Zi de FOC la CCR: decizii asupra hotărârilor luate de Guvern, în timpul stării de urgență

UPDATE:

Ședința CCR este una cel puțin inedită. În sala de ședințe a CCR este doar președintele, Valer Dorneanu, care poartă mască, procurorul de caz și omul desemnat de părți pentru a le reprezenta.

Restul judecătorilor CCR sunt în direct, dar prin videoconferință.

Curtea Constituţională are miercuri pe ordinea de zi sesizări ale Avocatului Poporului referitoare la OUG privind starea de urgenţă, precum şi sesizările Avocatului Poporului şi ale ICCJ vizând legea de eliminare a pensiilor speciale. De asemenea, CCR discută şi obiecţiile de neconstiuţionalitate ale PNL în legătură cu legile PSD care acordă facilităţi fiscale agenţilor economici şi propun suspendarea rambursării creditelor la bănci.

  • Sesizarea referitoare la articole din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, precum şi la Ordonanţa de urgenţă a 34/2020, care modifică OUG privind starea de urgenţă.

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu mai multe articole din OUG privind instituirea stării de urgenţă, argumentând că unele dintre acestea ”permit preşedintelui României să legifereze în domenii pentru care Legea fundamentală cere intervenţia legiuitorului primar sau a celui delegat”. ”Dacă legiuitorul constituant ar fi considerat că prin decret, ca act administrativ normativ, Preşedintele poate legifera în perioada stării de urgenţă sau de asediu, ar fi prevăzut în mod expres un tip de delegare legislativă, aşa cum a reglementat-o în cazul celeilalte autorităţi executive”, argumenta Avocatul Poporului.

Citiți și:  CCR, asasinii României | Sute de bolnavi de Covid au plecat din spitale și mii de români au ieșit din centrele de carantină și izolare

”Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate referitoare la prevederile art. 9, art. 14 lit. c1 ) – f) şi art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare, şi la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, în ansamblul său”, anunţa, în 16 aprilie, instituţia.

Conform articolului 9, conducătorii autorităţilor publice, ai celorlalte persoane juridice, precum şi persoanele fizice au obligaţia să respecte şi să aplice toate măsurile stabilite în OUG privind starea de urgenţă, în actele normative conexe, precum şi în ordonanţele militare sau în ordine, specifice stării instituite. De asemenea, conducătorii autorităţilor publice şi administratorii operatorilor economici care asigură servicii de utilitate publică în domeniile energetic, sănătate, agricultură şi alimentaţie, alimentare cu apă, comunicaţii şi transporturi au obligaţia de a asigura continuitatea furnizării serviciilor esenţiale pentru populaţie şi pentru forţele destinate apărării.

Citiți și:  'Bomba' din decizia CCR: Alegerile parlamentare ar putea să fie AMANATE

Alineatele din articolul 14 contestate menţionează că decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă trebuie să prevadă măsurile de primă urgenţă care urmează a fi luate, drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale şi ale art. 4 din prezenta ordonanţă de urgenţă; autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competenţele acestora; alte prevederi, dacă se consideră necesare.

Sursa: stiripesurse.ro

 

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

184 de vizualizări
loading...
Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile