“Jurnalism înseamnă să publici ceea ce cineva nu vrea să fie publicat. Orice altceva e publicitate.” - George Orwell

DETALII AICI.
ECONOMIC

Liber la furat. Instituțiile publice scapă, definitiv, de controale

furat 696x485 1

Curtea de Conturi se autodesființează, dar își păstrează puteri discreționare
Curtea de Conturi a României și-a făcut un Regulament prin care, practic, se desființează ca organ de control. Cele mai grave modificări sunt scoaterea obligativității efectuării verificărilor la toate instituțiile publice înainte de termenul de prescripție de 3 ani și înlocuirea măsurilor cu recomandări. Pe de altă parte, Curtea de Conturi și-a rezervat dreptul de a controla pe cine vrea și de a sesiza organele de urmărire penală doar dacă se decide la nivelul conducerii.

Sub pretextul implementării proiectului derulat de Curtea de Conturi a României, sub titulatura ”SAI pentru cetățean”, care, declarativ, vizează ”o reformă instituțională al cărui scop este de acela de a-și consolida capacitatea de a realiza activitatea de audit public extern în conformitate cu standardele internaționale în domeniu și așteptările societății”, conducerea Curții de Conturi a aprobat recent un nou Regulament de activitate, ce conține modificări majore cu adăugiri la lege ce pot avea un impact asupra siguranței naționale, atrage atenția conducerea Sindicatului Național al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER). Prin metamorfoza Curții de Conturi a României, dintr-o instituție cu atribuții de control într-o instituție cu rol de îndrumare, consiliere și consultanță, precum și prin încălcarea independenței auditorului public extern din cadrul CCR se va da, practic, liber la furat, mai arată sindicatul.

”Prin proiectul cu Banca Mondială, SAI pentru cetățean, făcut cu fonduri europene, s-au adus tot felul de specialiști, din instituții de audit din SUA și Olanda, care ne spun ei cum ar trebui să se concentreze instituția supremă de audit, Curtea de Conturi, mai mult pe auditul performanței, pe recomandări și să renunțe la auditul de conformitate și la auditul financiar, pentru că la ei așa este. Dar ce nu s-a luat în calcul, în mod intenționat, este că în SUA și Olanda, în modelul anglo-saxon, auditul intern funcționează foarte bine și este externalizat, nu ca la noi, că se controlează singuri, și, în plus, acolo mai există și o altă instituție a statului care face controlul de conformitate în administrația publică locală. La noi toate acestea le face Curtea de Conturi, că nu avem altă instituție de control. Și tu nu poți să vii acum și să spui că nu vrei să mai faci control și măsuri de conformare și să dai doar recomandări”, ne-a declarat Cristian Marinescu, președintele SNAPER.

Recomandări, nu măsuri obligatorii
Dacă până acum Curtea de Conturi trebuia să stabilească măsuri pentru recuperarea prejudiciilor constatate la instituția publică verificată, noul Regulament prevede doar recomandările.

”Atunci când auditorul constata abateri de la legalitate, înainte, dispunea niște măsuri prin decizie. Acum, potrivit noului Regulament, instituția auditată face planul de măsuri și plenul Curții sau directorul emite recomandări. În plus, raportul de audit trebuie aprobat acum de plenul Curții de Conturi, așa cum se aprobă și sesizarea organelor de cercetare penală”, ne-a precizat Cristian Marinescu. Acesta mai arată că, potrivit noilor dispoziţii, Curtea de Conturi nu mai are obligaţia de a realiza verificarea tuturor conturilor înainte de împlinirea termenelor de prescripţie, aspect care creează posibilitatea unor verificări selective ale instituţiilor ce fac obiectul auditului Curţii de Conturi. Totodată, prin vidul legislativ creat şi în absenţa unor criterii de selecţie a autorităţilor auditate, norma încalcă exigențele de calitate a legii prevăzute de art.1 alin.(5) din Constituţie. ”Se lucrează deja la un sistem de analiză de risc prin care să spună ei cine trebuie verificat și cine nu. Adică toate controalele se vor face în funcție de decizia conducerii Curții de Conturi”, ne mai spune Cristian Marinescu.

Puteri discreționare
Plenul Curţii de Conturi poate aproba sau poate respinge propunerea de sesizare a organelor de urmărire penală, ori, după caz, poate infirma avizul nefavorabil al Departamentului Juridic. Prevederea a fost adoptată prin Hotărârea de Plen nr. 3/10.01.2023 pentru aprobarea procedurii Curții de Conturi a României de sesizare a organelor de urmărire penală. ”Această abordare este una contrară conceptului de stat de drept prevăzut de art. 1 alin. (3) din Constituţie şi chiar a prevederilor codului de Procedură Penală. Astfel că, așa cum este formulat noul Regulament, auditorii publici externi ai Curții de Conturi vor face doar o propunere de sesizare a organelor de urmărire penală atunci când vor lua act de existența unei suspiciuni rezonabile cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, iar Plenul CCR se va erija în organ de cercetare penală și va decide care propunere de sesizare penală va fi înaintată către organele abilitate pentru cercetarea penală și care propunere va fi clasată, deși plenul Curţii de Conturi nu este un organ judiciar”, mai semnalează Cristian Marinescu, președintele SNAPER.

Claudia Marcu, Ziarul National

SUSȚINEȚI NATIONALISTI.RO:

ANUNȚ: Nationalisti.ro se confruntă cu CENZURA pe rețele sociale. Intrați direct pe site pentru a ne citi sau abonați-vă la canalul nostru de Telegram. Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită. Vă mulțumim!

Mai multe DETALII găsiți aici: SUSȚINEȚI PROIECTUL "NATIONALISTI.RO".

DONEAZĂ MAI JOS:

Lasă un răspuns

Back to top button

Distribuie acest articol. Mulțumim!

Acestă informație pote fi utilă și altor persoane.