Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România) membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat 32 de sortimente de brânză telemea de vacă comercializate pe piața din România, iar rezultatul a fost îngrijorător: unul din 3 sortimente de brânză telemea conține clorură de calciu!
Brânza telemea maturată este acel sortiment comercializat după un timp de minimum 30 de zile de la data fabricației, iar brânza telemea proaspătă este acel sortiment de brânză comercializat până în 15 zile de la data fabricației, dar nu înainte de 5 zile de la data fabricatiei.
Potrivit APC, până în anul 1998, telemeaua maturată de vacă se comercializa pe trei clase de calitate: superioară, clasa I-a și clasa a II-a. Încadrarea în cele trei clase de calitate se realiza în baza următoarelor criterii standardizate:
conținutul de apă (max 55% la cea superioară, 57% la brânza de calitatea I-a și calitatea a-II-a),
grăsime raportată la substanța uscată (minim 50% la cea superioară, 42% la calitatea I-a și 40% la calitatea a II-a),
substanțe proteice (minim 16% la cea superioară și 16,5% la cea de clasa I-a și a II-a)
conținutul de sare care era permis între 2,5% și 4% la toate cele trei clase de calitate, în timp ce pentru brânza telemea de vacă comercializată în saramură de zer, conținutul de sare permis era de la 6% la 10%.
Telemeaua proaspătă de vacă se comercializa sub două clase de calitate, clasa I-a și clasa a II-a. La acest sortiment conținutul de apă era de max 60%, cel de grăsime raportată la substanța uscată era de min 42% la clasa I-a și minim 40% la clasa a II-a, conținutul proteic admis era de minim 16% la ambele clase de calitate, iar conținutul de sare era cuprins între 2,5% și 3,5%, în timp ce pentru telemeaua proaspătă de vacă, conținutul de sare din saramura de zer era cuprins între 5% și 7%.
Începând cu anul 1998 toate standardele române au devenit facultative, moment de la care firmele nu au mai fost obligate să le respecte, iar acestea și-au realizat propriile standarde, cunoscute și sub denumirea de standarde de firmă. Dupa 1998 brânza se comercializează fără a menționa clasa de calitate. În baza criteriilor de mai sus experții APC au realizat o evaluare a celor 32 de sortimente de brânză telemea de vacă și au ajuns la următoarele concluzii:
– 40% din sortimentele analizate au calitatea a II-a;
– 23% din sortimentele analizate au calitatea a I-a;
– 37% din sortimentele analizate au calitate superioară;
Aprecierea calității la brânza telemea de vacă se realizează organoleptic, urmărindu-se:
Aspectul produsului la exterior: se admit bucăți întregi, cu suprafața curată, pe care pot să apară semințe de negrilică, se admit urme de sedilă. Nu se admit bucăti cu suprafața mucegăită, înmuiată, mucilaginoasă (mîzguită), înroșită, îngălbenită sau cu urme de impurități.
Aspectul produsului în sectiune (la tăiere transversală): pastă curată, uniformă, poate prezenta semințe de negrilică. Nu se admite pastă neomogenă, cu impurități, roșcată, galbenă sau cu mucegai și nici aspect buretos.
Consistența produsului: masă compactă, legată, de consistență uniformă, se rupe ușor fară a se sfărăma. Nu se admite consistență crețoasă sau cauciucoasă.
Culoarea produsului: albă, pâna la albă cu nuanță gălbuie, uniformă în toată masa.
Miros și gust: plăcut, specific brânzei maturate din lapte de vacă, acrișor, ușor sărat. Nu se admit gusturi și mirosuri străine: de amar, de iod, de furaj, de fermentație străină ( de ex. butirică), de chimicale, metalic etc.
Pentru a veni în sprijinul consumatorilor, experții APC au realizat următoarele topuri:
Top 5 sortimente de brânză telemea de vacă după conținutul de grăsimi din 100 grame produs
Friesland Câmpina (Napolact) – 26 grame.
Delaco Distribution (Delaco Fan brânză) – 25,6 grame.
Hochland (Germania) – 24 grame.
Dorna și Friesland Câmpina (Huedin) – 23 grame.
Profi Rom Food, Almera International, Mega Image, Unilact Transilvania (De la Ferma) – 22 grame.
Top 5 sortimente de brânză telemea de vacă după conținutul de grăsimi saturate din 100 grame produs
Carmo-Lact Prod – 18 grame.
Delaco Distribution (Delaco Fan brânză) – 17,7 grame.
Hochland (Germania) – 16 grame.
Friesland Câmpina (Napolact) – 15,6 grame.
Fabrica de lapte Brașov (Olympus), Profi Rom Food și Mega Image – 15,4 grame.
Top 5 sortimente de brânză telemea de vacă după conținutul de proteine din 100 grame produs
Fabrica de lapte Brașov (Olympus) – 21 grame
Friesland Câmpina (Huedin) – 20 grame
Mirdatod Prod – 19,23 grame
Kaufland – 19 grame
Productie Milkcom (Dalbis) – 18,5 grame
Top 10 prețuri la brânza telemea de vacă
Telemea proaspătă Napolact – 33,97 lei
Telemea Olympus (47% grăsime) – 30,26 lei
Telemea De la Ferma (40% grăsime) – 29,45 lei
Telemea Kaufland (55% grăsime) – 29 lei
Telemea Hochland (50% grăsime – 27,40 lei
Telemea Milkcom (42% grăsime) – 26,50 lei
Telemea Solomonescu (40% grăsime) – 24,98 lei
Telemea Kaufland (45% grăsime) – 22,45 lei
Telemea Five Continents (40% grăsime) – 20,85 lei
Telemea Dalbis (42% grăsime) – 17,57 lei
Cu adevărat grav însă este faptul că studiul a subliniat faptul că unul dintre cele mai folosite cheaguri chimice (mai exact substanță de coagulare, înlocuitor de cheag) este clorura de calciu, cu formula chimică CaCl2, (mai exact CaCl2(H2O)x, unde x = 0, 1, 2, 4, și 6), o sare a calciului cu acidul clorhidric. În toate variantele, clorura de calciu se dizolvă foarte bine în apă.
Clorura de calciu, utilizată pentru curățarea piscinelor, a străzilor și pentru sterilizarea animalelor
Cea mai largă utilizare, în ultimii și viitorii ani, a clorurii de calciu vizează prevenirea formării gheții și îndepărtarea acesteia de pe șosele; față de sarea obișnuită (clorura de sodiu – NaCl), proprietățile clorurii de calciu o fac mult mai eficientă în lupta cu adversitățile iernii pe șosele (este eficientă până la temperaturi de minus 52 grade Celsius), astfel că peste jumătate din producția mondială de clorură de calciu se folosește în acest scop.
Clorura de calciu se mai folosește la dedurizarea apei din bazine de înot sau din bazine cu faună marină, în industria chimică la producerea altor substanțe chimice, în construcții, industria de foraj și metalurgie, în medicină la tratarea intoxicației cu magneziu și foarte multe utilizări are în industria alimentară, unde are codul european E509 ca aditiv (agent de întărire, de sporire a fermității țesuturilor – pulpele fructelor din conservele de legume, pasta de brânză tofu, dar și pentru producerea unui înlocuitor de caviar din sucuri de legume și fructe, ingredient în băuturile sportivilor etc. O utilizare specială vizează sterilizarea masculilor de la speciile animale, prin injectarea unei soluții de clorură de calciu.
Acumularea clorurii de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reacții, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greață și vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, comă.
”Brânzeturile nu sunt sănătoase pentru toată lumea”
„Utilizarea clorurii de calciu ca agent de întărire şi a acidului lactic ca şi corector de aciditate, depărtează produsul de scopul lui, nutrient de calitate pentru corpul uman. Nu vă lăsați păcăliţi de faptul că un produs, aditiv sau potenţiator este în mod legal acceptat, nu înseamnă că este şi sănătos. Din păcate, am pierdut gustul natural al produselor alimentare naturale si căutăm potenţiatorii de gust. Totodată, utilizarea frecventă a produselor lactate bogate în grăsimi, în lipsa unei activităţi fizice constante, duce la creştere în greutate. Brânzeturile nu sunt sănătoase în mod fundamental pentru toată lumea şi trebuie consumate cu moderaţie. Brânza slabă şi iaurtul degresat, pot fi însă consumate în mod constant, conţinând o cantitate importantă de probiotic şi o sursă sănătoasă de proteine. Sugerez pacienţilor mei să citească cu atenţie eticheta produselor pe care le cumpărăm şi să urmărim numărul de E-uri, potenţiatorii de gust și termenul de valabilitate. O altă variantă o reprezintă brânza de vaci sau iaurtul, făcute din lapte natural, în casă, aşa cum îmi amintesc că mâncam cu plăcere la bunicii mei”, a declarat Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al „Școlii pentru Sănătate și Longevitate”, Membru al „Academiei Americane de Nutriție și Dietetică”, Reprezentant pentru România al „Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață” (ELMO).
Acest articol a fost preluat de pe Libertatea.ro
VEZI SI: SIGUR LE-AI VAZUT SI TU: Ce semnificatie au ETICHETELE de pe FRUCTELE din magazine?
SUSȚINEȚI NATIONALISTI.RO:
ANUNȚ: Nationalisti.ro se confruntă cu CENZURA pe rețele sociale. Intrați direct pe site pentru a ne citi sau abonați-vă la canalul nostru de Telegram. Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită. Vă mulțumim!
DONEAZĂ MAI JOS PRIN REVOLUT:
sau prin PayPal:
