curtea de conturi

Radiografie a sistemului sanitar: internări mai puține, salarii mai mari și sporuri cât cuprinde.

Salariile nete ale medicilor oscilează între 17.000 de lei și 22.000 de lei, se arată într-un raport de audit al Curții de Conturi. Pentru că veniturile personalului medical au crescut de peste 3 ori în perioada 2014-2021, grevând Fondul de Asigurări de Sănătate, instituția de control a cerut introducerea salarizării în funcție de performanță. Pe de altă parte, în timp ce fondul de salarii a crescut de 5 ori, numărul internărilor a scăzut la jumătate.

Salarii mai mari, creștere a numărului de angajați și scăderi la jumătate ale internărilor în spitale. Cam așa arată raportul de audit al Curții de Conturi, care a evaluat situația din Sănătate în perioada 2014-2021. În acest context, Curtea de Conturi a cerut evaluarea performanței salariaților și salarizarea acestora pe criterii de performanță, rotirea personalului în funcție de gradul de ocupare a secțiilor și completarea schemei de personal în funcție de gradul de dependență a pacientului.

La capitolul amenințări la adresa sustenabilității sistemului de Sănătate a fost trecută asigurarea nejustificată din FNUASS a unei părți în creștere de la an la an a salariilor personalului medical, determinate de influențele salariale, în detrimentul destinațiilor legale ale acestui fond, în special pentru decontarea serviciilor medicale acordate, programe de sănătate. Potrivit datelor obținute în urma verificărilor, în 2021, la spitalele clinice de urgență, salariul net al unui medic primar varia între 9.309 lei și 22.523 lei, al unui medic specialist, între 6.751 și 16.926 lei, iar al unui medic rezident, între 3.537 lei și 10.041 lei. La același tip de spital, în 2021, un asistent medical avea un salariu net maxim de 7.617 lei, un brancardier, de 4.074 lei, o infirmieră, 4.210 lei, iar un registrator medical, de 4.910 lei. În spitalele de monospecialitate, salariile nete erau, în 2021, ceva mai mici. Astfel, un medic primar lua maximum 10.957 lei, un medic specialist, 8.280 lei, iar un rezident, 6.999 lei. În perioada 2014-2021, salariul net al unui medic primar a crescut în medie de 3,11 ori, iar al unui medic specialist a crescut în medie de 3,06 ori, a arătat Curtea de Conturi.

Creștere de 500%
Raportul de audit semnalează că sumele pentru plata drepturilor salariale ale personalului sanitar și a rezidenţilor transferate unităților din subordine din bugetul Ministerului Sănătății au crescut de 4,24 ori, iar cele decontate din bugetul FNUASS spitalelor pentru influențele financiare determinate de creșterile salariale au înregistrat un trend crescător ca urmare a modificărilor legislative. În acest context, fondul de salarii a crescut de circa 5 ori în anul 2021 față de 2014, motivat atât de creșterile salariilor de bază cât și de creșterea numărului de personal.

”Suportarea din FNUASS a influențelor salariale determinate de creșterile salariale ale personalului sanitar, impactează modul de repartizare a fondurilor rămase pentru celelalte destinații ale acestor fonduri (ex: programe naționale de sănătate) De asemenea, la nivelul Ministerului Sănătății nu există o bază de date care să cuprindă datele privind posturile ocupate și drepturile salariale aferente fiecărui post, informații care sunt absolut necesare în etapa de programare bugetară. Mai mult decât atât, sistemul de remunerare al personalului din sistemul medical nu a avut în vedere criterii de performanță în activitate medicală reglementată de Legea nr. 95/2006”, se precizează în raportul Curții de Conturi.

Sporuri Covid de aproape un miliard de lei
În perioada 2020-2021 au fost acordate sporuri/stimulente salariale în condiţiile pandemiei SARS-Cov-2 în valoare totală de 470.105 mii lei.

De sporuri/stimulentele acordate în condițiile pandemiei au beneficiat 398.302 angajați, din care: 49.207 medici, 3.903 personal sanitar superior, 239.679 asistenți, 17.422 registratori/statisticieni și 88.091 personal auxiliar. Mai mult decât atât, personalul sanitar implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor diagnosticaţi cu Covid-19 a beneficiat de sporuri/stimulente în cuantum de 470.104 mii lei. Totodată, un număr de 9 unități sanitare spitalicești au acordat stimulente pentru performanțe profesionale în baza Legii 95/2006.

Claudia Marcu, Ziarul National

Curtea de Conturi se autodesființează, dar își păstrează puteri discreționare
Curtea de Conturi a României și-a făcut un Regulament prin care, practic, se desființează ca organ de control. Cele mai grave modificări sunt scoaterea obligativității efectuării verificărilor la toate instituțiile publice înainte de termenul de prescripție de 3 ani și înlocuirea măsurilor cu recomandări. Pe de altă parte, Curtea de Conturi și-a rezervat dreptul de a controla pe cine vrea și de a sesiza organele de urmărire penală doar dacă se decide la nivelul conducerii.

Sub pretextul implementării proiectului derulat de Curtea de Conturi a României, sub titulatura ”SAI pentru cetățean”, care, declarativ, vizează ”o reformă instituțională al cărui scop este de acela de a-și consolida capacitatea de a realiza activitatea de audit public extern în conformitate cu standardele internaționale în domeniu și așteptările societății”, conducerea Curții de Conturi a aprobat recent un nou Regulament de activitate, ce conține modificări majore cu adăugiri la lege ce pot avea un impact asupra siguranței naționale, atrage atenția conducerea Sindicatului Național al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER). Prin metamorfoza Curții de Conturi a României, dintr-o instituție cu atribuții de control într-o instituție cu rol de îndrumare, consiliere și consultanță, precum și prin încălcarea independenței auditorului public extern din cadrul CCR se va da, practic, liber la furat, mai arată sindicatul.

”Prin proiectul cu Banca Mondială, SAI pentru cetățean, făcut cu fonduri europene, s-au adus tot felul de specialiști, din instituții de audit din SUA și Olanda, care ne spun ei cum ar trebui să se concentreze instituția supremă de audit, Curtea de Conturi, mai mult pe auditul performanței, pe recomandări și să renunțe la auditul de conformitate și la auditul financiar, pentru că la ei așa este. Dar ce nu s-a luat în calcul, în mod intenționat, este că în SUA și Olanda, în modelul anglo-saxon, auditul intern funcționează foarte bine și este externalizat, nu ca la noi, că se controlează singuri, și, în plus, acolo mai există și o altă instituție a statului care face controlul de conformitate în administrația publică locală. La noi toate acestea le face Curtea de Conturi, că nu avem altă instituție de control. Și tu nu poți să vii acum și să spui că nu vrei să mai faci control și măsuri de conformare și să dai doar recomandări”, ne-a declarat Cristian Marinescu, președintele SNAPER.

Recomandări, nu măsuri obligatorii
Dacă până acum Curtea de Conturi trebuia să stabilească măsuri pentru recuperarea prejudiciilor constatate la instituția publică verificată, noul Regulament prevede doar recomandările.

”Atunci când auditorul constata abateri de la legalitate, înainte, dispunea niște măsuri prin decizie. Acum, potrivit noului Regulament, instituția auditată face planul de măsuri și plenul Curții sau directorul emite recomandări. În plus, raportul de audit trebuie aprobat acum de plenul Curții de Conturi, așa cum se aprobă și sesizarea organelor de cercetare penală”, ne-a precizat Cristian Marinescu. Acesta mai arată că, potrivit noilor dispoziţii, Curtea de Conturi nu mai are obligaţia de a realiza verificarea tuturor conturilor înainte de împlinirea termenelor de prescripţie, aspect care creează posibilitatea unor verificări selective ale instituţiilor ce fac obiectul auditului Curţii de Conturi. Totodată, prin vidul legislativ creat şi în absenţa unor criterii de selecţie a autorităţilor auditate, norma încalcă exigențele de calitate a legii prevăzute de art.1 alin.(5) din Constituţie. ”Se lucrează deja la un sistem de analiză de risc prin care să spună ei cine trebuie verificat și cine nu. Adică toate controalele se vor face în funcție de decizia conducerii Curții de Conturi”, ne mai spune Cristian Marinescu.

Puteri discreționare
Plenul Curţii de Conturi poate aproba sau poate respinge propunerea de sesizare a organelor de urmărire penală, ori, după caz, poate infirma avizul nefavorabil al Departamentului Juridic. Prevederea a fost adoptată prin Hotărârea de Plen nr. 3/10.01.2023 pentru aprobarea procedurii Curții de Conturi a României de sesizare a organelor de urmărire penală. ”Această abordare este una contrară conceptului de stat de drept prevăzut de art. 1 alin. (3) din Constituţie şi chiar a prevederilor codului de Procedură Penală. Astfel că, așa cum este formulat noul Regulament, auditorii publici externi ai Curții de Conturi vor face doar o propunere de sesizare a organelor de urmărire penală atunci când vor lua act de existența unei suspiciuni rezonabile cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, iar Plenul CCR se va erija în organ de cercetare penală și va decide care propunere de sesizare penală va fi înaintată către organele abilitate pentru cercetarea penală și care propunere va fi clasată, deși plenul Curţii de Conturi nu este un organ judiciar”, mai semnalează Cristian Marinescu, președintele SNAPER.

Claudia Marcu, Ziarul National

Un cutremur major ar transforma Bucureștiul într-un morman de moloz

Un raport halucinant al Curții de Conturi, pe care nicio autoritate nu l-a luat în seamă, arată că, în caz de cutremur, 20 de spitale din Capitală se vor prăbuși. Mai mult, în ritmul în care se reabilitează clădirile cu risc seismic din București, finalizarea este posibilă abia peste 150 de ani. Totodată, din cauza lipsei măsurilor de consolidare la barajul Lacul Morii și la construcțiile hidrotehnice de pe cursul râului Dâmbovița, există pericolul unor inundații până în zona Splaiul Unirii.

Raportul de audit al performanței privind privind eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, intervenției și înlăturării efectelor unui cutremur major în Municipiul București, întocmit de Curtea de Conturi, a scos la iveală nereguli majore, care pun în pericol viața locuitorilor din Capitală.

Misiunea de audit a evidențiat faptul că nu a fost elaborată și aprobată o Strategie de consolidare pe termen lung a celor aproximativ 2.500 (deși în absența unui inventar al tuturor clădirilor, cifra nu reflectă realitatea) de clădiri de locuit cu risc ridicat din București. Pentru multe dintre clădirile existente este necesară efectuarea de lucrări de intervenție și reparații (uneori capitale), de consolidare, de punere în siguranță, de demolare, de amenajare. În cazul proprietarilor de imobile, persoane fizice sau juridice, mecanismul de finanțare este inflexibil și greu de accesat, iar ritmul de implementare a lucrărilor de consolidare este foarte lent, astfel că orizontul de timp estimat pentru a finaliza operațiunea este de peste 150 de ani. O treime dintre spitalele din București administrate de către minister sau municipalitate ar putea fi grav avariate de un cutremur puternic, susține Curtea de Conturi, iar acest lucru ar putea avea consecințe dezastruoase pentru
măsurile ce trebuie asigurate de autorități în etapa de răspuns la seism.

Dezinteres total

Potrivit raportului, Compania Națională de Căi Ferate CNCF-CFR nu a expertizat tehnic și încadrat în clase de risc seismic 70% din podurile aflate în administrare pe raza teritorială a municipiului București, majoritatea acestor poduri fiind construite între anii 1922-1973. Inspectorii au identificat deficiențe importante care necesită de urgență lucrări de intervenție în ceea ce privește rețeaua de metrou, poduri, podețe, pasaje, dar și construcțiile hidrotehnice (barajul Lacul Morii, construcțiile hidrotehnice de pe cursul râului Dâmbovița). Drept urmare, în situația producerii unui cutremur major, de intensitate mai mare decât cea pentru care au fost proiectate construcțiile hidrotehnice, există posibilitatea ruperii barajelor de beton și/sau de pământ, producându-se inundații până în zona Splaiul Unirii.

Raportul Curții de Conturi mai semnalează faptul că, potrivit Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcții, pentru clădirile noi, răspund în solidar proiectanții, antreprenorii, specialiștii, verificatorii de proiecte atestați, fabricanții și furnizorii de materiale și produse pentru construcții, experții tehnici în construcții, diriginții de șantier autorizați și responsabilii tehnici cu execuția autorizați. În fapt, răspunderea fiecărui factor implicat în procesul de asigurare a calității în construcții este mult diluată, nefiind detaliată responsabilitatea specifică a fiecărui factor implicat. Așadar, nu există prevederi prin care constructorii să fie obligați să garanteze calitatea construcției pe termen lung în fața consumatorilor finali (proprietari, utilizatori).

Fără protecție

În prezent, pregătirea resurselor de intervenție existente (resurselor umane și materiale) nu este suficientă pentru a asigura derularea acțiunilor de răspuns în cazul unui seism major, mai arată Curtea de Conturi. Nu există o evidență centralizată a resurselor care pot fi mobilizate în situația producerii unui cutremur major și există o mare probabilitate ca un cutremur în București să genereze o criză de mari proporții. Referitor la funcția privind protecția populației, s-a constatat că, din totalul adăposturilor de protecție civilă – 1.106
adăposturi de protecție civilă (de drept public sau privat), cu o capacitate de 171.805 persoane – doar 60% sunt operative,restul având probleme privind instalațiile sanitare, electrice și de filtroventilație.

E anchetă la Ministerul Finanţelor. Adrian Câciu a trimis mai multe echipe de control şi aşteaptă rezultatele rapoartelor, inclusiv de la Curtea de Conturi. Aparent, banii s-au dus în finanțarea cheltuielilor publice, spune Câciu.

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a declarat, marţi seară, că banii împrumutaţi de guvernele Orban şi Cîţu, “s-au dus pe risipă”.

Câciu a mai spus că Auditul şi Curtea de Conturi îşi vor face treaba, în continuare.

“Auditul îşi va face treaba lui, Curtea de Conturi îşi va face treaba ei, dar din punctul meu de vedere, banii publici au o eficienţă când se simt în economie sau în buzunarul cetăţeanului. În rest e poveste. Cum am putea să explicăm că am dus la ministerul X pentru cumpărarea de măşti sau am dus la ministerul Y pentru nu ştiu ce investiţii.

Vă spun, mie mi s-a rupt sufletul să iau bani de la Ministerul Agriculturii care avea o execuţie de 50% anul ăsta, ţara s-a împrumutat pentru sută la sută din acel buget şi acolo nu s-au făcut investiţiile promise”, a declarat noul ministru al Finanţelor Publice, social-democratul Adrian Câciu.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, consideră că este corect ca noul ministru al Finanţelor Publice să facă un audit privind activitatea predecesorilor săi la minister.

Potrivit lui Marcel Ciolacu, Adrian Câciu, nu a spus “niciun moment” că ar vrea să îl “bage la puşcărie” pe fostul ministru de Finanţe Florin Cîţu.

Sursa: antena3.ro

Curtea de Conturi a sesizat Direcția Națională Anticorupție în cazul neregulilor achizițiilor făcute în perioada stării de urgență, acuzând IGSU, coordonat de Raed Arafat, de abuz în serviciu și un prejudiciu de peste 15 milioane de lei, și Ministerul Sănătății, condus atunci de Nelu Tătaru, de abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals și un prejudiciu estimat de 2.875.160 de lei.

Curtea de Conturi a României a făcut public raportul sesizărilor penale adresate Parchetului și DNA în cursul anului 2020. Singurele cazuri în care Curtea de Conturi a României a sesizat DNA-ul au fost cele în care au fost implicate UNIFARM, Ministerul Sănătății și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Sesizările către DNA au fost făcute încă din luna septembrie a anului trecut, însă Direcția Națională Anticorupție nu a avut, probabil, timp să se ocupe de aceste dosare grele. Ministerul Sănătății, sub conducerea lui Nelu Tătaru, a fost acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals, care au condus la un prejudiciu de peste 2,8 milioane de lei. ”Ministerul Sănătății a achiziționat de la CN UNIFARM SA în baza Contractului de furnizare nr. 70/06.05.2020, măști de tip FFP2 KN95. Ceea ce se reține este faptul că Ministerul nu a monitorizat derularea contractului de achiziție pentru ajutorul umanitar către Republica Moldova, astfel că CN UNIFARM SA, entitate aflată sub autoritatea acestuia a achiziționat la prețuri supraestimate de la un furnizor intern care nu avea calitatea de producător deși compania deținea toate autorizațiile necesare în vederea realizării achizițiilor direct de la producători externi prin importul acestora. De asemenea, s-a constatat faptul că CN UNIFARM SA a procedat la vânzarea măștilor în cauză către Ministerul Sănătății cu un adaos comercial superior, respectiv de 71%, comparativ cu adaosul comercial mediu de 12,90% și cu adaosul de 9,17 % practicat de către companie la comercializarea produselor măști FFP2 KN 95 către alți beneficiari, ceea ce a condus la achiziția unor produse la prețuri superioare și la angajamente suplimentare în valoare de 2.875 mii lei”, se arăta în raportul Curții de Conturi.

Șeful DSU, implicat direct
Direcția Națională Anticorupție a fost sesizată și în cazul IGSU, pentru două situații de abuz în serviciu care au produs pagube bugetului de stat de peste 15 milioane de lei. ”IGSU a plătit în 28.04.2020 suma de 10.931 mii lei, reprezentând avans către Medi Consulting din Coreea de Sud, aferent unui număr de 200 de ventilatoare cu termen de livrare conform contractelor încheiate în data de 13.05.2020 (100 buc.) și data de 28.05.2020 (100 buc.). Din analiza derulării contractului subsecvent nr. 116229/27.04.2020, încheiat între Departamentul pentru Situații de Urgență, prin IGSU, și MEDI Consulting Coreea de Sud, s-au constatat următoarele: până la data de 30.06.2020 nu a fost realizată nicio livrare, nu au fost calculate penalități de întârziere conform contractului, autoritatea contractantă acceptând în ultima zi de valabilitate a contractului subsecvent, respectiv 15.06.2020, cazul de forță majoră invocată de MEDI Consulting în baza certificatului prezentat la acea data. Odată cu acceptarea forței majore invocate de furnizor, IGSU, prin nota raport nr. 116883 din 15.06.2020, a aprobat încetarea de plin drept a contractului subsecvent. Totodată, până la 30.06.2020 nu a fost executată garanția de bună execuție de 0,5% din valoarea contractului subsecvent, respectiv suma de 40.800 USD privind nerespectarea clauzelor contractuale, valabilă până la 29.06.2020 și a fost acordat un avans de 30% din valoarea contractului subsecvent, în sumă de 11.000 mii lei (echivalentul a 2.451.000 USD), sumă nerecuperată până la data finalizării controlului Curții de Conturi”, se preciza în raportul Curții de Conuri făcut pe perioada stării de urgență.

A plătit în locul firmei
Potrivit raportului Curții de Conturi, Ministerul Apărării Naționale, prin Statul Major al Forțelor Aeriene, la cererea șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, a efectuat opt zboruri cu aeronave militare pentru aducerea din Turcia a unor măști de protecție. Costul estimat al transportului pentru cele opt zboruri a fost în valoare de 149.436,74 euro, plătit integral de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în condițiile în care, conform contractului încheiat, acesta nu era în sarcina autorității contractante.

Sursa: national.ro

Președintele Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranță Alimentalor, Robert Chioveanu, și-a decontat ilegal mai multe facturi de cazare la diverse hoteluri, potrivit unui raport de control al Curții de Conturi. Inspectorii spun că președintele ANSVSA a stat la un hotel în București, deși are o locuință în Capitală, și a fost două weekenduri la mare, pe care și le-a decontat ca deplasări în interes de serviciu.

Inspectorii Curții de Conturi susțin că Robert Chioveanu a produs ANSVSA un prejudiciu de 20.000 de lei, din care a achitat de bunăvoie doar 16.000 de lei. Restul banilor nu au fost recuperați, deoarece încă se mai așteaptă clarificări.

Decont pentru weekenduri prelungite la mare
Robert Chioveanu a fost numit președinte al ANSVSA la 26 noiembrie 2019. Printre primele decizii pe care le-a luat a fost să ceară de la RAPPS o locuință de serviciu, în contextul în care deține un apartament în Capitală. După ce i-a fost respinsă cererea, Chioveanu a decis să locuiască la un hotel de lângă ANSVSA. Inspectorii Curții de Conturi au descoperit facturi de cazare de 16.000 de lei, aferente perioadei ianuarie – iunie 2020, care ar fi fost decontate ilegal de președintele ANSVSA. Pentru a nu răspunde penal, acesta a achitat suma.

„Noi ne-am trezit cu banii în cont, n-am știut despre ce este vorba. I-am înaintat o notă, prin care i-am cerut punct de vedere referitor la acea notă, iar dumnealui a spus că sunt servicii de cazare și că aceștia sunt banii pentru facturile acelea pe care le-a decontat ilegal”, a declarat pentru Digi24 Cornelia Bilțiu Dăncuș, director economic ANSVSA.

Inspectorii Curții de conturi au mai descoperit că președintele ANSVSA a petrecut două weekenduri prelungite la mare, pentru care ar fi decontat nelegal încă 3.210 lei. Inspectorii spun în raportul lor că vizita de lucru a președintelui ANSVSA a început vineri după-amiaza, la ora 15:00, când ziua de lucru în ANSVSA se încheie, și ar fi continuat sâmbătă, duminică și în zilele de Rusalii sau de 1 iunie, zile nelucrătoare.

Explicațiile lui Robert Chioveanu
Întrebat cum explică aceste deconturi, Robert Chioveanu a declarat pentru Digi24: „Menționăm că, prin specificul activității – sănătatea și protecția animalelor și siguranța alimentelor – acțiunile întreprinse de angajații ANSVSA de la nivel central și teritorial se desfășoară pe tot parcursul anului, indiferent dacă este vorba de weekend sau de zile libere legale. Toate deconturile la care faceți referire s-au efectuat cu avizul directorului Direcției economice, pentru angajament, legalitate, oportunitate și plată, cu respectarea prevederilor legale și a procedurilor în vigoare”.

„Cine certifică nu dă și bun de plată. Certificarea a făcut-o dumnealui, iar bun de plată a dat unul dintre vicepreședinți. Dumnealui știu sigur că a certificat pentru realitate, regularitate și legalitate. Nu poți să spui că ești în necunoștință de cauză”, susține Cornelia Bilțiu Dăncuș, director economic ANSVSA.

Inspectorii Curții de Conturi spun în raportul lor că președintele ANSVSA nu a putut explica interesul vizitelor sale în cele două weekenduri: „Analizând datele trecute în ordinul de deplasare al acestei persoane, aferent perioadei pentru care a fost întocmit raportul de activitate, nu se regăsește perioada 05.06 – 08.06.2020”.

Președintele ANSVSA le-a spus inspectorilor Curții de Conturi că nu a putut să le aducă documentele justificative, deoarece angajații care gestionează documentele respective sunt în concediu de odihnă, concediu medical sau plecați în deplasări în interes de serviciu. În momentul de față, conducerea ANSVSA trebuie să clarifice decontarea celor două weekenduri, în valoare de 3.210 lei.

 

Curtea de Conturi a efectuat un control la Guvern și au constatat extrem de multe nereguli în cheltuirea banului public, în perioada stării de urgență. Pentru cei de la Curtea de Conturi a venit și ”nota de plată”, la rectificarea bugetară Guvernul a luat decizia de a le tăia 22,3 milioane de lei din buget.

În ceea ce priveşte instituţiile unde bugetele vor fi diminuate, acestea sunt: – Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale: -1,942 miliarde lei; Ministerul Culturii; -51,5 milioane lei; Curtea de Conturi: -22,3 milioane lei; Consiliul Concurenţei: – 28,3 milioane lei; Institutul Cultural Român: -11,5 milioane lei; Camera Deputaţilor: – 8 milioane lei şi Agentia Naţională de Integritate: – 4 milioane lei.

SRI reclamat la Curtea de Conturi de un general important!

Către Curtea de Conturi a României

Domnule președinte,

Subsemnatul General Dumitru Iliescu, domiciliat în…,vă solicit să dispuneți, conform prevederilor legale, un control la Serviciul Român de Informații, asupra modului în care au fost cheltuiți banii alocați acestei instituții prin bugetul aprobat de către Parlamentul României!

Solicit acest lucru în calitate de contribuitor la bugetul Statului, având în vedere faptul că sunt serioase indicii că cei din conducerea structurii de Informații, în frunte cu ordonatorul principal de credite, domnul George Maior și prim-adjunctul acestuia Florian Coldea au organizat și desfășurat, în perioada 2006-2016, multiple acțiuni și activități contrare prevederilor legale, acțiuni care nu se încadrau în domeniul lor de competență, dar care au fost finanțate din bugetul instituției. Au fost solicitate și puse în executare mii de mandate pe Siguranță Națională, au fost monitorizate complex milioane de cetățeni ai României, pentru care s-au cheltuit sume imense de bani, de ordinul zecilor și sutelor de milioane de euro, dar dosare finalizate pe domeniul de competență, trimise la DIICOT, au fost doar câteva.

De fapt activitatea SRI, în toată perioadă de referință, a fost direcționată, în mod ilegal, spre strângerea de probe care să fie folosite în dosarele penale ale DNA, pe bază unor protocoale declarate ilegale de către Curtea Constituțională a României, în bază cărora lucrătorii instituției au participat inclusiv la efectuarea actelor de procedura penală, la încălcarea flagrantă a drepturilor și libertăților cetățenești, punând serios în pericol Siguranță Națională a României.

Conducerea SRI a deturnat fondurile alocate și a folosit banii noștri pentru a se transforma în poliție politică, pentru a scoate de pe scenă oameni politici, oameni de afaceri români, cărora le-au distrus afacerile, ziariști, magistrați, ofițeri, specialiști în diverse domenii de activitate, a căror singură vinovăție a fost doar aceea că erau incomozi sistemului de forță și afectau interesele ilegitime ale partenerilor lor externi. Deși știau că persoanele monitorizate în acest mod nu afectau în niciun fel Siguranță Națională, au continuat să le urmărească foarte mulți ani, cheltuind pentru această sume enorme de bani.

Ca suport al acestei solicitări stau rapoartele anuale ale SRI (prezentate la bilanțurile instituției și cele trimise Parlamentului României), concluziile prezentate în mod public de către Președintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitătii SRI, în urmă unor verificări efectuate la instituție, verificări generate de numeroasele sesizări primite de la diverși cetățeni și Decizia Curții Constituționale a României prin care protocoalele încheiate cu Parchetul General au fost declarate profund ilegale. Este firesc că cei care au încălcat legea să fie trași la răspundere și să returneze statului banii cheltuiți ilegal.

Ca urmare, vă solicit ca, în concordanță cu obligațiile dumneavoastră legale, să verificați care este cuantumul sumelor de bani cheltuite ilegal de către cei din conducerea SRI, de către ordonatorul principal, dar și de către ordonatorii secundari și terțiari de credite și să sesizați organele competențe ale Statului pentru tragerea la răspundere a celor vinovați și recuperarea pagubelor!

Vă mulțumesc și vă asigur de aleasă considerație!

General Dumitru Iliescu / Sursa: Justitiarul.ro

Olguța Vasilescu a rupt tăcerea și a făcut declarații explozive, miercuri seara, la un post de televiziune. Declarațiile liderului PSD ridică numeroase semne de întrebare asupra acțiunilor desfășurate în trecut de o importantă instituție a statului.

Vicepreşedintele PSD Lia Olguţa Vasilescu declarat miercuri seară, la Antena 3, că se bucură de controlul pe care îl va efectua Curtea de Conturi la DNA, DIICOT şi ÎCCJ şi a spus că ştie că inspectorii Curţii de Conturi ar fi fost ameninţaţi în trecut cu dosare penale. „Mă bucur că, in sfarsit, Curtea de Conturi face acest control, eu m-am mai manifestat public in ultimii ani si am mai solicitat asa ceva, stiu ca s-a mai incercat un astfel de control la DNA in urma cu cativa ani si s-a inchis foarte repede in conditiile in care inspectorii Curtii de Conturi au fost amenintati ca li se vor deschide dosare penale”, a spus Lia Olguţa Vasilescu, la Antena 3.

Potrivit aceluiaşi post de televiziune, Curtea de Conturi va efectua la Parchetul General, DNA şi DIICOT acţiuni de control privind modul de utilizare a unor fonduri pentru organizarea unor flagrante şi operaţiuni sub acoperire, printre altele. Acţiunile fac parte din programul de activităţi pe anul 2019 aprobat de plenul Curţii de Conturi, potrivit sursei citate.

“Curtea de Conturi începe o verificare cu privire la modul în care s-au folosit resurse uriaşe financiare de către DNA şi DIICOT în toată această perioadă”, s-a spus la postul tv, care menţionat că se va face verificarea de către Curtea de Conturi şi a cheltuirea fondurilor operative, fonduri care de regulă sunt uriaşe şi la care nu are nimeni acces.

România are un viitor incert ca națiune arată un raport al Curţii de Conturi. Pagini întregi ale documentului descriu tragedia prin care trece România și despre care nu vorbește niciun politician.

“Fundamentul oricărei construcţii demografice a unei ţări îl constituie populaţia cu vârsta cuprinsă în intervalul 0-4 ani. Aceasta a scăzut de la 1.811,4 mii, în 1990, la 952 mii în anul 2016, ceea ce reprezintă o scădere cu peste 47%.

O ţară în care populaţia de 0-4 ani s-a redus aproape la jumătate într-un sfert de secol are un viitor sumbru referitor la existenţa şi păstrarea identităţii naţionale.

Efectele acestei scăderi dramatice se vor propaga eşalonat în toate grupele de vârstă ce urmează, reducându-se treptat efectivele”, se arată în raportul dat publicităţii la sfârşitul anului trecut.

După 1989, numărul copiilor înscrişi în grădiniţe a scăzut constant: în anul şcolar 2009-2010 au fost înregistraţi circa 666.100, iar patru ani mai târziu (2014-2015) − 559,600.

În paralel, numărul grădiniţelor s-a redus şi el, de la 1697 (2009-2010) la 1205 (în 2014-2015), se spune în raportul Curţii de Conturi.

Astfel, autorii arată că, în ultimii 26 de ani, populaţia rezidentă a scăzut cu 3,45 milioane de locuitori. Și, în timp ce politicienii noştri se plâng că Europa ne ţine pe post de “colonie”, raportul oficial arată că migraţia românească a început să devină stabilă în ţările de adopţie.Acest fapt este reflectat de creşterea rapidă a numărului de copii născuţi în străinătate. Cu alte cuvinte, românii fac copii – dar în alte ţări, unde simt că au un viitor.

“Astfel, numai în 6 ani (2007-2013), populaţia de 0-14 ani s-a dublat, crescând de la 145.375 la 338.875 copii. În aceste condiţii, populaţia de vârstă şcolară rămasă în ţară s-a diminuat simţitor.

Raportul recomandă imperativ dezvoltarea de programe educaţionale în limba română pentru copiii români din diaspora”, se spune în raportul citat.