“Jurnalism înseamnă să publici ceea ce cineva nu vrea să fie publicat. Orice altceva e publicitate.” - George Orwell

DETALII AICI.
ISTORIENOUTATISPIRITUALITATE

Crăciunul în temnițele comuniste

2179ba37fec96a3ccb0fd41254a59805maxim

Acest articol este dedicat mărturisitorilor din temnițele comuniste, unde, izolați de cei dragi și fără libertate, au găsit tăria să nu renunțe la credință și să-și păstreze bucuria Nașterii Domnului.

„La fereastra amintirii ne-adunăm, cântecul de altă dată colindăm…”

Niculina Moica – Adolescența petrecută în închisorile comuniste

În sărbătoarea Nașterii Domnului, mărturisitorii își amintesc serile obositoare, întorcându-se din ateliere și adunându-se în camară. Cu sufletul plin de gânduri, femei triste colindau împreună în taină, încercând să nu fie auzite de gardieni. Colindele aduceau o rază de lumină în întunericul celulelor și înălțau inimile către cei dragi acasă.

Preot Nicolae Bordașiu – Primul Crăciun în celulă, Oradea 1955

În dimineața Crăciunului, mărturisitorii simțeau o forță aparte și o liniște mai adâncă. Împreună, ascunși de privirile gardienilor, își rosteau rugăciunile, iar părintele Vasile săvârșea în taină Sfânta Liturgie. Într-o dimineață specială de Crăciun, au adunat crucile și capetele de Crist, creând o iesle improvizată în celulă. Cu sufletul plin de emoție, au colindat pentru pruncul Iisus, aducând o rază de bucurie în închisoare.

Traian Neamțu – Crăciun în lagărul Periprava, 1959

În Ajunul Crăciunului, muncă în bătăi și oboseală. În drumul spre colonie, cu lemnele în spate, mărturisitorii priveau casele din orașul Vâlcov, văzând fumul din coșuri. În momentele de durere și gândindu-se la greșelile lor, își întrebau soarta. Crăciunul în lagăr aducea o supă de arpacaș și amintiri dureroase, dar și dorul de libertate și de clipele petrecute acasă.

Vasile Jacques Iamandi – Crăciun în Lublianka, 1952

Prezența preoților în închisori a fost binecuvântare. Acești martiri, riscul pedepselor fiindu-le permanent alături de mărturisitori. Slujbele religioase, predici pline de curaj și spovedirile preoților aduceau mângâiere în celule. Mărturisitorii simțeau prezența lui Dumnezeu, iar rugăciunile lor erau îndreptate spre celor care i-au sprijinit.

Traian Neamțu – Să nu se uite

În preajma Crăciunului, mărturisitorii rămășiți în viață mulțumesc lui Dumnezeu și împărtășesc tineretului credința, dragostea de țară și neam. Acestea sunt realități, nu povești. Mărturiile lor sunt mărturii ale curajului și speranței în mijlocul întunericului comunist.

Valeriu Gafencu – Colind de Crăciun

„La fereastra robilor, cântă îngerii în cor, de cu seară până-n zori. Au venit colindători, îngerii nemuritori, încărcați cu dalbe flori.” Aceste cuvinte ale lui Valeriu Gafencu reflectă duioșia și speranța pe care mărturisitorii le-au împărtășit în temnițele comuniste.

Acest material a fost realizat cu ajutorul mărturisirilor adunate în cartea „Crăciun întemnițat. Sărbătoarea Nașterii Domnului în temnițele comuniste și după eliberare în amintirile mărturisitorilor”, Editura Evdokimos, Fundația Profesor George Manu, 2016.

SUSȚINEȚI NATIONALISTI.RO:

ANUNȚ: Nationalisti.ro se confruntă cu CENZURA pe rețele sociale. Intrați direct pe site pentru a ne citi sau abonați-vă la canalul nostru de Telegram. Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită. Vă mulțumim!

Mai multe DETALII găsiți aici: SUSȚINEȚI PROIECTUL "NATIONALISTI.RO".

DONEAZĂ MAI JOS:

Lasă un răspuns

Back to top button

Distribuie acest articol. Mulțumim!

Acestă informație pote fi utilă și altor persoane.