Decizie CEDO: interceptările DNA nu încalcă drepturile persoanei urmărite penal

Decizie CEDO: interceptările DNA nu încalcă drepturile persoanei urmărite penal
Decizie CEDO: interceptările DNA nu încalcă drepturile persoanei urmărite penal

Interceptarea convorbirilor unui urmărit penal nu reprezintă o încălcare a drepturilor acestuia, a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), într-o hotărâre dată în cazul unui doctor român care a fost condamnat pentru că solicitase mită.

Generalul Ștefan Blaj a fost reținut, în 2004, de Parchetul Național Anticorupție (PNA), după ce complicele său, un locotentent colonel, l-a denunțat ca destinatarul final al unei șpăgi care ar fi facilitat angajarea unei persoane în sistemul medical din penitenciare. Procurorii l-au prins întâi în flagrant pe lococotent colonel și i-au promis o pedeapsă redusă dacă acceptă să-l înregistreze pe ascuns pe medicul militar.

Denunțătorul a acceptat și, prin această procedură, oamenii legii au stabilit că generalul,  în calitate de președinte al Comisiei de examinare la concursul de ocupare a unui post de medic în rețeaua Direcției Generale a Penitenciarelor, a pretins de la  respectiva persoana 4.000 de dolari pentru a-i asigura accesul la subiectele de examen.

Ulterior, prin negociere, suma pretinsă s-a redus la 2.500 de dolari, din care s-au primit efectiv 1.300, potrivit unui comunicat oferit la acea vreme de PNA. Un an mai târziu, medicul Ștefan Blaj a fost condamant la un an și jumătate de închisoare cu suspendare, inclusiv pe baza interceptărilor audio-video, iar sentința a rămas definitivă în 2007.

Nemulțumit de condamnarea pe care a primit-o în România, medicul Ștefan Blaj a depus o plângere la CEDO, în care a reclamat că i s-a încălcat dreptul la un proces corect, prin faptul că, în realitate, ar fi fost provocat de denunțător să accepte mita, atunci când s-a realizat înregistrarea inclusă în dosar, că nu a fost informat, în timpul interogatoriului, despre drepturile sale și despre acuzațiile care i se aduc.

Citiți și:  Sa ne intoarcem la practicile sanatoase: catuse, arestari televizate

De asemenea, generalul a susținut că i-a fost încălcat dreptul la viața privată, tocmai pentru că procurorii l-au înregistrat pe ascuns în timp ce discuta cu denunțătorul. În plus, a precizat că nu exista, în 2004, nici o cale în legea românească prin care să conteste intervenția în viața sa privată. În fine, medicul a reclamat că avocatul care l-a reprezentat nu a avut acces la înregistrările realizate în dosar, ci doar la stenograme.

După ce a analizat cazul lui Ștefan Blaj, CEDO a respins toate plângerile acestuia, considerându-le neîntemeiate.

Curtea “hotărăște că nu a existat o încălcare a articolului din Convenție în ceea ce privește necesitatea ca o persoană să fie asistată de un avocat când face declarații în timpul procedurii flagrant delict,  hotărăște că nu a existat o încălcare a articolului Convenției cu privire la faptul că ar fi existat o provocare a procurorilor,   hotărăște că statul pârât nu și-a încălcat obligațiile care îi revin”, se arată în sentința CEDO, făcută publică pe 8 aprilie.

Citiți și:  BREAKING NEWS. Romania, CONDAMNARE ISTORICA la CEDO

General Ștefan Blaj, contactat de România liberă, nu a dorit să comenteze această hotărâre. „Eu nu știu despre sentință, nu am primit nimic, deci nu doresc să vorbesc despre asta”, a precizat acesta. În prezent, doctorul continuă să practice medicina în sistemul civil.

Pe de altă parte, expertul anticorupție Laura Ștefan a explicat că hotărârea luată la Strassbourg nu funcționează ca un precedent, se aplică doar în cazul discutat. „Totuși, este o decizie care confirmă încă o dată  că CEDO nu interzice interceptarea în cazuri de corupție sau infracțiuni grave și că există posibilitatea să probezi astfel de dosare cu interceptări fără a se pune problema provocării”, a precizat Laura Ștefan.

De exemplu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a condamnat România, în 2012, după o reclamație  privind încălcarea dreptului la respectarea vieții private și de familie depusă de judecătoarea Elena Pop Blaga, de la Tribunalul Bihor. Aceasta fusese arestată tot de PNA, iar CEDO a considerat că a fost ascultată ilegal, în baza unor autorizații de interceptare emise de procurori, dar și de Înalta Curte, în perioada 1999 – 2005. În acel caz, însă, magistratul a reclamat că îi fuseseră înregistrate inclusiv convorbirile purtate cu soțul ei.

 

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

Subscribe
Notify of
guest
1 Comment
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile