amenzile

    cash 1 696x463 1 jpgDe╚Öi prevederea a trecut, oarecum, neobservat─â, interzicerea cash-ului s-a preg─âtit din 2015, c├ónd ├«ntr-o lege au fost prev─âzute sanc╚Ťiuni pentru acordarea de avantaje clien╚Ťilor pentru pl─â╚Ťile ├«n numerar. ╚śi asta ├«n timp ce b─âncile se ├«ntreceau cu reduceri ╚Öi discounturi pentru utilizarea pl─â╚Ťilor cu cardul. Tot discret, ├«n ordonan╚Ťa austerit─â╚Ťii, Guvernul Ciolacu a majorat de 10 ori amenzile pentru oferirea de avantaje la plata ├«n numerar.

    ├Än Legea nr. 70/2015 pentru ├«nt─ârirea disciplinei financiare privind opera┼úiunile de ├«ncas─âri ┼či pl─â┼úi ├«n numerar ┼či pentru modificarea ┼či completarea Ordonan┼úei de urgen┼ú─â a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plat─â s-a prev─âzut, la articolul 6, c─â este interzis─â acordarea oric─âror avantaje clien┼úilor pentru efectuarea de pl─â┼úi ├«n numerar.

    Amenda pentru nerespectarea acestui articol era destul de ustur─âtoare, ├«ntre 3.000 ╚Öi 4.500 de lei, de╚Öi prevederea ├«n sine era ilegal─â sau, cel pu╚Ťin, discriminatorie, at├óta timp c├ót pentru plata cu cardul erau permise toate avantajele posibile ╚Öi imposibile. ╚śi, ├«ntruc├ótva, stimulentele au func╚Ťionat la plata cu cardul, pentru c─â mul╚Ťi rom├óni s-au l─âsat ademeni╚Ťi de aceast─â mituire mascat─â ╚Öi au utilizat tot mai frecvent acest sistem de plat─â.

    Din 2015 p├ón─â ├«n prezent au existat tot felul de presiuni pentru utilizarea cardurilor, de la obligativitatea primirii salariilor pe carduri, desfiin╚Ťat─â ulterior de CCR, la pensiile pe carduri ╚Öi p├ón─â la ├«ndemnarea rom├ónilor ├«n pandemie s─â nu mai foloseasc─â cash-ul pe motiv c─â are Covid. Totul a f─âcut parte din marele plan.

    Acum, ordonan╚Ťa austerit─â╚Ťii a modificat discret sau pe ╚Öest, mai bine zis, nivelul amenzilor pentru ├«nc─âlcarea articolului 6 din Legea nr.70/2015. Astfel, cei care ├«ndr─âznesc s─â ofere avantaje pentru pl─â╚Ťile ├«n numerar vor fi sanc╚Ťiona╚Ťi cu amenzi ├«ntre 15.000 de lei ╚Öi 20.000 de lei, ceea ce ├«nseamn─â un abuz inimaginabil ╚Öi o pedeaps─â dispropor╚Ťional─â fa╚Ť─â de gravitatea faptei.

    Limitarea banilor lichizi încalcă legile
    Prevederile referitoare la interzicerea avantajelor pentru pl─â╚Ťile cu bani lichizi au ie╚Öit la iveal─â odat─â cu anun╚Ťul f─âcut de un patron al unui depozit de materiale de construc╚Ťii, care voia s─â ofere un discount de 2% pentru plata ├«n numerar. Acesta a aflat, ├«ns─â, foarte repede, c─â nu poate face acest lucru, deoarece legea ├«i interzice. Anun╚Ťul era, de fapt, o manifestare a revoltei fa╚Ť─â de limitarea pl─â╚Ťilor cash ╚Öi fa╚Ť─â de obligarea rom├ónilor s─â cotizeze la b─ânci.

    ÔÇŁMajorarea amenzilor pentru oferirea de avantaje la plata ├«n numerar este o dovad─â clar─â c─â totul a fost premeditat ├«nc─â din 2015. La mine, peste 95% dintre clien╚Ťi pl─âtesc cash, c─â sunt oameni din mediul rural. Obliga╚Ťia de a ├«ncasa prin banc─â sau digital orice sum─â mai mare de o mie de lei nu doar c─â pune tone de bani nemerita╚Ťi ├«n conturile b─âncilor ╚Öi ale platformelor de pl─â╚Ťi digitale, dar este ╚Öi anticonstitu╚Ťional─â. Aceasta ├«ncalc─â articolul 45 din Constitu╚Ťie, principiul libert─â╚Ťii economice, ╚Öi articolul 47, garan╚Ťia propriet─â╚Ťii.

    Totodat─â, ├«ncalc─â ╚Öi articolul 16 din Legea nr. 312/ 2004 privind Statutul B─âncii Na┼úionale a Rom├óniei, referitor la mijloace legale de plat─â, care prevede c─â bancnotele ┼či monedele emise ┼či neretrase din circula┼úie de c─âtre Banca Na┼úional─â a Rom├óniei reprezint─â ├«nsemne monetare care trebuie acceptate la valoarea nominal─â pentru plata tuturor obliga┼úiilor publice ┼či private. Ceea ce ├«nseamn─â c─â banii emi╚Öi de BNR trebuie primi╚Ťi la plat─â pentru orice obliga╚Ťie monetar─â, f─âr─â limit─âriÔÇŁ, ne-a declarat Victor Spr├óncenatu, patron din Tismana, jude╚Ťul Gorj.

    Se încalcă și reglementările UE
    Limitarea pl─â╚Ťilor cash, care este practicat─â acum doar ├«n Rom├ónia, ├«ncalc─â ╚Öi o hot─âr├óre a Cur╚Ťii de Justi╚Ťie a Uniunii Europene. Astfel, ├«ntr-o decizie a CJUE din ianuarie 202, ├«n cauza Dietrich ╚Öi Haring contra Hessischer RundFunk, a fost statuat dreptul oric─ârui cet─â╚Ťean la pl─â╚Ťi ├«n numerar fizic ╚Öi obliga╚Ťia corelativ─â a unor astfel de ├«ncas─âri. ÔÇŁCum at.148, alin. 2 din Constitu╚Ťie dispune c─â Dreptul UE este obligatoriu ├«n dreptul intern, ├«nseamn─â c─â m─âsura plafon─ârii pl─â╚Ťilor ├«n numerar este neconstitu╚Ťional─âÔÇŁ, ne-a mai precizat Victor Spr├óncenatu

    sursa : ziarul national

  • Congresul SUA este pe punctul de a adopta mult asteptata lege privind securitatea la Marea Neagra

    Statele Unite ale Americii se pregatesc sa adopte Legea privind securitatea Marii Negre din 2023, care prevede desfasurarea unui contingent militar american in Marea Neagra. Acest document este important pentru Ucraina, dar si pentru celelalte tari sud-est eurpene din bazinul acestei mari (Romania si Bulgaria), deoarece va asigura prezenta NATO in Marea Neagra, ceea ce va afecta in mod pozitiv consolidarea securitatii regionale.

    Luarea in considerare a acestui document de catre Congres indica o schimbare de atitudine a Statelor Unite fata de Ucraina si securitatea sa maritima, scrie Bohdan Ustimenko, expert asociat al Centrului de Studii Globale ÔÇ×Strategia XXIÔÇŁ intr-un articol pentru cotidianul ucrainean Ukrinform.

    Proiectul de lege reprezinta o completare la un alt document ÔÇô National Defense Authorization Act (NDAA), care stabileste cheltuielile statelor pentru apararea nationala pentru anul 2024. Un mesaj de pe site-ul Congresului a precizat ca proiectul de lege NDAA a trecut de ambele camere si urmeaza sa fie semnat de presedintele Joe Biden.

    Dupa cum a remarcat Ustimenko, ÔÇ×Legea privind securitatea Marii Negre din 2023ÔÇŁ se bucura de sustinerea celor doua mari partide din SUA, proiectul fiind depus de democrata Jeanne Shaheen si de republicanul Mitt Romney. Acest lucru indica un sprijin bipartizan pentru participarea SUA la consolidarea securitatii in regiunea Marii Negre.

    Expertul a remarcat ca documentul contine concluzii importante pentru securitatea zonala:

    ÔÇô este in interesul SUA sa sprijine eforturile de prevenire a extinderii conflictului armat in Europa prin recunoasterea regiunii Marii Negre ca o arena a agresiunii rusesti;

    ÔÇô statele de la Marea Neagra sunt de o importanta cruciala pentru contracararea agresiunii Federatiei Ruse si promovarea securitatii colective a tarilor din Alianta Nord-Atlantica;

    ÔÇô incercarile violente ale Federatiei Ruse de a-si extinde teritoriul si de a controla accesul la Marea Mediterana prin Marea Neagra reprezinta o amenintare la adresa securitatii nationale a Statelor Unite si a NATO;

    ÔÇô este in interesul SUA sa consolideze legaturile economice cu statele de la Marea Neagra.

    In proiectul de lege privind securitatea la Marea Neagra, SUA isi stabilesc urmatoarele obiective:

    ÔÇô luarea in considerare, impreuna cu membrii NATO, a problemei unei prezente regulate in Marea Neagra, pe baza de rotatie;

    ÔÇô crearea unei oportunitati pentru cresterea investitiilor si a expansiunii economice, in special in domeniul energiei si al infrastructurii de transport, intre Statele Unite si statele de la Marea Neagra;

    ÔÇô consolidarea legaturilor economice dintre SUA si partenerii de la Marea Neagra prin consolidarea prezentei americane si cresterea investitiilor americane in aceste state;

    ÔÇô Washingtonul se va angaja sa gaseasca modalitati de solutionare a problemelor de securitate alimentara care decurg din blocarea porturilor maritime ucrainene de catre Rusia, intrucat aceasta problema va avea consecinte critice pentru securitatea nationala a SUA si a partenerilor sai;

    ÔÇô furnizarea de alternative economice la ÔÇ×optiunile economice impuse de ChinaÔÇŁ, care destabilizeaza si submineaza si mai mult integrarea economica a statelor de la Marea Neagra.

    In plus, SUA vor lua in considerare plasarea unui cartier general militar interstatal in regiunea Marii Negre, care va fi responsabil pentru planificarea, pregatirea de lupta, desfasurarea de exercitii si coordonarea activitatilor militare in regiunea extinsa a Marii Negre.

    In acelasi timp, dupa cum noteaza Ustimenko, va depinde de autoritatile ucrainene ce cantitate de ajutor suplimentar si de investitii straine va putea atrage Ucraina pe baza Legii americane privind securitatea la Marea Neagra.

  • Klaus Iohannis love┼čte din nou: Pre┼čedintele a trimis pentru a doua oar─â la CCR aceea┼či lege

    iohannis bomba

    Pre╚Öedintele Rom├óniei, Klaus Iohannis, a trimis Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale vineri, 5 aprilie a.c., o sesizare de neconstitu╚Ťionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea ╚Öi completarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul ╚Öi acvacultura.

    SESIZARE DE NECONSTITUŢIONALITATE

    asupra

    Legii privind aprobarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea ╚Öi completarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul ╚Öi acvacultura

    La data de 27 martie 2019, Parlamentul Rom├óniei a transmis Pre╚Öedintelui Rom├óniei, ├«n vederea promulg─ârii, Legea privind aprobarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea ╚Öi completarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul ╚Öi acvacultura.

    La data de 5 aprilie 2018, Pre╚Öedintele Rom├óniei a formulat o sesizare de neconstitu╚Ťionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea ╚Öi completarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul ╚Öi acvacultura, solicit├ónd instan╚Ťei constitu╚Ťionale s─â constate c─â Parlamentul a adoptat aceast─â lege cu nerespectarea dispozi╚Ťiilor art. 1 alin. (5), ale art. 15 alin. (2), ale art. 44 alin. (1)-(3), ale art. 45 coroborat cu art. 135, ale art. 73 alin. (3) lit. h) ┼či m) raportat la art. 76 alin. (1) din Constitu┼úie, precum ┼či pe cele ale art. 75 alin. (3) din Constitu┼úie.

    Curtea Constitu╚Ťional─â a admis obiec╚Ťia de neconstitu╚Ťionalitate ╚Öi a constatat, prin Decizia nr. 312/2018 c─â Legea privind aprobarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea ╚Öi completarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul ╚Öi acvacultura este neconstitu╚Ťional─â ├«n ansamblul s─âu, re╚Ťin├ónd c─â ÔÇ×solu╚Ťia din cauza de fa╚Ť─â sanc╚Ťioneaz─â exclusiv nerespectarea exigen╚Ťelor impuse de Constitu╚Ťie ├«n ceea ce prive╚Öte procedura legislativ─â de adoptare a legii supuse controlului de constitu╚Ťionalitate, Parlamentul av├ónd competen╚Ťa de a proceda la adoptarea acesteia ├«n conformitate cu dispozi╚Ťiile din Legea fundamental─âÔÇŁ.

    Consider─âm c─â prin modul ├«n care Parlamentul a ├«n╚Ťeles s─â adopte Legea privind aprobarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea ╚Öi completarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul ╚Öi acvacultura ├«n cadrul procedurii de punere de acord a legii cu Decizia Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale nr. 312/2018 se ├«ncalc─â prevederile art. 147 alin. (2) ╚Öi (4) din Constitu┼úie. Totodat─â, prin con┼úinutul normativ, aceast─â lege ├«ncalc─â ╚Öi prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 15 alin. (2), ale art. 44 alin. (1)-(3) ╚Öi ale art. 45 coroborat cu art. 135 din Constitu┼úie pentru motivele expuse ├«n cele ce urmeaz─â.

    Motive de neconstitu╚Ťionalitate extrinsec─â
    Legea privind aprobarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea ╚Öi completarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul ╚Öi acvacultura├«ncalc─â dispozi╚Ťiile art. 147 alin. (2) ╚Öi (4) din Constitu┼úie

    Prin Decizia Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale nr. 312/2018, Legea privind aprobarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea ╚Öi completarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul ╚Öi acvacultura a fost declarat─â neconstitu┼úional─â, ├«n ansamblul s─âu, legea ├«n cauz─â fiind adoptat─â cu ├«nc─âlcarea dispozi╚Ťiilor art. 76 alin. (1), precum ╚Öi cu cele ale art. 75, coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2) din Constitu╚Ťie, referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat ├«n jurispruden╚Ťa instan╚Ťei de contencios constitu╚Ťional.

    Potrivit fi╚Öei parcursului legislativ al Legii privind aprobarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea ╚Öi completarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul ╚Öi acvacultura, la data de 29 iunie 2018, proiectul de lege a fost ├«nregistrat la Senat pentru reexaminare cu nr. L635, fiind transmis ulterior Comisiei pentru constitu╚Ťionalitate ╚Öi Comisiei pentru agricultur─â, industrie alimentar─â ╚Öi dezvoltare rural─â, care au hot─âr├ót s─â adopte raport comun de admitere, f─âr─â amendamente, ├«n forma trimis─â ini╚Ťial la promulgare. La data de 15 octombrie 2018, Senatul a adoptat aceast─â lege ca lege organic─â, ├«nsu╚Öindu-╚Öi astfel textele care au fost ad─âugate de Camera Deputa╚Ťilor ├«n prima form─â adoptat─â de aceasta ├«n calitate de Camer─â decizional─â ╚Öi care nu fuseser─â ini╚Ťial dezb─âtute de Senat. La data de 20 martie 2019, Camera Deputa╚Ťilor a adoptat legea ├«n aceea╚Öi form─â cu cea a Senatului.

    ├Än opinia noastr─â, legea supus─â controlului de constitu╚Ťionalitate contravine prevederilor art. 147 alin. (2) ╚Öi (4) din Legea fundamental─â, ├«ntruc├ót aceasta a fost adoptat─â, ├«n procedura reexamin─ârii, cu ignorarea Deciziei nr. 312/2018 ╚Öi a jurispruden╚Ťei constante a Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale ├«n ipoteza constat─ârii neconstitu╚Ťionalit─â╚Ťii ├«n ansamblu a unei legi.

    Astfel, la nivel constitu╚Ťional, efectul deciziilor Cur╚Ťii pronun╚Ťate ├«n cadrul controlului de constitu╚Ťionalitate a priori este consacrat ├«n art. 147 alin. (2) din Constitu╚Ťie, potrivit c─âruia: ÔÇ×├Än cazurile de neconstitu╚Ťionalitate care privesc legile, ├«nainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat s─â reexamineze dispozi╚Ťiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Cur╚Ťii Constitu╚ŤionaleÔÇŁ.

    Aplic├ónd acest text la situa╚Ťia ├«n care Curtea Constitu╚Ťional─â constat─â neconstitu╚Ťionalitatea unei legi ├«n ansamblul s─âu, ╚Öi nu doar a unor dispozi╚Ťii din aceasta, instan╚Ťa constitu╚Ťional─â a stabilit, pe cale jurispruden╚Ťial─â, faptul c─â ÔÇ×pronun╚Ťarea unei astfel de decizii are un efect definitiv cu privire la acel act normativ, consecin╚Ťa fiind ├«ncetarea procesului legislativ ├«n privin╚Ťa respectivei reglement─âriÔÇŁ. Totodat─â, ├«n considerarea prevederilor art. 61 alin. (1) din Constitu╚Ťie, care stabilesc c─â ÔÇ×Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului rom├ón ╚Öi unica autoritate legiuitoare a ╚Ť─âriiÔÇŁ, instan╚Ťa constitu╚Ťional─â a re╚Ťinut: ÔÇ×competen╚Ťa de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitat─â dac─â legea astfel adoptat─â respect─â exigen╚Ťele Legii fundamentaleÔÇŁ.

    Prin urmare, op╚Ťiunea legiuitorului de a legifera ├«n materia ├«n care Curtea Constitu╚Ťional─â a admis o sesizare de neconstitu╚Ťionalitate cu privire la o lege ├«n ansamblul s─âu presupune parcurgerea tuturor fazelor procesului legislativ prev─âzut de Constitu╚Ťie ╚Öi de regulamentele celor dou─â Camere ale Parlamentului. (Decizia nr. 308/2012, Decizia nr. 1/2014, Decizia nr. 619/2016 sau Decizia nr. 432/2018).

    A╚Öadar, potrivit jurispruden╚Ťei instan╚Ťei constitu╚Ťionale, efectul juridic al unei decizii prin care Curtea Constitu╚Ťional─â constat─â neconstitu╚Ťionalitatea unei legi ├«n integralitatea sa, ├«n cadrul controlului de constitu╚Ťionalitate ex ante, se subsumeaz─â art. 147 alin. (2) ╚Öi (4) din Legea fundamental─â. De aceea, prin interpretarea coroborat─â a acestor norme constitu╚Ťionale, instan╚Ťa constitu╚Ťional─â a configurat, pe cale jurispruden╚Ťial─â, solu╚Ťia de urmat ├«n cazul ├«n care un ├«ntreg act normativ, ╚Öi nu doar dispozi╚Ťii din acesta, este neconstitu╚Ťional (Decizia nr. 308/2012, Decizia nr. 1/2014, Decizia nr. 619/2016, Decizia nr. 432/2018 sau Decizia nr. 89/2017) statu├ónd c─â ÔÇ×situa╚Ťia determinat─â de constatarea neconstitu╚Ťionalit─â╚Ťii legii ├«n ansamblul s─âu […] are un efect definitiv cu privire la acel act normativ, consecin╚Ťa fiind ├«ncetarea procesului legislativ ├«n privin╚Ťa respectivei reglement─âriÔÇŁ.

    Reexaminarea, a╚Öa cum este men╚Ťionat─â ├«n cuprinsul art. 147 alin. (2) din Constitu╚Ťie, vizeaz─â exclusiv punerea de acord cu decizia Cur╚Ťii a acelor dispozi╚Ťii constatate neconstitu╚Ťionale, dintr-o lege nepromulgat─â ├«nc─â. A╚Öadar, procedura reexamin─ârii nu poate fi aplicat─â c├ónd ├«n discu╚Ťie este un act normativ declarat neconstitu╚Ťional ├«n ansamblul s─âu. A╚Öa cum a ar─âtat Curtea Constitu╚Ťional─â ├«n jurispruden╚Ťa sa, ├«n acest caz legiuitorul nu poate acoperi viciul de constitu╚Ťionalitate constatat prin respectiva decizie de admitere prin procedura reexamin─ârii, urm├ónd a constata ├«ncetarea procesului legislativ, la data public─ârii deciziei ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei, Partea I, f─âr─â a fi necesar─â declan╚Öarea unei proceduri parlamentare distincte ├«n acest sens. Aceasta deoarece ├«ns─â╚Öi Decizia Cur╚Ťii reprezint─â, prin raportare la art. 147 alin. (4) din Constitu╚Ťie, temeiul pentru ├«ncetarea de drept a respectivului demers legislativ, la fel cum procedura reexamin─ârii legii este deschis─â de drept odat─â cu publicarea unei decizii prin care Curtea Constitu╚Ťional─â constat─â neconstitu╚Ťionalitatea unor dispozi╚Ťii dintr-o lege, ├«n cadrul controlului de constitu╚Ťionalitate a priori. Mai departe, este op╚Ťiunea legiuitorului dac─â decide s─â mai legifereze ├«n respectiva materie sau nu, iar dac─â ├«╚Öi men╚Ťine voin╚Ťa de reglementare, atunci trebuie s─â o fac─â ab initio, ├«n cadrul unui nou proces legislativ, cu parcurgerea tuturor etapelor sale specifice: ├«nregistrarea unei ini╚Ťiative legislative, ├«nso╚Ťit─â de expunerea de motive, solicitarea ╚Öi ob╚Ťinerea avizelor necesare, procedura ├«ntocmirii rapoartelor ├«n comisiile de specialitate ale fiec─ârei Camere, dezbaterile ╚Öi votul din fiecare Camer─â, potrivit competen╚Ťei stabilite de art. 75 din Constitu╚Ťie. Aceast─â concluzie se impune prin prisma considerentelor de principiu re╚Ťinute constant ├«n jurispruden╚Ťa Cur╚Ťii, potrivit c─ârora for╚Ťa obligatorie care ├«nso╚Ťe╚Öte actele jurisdic╚Ťionale ale Cur╚Ťii – deci ╚Öi deciziile – se ata╚Öeaz─â nu numai dispozitivului, ci ╚Öi considerentelor pe care se sprijin─â aceasta (a se vedea, ├«n acest sens, Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012, Decizia nr. 1.039 din 5 decembrie 2012). Instan╚Ťa constitu╚Ťional─â a re╚Ťinut, totodat─â, c─â nicio alt─â autoritate public─â nu poate contesta considerentele de principiu rezultate din jurispruden╚Ťa Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale, aceasta fiind obligat─â s─â le aplice ├«n mod corespunz─âtor, respectarea deciziilor Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale fiind o component─â esen╚Ťial─â a statului de drept.

    Toate aceste considerente se aplic─â mutatis mutandis ╚Öi legilor de aprobare a unei ordonan╚Ťe a Guvernului. ├Än acest sens, instan╚Ťa constitu╚Ťional─â a statuat prin Decizia nr. 76/2019 referitoare la admiterea obiec╚Ťiei de neconstitu╚Ťionalitate a dispozi╚Ťiilor Legii privind aprobarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea v├ón─âtorii ╚Öi a protec╚Ťiei fondului cinegetic nr. 407/2006 c─â ÔÇ×efectul juridic al prezentei decizii este circumscris art. 147 alin. (4) din Legea fundamental─â ╚Öi jurispruden╚Ťei Cur╚Ťii ├«n materie (…), astfel c─â Parlamentului ├«i revine obliga╚Ťia s─â constate ├«ncetarea de drept a procesului legislativ, ca urmare a constat─ârii neconstitu╚Ťionalit─â╚Ťii legii, ├«n integralitatea sa, iar, ├«n ipoteza ini╚Ťierii unui nou demers legislativ cu privire la acela╚Öi domeniu de reglementare, s─â se conformeze celor statuate prin decizia de fa╚Ť─â.ÔÇŁ

    Fa╚Ť─â de ├«mprejurarea c─â prin Decizia nr. 312/2018 Curtea Constitu╚Ťional─â a constatat c─â Legea privind aprobarea Ordonan┼úei de urgen┼ú─â a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea ┼či completarea Ordonan┼úei de urgen┼ú─â a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul ┼či acvacultura este neconstitu┼úional─â ├«n ansamblul s─âu ╚Öi fa╚Ť─â de jurispruden╚Ťa instan╚Ťei constitu╚Ťionale ├«n aceast─â materie (anterior amintit─â), Parlamentul avea obliga╚Ťia de a constata ├«ncetarea de drept a procedurii legislative ini╚Ťiale ├«n privin╚Ťa respectivei reglement─âri (legea de aprobare a Ordonan┼úei de urgen┼ú─â a Guvernului nr. 85/2016) ╚Öi de a identifica solu╚Ťia constitu╚Ťional─â cu privire la soarta Ordonan┼úei de urgen┼ú─â a Guvernului nr. 85/2016, av├ónd ├«n vedere c─â dispozi╚Ťiile art. 115 alin. (7) teza I din Constitu╚Ťie impun ca Parlamentul s─â se pronun╚Ťe prin lege fie ├«n sensul aprob─ârii, fie ├«n cel al respingerii unei ordonan╚Ťe a Guvernului.

    Motive de neconstitu╚Ťionalitate intrinsec─â
    1. Legea privind aprobarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea ╚Öi completarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul ╚Öi acvacultura├«ncalc─â dispozi╚Ťiile art. 1 alin. (5) din Constitu┼úie

    Din analiza dispozi╚Ťiilor de la art. I pct. 7 ╚Öi art. I pct. 12 din legea supus─â controlului de constitu╚Ťionalitate, se observ─â c─â aceasta nu respect─â principiul suprema╚Ťiei legilor ╚Öi nici principiul securit─â╚Ťii raporturilor juridice, ├«n componenta sa referitoare la claritatea ╚Öi previzibilitatea legii, a╚Öa cum a fost consacrat de Curtea Constitu╚Ťional─â prin Decizia nr. 30/2016 asupra admiterii sesiz─ârii de neconstitu╚Ťionalitate a dispozi╚Ťiilor art. 137 alin. (3), (4) ╚Öi (5) din Regulamentul Camerei Deputa╚Ťilor. ├Än acest sens, Curtea Constitu╚Ťional─â a re╚Ťinut c─â ┬źpotrivit art. 8 alin. (4) teza ├«nt├ói din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic─â legislativ─â pentru elaborarea actelor normative, ÔÇ×textul legislativ trebuie s─â fie formulat clar, fluent ╚Öi inteligibil, f─âr─â dificult─â╚Ťi sintactice ╚Öi pasaje obscure sau echivoceÔÇŁ, iar potrivit art. 36 alin. (1) din aceea╚Öi lege, ÔÇ×actele normative trebuie redactate ├«ntr-un limbaj ╚Öi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar ╚Öi precis (…)ÔÇŁ. De╚Öi normele de tehnic─â legislativ─â nu au valoare constitu╚Ťional─â (…) prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oric─ârui act normativ, a c─âror respectare este necesar─â pentru a asigura sistematizarea, unificarea ╚Öi coordonarea legisla╚Ťiei, precum ╚Öi con╚Ťinutul ╚Öi forma juridic─â adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concur─â la asigurarea unei legisla╚Ťii care respect─â principiul securit─â╚Ťii raporturilor juridice, av├ónd claritatea ╚Öi previzibilitatea necesar─â┬╗.

    Art. I pct. 7 din legea dedus─â controlului de constitu╚Ťionalitate prevede faptul c─â ÔÇ×terenurile pe care sunt amplasate amenaj─ârile piscicole, precum ╚Öi terenurile aferente acestora, din domeniul public/privat al statului, vor fi atribuite direct spre concesionare investitorilor care au cump─ârat ac╚Ťiuni sau active ce implic─â necesitatea exploat─ârii unui teren cu destina╚Ťie agricol─â, cu obligativitatea men╚Ťinerii obiectului de activitate al exploat─ârii piscicole pe perioada concesion─âriiÔÇŁ. Consider─âm c─â atribuirea direct─â a concesiunii afecteaz─â interesul public prin eliminarea posibilit─â╚Ťii de a fi depuse mai multe oferte ╚Öi de a ob╚Ťine cea mai mare redeven╚Ť─â ├«n urma concuren╚Ťei dintre ofertan╚Ťi. Mai mult, instituirea unui astfel de regim de excep╚Ťie de la regimul general al concesion─ârii bunurilor proprietate public─â stabilit de Ordonan╚Ťa de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate public─â, pentru o singur─â categorie de beneficiari nu respect─â principiile stabilite de art. 13 din acest act normativ, respectiv: transparen╚Ťa, tratamentul egal, propor╚Ťionalitatea, nediscriminarea ╚Öi libera concuren╚Ť─â.

    Art. I pct. 12 din legea supus─â controlului de constitu╚Ťionalitate introduce un nou alineat la art. 23 din O.U.G. nr. 23/2008 conform c─âruia personalul de paz─â prev─âzut la alin. (7) al art. 23, respectiv personalul organiza╚Ťiilor v├ón─âtore╚Öti, este ├«mputernicit s─â sanc╚Ťioneze faptele ce constituie contraven╚Ťii ╚Öi s─â constate infrac╚Ťiunile piscicole. Chiar dac─â sanc╚Ťionarea contraven╚Ťiilor poate fi realizat─â, potrivit art. 15 alin. (2) din Ordonan╚Ťa nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven╚Ťiilor, ├«n baza unei legi speciale, de c─âtre personalul angajat al unor entit─â╚Ťi juridice de drept privat, ├«mputernicirea acestora s─â constate infrac╚Ťiuni contravine prevederilor art. 61 din Codul de procedur─â penal─â, potrivit c─ârora: ÔÇ×Ori de c├óte ori exist─â o suspiciune rezonabil─â cu privire la s─âv├ór╚Öirea unei infrac╚Ťiuni, sunt obligate s─â ├«ntocmeasc─â un proces-verbal despre ├«mprejur─ârile constatate: (…) organele inspec╚Ťiilor de stat, ale altor organe de stat, c├ót ╚Öi ale autorit─â╚Ťilor publice, institu╚Ťiilor publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infrac╚Ťiunile care constituie ├«nc─âlc─âri ale dispozi╚Ťiilor ╚Öi obliga╚Ťiilor a c─âror respectare o controleaz─â, potrivit legii (…)ÔÇŁ.

    De asemenea, prevederea este lipsit─â de claritate ╚Öi poate da na╚Ötere unor situa╚Ťii de incoeren╚Ť─â ╚Öi instabilitate, prin ├«mputernicirea personalului organiza╚Ťiilor v├ón─âtore╚Öti de a sanc╚Ťiona faptele ce constituie contraven╚Ťii ╚Öi excluderea asocia╚Ťiilor ╚Öi organiza╚Ťiilor de pescuit, responsabile ├«n mod firesc de paza, controlul ╚Öi exploatarea resurselor acvatice vii ╚Öi a activit─â╚Ťilor din domeniul piscicol.

    Av├ónd ├«n vedere aspectele men╚Ťionate mai sus, consider─âm c─â dispozi╚Ťiile men╚Ťionate din legea supus─â controlului de constitu╚Ťionalitate contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constitu╚Ťie, potrivit c─ârora, ÔÇ×├Än Rom├ónia, respectarea Constitu╚Ťiei, a suprema╚Ťiei sale ╚Öi a legilor este obligatorieÔÇŁ.

    1. Legea privind aprobarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea ╚Öi completarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul ╚Öi acvacultura├«ncalc─â dispozi╚Ťiile art. 44 alin. (1)-(3), precum ╚Öi ale art. 45 coroborat cu art. 135 din Constitu╚Ťie

    Art. I pct. 13 din legea dedus─â controlului de constitu╚Ťionalitate prevede faptul c─â art. 25 din O.U.G. nr. 23/2008 se va modifica, dup─â cum urmeaz─â: ÔÇ×asocia╚Ťiile de pescari, precum ╚Öi forurile lor de reprezentare la nivel na╚Ťional, constituite pentru practicarea pescuitului ├«n scop recreativ, ├«n conformitate cu prevederile O.G. nr. 26/2000 (…), vor fi luate ├«n eviden╚Ť─â de Ministerul Agriculturii ╚Öi Dezvolt─ârii Rurale ╚Öi de Ministerul Apelor ╚Öi P─âdurilor, ca reprezentan╚Ťi ai societ─â╚Ťii civile, ├«n vederea stabilirii de programe de ac╚Ťiuni ╚Öi proiecte comune pentru conservarea ╚Öi protejarea resurselor acvatice vii, programe anuale care vor fi finan╚Ťate de c─âtre asocia╚Ťiile de pescari, titulari ai dreptului de pescuit recreativ pe sectoarele de habitate piscicole naturale pentru care de╚Ťin contracte de utilizare, din veniturile rezultate din cotiza╚Ťiile membrilor asocia╚Ťiei, aceste ac╚Ťiuni urm├ónd s─â fie avizate ╚Öi verificate de c─âtre speciali╚Ötii din cadrul Agen╚Ťiei Na╚Ťionale pentru Pescuit ╚Öi Acvacultur─âÔÇŁ.

    Din modul de redactare a normei se poate interpreta c─â obliga╚Ťia de finan╚Ťare ce va reveni titularilor dreptului de pescuit recreativ pe sectoarele de habitate piscicole naturale pentru care de╚Ťin contracte de utilizare ├«╚Öi are izvorul direct ├«n lege, f─âr─â acordul prealabil al acestora (altfel spus, f─âr─â modificarea contractului de utilizare) ceea ce este de natur─â s─â afecteze pe de o parte libertatea economic─â, garantat─â de art. 45 coroborat cu art. 135 din Constitu╚Ťie, iar pe de alt─â parte dreptul de proprietate asupra resurselor financiare garantat de art. 44 alin. (1) – (3) din Constitu╚Ťie.

    1. Legea privind aprobarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea ╚Öi completarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul ╚Öi acvacultura├«ncalc─â dispozi╚Ťiile art. 15 alin. (2) din Constitu┼úie

    Art. I pct. 20 din legea dedus─â controlului de constitu╚Ťionalitate modific─â art. II al O.U.G. nr. 85/2016 ce prevede c─â ÔÇ×Lista lacurilor de acumulare (…) se aprob─â prin hot─âr├óre a Guvernului ├«n termen de 60 de zile de la data intr─ârii ├«n vigoare a prezentei ordonan┼úe de urgen┼ú─âÔÇŁ. De asemenea, art. I pct. 21 din lege modific─â art. III al O.U.G. nr. 85/2016 ce prevede c─â ÔÇ×Pentru lacurile de acumulare (…) ├«nchirierea acestora se realizeaz─â de c─âtre administrator ├«n baza unei metodologii aprobate prin ordin comun (…), ├«n termen de 60 de zile de la data intr─ârii ├«n vigoare a prezentei ordonan╚Ťe de urgen╚Ť─âÔÇŁ.

    Preciz─âm c─â Ordonan┼úa de urgen┼ú─â a Guvernului nr. 85/2016 a fost publicat─â ├«n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 957 din 28 noiembrie 2016, iar legea dedus─â controlului de constitu┼úionalitate a fost adoptat─â de Parlament la data de 20 martie 2019. Din con╚Ťinutul normativ al art. I pct. 20 ╚Öi 21 rezult─â c─â termenul de 60 de zile calculat de la data intr─ârii ├«n vigoare a O.U.G. nr. 85/2016 era deja epuizat. Astfel, dispozi┼úiile men┼úionate ce dispun pentru trecut contravin principiului neretroactivit─â╚Ťii legii, consacrat la art. 15 alin. (2) din Constitu╚Ťie – potrivit c─âruia legea dispune numai pentru viitor, cu excep╚Ťia legii penale sau contraven╚Ťionale mai favorabile – c├ót ┼či normelor constitu╚Ťionale referitoare la intrarea ├«n vigoare a legilor consacrate la art. 78 din Constitu┼úie – potrivit c─âruia legea se public─â ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei ╚Öi intr─â ├«n vigoare la 3 zile de la data public─ârii sau la o dat─â ulterioar─â prev─âzut─â ├«n textul ei.

    ├Än considerarea argumentelor expuse, v─â solicit s─â admite╚Ťi sesizarea de neconstitu╚Ťionalitate ╚Öi s─â constata╚Ťi c─â Legea privind aprobarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea ╚Öi completarea Ordonan╚Ťei de urgen╚Ť─â a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul ╚Öi acvacultura este neconstitu╚Ťional─â, ├«n ansamblu.

    PRE┼×EDINTELE ROM├éNIEI

    KLAUS – WERNER IOHANNIS

  • Ve┼čti bune pentru milioane de rom├óni! Legea a fost votat─â ┼či merge la promulgare. Se a╚Öteapt─â decizia lui Iohannis

    456

    Milioane de copii din România au primit vești bune miercuri de la Guvern, după ce a fost votat un proiect prin care se alocă sume importante de bani pentru aceștia.

    Camera Deputatilor a votat, miercuri, un proiect referitor la “Programului pentru scoli al Romaniei pentru anul scolar 2018-2019”, prin care sumele de la nivel judetean alocate achizitiei de fructe si legume proaspete pentru elevi vor fi repartizate la consiliile locale ale comunelor si oraselor.

    ├Än calitate de for decizional, Camera Deputatilor a votat cu 250 “pentru”, 3 “impotriva” si 5 “abtineri” proiectul.

    Legea are ca obiect de reglementare completarea art.3 din Ordonanta Guvernului nr.13/2017, cu un nou alineat, in vederea sporirii ritmului de implementare a Programului pentru scoli al Romaniei pentru anul scolar 2018-2019, prin identificarea unor solutii de derulare cu operativitate a procedurilor de achizitie de fructe si/sau legume proaspete, lapte natural de consum si/sau produse lactate fara adaos de lapte praf, prin prevederi exprese privind repartizarea sumelor de la nivel judetean la nivel local, respectiv consiliile locale ale comunelor, oraselor si municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, aflate in imposibilitatea derularii programului in scolile de pe raza lor teritoriala.

    “In situatia in care Programul pentru scoli al Romaniei se deruleaza de catre consiliile locale ale comunelor, oraselor si municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, prin hotarare a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, se repartizeaza sumele defalcate din taxa pe valoare adaugata, alocate judetelor, respectiv municipiului Bucuresti, aprobate prin legea bugetului de stat cu aceasta destinatie, pe comune, orase, municipii, respectiv sectoarele municipiului Bucuresti, cu asistenta tehnica de specialitate a inspectoratului scolar juudetean, respectiv a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti”, prevede articolul unic introdus in proiectul de lege.

    Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, pe 28 noiembrie 2018, in calitate de prim for sesizat, iar Camera Deputatilor a votat decizional initiativa. Prin urmare, proiectul va merge la promulgare de catre presedintele Klaus Iohannis.

    Milioane de elevi din Rom├ónia vor beneficia de fructe ┼či legume proaspete.

  • Prevedere nou─â ├«n Codul Rutier! Pute╚Ťi r─âm├óne f─âr─â permis dac─â nu ╚Öti╚Ťi acest lucru

    permis

    Aten╚Ťie mare! Se anun╚Ť─â schimb─âri radicale ├«n Codul Rutier. Comisia juridic─â ╚Öi Comisia pentru transporturi ale Camerei Deputa╚Ťilor au dat raport favorabil proiectului de lege pentru modificarea articolului 109 din Codul rutier.

    Potrivit modific─ârilor adoptate de cele dou─â comisii, ÔÇ×ma┼činile de poli┼úie cu radar sau poli┼úistul cu radar de tip pistol trebuie presemnaliza┼úi cu un panou afi┼čat cu 500-1.000 de metri ├«nainte pe sensul de mersÔÇŁ.

    De asemenea, panoul care aten┼úioneaz─â existen┼úa unui radar se monteaz─â de c─âtre administratorul drumului, la solicitarea poli┼úistului. Pe l├óng─â faptul c─â ma┼činile de poli┼úie trebuie s─â fie inscrip┼úionate cu ├«nsemnele Poli┼úiei Rom├óne, acestea trebuie s─â fie pozi┼úionate vizibil.

    Comisiile au mai decis c─â dispozitivele radar de tip pistol nu pot fi folosite la mai mult de zece metri de ma┼čina de poli┼úie. Proiectul lege a fost ini┼úiat de c─âtre deputatul PNL Florin Roman, iar cu propuneri de modific─âri au contribuit ┼či parlamentari ai PSD ┼či UDMR.

    “Iar o s─â sar─â deontologii de doi metri. Raport final pe proiectul de lege privind interzicerea radarelor ilegale. Nu a radarelor legale. Acestea trebuie semnalizate a┼ča cum se ├«nt├ómpl─â ├«n toat─â lumea civilizat─â ┼či unde implementarea legilor similare a dus la sc─âderea num─ârului de victime din accidente rutiere. Avem mul┼úi deceda┼úi pe ┼čosele ├«n primul r├ónd c─â avem drumuri proaste. Apoi neaten┼úia la volan ┼či consumul de alcool. Ceea ce este ├«n prezent nu e ├«n regul─â. Preven┼úia trebuie s─â devin─â prioritar─â! Acolo unde sunt machete cu ma┼čini de poli┼úie, num─ârul accidentelor soldate cu victime scade. ├Än paralel au crescut amenzile pentru cei care nu respect─â regulile ├«n trafic!”, a anun┼úat Florin Roman, pe pagina sa de Facebook, scrie B1.ro.

  • Aten╚Ťie! Se schimb─â Legea: To╚Ťi ╚Öoferii sunt viza╚Ťi. Acest obicei v─â poate l─âsa f─âr─â permis un an

    89

    Rom├ónii care vor proceda astfel ar putea r─âm├óne f─âr─â permis cel pu╚Ťin un an. Poli╚Ťi╚Ötii au f─âcut aceast─â propunere dup─â ce, ├«n 2018, 65 de rom├óni au murit ├«n accidentele produse de ╚Öoferi b─âu╚Ťi.

    Suntem pe primul loc ├«n Europa la num─ârul victimelor de pe ┼čosele. ┼×i doar m─âsurile extreme ne-ar putea salva, spun autorit─â┼úile, ├«n timp ce mul┼úi ┼čoferi ├«┼či g─âsesc zilnic scuze pentru a conduce dup─â c├óteva pahare, potrivit Observator.

    “Prime┼čti 1200 de euro sanc┼úiune ┼či 18 puncte amend─â, ceea ce ├«nseamn─â c─â ┼či permisul se suspend─â. ┼×i trebuie s─â treci ┼či un examen medical ┼či, bine├«n┼úeles, un judec─âtor decide ce program de reabilitare trebuie s─â urmezi”, a spus Vesna Marinko de la agen┼úia sloven─â pentru siguran┼úa traficului.

    De asemenea, de la ├«nceputul anului 2019 ar putea intra ├«n vigoare ┼či legea dispozitivelor puse ├«n autoturisme care detecteaz─â mirosul de alcool ┼či blocheaz─â motorul, scrie Spynews.ro.

  • IAR ISI BAT JOC DE NOI: Vom pl─âti din nou! O tax─â abolit─â anul trecut, revine sub o nou─â form─â! Iohannis a promulgat legea

    O tax─â la care guvernan╚Ťii au renun╚Ťat la ├«nceputul anului trecut revine ├«ntr-o alt─â form─â. Din data de 3 decembrie, turnurile de sus┼úinere a turbinelor eoliene sunt considerate cl─âdiri, ceea ce le ofer─â autorit─â┼úilor locale ocazia de a colecta impozite ┼či taxe pentru acest tip de construc┼úii.

    Pre┼čedintele Klaus Iohannis a promulgat proiectul de lege privind modificarea Codului Fiscal prin care erau ├«ncluse ├«n categoria cl─âdirilor ┼či turnurile de sus┼úinere a turbinelor eoliene. Documentul a fost publicat ├«n Monitorul Oficial.

    Cei care au ini┼úiat proiectul subliniau faptul c─â vechiului Cod Fiscal i-au fost aduse modific─âri prin care clarifica faptul turnurile de sus┼úinere al turbinelor eoliene se ├«ncadrau ÔÇ×├«n categoria cl─âdirilorÔÇŁ, motiv pentru care autorit─â┼úile adminsitra┼úiei publice locale puteau s─â impun─â impozite ┼či taxe locale. Numai c─â, ├«n noul Cod Fiscal nu s-au luat ├«n calcul asemenea clarific─âri, spun ei, transmi┼ú├ónd c─â acest lucru genereaz─â neclarit─â┼úi ├«n stabilirea impozitelor ┼či taxelor locale

    Potrivit defini┼úei din codul fiscal ÔÇ×cl─âdireÔÇŁ, este clasificat─â drept ÔÇ×orice construc┼úie situat─â deasupra solului ┼či/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosin┼úa sa, ┼či care are una sau mai multe ├«nc─âperi ce pot servi la ad─âpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instala┼úii, echipamente ┼či altele asemenea, iar elementele structural de baz─â ale acesteia sunt pere┼úii ┼či acoperi┼čul, indiferent de materialele din care sunt construiteÔÇŁ, potrivit adevarul.ro.

    Totu┼či, aceast─â defini┼úie nu con┼úine clarific─âri privind turnurile de sus┼úinere a turbinelor eoliene. Astfel, prin ini┼úiativa legislativ─â, ace┼čtia au introdus la finalul defini┼úiei ┼či propozi┼úia: ÔÇ×├Än categoria cl─âdirilor se include ┼či turnurile de sus┼úinere a turbinelor eolieneÔÇŁ.

    La finalul lunii septembrie a anului trecut, o hot─âr├óre a Comisiei Fiscale din cadrul Ministerului Finan┼úelor care prevedea c─â st├ólpii turbinelor eoliene sunt califica┼úi drept ÔÇ×cl─âdiriÔÇŁ ┼či supu┼či, ├«n consecin┼ú─â, impozit─ârii, a fost anulat─â ├«n premier─â de Curtea de Apel.

  • Avertisment pentru to╚Ťi ╚Öoferii! Se schimb─â legea. Urmeaz─â modific─âri importante

    ddff
    Codul Rutier ar putea suferi mai multe modific─âri importante ├«n urma unui proiect lege care propune modificarea legisla╚Ťiei rutiere. Proiectul ar putea ajunge ├«n cur├ónd la Camera Deputa╚Ťilor.

    Fostul ┼čef al Poli┼úiei Rutiere, Lucian Dini┼ú─â, atrage aten┼úia c─â unele modific─âri ar putea avea efecte extrem de grave.

    Astfel, Dini┼ú─â critic─â o eventual─â anulare a condi┼úiilor reducerii suspend─ârii dreptului de aconduce. Proiectul de lege prevede anuleaz─â pentru cei care vor s─â-┼či ob┼úin─â mai repede permisul de conducere s─â nu fi beneficiat de m─âsura reducerii suspend─ârii ├«n ultimii trei ani sau s─â nu fi avut permisul suspendat ├«n ultimii doi ani.

    ÔÇ×E b─âtaie de joc. Cea mai bun─â idee a mea: Nu ar fi mai bine s─â suspende legea circula┼úiei pe vreo 10 ani de acum ├«ncolo ┼či s─â mearg─â fiecare dup─â capul lui?

    Principiul era urm─âtorul: Se ├«nt├ómpl─â ca unul, ├«n via┼úa lui, s─â gre┼čeasc─â, c─â e o tamponare, c─â e de la b─âutur─â, bun, ├«i dai posibilitatea s─â se reabiliteze. Adic─â stai 30 de zile pe tu┼č─â, nu stai 90. ─ésta a fost principiul. ├Äl responsabiliza ├«ntr-un fel pentru c─â nu mai beneficia de aceea┼či m─âsur─â ├«n urm─âtorii trei ani. Asta a fost ┼či ideea. ├Än legisla┼úia francez─â e mai r─âu, pentru c─â acolo spune c─â po┼úi s─â ├«┼úi recuperezi punctele de penalizare, dar te cost─â c├óteva mii de euro, faci un curs de o s─âpt─âm├ón─â sau dou─â pentru a te duce ulterior la test, iar ├«n cele dou─â s─âpt─âm├óni ├«ngrije┼čti ┼či victimele rezultate din accidente rutiere. Deci pe banii t─âi faci chestia asta”, a precizat Lucian Dini┼ú─â pentru DCNews.

    Totodat─â, Dini┼ú─â a atras aten┼úia ┼či asupra condi┼úiei de a anu avea permisul suspendat ├«n ultimii doi ani, condi┼úie care dispare din noul proiect legislativ:

    ÔÇ×Reducerea a avut ca principiu s─â ├«l ajute pe omul s─ârac, cel care a f─âcut o gre┼čeal─â pentru prima dat─â ├«n via┼úa lui. Dar nu s─â facem reducere la toat─â lumea. Nu mai face┼úi deloc ┼či la revedere!

    Noi suntem ├«n antitez─â cu ce face UE, pentru c─â ├«n UE s-au luat m─âsuri de ├«n─âsprire a legisla┼úiei rutiere. ├Än UE exist─â principiul c─â s-a n─âscut un om, ├«l cresc ┼či apoi ├«l preg─âtesc ┼či ├«l fac bun de munc─â pentru c─â trebuie s─â lucreze pentru societate. Dac─â el moare ├«n accident rutier la 19 ani, la 25 sau 35 de ani, eu am pierdut un om bun de munc─â, unul care aduce profit ┼ú─ârii”, a mai spus Lucian Dini┼ú─â.

  • Legea ce interzice educa╚Ťia sexual─â ├«n ╚Öcoli f─âr─â acordul p─ârin╚Ťilor a fost ADOPTAT─é de Senat

    edd 87681700

    Proiectul legislativ, intitulat “Legea pentru inocen╚Ťa copil─âriei” a fost adoptat tacit de Senat ╚Öi acum se afl─â ├«n Camera Deputa╚Ťilor.

    Proiectul de lege a fost ini╚Ťiat ├«n 2016 de fostul deputat PSD Ninel Peia ╚Öi prevede sanc╚Ťionarea profesorilor ╚Öi ╚Öcolilor care predau educa╚Ťie sexual─â, ├«n absen╚Ťa unui acord scris al p─ârin╚Ťilor. Cei care vor face asta ar putea risca amenzi sau chiar ├«nchisoare de p├ón─â la 2 ani.

    “Sub diferite pretexte, unele de-a dreptul hilare, precum acela c─â tot mai multe feti╚Ťe de 11 ani merg deja la psiholog ca s─â-╚Öi trateze problemele din dragoste, sau c─â prin educa╚Ťia sexual─â predat─â unor copii ├«ntre ╚Öase ╚Öi zece ani vor fi salvate, ulterior, vie╚Ťi omene╚Öti prin adoptarea unor solu╚Ťii contraceptive corecte, ├«n ╚Öcolile copiilor no╚Ötri se introduc, pe ascuns, pornografia, prozelitismul LGBT ╚Öi incitarea la punerea ├«n aplicare a diverselor forme de sexualitate deviant─â.

    Exist─â deja ╚Öcoli unde copile de 10 ani pleac─â ru╚Öinate de la aceste ÔÇ×cursuriÔÇŁ, sunt b─âie╚Ťi care nu mai ├«n╚Ťeleg ce este aceea o familie sau de ce nu e nimic r─âu s─â ai sentimente erotice pentru Ionel ╚Öi nu pentru Diana. Aceste vl─âstare c─ârora le dorim cele mai bune lucruri ╚Öi o via╚Ť─â ├«mplinit─â, copii pentru care facem sacrificii enorme, sunt traumatiza╚Ťi de informa╚Ťii care nu sunt, nu au fost ╚Öi nici nu vor fi specifice unei copil─ârii normale, a singurei faze din via╚Ťa fiec─âruia care a fost binecuv├óntat─â cu miracolul inocen╚Ťei.

    De asemenea, sunt perfect con╚Ötient c─â unii copii se dezvolt─â din punct de vedere sexual mai repede dec├ót al╚Ťii ╚Öi poate au nevoie de ├«ndrum─âri specifice. ├Än acest caz, decizia trebuie s─â apar╚Ťin─â p─ârin╚Ťilor sau tutorilor pentru ca t├ón─ârul sau t├ón─âra s─â participe la cursuri de informare sexual─â. Dar, ├«ncadrarea tuturor copiilor de o anumit─â v├órst─â la astfel de ÔÇ×educa╚ŤieÔÇŁ, ├«n mas─â, f─âr─â discern─âm├ónt, poate marca un suflet mai pl─âp├ónd pentru ├«ntreaga sa via╚Ť─â. Cu ce este de vin─â un astfel de copil pentru a-i ├«ngr─âdi ╚Öansele unei dezvolt─âri fire╚Öti, ├«n limitele normalit─â╚Ťii ╚Öi a bunului sim╚Ť comun? Va pl─âti oare ÔÇ×dasc─âlulÔÇŁ pentru aceste traume? Nu, plata o vor face mai ├«nt├ói p─ârin╚Ťii ╚Öi apoi am─âr├ótul de copil a c─ârui via╚Ť─â va fi mereu alta dec├ót cea pe care o merit─â”, se arat─â ├«n expunerea de motive a legii pentruÔÇ×Inocen╚Ťa Copil─ârieiÔÇŁ.

    Proiectul de lege este sprijinit de Alian╚Ťa P─ârin╚Ťilor dar ╚Öi de alte ONG-uri. De altfel, ├«n iunie 2016, reprezentan╚Ťii a peste 115 ONG-uri ╚Öi-au anun╚Ťat sus╚Ťinerea fa╚Ť─â de “Legea pentru inocen╚Ťa copil─âriei”, ├«ntr-o conferin╚Ť─â de pres─â la Parlament.

  • Cine este prins cu o prostituat─â este nevoit s─â o ia de nevast─â. LEGEA care poate rezolva problema celei mai vechi meserii din lume

    Un politician din Rusia a propus autorit─â┼úilor locale din Sankt Petersburg o lege mai pu┼úin obi┼čnuit─â. Olga Galkina propune ca orice b─ârbat┬á care este prins de autorit─â┼úi pl─âtind prostituate, va putea s─â scape de plata unei amenzi ustur─âtoare dac─â accept─â s─â ia prostituata de nevast─â.

    Dac─â legea va fi adoptat─â la nivel local, legea ar putea fi aplicat─â ╚Öi la nivel na┼úional. Politicianul spune c─â ├«n acest mod, num─ârul prostituatelor din Rusia┬áar putea sc─âdea considerabil. Chiar dac─â legea are pu╚Ťine ╚Öanse s─â fie pus─â ├«n aplicare, poate constitui un prim pas ├«n anihilarea celei mai vechi meserii din lume, ├«n Rusia.

    Chiar dac─â ├«n ╚Ť─âri precum Germania, Olanda sau Belgia prostitu╚Ťia este legalizat─â ╚Öi aduce venituri consistente la bugetul de stat, ├«n ╚Ť─ârile din fostul bloc comunist acesta este privit─â ca un afront adus societ─â╚Ťii ├«n special din cauza influen╚Ťei masive a Bisericii Ortodoxe ├«n ceea ce prive╚Öte percep╚Ťia social─â a fenomenului.

    ├Än Rom├ónia chiar dac─â prostitu╚Ťia este incriminat─â legal, grup─ârile mafiote conduc afaceri de sute de milioane de euro ╚Öi reu╚Öesc s─â-╚Öi dezvolte re╚Ťele interna╚Ťionale de v├ónzare de carne vie la ad─âpostul lipsei de reac╚Ťie a oamenilor legii. Mai mult, multe siteuri care ofer─â escorte ascund afaceri de prostitu╚Ťie care produc extrem de mul╚Ťi bani.

  • Din 25 Ianuarie, Pre╚Ťul Alimentelor Ar Putea Cre╚Öte Cu 30% !

    CARREFOUR ORHIDEEA - CUMPARATURI DE SARBATORILE PASCALE
    CARREFOUR ORHIDEEA – CUMPARATURI DE SARBATORILE PASCALE

    O lege despre care nu vorbește aproape nimeni și care a fost votată și promulgată de Președinte într-un timp record, va scumpi multe dintre alimentele românilor cu circa 30% avertizează liderii din sectorul agro-alimentar. Mai exact, este vorba despre Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor care a triplat taxa de mediu pe care producătorii o au de achitat către stat, informează AgroIntel.ro .

    Lege┬áa trecut ├«n doar dou─â luni de Senat, Camer─â ╚Öi Pre╚Öedin╚Ťie

    Misteriosul act normativ care va da peste cap co╚Öul rom├ónilor a fost propus de Guvern ├«n timpul vacan╚Ťei parlamentare din vara anului trecut. De╚Öi nu a fost vorba de nici o procedur─â de urgen╚Ť─â, legea a reu╚Öit ÔÇŁmiraculosÔÇŁ s─â fie adoptat─â de Senat ╚Öi Camera Deputa╚Ťilor, apoi ╚Öi promulgat─â ├«ntr-un timp record, astfel c─â pe 30 octombrie se publica ├«n Monitorul Oficial, intr├ónd ├«n vigoare la doar dou─â luni de la prezentarea ei ├«n Parlament. ╚śi, totu╚Öi, problema cea mare nu st─â ├«n forma legii, ci ├«n contribu╚Ťia, ├«n tariful taxei de mediu pe care Guvern l-a schimbat peste noapte. Mai exact, l-a triplat ╚Öi a decis c─â dup─â┬á25 ianuarie┬áse vor aplica ╚Öi sanc╚Ťiuni pentru neplat─â, ceea ce ├«i oblig─â pe procesatori s─â o pl─âteasc─â.

    ÔÇŁ├Än conformitate cu Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor ┼či a de┼čeurilor de ambalaje, operatorii din sectorul agroalimentar care au ├«ncheiat contracte de reciclare a ambalajelor, conform listei afi╚Öate pe site-ul Administra╚Ťiei Fondului pentru Mediu, pl─âteau o tax─â pentru ambalajele puse ├«n pia╚Ť─â ├«n medie de 65 lei/to. ├Än situa╚Ťia creat─â membri no╚Ötri sunt obliga╚Ťi s─â pl─âteasc─â ca taxa de mediu un tarif de peste 2.000 lei/to, cu implica╚Ťii ├«n dublarea pre╚Ťurilor recipientelor ╚Öi cre╚Öterea costurilor pe unitatea de produs cu circa 30%. Preciz─âm c─â o astfel de m─âsur─â va avea un impact negativ ├«n ceea ce prive╚Öte competitivitatea sectorului agroalimentar rom├ónesc. Rela╚Ťiile contractuale dintre produc─âtori ╚Öi cei care s-au angajat s─â presteze servicii de reciclare a ambalajelor sunt ├«nc─â ├«n vigoare p├ón─â la sf├ór╚Öitul anului 2015 ├«ns─â operatorii autoriza╚Ťi nu respect─â prevederile contractualeÔÇŁ, explic─â pre╚Öedintele Federa╚Ťiei Na╚Ťionale Pro Agro, organiza╚Ťie care, de la anun╚Ťarea noii taxe, ├«ncearc─â s─â conving─â Guvernul de efectele nefaste ╚Öi imediate ale noii tax─âri.

    Produc─âtorii din industria agro-alimentar─â se pl├óng c─â dac─â Legea 249/2015 a intrat ├«n vigoare la finele lui octombrie, contribu╚Ťia a fost fixat─â ulterior ╚Öi nici o companie nu a reu╚Öit s─â ├«╚Öi reg├óndeasc─â planul de afaceri pentru a gestiona situa╚Ťia. ├Än fa╚Ťa acestei probleme, solu╚Ťia la care mul╚Ťi vor fi obliga╚Ťi s─â apeleze va fi majorarea pre╚Ťurilor. Chiar ╚Öi a╚Öa, produc─âtorii se tem c─â nu vor rezista pe pia╚Ť─â ├«n concuren╚Ť─â cu importurile.

    ÔÇŁDin p─âcate, reg├óndirea total─â a sistemului este un proces de durat─â, timp ├«n care membri no╚Ötri, produc─âtori vor fi nevoi╚Ťi s─â pl─âteasc─â contribu╚Ťia de 2 ron/kg, conform legisla╚Ťiei ├«n vigoare la aceast─â dat─â, lucru care pe mul╚Ťi dintre ei ├«i poate duce c─âtre faliment. Repozi╚Ťionarea pre╚Ťurilor produselor noastre nu este o op╚Ťiune, ├«n condi╚Ťiile ├«n care 50% din pia╚Ťa este acoperit─â de importuri din ╚Ť─âri ├«n care aceast─â taxa (ce seam─ân─â mai mult a ÔÇťamendaÔÇŁ) nu exist─â sau este de 7-8 ori mai mic─âÔÇŁ, subliniaz─â Emil Dumitru, liderul Pro Agro.

    Astfel, doar la prima vedere. se estimeaz─â un consum de ambalaje de aproximativ de: 25.000 tone pentru industria de conserve, 80.000 tone pentru industria vinului ╚Öi 22.000 tone pentru b─âuturile spirtoase, doar pentru aceste 3 segmente. Doar pentru aceste trei sectoare, sper exemplu, diferen╚Ťa de cost ├«ntre tariful de 65 lei/ton─â ╚Öi 2.000 lei/ton─â duce la o cre╚Ötere a costurilor cu ambalajul de 245.745.000 lei.

    ├Änt├ólnire la Mediu pe 21 ianuarie, sanc╚Ťiuni din 25 ianuarie

    P├ón─â ├«n acest moment, Federa╚Ťia Na╚Ťional─â Pro Agro a transmis adrese ╚Öi inform─âri c─âtre toate structurile implicate ├«n aplicarea Legii 249/2015 sau cu putere de decizie pentru modificarea actului normativ, de la Ministerul Mediului, la cel al Finan╚Ťelor, al Agriculturii ╚Öi p├ón─â la Cabinetul Premierului. Adrese s-au transmis ╚Öi ├«n Parlament, la comisiile de specialitate.

    ÔÇŁDe la ├«nceputul lunii decembrie, Ministerul Mediului ignor─â pozi╚Ťiile noastre oficiale. Ministerul Finan╚Ťelor ╚Öi Guvernul au r─âspuns c─â ╚Ťine de competenta Ministerului Mediului, de╚Öi m─âsurile care trebuiesc luate ╚Öi promovate ╚Öi sus╚Ťinute prioritar ╚Ťin de aceste institutii. ├Än ceasul al 12-lea, Ministerul Mediului a organizat o ├«nt├ólnire pe 21 ianuarie, dar este prea t├órziu atunci pentru c─â pe 25 deja vor fi aplicate sanc╚ŤiunileÔÇŁ, ne-a declarat Florentin Bercu, directorul executiv al Federa╚Ťiei Na╚Ťionale Pro Agro.

    În Ungaria, aceeași taxă este de 8 ori mai mică

    O tax─â similar─â pentru ambalaje au ╚Öi alte ╚Ť─âri, precum Bulgaria sau Ungaria, ├«ns─â la ei, nivelul birului este unul mult mai mic. Vorbim despre 0,2 leva/kg, adic─â 0,45 lei/kg, de cel pu╚Ťin patru ori mai mic─â dec├ót ce s-a introdus ├«n Rom├ónia. ÔÇŁ├Än Bulgaria, ceea ce pl─âte╚Öte operatorul economic este tariful c─âtre operatorul autorizat de transfer de responsabilitate, care este similar celui practic de operatorii rom├óni p├ón─â acumÔÇŁ, explic─â Emil Dumitru. ├Än Ungaria, taxa se pl─âte╚Öte numai c─âtre stat ╚Öi este de 19 HUF/kg de sticl─â (aprox. 0,27 ron/kg), potrivit informa╚Ťiilor funrizate de produc─âtorii de acolo.

    ÔÇŁSe impune rediscutarea ├«n regim de urgen╚Ť─â a cadrului legislativ ce reglementeaz─â acest aspect deosebit de important pentru industria alimentar─â av├ónd ca scop fie recalcularea contribu╚Ťiei de 2 ron/kg pe baza de date certe (grad de poluare ├«n func╚Ťie de tip de ambalaj, costuri de recuperare/valorificare a fiec─ârui tip de ambalaj, etc) ╚Öi stabilirea unor contribu╚Ťii diferite ├«n func╚Ťie de tipul ambalajului, fie implementarea unui sistem care s─â aduc─â valoare ad─âugat─â prin transferarea activit─â╚Ťii de reciclare selectiv─â ├«n sarcina unit─â╚Ťilor administrativ teritoriale/ prim─âriilor a╚Öa cum se ├«nt├ómpl─â ├«n multe state ale Uniunii Europene, ├«ntruc├ót este o activitate pur administrativ─â, iar punctele de colectare s─â fie localizate c├ót mai aproape de consumatorÔÇŁ, sus╚Ťin, ├«n Rom├ónia, liderii din industria alimentar─â. (sursa: soim press)

    VEZI SI: Nu e de gluma! Aceste produse de la LIDL te pot baga in spital! FOTO

  • Mii de rom├óni risc─â s─â fac─â pu╚Öc─ârie. Legea a fost depus─â ├«n Parlament

    Bogdan Diaconu a depus miercuri un proiect de lege privind declararea zilei de 4 iunie ÔÇťZiua Trianonului ╚Öi a luptei ├«mpotriva asupririi maghiareÔÇŁ.

    ÔÇŁRememorarea evenimentului istoric de importan╚Ť─â na╚Ťional─â ╚Öi european─â a Tratatului de la Trianon din anul 1920 prin care erau consfin╚Ťite grani╚Ťele Rom├óniei rezultate ├«n urma Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918ÔÇ│,spune deputatul independent.

    inchisoare_53177600_90684200_33394000_65888900 (1)

    Proiectul prevede ╚Öi pedeapsa cu ├«nchisoarea pentru contestatarii Trianonului ╚Öi a istoriei asupririi maghiare asupra rom├ónilor din Transilvania. ÔÇťPentru a pune cap─ât contest─ârii Trianonului care reprezint─â negarea efectiv─â a existen╚Ťei statului rom├ón, precum ╚Öi emiterea de preten╚Ťii teritoriale asupra grani╚Ťelor sale legitime, proiectul de lege prevede c─â orice manifestare public─â, mediatic─â sau cultural─â de orice tip de contestare a Tratatului de la Trianon este interzis─â sub sanc╚Ťiunea pedepsei cu ├«nchisoarea de la 1 la 5 aniÔÇŁ, spune liderul na╚Ťionalist, conform libertatea.ro.

    Deputatul mai arat─â ├«n expunerea de motive c─â ÔÇťproiectul prevede c─â arborarea ├«nsemnelor de doliu ╚Öi/sau transmiterea de mesaje negative la adresa Tratatului de la Trianon cu ocazia Zilei de 4 Iunie sunt interzise sub sanc╚Ťiunea pedepsei cu ├«nchisoarea de la 1 la 5 aniÔÇŁ.

    De asemenea, proiectul PRU mai con╚Ťine un articol prin care contestarea istoriei asupririi maghiare asupra rom├ónilor din Transilvania este interzis─â sub sanc╚Ťiunea pedepsei cu ├«nchisoarea de la 1 la 5 ani. Diaconu justific─â aceast─â m─âsur─â pentru a combate falsificarea istoriei ╚Öi deturnarea ei de la faptele reale pentru a putea ├«ndeplini visul actual al clasei conduc─âtoare a Ungariei ╚Öi a politicienilor maghiari din Rom├ónia, acela de rapt teritorial, urm─ârindu-se o nou─â epoc─â de asuprire a rom├ónilor din Transilvania.

    ÔÇťCa dovad─â a necesit─â╚Ťii acestei legi st─â ╚Öi faptul c─â un proiect similar, sus╚Ťinut de nu mai pu╚Ťin de 90 de senatori, a fost retras de c─âtre ini╚Ťiatorul s─âu la manevrele UDMR care s-a opus p├ón─â ╚Öi dezbaterii proiectului pe motiv c─â ÔÇśnu numai c─â nu suntem de acord cu acest proiect, dar va ├«ngreuna rela╚Ťiile noastre cu celelalte partide ╚Öi va avea un efect negativ ╚Öi asupra rela╚Ťiilor rom├óno-maghiareÔÇÖ, dup─â cum a declarat liderul UDMR de la Senat, Marko BelaÔÇŁ, explic─â liderul PRU.

    VEZI SI: MAREA MINCIUNĂ ÎN AFACEREA MIGRANŢILOR
  • SOCANT! Un acatist c─âtre p─ârintele Arsenie Boca va costa 5 ani de ├«nchisoare

    Ob┼čtea M─ân─âstirii Petru Vod─â din jude┼úul Neam┼ú i-a adresat pre┼čedintelui Klaus Iohannis o scrisoare ├«n care ├«i cere s─â ├«ntoarc─â ├«n Parlament o lege care sanc┼úioneaz─â drastic manifest─ârile rasiste ┼či xenofobe.

    C─âlug─ârii M─ân─âstirii Petru Vod─â din Neam┼ú au publicat o scrisoare deschis─â, adresat─â pre┼čedintelului Klaus Iohannis, ├«n care ├«i cer s─â nu promulge o lege care sanc┼úioneaz─â cu ├«nchisoarea organiza┼úiile ┼či simbolurile pro-legionare. ┼×efului statului i se solicit─â s─â ├«ntoarc─â ├«n Parlament Legea 193/2014, votat─â pe 24 iunie a.c.

    Actul respectiv aduce complet─âri Ordonan┼úei de Urgen┼ú─â a Guvernului nr.31/2002, care f─âcea referire la ÔÇ×interzicerea organiza┼úiilor ┼či simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ┼či a promov─ârii cultului unor persoane vinovate de s─âv├ór┼čirea unor infrac┼úiuni contra p─âcii ┼či omeniriiÔÇť.

    lege

    ├Än noua form─â, interdic┼úia se extinde ┼či asupra organiza┼úiilor ┼či simbolurilor cu caracter legionar, fiind de asemenea prohibit─â ÔÇ×promovarea cultului persoanelor vinovate de s─âv├ór┼čirea unor infrac┼úiuni de genocid, contra umanit─â┼úii ┼či de crime de r─âzboiÔÇť.

    ÔÇ×Legea nu face diferen┼úa ├«ntre dictatorul Hitler ┼či p─ârintele Dumitru St─âniloae!ÔÇŁ

    Monahii de la m─ân─âstirea Petru Vod─â sus┼úin c─â legea a fost votat─â ÔÇ×ca ├«n vremurile de glorie ale P.C.R.ÔÇŁ ┼či c─â forma care a ajuns pe masa pre┼čedintelui, spre promulgare, nu face diferen┼ú─â ├«ntre dictatori ┼či martirii ├«nchisorilor comuniste.

    ÔÇ×PL-x nr. 193/2014 prin formularea ei generalizant─â, ambiguizant─â ┼či inversatoare de realit─â┼úi, reu┼če┼čte, dintr-o tr─âs─âtur─â de condei s─â calomnieze: – EROII ANTICOMUNI┼×TI, adic─â cei 2.500.000 de rom├óni care au suferit deten┼úie, chinuri, genocidare ┼či oprobriu permanent, chiar ┼či post-mortem, doar pentru c─â au refuzat s─â accepte sinuciderea moral─â, intelectual─â ┼či fizic─â, ┼či nu pentru c─â ar fi s─âv├ór┼čit vreo crim─â (de orice fel); – CULTURA ÔÇô genera┼úia interbelic─â a fost una de elit─â cultural─â, aproape integral legionar─â, iar reprezentan┼úii ei au suferit ┼či au fost uci┼či pentru c─â pre┼úuiau libertatea de g├óndire; prin urmare se opuneau totalitarismului ideologic, at├ót celui bol┼čevic, c├ót ┼či celui fascist, ┼či nu pentru c─â ar fi s─âv├ór┼čit vreo crim─â ca autori ideologici, efectivi sau ter┼úiÔÇŁ, arat─â semnatarii scrisorii.

    Ob┼čtea de la Petru Vod─â, ctitorie a p─ârintelui Iustin P├órvu, consider─â c─â legea respectiv─â este de natur─â s─â ├«ntineze ┼či memoria ÔÇ×Sfin┼úilor m─ârturisitori ┼či mucenici, adic─â miile de clerici ┼či mireni care au p─âtimit ┼či au fost uci┼či pentru c─â credeau ├«n Dumnezeu, iar nu pentru c─â ar fi s─âv├ór┼čit vreo crim─â; sunt documentate p├ón─â ast─âzi mai mult de 500.000 de mor┼úi ├«n temni┼úele comuniste!ÔÇŁ. De asemenea, poporul rom├ón, ca ├«ntreg este considerat de monahi calomniat de aceast─â lege ÔÇ×deoarece nu exist─â familie ├«n Rom├ónia care s─â nu fi suferit cel pu┼úin o pierdere de via┼ú─â, de avere sau de demnitate ├«n perioada respectiv─âÔÇŁ.

    ÔÇ×Fire┼čte c─â nimeni nu ap─âr─â criminalii adev─âra┼úi, ┼či e bine ca societatea s─â fie ap─ârat─â de ei prin legi prohibitive, dar PL-x nr. 193/2014 nu face diferen┼úa ├«ntre dictatorul Adolf Hitler ┼či Mircea Vulc─ânescu sau p─ârintele Dumitru St─âniloae!ÔÇŁ, mai arat─â semnatarii scrisorii.

    Lege iniţiată de trei liberali

    Proiectul legii 193/2014 a fost ini┼úiat de senatorul Crin Antonescu ┼či de colegii deputa┼úi Andrei Gerea (ex-PNL) ┼či Adrian George Scutaru, fostul consilier preziden┼úial al lui Klaus Iohannis. Pe 8 aprilie 2014 legea a fost adoptat─â la Senat, iar pe 24 iunie anul acesta a trecut de votul Camerei Deputa┼úilor, forul decizional, cu 302 voturi pentru, 3 ab┼úineri ┼či niciun vot ├«mpotriv─â.

    ÔÇ×Noi suntem printre primele ┼ú─âri din Europa care au adoptat o lege clar─â ├«n problema condamn─ârii rasismului, antisemitismului, xenofobiei ┼či a consecin┼úelor celui de-al Doilea R─âzboi Mondial. Aceast─â lege ├«ns─â, a┼ča cum to┼úi cre┼čtem ├«n v├órst─â, a crescut ├«n v├órst─â, a ├«mb─âtr├ónit pu┼úin, sau nu am fost at├ót de preg─âti┼úi atunci s─â o facem perfect─â (ÔÇŽ) Nu am dec├ót s─â sus┼úin aceast─â nou─â form─â a legii, care aduce importante clarific─âri ┼či mai ales d─â curs aplic─ârii prevederilor de justi┼úie ┼či drept. P├ón─â acum ┼čchiop─âta ├«n anumite privin┼úeÔÇŁ, a concluzionat de la tribuna Parlamentului deputatul pentru minorit─â┼úi Aurel Vainer, pre┼čedintele Federa┼úiei Comunit─â┼úilor Evreie┼čti din Rom├ónia.

    ├Äntre ad─âugirile aduse de noul act normativ OUG 31/2002 sunt trecute sanc┼úiuni aspre precum ├«nchisoare de la 3 luni la 3 ani ┼či interzicerea unor drepturi pentru ÔÇ×confec┼úionarea, v├ónzarea, r─âsp├óndirea, precum ┼či de┼úinerea ├«n vederea r─âsp├óndirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe. Cu aceea┼či pedeaps─â se sanc┼úioneaz─â ┼či utilizarea ├«n public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobeÔÇŁ.

    Cea mai mare pedeaps─â prev─âzut─â prin noua lege este ├«ntre 6 luni ┼či 5 ani de ├«nchisoare pentru ÔÇ×negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea ├«n mod evident, prin orice mijloace, ├«n public, a genocidului, a crimelor contra umanit─â┼úii ┼či a crimelor de r─âzboiÔÇŁ.

    ÔÇ×Dac─â a-l cita pe p─ârintele Dumitru St─âniloae va costa de la 3 luni la 3 ani de ├«nchisoare, dac─â publicarea unui acatist c─âtre p─ârintele Arsenie Boca va costa 5 ani de ├«nchisoare, atunci cum mai sunt pedepsi┼úi adev─âra┼úii criminali de ieri ┼či de azi?ÔÇŁ, ├«ntreab─â c─âlug─ârii de la Petru Vod─â.

    Ace┼čtia ├«i transmit pre┼čedintelui Iohannis c─â ÔÇ×acest proiect de lege, prin lipsa de distinc┼úie ├«ntre crime reale ┼či crime atribuite, arunc─â din nou ├«n temni┼úe ┼či la gropile comune victimele unui holocaust negat de revizionismul ocultant al unei realit─â┼úi istorice a c─ârei martor ocular sunt popoarele care au r─âbdat comunismul mai bine de trei genera┼úiiÔÇŁ.

    ├Än final, c─âlug─ârii se arat─â convin┼či c─â pledoaria lor va g─âsi ├«n┼úelegere la pre┼čedintele Iohannis.

    ÔÇ×Dac─â ve┼úi anula Ordonan┼úa ÔÇô trimi┼ú├ónd-o ├«napoi la Parlament pentru a fi dezb─âtut─â pertinent din mai multe puncte de vedere ┼či debarasat─â de neadev─ârurile ┼či mistific─ârile istorice ┼či ideologice (mai ales interpret─ârile din cheie extremist marxist─â), v─â ve┼úi demonstra cu adev─ârat ca om integru, onest ┼či just, demn s─â fie liderul celui mai vechi popor al Europei ┼či al unei ┼ú─âri care de mii de ani a iubit adev─ârul ┼či libertatea spiritual─â a urma┼čilor mai mult dec├ót propria libertate fizic─âÔÇŁ, se spune ├«n finalul scrisorii.

    Iustin P├órvu ┼či Arsenie Boca, temni┼ú─â grea pentru simpatii legionare

    ÔÇ×M─ân─âstirea noastr─â este ├«nchinat─â Sfin┼úilor rom├óni de c─âtre unul dintre ace┼čtia ┼či ├«n numele lor cerem s─â nu li se ├«ntineze memoria prin nici un fel de act mincinos sau partizanÔÇŁ, arat─â c─âlug─ârii ├«n scrisoare.

    ┼×i Arsenie Boca, pe care monahii ├«l invoc─â ├«n scrisoarea deschis─â, a avut de suferit de pe urma particip─ârii active la mi┼čcarea legionar─â. P─ârintele Arsenie a fost arestat pentru prima oar─â la R├ómnicu V├ólcea pe 17 iulie 1945, dus la Bucure┼čti ┼či eliberat pe 30 iulie 1945, ├«n urma presiunilor bisericii. A fost arestat apoi ├«n 14 mai 1948, pentru ajutorul dat lupt─âtorilor anticomuni┼čti, fo┼čti legionari preg─âti┼úi ┼či para┼čuta┼úi de americani ├«n Mun┼úii F─âg─âra┼čului. O lun─â ┼či jum─âtate a fost schingiuit ┼či obligat s─â dea tot felul de declara┼úii, dup─â care Mitropolitul Nicolae B─âlan l-a str─âmutat de la S├ómb─âta la M─ân─âstirea Prislop ├«n noiembrie 1948. (sursa: Adevarul)

    VEZI SI:┬áUn nou pericol amenin╚Ť─â Rom├ónia: imigra╚Ťia
  • LA STREANG CU VOI, VIERMILOR! Din cauza voastra s-a dus dracu Romania!

    serban-nicolae_2015033108

    Comisia Juridica a Senatului a adoptat marti proiectul de lege de modificare a Codului de Procedura Penala al senatorului PSD Serban Nicolae prin care este eliminata incatusarea persoanelor fata de care s-a impus masura de arest preventiv si care nu au comis acte de violenta. Practic, prin aceasta modificare cei acuzati de coruptie sau trafic de influenta nu vor mai fi incatusati in momentul retinerii si arestarii preventive decat in cazul in care au fost violenti sau au incercat sa se sustraga urmaririi penale.

    O alta modificare adusa Codului de Procedura Penala aprobata astazi de senatorii juristi presupune ca persoanele fata de care s-a dispus masura arestului la domiciliu, dar care locuiesc permanent in alta parte decat domiciliul din actul de identitate, sa poata opta pentru aceasta locuinta.

    Modificarile adoptate de Comisia Juridica la propunerea lui Nicolae sunt urmatoarele:

    • “Persoanele fata de care s-a dispus una din masurile preventive prevazute la alin. (4) lit. a) si d), nu sunt incatusate in nicio imprejurare cu exceptia celor cercetate pentru infactiuni comise prin acte de violenta, a celor care s-au sustras urmaririi penale ori a celor care s-au opus masurii dispuse”.
    • “In cazul in care inculpatul locuieste, cu caracter permanent, intr-o alta locuinta decat cea mentionata ca domiciliu in actul de identitate, la cererea inculpatului, instanta poate dispune ca arestul la domiciliu sa se execute in respectiva locuinta”.

    Serban Nicolae a declarat ca incatusarea “poate sa fie in multe situatii o forma de umilire”.

    Aceste doua prevederi au facut parte dintr-un proiect de lege mai amplu depus de senatorul social-democrat care a fost respins de comisie marti – cu exceptia punctelor mentionate mai sus. Una dintre prevederile care au fost respinse se referea la arestul sever, masura care ar fi fost introdusa practic in locul arestului preventiv, alternativa la masura arestului la domiciliu. In urma acestei modificari, actele de coruptie erau scoase, alaturi de alte acte non violente, din categoria arestului sever, ceea ce ar fi insemnat ca nu ar mai fi putut fi arestati preventiv cei acuzati de coruptie.

    Guvernul a dat aviz negativ acestui proiect.

    Serban Nicolae a declarat ca isi va sustine in continuare proiectul in plenul Senatului, prima camera sesizata. Camera Deputatilor este decizionala.

    La sedinta comisiei de saptamana trecuta , referindu-se la eliminarea incatusarii, Nicolae a declarat: “Incatusarea si expunerea in catuse in spatiu public este o forma de umilire. Sunt unii oameni care vor sa isi acopere cu o haina catusele. Eu am propus o varianta, ea trebuie sa faca insa obiectul dezbateriii. Aceasta (incatusarea – n.r.) trebuie sa fie o exceptie. Daca mergeti pe strada si intrebati cand se incatuseaza o persoana, o sa vedeti ca lumea nu a inteles”.

  • SCANDAL! Politia Roman─â ii trateaza pe copiii nostri ca infractori. CODUL PENAL pe intelesul celor mici

    infractorPolitia Romana a elaborat o brosura destul de ampla, daca ne gandim ca va fi citita si insusita de copii, cu care ar dori sa-i invete de mici care sunt infractiunile. La fel cum i-ar privi pe toti copiii ca facand parte dintr-o scoala de corectie. Ce treaba ar avea cei mici cu CODUL PENAL? Mai ales ca, in caz de “ceva”, raspunderea apartine parintilor.

    Probabil in euforia arestarilor de la DNA, Politia Romana se gandeste la o generatie intreaga de infractori, care trebuie obisnuiti de mici cu CODUL PENAL. Mai mult, conform surselor Ziua News, oficiali ai Politiei Romane, fac lobby ca Ministerul Invatamantului sa introduca in programa scolara ore de legislatie obligatorie, deci mai mult decat orele de religie, care, deocamdata, sunt optionale, pe baza de inscriere.

    Prezentam mai jos Comunicatul Politiei Romane, la finalul acestuia existand un link la care se poate studia brosura integral:

    CODUL PENAL PE ÎNŢELESUL CELOR MICI

    “Poli┼úia Rom├ón─â vine ├«n sprijinul celor mici, cu bro┼čura denumit─â ‘Unde-i lege, nu-i tocmeal─â – Codul Penal pe ├«n┼úelesul copiilor’, pentru ca ace┼čtia s─â-┼či cunoasc─â drepturile ┼či obliga┼úiile. De la data de 1 februarie 2014, ├«n Rom├ónia au intrat ├«n vigoare prevederile unui nou Cod Penal. Copiii no┼čtri ┼či ai dumneavoastr─â trebuie s─â-┼či cunoasc─â drepturile ┼či obliga┼úiile, pentru a dob├óndi o educa┼úie ├«n spiritul unei societ─â┼úi bazate at├ót pe respectarea normelor morale, c├ót ┼či a celor legale.

    De asemenea, copiii trebuie s─â cunoasc─â la ce riscuri se expun ├«n cazul ├«n care nu respect─â legea sau ce trebuie s─â fac─â, ├«n cazul ├«n care le sunt ├«nc─âlcate drepturile. Copiii, p─ârin╚Ťii, educatorii trebuie s─â g─âseasc─â ├«n lege nu un lucru negativ, ci un instrument, un partener ├«n atingerea scopului pe care ├«l au, acela de a ├«n┼úelege rolul ┼či necesitatea existen┼úei unui sistem legislativ corect.

    Pentru a crede ├«n dreptate, copiii trebuie s─â ├«n┼úeleag─â c─â legea ├«i protejeaz─â pe cei corec┼úi ┼či c─â trebuie aplicat─â ┼či respectat─â. Cei mici trebuie s─â cunoasc─â ABC-ul legii, astfel ├«nc├ót s─â nu gre┼čeasc─â niciodat─â pe motiv c─â nu o cunosc. Totodat─â, ei trebuie s─â ┼čtie c─â, ├«n cazul ├«n care devin victime, pot avea ├«ncredere c─â institu╚Ťiile statului ├«i vor pedepsi pe cei vinova┼úi.

    Poli┼úia Rom├ón─â vine ├«n sprijinul copiilor, p─ârin╚Ťilor ╚Öi educatorilor cu bro┼čura – ‘Unde-i lege, nu-i tocmeal─â – Codul Penal pe ├«n┼úelesul copiilor’, pe care o pute╚Ťi g─âsi, ├«n format online, aici. Preg─âti┼úi-v─â copiii pentru via┼ú─â!” – Sursa: ZiuaNews

  • Ce ri┼čti dac─â folose┼čti Windows f─âr─â licen┼ú─â?

    riscuri-windows-fara-licenta

    Pentru c─â mul┼úi dintre noi, pentru o perioad─â mai scurt─â sau mai lung─â, au folosit un Windows f─âr─â licen┼ú─â la un moment dat, ar fi bine s─â ┼čti┼úi riscurile.

    De-a lungul anilor am fost deseori ├«ntrebat despre riscurile utiliz─ârii unui Windows f─âr─â licen┼ú─â. De┼či ├«n ultimii ani pre┼úurile sistemelor de operare s-au mic┼čorat semnificativ, pe vremea c├ónd o licen┼ú─â de Windows ajungea cu u┼čurin┼ú─â la 1000 de lei, mul┼úi dintre noi foloseau ,,un cd de la un prietenÔÇŁ, pentru a-┼či pune PC-ul pe picioare. Mai ales ├«n perioada boom-ului v├ónz─ârii de desktop-uri preinstalate cu Linux ├«n magazine consacrate, mul┼úi dintre cei care profitau de astfel de super oferte, nici nu ajungeau bine acas─â, ┼či-l chemau pe vecinul de la etajul doi s─â le instaleze ┼či lor un Windows Xp sau Windows 7. ├Än mod evident, un astfel de gest este ilegal, dar pentru c─â nu a┼úi auzit niciodat─â c─â a venit poli┼úia la Marinic─â pe motiv c─â folosea aplica┼úii piratate, nu v-a┼úi cump─ârat prea cur├ónd o licen┼ú─â.

    Partea legală a utilizării unui Windows fără licenţă

    Licen┼úele software intr─â sub protec┼úia legii nr.8/1996 actualizat─â privind protec┼úia drepturilor de autor. Aceasta clasific─â utilizarea oric─ârei aplica┼úii sau con┼úinut digital, f─âr─â plata drepturilor de autor sau a costurilor de licen┼ú─â, ca fiind piraterie. ,,Art.139 (6) ├Än sensul prezentei legi, prin m─ârfuri-pirat se ├«n┼úelege toate copiile, indiferent de suport, inclusiv copertele, realizate f─âr─â consim┼ú─âm├óntul titularului de drepturi sau al persoanei legal autorizate de acesta ┼či care sunt executate, direct ori indirect, total sau par┼úial, de pe un produs purt─âtor de drepturi de autor ori de drepturi conexe sau de pe ambalajele ori copertele acestora.ÔÇŁ

    ├Änainte de orice, merit─â s─â ave┼úi ├«n vedere c─â legisla┼úia din Rom├ónia ,,bag─â ├«n aceea┼či oal─âÔÇŁ persoanele care folosesc software piratat ┼či persoanele care distribuie astfel de con┼úinut. Dac─â intra┼úi ├«n a doua categorie, realiza┼úi o infrac┼úiune ┼či risca┼úi o pedeaps─â cu ├«nchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau, ├«n cel mai bun caz, o amend─â ustur─âtoare. Cu aceea┼či pedeaps─â se penalizeaz─â realizarea de copii piratat, ├«nchirierea acelor copii, transportarea sau expedierea lor peste grani┼ú─â, c├ót ┼či depozitarea lor ├«n scopul distribuirii ulterioare. Apropo, riscurile sunt la fel de mari ┼či se pedepsesc tot cu ├«nchisoare de la 6 luni la trei ani ┼či pentru cei care instaleaz─â, stocheaz─â, execut─â sau afi┼čeaz─â con┼úinut f─âr─â licen┼ú─â sau drepturi de autor, conform articolului 139, alineatul 9 din aceea┼či lege nr.8/1996. ├Än plus, nici o amend─â sau pedeaps─â cu ├«nchisoarea nu v─â scap─â de obliga┼úia acoperirii daunelor cauzate titularului dreptului de licen┼ú─â.

    Ca de fiecare dat─â, riscurile aferente utiliz─ârii unui Windows f─âr─â licen┼ú─â sau al oric─ârui alt program sunt mult mai costisitoare pentru o persoan─â juridic─â sau societate comercial─â. Acestea pot ajunge cu u┼čurin┼ú─â la c├óteva sute de mii de lei. Ca urmare, dac─â ave┼úi o firm─â mare sau un birou cu c├óteva calculatoare, ar fi recomandabil s─â face┼úi din stat o investi┼úie ├«n licen┼úe pentru a evita repercusiuni ulterioare. ,,- Persoanei juridice (societ─â╚Ťii) care utilizeaz─â programele f─âr─â licen┼ú─â conform art. 135 Cod Penal ÔÇô pedeapsa tipic─â o constituie amend─â penala─â ÔÇô Suma corespunz─âtoare unei zile-amend─â, cuprins─â ├«ntre 100 ┼či 5.000 lei, se ├«nmul┼úe┼čte cu num─ârul zilelor-amend─â, care este cuprins ├«ntre 30 de zile ┼či 600 de zile. Pentru infrac┼úiunile descrise mai sus, limitele amenzii penale pentru persoane juridice sunt intre 120 ┼či 240 de zile-amend─â (c├ónd legea prevede pedeapsa ├«nchisorii de cel mult 5 ani, unic─â sau alternativ cu pedeapsa amenzii) ÔÇô art. 137 Cod Penal. Daca luam o medie ÔÇô 200 zile amenda a 2.000 lei, ajungem la o sanc╚Ťiune de 400.000 lei. Alte pedepse complementare pentru societate pot fi dizolvarea persoanei juridice, suspendarea activit─â┼úii par┼úial sau integral pe o perioad─â de la 3 luni la 3 ani, ├«nchiderea unor puncte de lucru pe o perioad─â de la 3 luni la 3 ani, interzicerea dreptului de a participa la procedurile de achizi┼úii publice pe o perioad─â de la 1 la 3 ani, plasarea sub supraveghere judiciar─â, afi┼čarea sau publicarea hot─âr├órii de condamnare.ÔÇŁ

    Revenind ├«ns─â la cazul cel mai des ├«nt├ólnit, acela de utilizator casnic care ┼či-a instalat pe PC-ul de acas─â un Windows de pe internet sau de la un prieten, legea este destul de clar─â ┼či vizavi de aceast─â situa┼úie. ├Än primul r├ónd, trebuie s─â ave┼úi ├«n vedere c─â, potrivit legii, utilizarea de software f─âr─â plata aferent─â a unei licen┼úe intr─â sub inciden┼ú─â penal─â ┼či va figura ├«n cazierul vostru judiciar, indiferent dac─â pedeapsa va fi sub form─â de ├«nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amend─â. Dac─â trage┼úi ponoase comerciale din utilizarea aplica┼úiilor piratate, pedeapsa cre┼čte p├ón─â la 2 ÔÇô 7 ani de ├«nchisoare. ,,Art.139 (7)├Än sensul prezentei legi, prin scop comercial se ├«n┼úelege urm─ârirea ob┼úinerii, direct sau indirect, a unui avantaj economic ori material.ÔÇŁ

    ├Än Rom├ónia de investigarea infrac┼úiunilor de ordin informatic, printre multe alte tipuri de infrac┼úiuni, se ocup─â DIICOT ÔÇô Direc┼úia de investigare a infrac┼úiunilor de criminalitate organizat─â ┼či terorism. Except├ónd cazurile grave, de cele mai multe ori, nici un organ al statului nu se autosesizeaz─â ├«n cazuri de piraterie ,,casnic─âÔÇŁ. De aceea, este foarte probabil s─â nu fi auzit s─â bat─â poli┼úia la u┼ča unui prieten pentru c─â era utilizator de Windows f─âr─â licen┼ú─â. ├Än acela┼či timp ├«ns─â, ├«n cazul unei sesiz─âri, sunt obliga┼úi s─â demareze o investiga┼úie care se va finaliza cu una dintre sanc┼úiunile detaliate mai sus. Cu alte cuvinte, ┼úine doar de un ,,prieten binevoitorÔÇŁ s─â ajunge┼úi ├«n fa┼úa unui tribunal. ,,Art.138 (2)├Än cadrul unei ac┼úiuni referitoare la ├«nc─âlcarea drepturilor protejate de prezenta lege ┼či ca r─âspuns la o cerere justificat─â a solicitantului, instan┼úa are dreptul s─â solicite furnizarea informa┼úiilor privind originea ┼či re┼úelele de distribu┼úie a m─ârfurilor sau a serviciilor care aduc atingere unui drept prev─âzut de prezenta lege, fie de la f─âptuitor, fie de la orice alt─â persoan─â care: a)a de┼úinut ├«n scop comercial m─ârfuri-pirat; b)a utilizat ├«n scop comercial servicii prin care ├«ncalc─â drepturile protejate de prezenta lege; c)a furnizat, ├«n scop comercial, produse sau servicii utilizate ├«n activit─â┼úi prin care se ├«ncalc─â drepturile prev─âzute de prezenta lege; d)a fost indicat─â, de oricare dintre persoanele prev─âzute la lit. a), b) sau c), ca fiind implicat─â ├«n producerea, realizarea, fabricarea, distribuirea sau ├«nchirierea m─ârfurilor-pirat ori a dispozitivelor-pirat de control al accesului sau ├«n furnizarea produselor ori serviciilor prin care se ├«ncalc─â drepturile protejate de prezenta lege.ÔÇŁ ├Än extractul din lege de mai sus, persoana binevoitoare este ,,solicitantulÔÇŁ.

    Revenind ├«ns─â la cazul cel mai des ├«nt├ólnit, acela de utilizator casnic care ┼či-a instalat pe PC-ul de acas─â un Windows de pe internet sau de la un prieten, legea este destul de clar─â ┼či vizavi de aceast─â situa┼úie. ├Än primul r├ónd, trebuie s─â ave┼úi ├«n vedere c─â, potrivit legii, utilizarea de software f─âr─â plata aferent─â a unei licen┼úe intr─â sub inciden┼ú─â penal─â ┼či va figura ├«n cazierul vostru judiciar, indiferent dac─â pedeapsa va fi sub form─â de ├«nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amend─â. Dac─â trage┼úi ponoase comerciale din utilizarea aplica┼úiilor piratate, pedeapsa cre┼čte p├ón─â la 2 ÔÇô 7 ani de ├«nchisoare. ,,Art.139 (7)├Än sensul prezentei legi, prin scop comercial se ├«n┼úelege urm─ârirea ob┼úinerii, direct sau indirect, a unui avantaj economic ori material.ÔÇŁ

    ├Än Rom├ónia de investigarea infrac┼úiunilor de ordin informatic, printre multe alte tipuri de infrac┼úiuni, se ocup─â DIICOT ÔÇô Direc┼úia de investigare a infrac┼úiunilor de criminalitate organizat─â ┼či terorism. Except├ónd cazurile grave, de cele mai multe ori, nici un organ al statului nu se autosesizeaz─â ├«n cazuri de piraterie ,,casnic─âÔÇŁ. De aceea, este foarte probabil s─â nu fi auzit s─â bat─â poli┼úia la u┼ča unui prieten pentru c─â era utilizator de Windows f─âr─â licen┼ú─â. ├Än acela┼či timp ├«ns─â, ├«n cazul unei sesiz─âri, sunt obliga┼úi s─â demareze o investiga┼úie care se va finaliza cu una dintre sanc┼úiunile detaliate mai sus. Cu alte cuvinte, ┼úine doar de un ,,prieten binevoitorÔÇŁ s─â ajunge┼úi ├«n fa┼úa unui tribunal. ,,Art.138 (2)├Än cadrul unei ac┼úiuni referitoare la ├«nc─âlcarea drepturilor protejate de prezenta lege ┼či ca r─âspuns la o cerere justificat─â a solicitantului, instan┼úa are dreptul s─â solicite furnizarea informa┼úiilor privind originea ┼či re┼úelele de distribu┼úie a m─ârfurilor sau a serviciilor care aduc atingere unui drept prev─âzut de prezenta lege, fie de la f─âptuitor, fie de la orice alt─â persoan─â care: a)a de┼úinut ├«n scop comercial m─ârfuri-pirat; b)a utilizat ├«n scop comercial servicii prin care ├«ncalc─â drepturile protejate de prezenta lege; c)a furnizat, ├«n scop comercial, produse sau servicii utilizate ├«n activit─â┼úi prin care se ├«ncalc─â drepturile prev─âzute de prezenta lege; d)a fost indicat─â, de oricare dintre persoanele prev─âzute la lit. a), b) sau c), ca fiind implicat─â ├«n producerea, realizarea, fabricarea, distribuirea sau ├«nchirierea m─ârfurilor-pirat ori a dispozitivelor-pirat de control al accesului sau ├«n furnizarea produselor ori serviciilor prin care se ├«ncalc─â drepturile protejate de prezenta lege.ÔÇŁ ├Än extractul din lege de mai sus, persoana binevoitoare este ,,solicitantulÔÇŁ.

    Ce mai┬árisca╚Ťi dac─â utiliza╚Ťi Windows f─âr─â licen╚Ť─â

    Dac─â mai ave┼úi nevoie de motive ├«n plus pentru a evita utilizarea unui Windows f─âr─â licen┼ú─â sau a oric─ârei alte aplica┼úii software f─âr─â plata drepturilor de autor, merit─â s─â ave┼úi ├«n vedere alte c├óteva posibile urm─âri. Indiferent dac─â v-a┼úi desc─ârcat Windows-ul de pe torrent sau ├«n variant─â trial de pe website-ul celor de la Microsoft, ├«n momentul ├«n care ├«l ve┼úi activa printr-un crack, pentru a ├«n┼čela perioada de 30 de zile dup─â care ar expira implicit, v─â expune┼úi la mai multe riscuri.

    ├Än primul r├ónd, nu ave┼úi niciodat─â siguran┼úa c─â respectivul crack nu face mai mult r─âu dec├ót bine. Din acest motiv, aproape toate crack-urile de Windows sunt recunoscute ca viru┼či, troieni sau keyloggere de c─âtre un antivirus decent. Ca urmare, nu ┼čti┼úi niciodat─â dac─â, atunci c├ónd nu sunte┼úi aten┼úi, datele voastre private sunt expediate c─âtre un server de prin China sau Rusia.

    ├Än timp ce hackerii munceau s─â activeze cele mai noi versiuni de Windows, inginerii de la Microsoft munceau s─â combat─â pirateria prin diverse actualiz─âri de software. Din acest motiv, mul┼úi dintre cei care folosesc un sistem de operare piratat, dup─â ce ┼či-au instalat cele mai recente update-uri ie┼čite din Redmond sau dup─â ce Windows-ul a instalat acele update-uri f─âr─â interven┼úia utilizatorului, se trezesc cu un Windows expirat care refuz─â s─â mai porneasc─â. ├Än acea situa┼úie, dificultatea solu┼úiei la care pute┼úi apela pentru a v─â mai putea accesa datele cre┼čte exponen┼úial. Partea cea mai trist─â este c─â ┼či un crack aplicat anterior v─â poate t─âia arbitrar accesul la fi┼čiere oblig├óndu-v─â, similar cu alte aplica┼úii de tip ransomware, s─â da┼úi ni┼čte bani dac─â vre┼úi s─â mai vede┼úi vreodat─â pozele din vacan┼ú─â sau proiectul la care lucra┼úi de ┼čase luni.

    ├Än definitiv, situa┼úia nu este foarte roz pentru cei care refuz─â s─â cumpere un PC cu Windows preinstalat sau o licen┼ú─â de Windows separat. Pe l├óng─â aspectul penal al problemei, v─â expune┼úi la ni┼čte riscuri semnificative de securitate, at├ót din cauza faptului c─â nu pute┼úi instala ├«n mod regulat actualiz─âri de Windows, c├ót ┼či din pricina poten┼úialului efect negativ al crack-ului folosit. Cel mai bine ar fi s─â ├«mbr─â┼úi┼ča┼úi cu cardul de credit posibilitatea achizi┼úiei unei licen┼úe ┼či s─â v─â bucura┼úi c─â acum investi┼úi doar 300-400 de lei pe un Windows 8.1, ├«n loc de 800-1000 de lei, pre┼úul unei licen┼úe de WIndows 7 sau Windows Xp, pe vremea c├ónd era la mod─â.

    Mai mult dec├ót at├ót, similar cu o ini┼úiativ─â a celor de la Apple de acum c├ó┼úiva ani, dac─â utiliza┼úi un Windows care nu este piratat, pute┼úi instala urm─âtoarea versiune major─â de Windows f─âr─â costuri suplimentare. Un anun┼ú pe marginea acestui subiect a fost deja f─âcut ├«n urm─â cu c├óteva s─âpt─âm├óni de c─âtre oficialii companiei americane ├«n leg─âtur─â cu iminentul Windows 10. Astfel, dac─â azi a┼úi cump─ârat un Windows 8.1, m├óine ve┼úi putea instala pe acela┼či computer un Windows 10, iar peste un an sau doi, ve┼úi putea instala Windows 11 sau Windows 12, indiferent care va fi urm─âtorul. – Sursa: PlayTech.ro

  • Utilizarea cardului de s─ân─âtate, obligatorie din 1 februarie

    card

    Utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate va fi obligatorie de la 1 februarie 2015, prevede un proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii.

    Data de 1 februarie este, de altfel, cea menţionată în mai multe rânduri de autorităţi ca fiind cea mai probabilă pentru introducerea acestei obligativităţi.

    “Utilizarea cardului na┼úional de asigur─âri sociale de s─ân─âtate de c─âtre asigura┼úi ┼či furnizorii de servicii medicale, medicamente ┼či dispozitive medicale se face ├«ncep├ónd cu 1 februarie 2015”, se arat─â ├«n proiectul de HG.

    Pre┼čedintele Casei Na┼úionale de Asigur─âri de S─ân─âtate (CNAS), Vasile Ciurchea, a declarat, pentru MEDIAFAX, c─â p├ón─â la 1 februarie se face ini┼úierea cardurilor, de c─âtre medicii de familie, astfel ├«nc├ót acestea s─â devin─â active.

    Acela┼či proiect de act normativ prevede c─â asiguratul va suporta costurile fabric─ârii ┼či distribuirii cardului ├«n cazul ├«n care acesta ├«i este furat ori se deterioreaz─â sau se pierde. Acela┼či lucru este valabil ├«n cazul modific─ârii datelor personale de identificare. “Asiguratul suport─â contravaloarea cardului national, precum si cheltuielile aferente distributiei acestuia, ├«n situa┼úia solicit─ârii eliber─ârii unui duplicat ca urmare a pierderii, furtului sau deterior─ârii acestuia, precum ┼či ├«n situa┼úia modific─ârii datelor personale de identificare”, se precizeaz─â ├«n proiect.

    Eliberarea unui nou card na┼úional se face ├«n termen de 30 de zile calendaristice de la depunerea unei cereri la casa de asigur─âri de s─ân─âtate ├«n a c─ârei eviden┼ú─â se afl─â persoana respectiva. P├ón─â la eliberarea noului card, acordarea serviciilor medicale, medicamentelor ┼či dispozitivelor medicale se realizeaz─â pe baza unei adeverin┼úe eliberate de casele de asigur─âri de s─ân─âtate, mai prevede proiectul.

    Distribuirea cardurilor de sănătate a început la 19 septembrie, primele ajungând la asiguraţii din Capitală.

    Pre┼čedintele CNAS spunea anul trecut, la 15 decembrie, c─â aproximativ 12,5 milioane de carduri au ajuns la asigura┼úi ┼či peste 120.000 dintre ele au fost deja activate.

    Cardul na┼úional de s─ân─âtate este un proiect care are ca principal scop transparentizarea ┼či eficientizarea utiliz─ârii fondurilor din sistemul asigur─ârilor sociale de s─ân─âtate. Acesta va face dovada prezen┼úei asiguratului la furnizorul de servicii medicale.

    Potrivit Legii s─ân─ât─â┼úii nr. 95/2006, cardul na┼úional de s─ân─âtate trebuia s─â fie introdus p├ón─â la sf├ór┼čitul lui 2007, ├«ns─â a fost am├ónat p├ón─â ├«n 2014. Un prim proiect-pilot a fost implementat la sf├ór┼čitul lui 2012, ├«n jude┼úul Arad. Din iunie 2014, ├«n cadrul unui al doilea proiect-pilot, cardul a fost distribuit pentru 8.000 de pacien┼úi din 79 de centre private, care fac dializ─â.

  • LEGEA BIG BROTHER scoate din rom├ónii ├«n strad─â! VEZI cum pot intra SRI ╚Öi SIE ├«n via╚Ťa ta

    a-cincea-zi-de-proteste-in-toata-romania-peste-200-de-tineri-care-se-indreptau-spre-piata-unirii-au-fost-opriti-de-jandarmi-126220

    Legea privind securitatea informatic─â adoptat─â ieri de Senat, camer─â decizional─â, dup─â ce fusese adoptat─â tacit de Camera Deputa╚Ťilor, a st├órnit numeroase critici.

    Pentru m├óine este organizat─â o ac╚Ťiune de protest ├«n fa╚Ťa Parlamentului, la ora 12, protestatarii cer├ónd pre╚Öedintelui ales Klaus Iohannis s─â nu promulge legea ╚Öi Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale s─â o declare neconstitu╚Ťional─â.

    Ce prevede legea

    Potrivit Revistei 22, articolul 17 din proiectul de lege, se prevede c─â, ÔÇťpentru realizarea securit─â┼úii cibernetice, de┼úin─âtorii de infrastructuri cibernetice (categorie ├«n care intr─â toate persoanele juridice care de╚Ťin cel pu╚Ťin un computer ÔÇô n. red.) au urm─âtoarele responsabilit─â┼úiÔÇŁ:
    –┬á┬á ┬ás─â acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivat─â a Serviciului Rom├ón de Informa┼úii, Ministerului Ap─âr─ârii Na┼úionale, Ministerului Afacerilor Interne, Oficiului Registrului Na┼úional al Informa┼úiilor Secrete de Stat, Serviciului de Informa┼úii Externe, Serviciului de Telecomunica┼úii Speciale, Serviciului de Protec┼úie ┼či Paz─â, CERT-RO ┼či ANCOM, ├«n ├«ndeplinirea atribu┼úiilor ce le revin acestora
    –┬á┬á ┬ás─â permit─â accesul reprezentan┼úilor desemna┼úi ├«n acest scop la datele de┼úinute, relevante ├«n contextul solicit─ârii
    –┬á┬á ┬ás─â informeze, de ├«ndat─â, autorit─â┼úile ┼či institu┼úiile publice prev─âzute la lit.a) cu privire la incidentele cibernetice identificate, conform procedurilor stabilite prin normele metodologice la prezenta lege.
    Proiectul nu vorbe┼čte despre mandat, ci despre ÔÇťsolicitare motivat─âÔÇŁ a respectivelor institu┼úii, f─âr─â niciun alt fel de alte l─âmuriri.

    Ministrul Societ─â╚Ťii Informa╚Ťionale: Rom├ónia se al─âtur─â prin aceast─â lege ╚Ť─ârilor dezvoltate

    Senatul a adoptat, ├«n ╚Öedin╚Ťa plenului de vineri, ├«n calitate de Camer─â decizional─â, proiectul de lege privind securitatea cibernetic─â a Rom├óniei, care prevede constituirea Sistemului Na╚Ťional de Securitate Cibernetic─â (SNSC), acesta reunind autorit─â╚Ťile ╚Öi institu╚Ťiile publice cu responsabilit─â╚Ťi ╚Öi capacit─â╚Ťi ├«n domeniu.

    “Prin adoptarea acestei legi, Rom├ónia se al─âtur─â ╚Ť─ârilor dezvoltate care au ├«n╚Ťeles c─â un spa╚Ťiu informa╚Ťional securizat ├«nseamn─â riscuri reduse la adresa securit─â╚Ťii na╚Ťionale. Am sus╚Ťinut acest proiect legislativ ├«n Parlament pentru c─â avem nevoie urgent─â de un cadru legal care s─â ofere at├ót protec╚Ťie ├«n privin╚Ťa securit─â╚Ťii na╚Ťionale, c├ót ╚Öi s─â respecte dreptul la via╚Ťa privat─â a utilizatorilor de internetÔÇŁ, a spus Sorin Grindeanu, ministru pentru Societatea Informa╚Ťional─â.

    ÔÇ×Prin votul Senatului Rom├óniei s-a f─âcut un pas important ├«n direc╚Ťia cre╚Öterii nivelului de siguran╚Ť─â al utilizatorilor de internet, indiferent c─â sunt persoane fizice sau entit─â╚Ťi publice”, este citata cesta ├«ntr-un comunicat.

    CITESTE SI: ADIO viaţă privată! SRI va putea verifica orice calculator!

  • VESTE BUNA: CASTRAREA CHIMIC─é a violatorilor, ADOPTAT─é ├«n Senat

    castrare-chimica

    Introducerea unui articol in  Codul Penal privind castrarea chimică a violatorilor a trecut, luni, tacit, in plenul Senatului.

    Castrarea chimica se aplica de catre instanta de judecata si se efectueaza de catre institutiile medicale in comun cu institutiile penitenciare in ultimele 3 luni de ispasire a pedepsei cu inchisoare, se arata in proiect.

    Proiectul merge la Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala.

    Initiatorii legii sunt Barbu Tudor (PNL), Firea Gabriela (PSD), Rogojan Mihai-Ciprian (UNPR), Vasiliev Marian (UNPR).

    PROIECTUL COMPLET PRIVIND CASTRAREA CHIMICA (PDF)

Back to top button