Tag Archives: ziua drapelului

Am uitat de tricolor?

Astăzi, 26 Iunie, este Ziua Drapelului Național, sărbătoare identitară instituită prin lege în 1998. Este o zi dedicată celui mai important și reprezentativ simbol românesc: tricolorul roșu, galben și albastru. Încă din vechime cele trei culori au fost folosite de către români ca simbol al lor, ca din 1859 și până în prezent să fie prezente pe drapelul de stat al României. Sub acest steag au avut loc fapte de eroism, s-a scris istorie și s-a dus o luptă permanentă pentru națiunea română. Tricolorul este trecutul, prezentul și viitorul neamului nostru, este cea ce îl reprezintă pe fiecare român. Dar câți români se mai mândresc astăzi cu drapelul național? Câți români mai afișează astăzi tricolorul? La 1 Ianuarie 2007 am aderat la Uniunea Europeană și toți naivii se așteptau că vor fi salarii mai mari, prețuri mai bune și prosperitate. În schimb UE ne-a transformat într-o colonie și a continuat opera clasei politice de distrugere a economiei românești. Iar pe plan moral birocrații de la Bruxelles ne-au impus doar non-valori care nu au nici o legătură cu adevărata cultură europeană. Și totuși, în timp ce în alte țări euroscepticismul este în creștere, la noi mulți cetățeni arborează cu o mândrie prostească drapelul UE, nu de puține ori fără tricolor lângă el. Steagul UE este prezent nu doar pe instituțiile publice, dar și pe casele a mulți români, pe mașini și chiar pe unele biserici (cu toate că uniunea duce o politică anti-creștină). Unii români mânați de un etno-masochism irațional au ajuns să nu mai țină la steagul tricolor în favoarea unei cârpe albastre care nu e altceva decât echivalentul modern al steagului sovietic. În acest context fiecare român care arborează tricolorul (nu doar cu ocazia sărbătorilor naționale) face un gest revoluționar, se opune modei anti-naționale ce ne este impusă de …

Citeste tot articolul

Ziua Drapelului: STEAGUL SUS!

Ziua Drapelului Naţional este marcată an de an în 26 iunie, această sărbătoare identitară fiind consfinţită prin Legea nr. 96/1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne. Drapelul Naţional a fost decretat pentru prima oară ca simbol naţional de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească la 14/26 iunie 1848, având înscrisă pe el deviza “Dreptate, Frăţie”. Tricolorul nu a suferit transformări majore de-a lungul istoriei. Doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluţionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei culori. Cele trei culori de pe Drapelul românesc pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul şi chiar Ştefan cel Mare. Deasemenea, în funcţie de diferite perioade istorice, tricolorul a avut aplicată în mijloc stema monarhistă sau comunistă a ţării. În prezent, Drapelul de stat nu conţine nici un însemn heraldic, deşi există propuneri de aplicare a stemei pe tricolor, odată cu revizuirea Consitituţiei. Sursa: FrontPress.ro

Citeste tot articolul

De Ziua Drapelului, Gheorghe Funar cere expulzarea maghiarilor din Romania

Ziua Drapelului naţional și manifestaţiile care au avut loc cu această ocazie au constituit un nou prilej pentru divergenţe etnice, sociale și politice. Gestul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei de a împărţi gratuit 350 de steaguri naţionale românești a fost privit de reprezentanţii din Sfântu Gheorghe ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania ca fiind o provocare la adresa populaţiei ungare din zonă. În schimb, deputatul PSD Horia Grama a declarat pentru ZIUAnews că nimeni „nu are dreptul să considere steagul naţional o provocare”. Dar cea mai dură reacţie a venit din partea secretarului general al PRM, Gheorghe Funar, care a cerut expulzarea populaţiei maghiare din ţara noastră. „Este o altă obrăznicie ungurească. Nu are limite obrăznicia ungurilor și, până nu vor fi expulzați din România, nu se vor liniști. Noi sperăm să vină vremea când în Constituția revizuită să se includă un amendament pe care noi l-am propus: ‘sunt expulzați din România acei cetățeni care nu recunosc statul național unitar român, care aduc atingere simbolurilor naționale, care nu cunosc foarte bine, scris și vorbit, limba română’. Toți cei care sunt ostili statului român trebuie expulzați. Lumea e mare, Ungaria îi așteaptă, Europa, la fel. Mai sunt și alte continente unde se pot duce. Ei, de facto, dețin toate pârghiile de putere la nivel local. S-a adoptat și un amendament la Constituție, care le permite ca în baza Legii statutului minorităților naționale, lege care nu există, pentru că a fost respinsă în Parlament, să-și constituie organe executive proprii. În plus, nici președintele, nici Guvernul, nici Parlamentul nu mai pot lua în discuție vreo propunere de act normativ dacă nu au acordul scris al tuturor consiliilor celor 18 minorități. Ungurii speră că vor avea și de iure controlul asupra județelor Covasna și Harghita și nu mai au răbdare și se obrăznicesc chiar …

Citeste tot articolul

Nici tragediile rutiere nu scapa de circul politic. Nici o ocazie ratata pentru a batjocori sarbatorile nationale

Tragicul accident rutier din Muntenegru, soldat cu 18 români morţi, nu a scăpat de bălăcăreala politică. De la ambasadorul României la Muntenegru, Mihail Florovici, care a declarat că numărul mare de sârbi veniţi pentru a dona sânge i se datorează lui, până la imberbul Victor Ponta care s-a grăbit să declare zi de doliu naţional exact când se sărbătorește Ziua Drapelului. Trebuie să recunoaștem totuși faptul că reacția autorităților de la București a fost una promptă și profesionistă, în ceea ce privește suportul medical acordat victimelor, transportarea lor la București și repatrierea celor morți. Acest lucru se datorează zecilor de ani de muncă depusă pentru îmbunătățirea sistemului de urgență și reacție rapidă din România, începând cu SMURD-ul lui Arafat și terminând cu modernizarea unităților de primire a urgențelor. Dar totul a fost eclipsat de răsturnarea haznalei la TV, unde media și politicienii s-au întrecut în a face declarații stupide, hazardate, în a căuta vinovați acolo unde nu sunt. Faptul că autoritățile au ajuns în Muntenegru la câteva ore după rudele victimelor și după presă nu este un fapt atât de scandalos, având în vedere că nu este o regulă ca medicii din România să acorde asistență medicală pentru românii din afara granițelor și ca un secretar de stat să se deplaseze oriunde este un accident în care sunt implicați români. Pe șoselele patriei se produc săptămânal carnagii și nimănui nu-i pasă, nu se declară zi de doliu național, nu iese premierul să facă declarații din oră în oră. Lipsa marcajelor, șoselele proaste, carnetele de șofer cumpărate fără examen, incompetenţa poliţiei rutiere, toţi acești factori care ne costă mii de vieţi pe an, nu sunt luaţi la rost de premier. Nimeni nu caută să vadă de ce sunt lăsate gropi uriașe nemarcate pe drumurile europene din România, când familii întregi dispar …

Citeste tot articolul

Uniti sub Tricolor

Ziua Drapelului Naţional este marcată an de an în 26 iunie, fiind consfinţită prin Legea nr. 96 din 1998. Drapelul Naţional a fost decretat pentru prima oară ca simbol oficial şi identitar de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească la 14/26 iunie 1848, având înscrisă pe el deviza “Dreptate – Frăţie”. Steagul românesc nu a suferit transformări majore de-a lungul istoriei. Doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluţionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei culori. Cele trei culori de pe Drapelul românesc pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul şi chiar Ştefan cel Mare. Comisia pentru revizuirea Constituţiei a adoptat la începutul lunii iunie a anului curent un amendament care prevede aplicarea stemei pe steagul oficial al ţării. Astfel, în noua Constituţie (în cazul în care va fi adoptată prin referendum) va apărea un articol cu textul următor: “Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu”. În forma actuală, Constituţia stabileşte că “drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu”. Sursa: FrontPress.ro

Citeste tot articolul