fotovoltaice

Temperaturile ridicate scad eficiența solară, astfel încât, chiar și în zilele calde, nu putem conta pe panourile solare.

În prezent, cu o temperatură medie de peste 30 de grade Celsius, media producției pe timpul zilei din fotovoltaice este de aproximativ 550 MWh, având în vedere că la nivel național avem o capacitate instalată de 1.638,04 MW.

Instalatiile fotovoltaice supraproduc, spun experții în energie, deoarece produc atunci când nu este nevoie și au perioade de peste 10 ore când funcționează pe consum. Stocarea, despre care vorbeam, nu era posibilă decât dacă cineva avea baterii superputernice, super-costisitoare, care ar putea să țină cel puțin 2-3 ore și să fie reîncărcate. Și, deoarece țările bogate din Uniunea Europeană aveau mijloacele financiare, au urmat orbește ordinele Comisiei Europene și și-au împânzit terenurile cu panouri fotovoltaice.

Când au tras linie, investitorii s-au trezit că intră pe pierderi, având în vedere prețurile preponderent negative, născute din supraproducția nesolicitată de nimeni, cu toate subvențiile plătite din banii populației.

Agenția Internațională a Energiei, atunci când laudă excesiv regenerabilele, vorbește și despre importanța crucială a flexibilității, flexibilitate blocată în totalitate la vârful UE.

Închiderea termocentralelor pe bază de cărbune este criticată drept o măsură antiromânească, mai ales că nu s-a găsit un înlocuitor. Fotovoltaicele impuse de Comisia Europeană au contribuit doar cu 3% la sistemul energetic național în 2023. Eșecul nu s-a manifestat încă datorită prăbușirii economice a țării, care a dus la cel mai scăzut consum de energie din ultimii 10 ani.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este criticat pentru lipsa de rezultate. Deși promitea investiții majore în capacități de energie regenerabilă, fotovoltaicele au contribuit doar cu 3% la producția de energie în 2023, reflectând o creștere lentă a noilor capacități. Eolianul a avut o contribuție de 13%, iar cărbunele, deși în scădere, a reprezentat 14% din producția totală anul trecut. Hidrocarburile și energia nucleară au contribuit cu 17% și, respectiv, 20%, în timp ce hidroenergia a fost cea mai semnificativă, contribuind cu 32%.

Cu o producție de energie de 56,64 TWh și un consum de 53,39 TWh în 2023, statistica arată o creștere semnificativă în producția hidroenergiei cu 30,6%, urmată de eolian cu 7,95%, fotovoltaicele cu 6,7%, și energia nucleară cu 0,9%. În schimb, biocombustibilul a înregistrat cea mai mare scădere de producție, cu 30,85%, iar cărbunele cu 22,5%, evidențiind o schimbare semnificativă în peisajul energetic.

Consumul redus din 2023, cel mai scăzut din ultimii 10 ani, sugerează o realitate economică fragilă. Hidroenergia a atins un maxim de 18,36 TWh, iar eolianul a avut cea mai mare producție în 2023, 18,78 TWh. Fotovoltaicele au avut o creștere de la 0,86 TWh în 2014 la 1,46 TWh în 2023. Pe de altă parte, cărbunele a scăzut drastic de la 18,38 TWh în 2015 la doar 8,17 TWh în 2023.

Datele din ultimii 10 ani arată o medie de 27,7% pentru hidroenergie și 11% pentru eolian, în timp ce fotovoltaicele au înregistrat o medie de 2,2%. Pe 1 ianuarie 2024, capacitatea instalată brută a fost de 18.210,47 MW, iar puterea netă a fost de 16.310,76 MW, din care sursele regenerabile reprezentau 10.857 MW. Totuși, capacitatea bateriilor de stocare la nivelul sistemului energetic național a fost de doar 14 MWh.