Tag Archives: zei daci

Grota bântuită din Piatra Craiului

Ea nu poate fi fotografiată, nimeni nu a intrat în ea şi toată lumea se teme să îi dea un nume. Ce spun specialiştii? Piatra Craiului este o rezervaţie naturală cu peisaje ce-ţi iau răsuflarea şi care merită explorată. În jurul ei în ultimii ani s-au ţesut mai multe legende şi se spune că în zonă ar fi chiar şi o poartă către o altă dimensiune. DESPRE PIATRA CRAILUI: Masivul Piatra Craiului (germană Königstein), adeseori Munții Piatra Craiului, sau Piatra Craiului sau chiar Crai, este un lanț muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpaților Orientali, dar care aparține lanțului Carpaților Meridionali, găsindu-se în nord-estul acestora. Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului se deosebește geologic și geomorfologic de masivele și grupele muntoase înconjurătoare, Munții Leaota, Munții Bucegi, Munții Făgăraș și Munții Iezer-Păpușa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, „Crai”-ul, cum este adesea alintat, este o „lamă” tăioasă și abruptă de roci sedimentare, în special roci calcaroase de vârstă jurasică, lungă de aproximativ 24 – 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, și lată de aproximativ 6 – 8 km, pe direcțiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuții pereți verticali, inalți de 400–650 m, dintre Padina Lăncii și Valea lui Ivan, au luat naștere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor. Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut și ca Piscul Baciului, având 2.238 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2.000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii (2.025 m), Vf. Ascuțit (2.150 m), Vf. Țimbalul Mare (2.177 m), Vârful dintre Țimbale (2.170 m), Vf. Sbirii (2.220 m), Vf. Căldării Ocolite (2.202 m) ). Un articol publicat de un site specializat şi preluat de toate site-urile de paranormal vorbeşte despre o grotă misterioasă plină de spirite, o grotă pe care nimeni nu a putut …

Citeste tot articolul

Geto Dacii si nemurirea

Ceea ce i-a făcut pe geto-daci să fie neînfricați a fost credința lor în nemurire. „Iată cum se cred nemuritori geții:”, ne spune Herodot… „ei cred că nu mor și că cel care dispare din lumea nostră se duce la Zeul Zamolxis. Unii din ei îi mai spun și Gebeleizis”. (Istorii) Un alt autor antic, Pomponius Mela, ne vorbește în acest mod despre credințele tracilor: „Unii cred că sufletele celor care mor se vor întoarce pe pământ, iar alții socotesc că, deși nu se vor mai întoarce, ele totuși nu se sting, ci merg în locuri mai fericite. De aceea la unii sunt deplânse nașterile și jeliți nou-născuții, dar, dimpotrivă, înmormântările sunt prilej de sărbătoare și le cinstesc ca pe niște lucruri sfinte, prin cânt și joc”. (Descrierea Pământului) Așa cum remarca și Pitagora, geții (sau geto-dacii) aveau o înțelepciune specială, înțelepciune care a născut și credința lor în nemurirea sufletului. “Călătorește la geți, nu ca să le dai legi, ci ca să tragi învățăminte de la ei. La geți, pământurile sunt nesfârșite, toate câmpurile sunt commune. Și dintre toate popoarele sunt cei mai înțelepți, ne spune Homer.” (Legile morale și politice) În această emisiune ne-am propus să detaliem subiectul Religia geto-dacilor și credința lor în nemurire. – Daniel Roxin

Citeste tot articolul