Tag Archives: zamolxis

CINE SUNT NEMURITORII? Arienii veniți din ceruri

Hindușii nu au o carte sfântă așa cum au creștinii Biblia sau evreii Tora. Hindușii au texte sacre care se numesc Vedas. Despre Vedas se spune că sunt cele mai vechi texte religioase din lume. Ele stau la originea Vedismului care este cea mai veche religie din lume, religia primordială. Ideile exprimate în Vedas au fost transmise oral din generație în generație. Ca și vechime, textele sunt datate ca fiind scrise în anul 1600 î.e.n. Ele descriu formarea și evoluția spiritualității umane. Vedismul s-a format ca urmare a unei invazii ariene. O civilizație misterioasă ale cărei origini este undeva în Univers. Această civilizație era formată din arieni care mai sunt numiți și dravidieni. Hinduismul este religia fără întemeietor uman. Sunt adorați zeii care au venit din cosmos. Cel mai adorat fiind Brahma. Făcând o comparație, Zamolxis a avut același statut pentru daci. Ei se credeau nemuritori pentru că Zamolxis era nemuritor. Ce a fost cu adevărat Zamolxis? Mare preot, rege, sau un zeu venit de undeva din Univers? Herodot scria în Istorii că Zamolxis era nemuritor și că a fost un discipol al lui Pitagora. O perioadă misterioasă din viața lui Zamolxe este dispariția sa timp de trei ani. Herodot a descris această dispariție în tenebrele subpământene. Dacii l-au plâns și jelit timp de trei ani crezând că Zamolxis a murit. Brahma, Zamolxis, cine au fost cu adevărat? Au origini pământene sau nu? În toate culturile lumii întâlnim zei nemuritor a căror sosire este de undeva din Univers. Aceștia au adus cu ei nu numai spiritualitatea, ci și cunoștințe legate de tehnologie, astrologie, fizică sau matematică. Textele de pe tabletele sumeriene descriu sosirea zeilor venind de pe Nibiru, planeta vagabond a sistemului nostru solar. Până în anii 80, darwinismul a fost ca o carte de căpătâi a umanității. Tot mai …

Citeste tot articolul

Misterul SFINXULUI din Carpați. Cine au fost creatorii lui?

Vă recomandam un film documentar bine realizat despre Misterul Sfinxului din Carpați. Filmul vă conduce într-o lume misterioasă, magică, prezentându-vă o viziune surprinzătoare, dar susținută cu argumente științifice, despre evenimente pierdute în negura timpului. Realizatoarea lui, Oana Raluca Ghiocel, pe care am avut-o ca invitată în această emisiune, a reușit, împreună cu câțiva specialiști americani, să contureze lumea și profilul uman al celor care ar fi putut să fie creatorii Sfinxului din Bucegi. Informațiile inedite pe care le veți afla sunt în măsură să vă schimbe persepectiva pe care ați avut-o până acum asupra a ceea ce noi numim preistorie. Vă doresc drum bun într-o călătorie care merge până la începutul umanității!… Daniel Roxin

Citeste tot articolul

Legile lui Zamolxe

Zamolxe a fost un profet al vremurilor sale si un mare vindecator. Istoricul Herodot, confirmat de Strabon, spune ca Zamolxe a fost sclavul lui Pitagora, de la care a preluat doctrina despre nemurirea sufletului si cunostintele despre numerologie si astronomie. Se zice ca Zamolxe a calatorit si in Egipt, unde a aprofundat teoria imortalitatii. Stramosii nostri l-au ridicat la rang de zeu. In Pestera Polovragi, considerata Pestera lui Zamolxe, oamenii simt, de regula, furnicaturi pe maini in “Galeria Ispasirii”, unde se afla “Tronul lui Zamolxis”. In acest loc, detectoarele de biocurenti o iau razna, invartindu-se fara noima, comportandu-se ca in prezenta unei surse extrem de puternice de energie. Zamolxe ii numea pe daci arieni (arya=nobil, rasa pura, spirituala), arienii fiind civilizatia indo-europeana precursoare a hinduismului. De asemenea, Zeul dacilor le reamintea acestora ca sunt Poporul lui Dumnezeu. Potrivit unor istorici, numele Dacia provine din Da (Zeu) si Ksha (Tara), asadar inseamna Tara Zeului sau Tara lui Dumnezeu. Invataturile lui Zamolxe s-au transmis catre discipoli initiati prin lumina “focului sacru”, dar au ramas si prin “Herto Valus” sau “Cartea secreta a vietii”, o scriere misterioasa de dinainte de Christos, datand aproximativ din 2000 i.e.n. “Herto Valus” sau “Cartea lui Zamolxe” a mai fost denumita “Inteleapta Scriptura”, “Noul testament al dacilor” sau “Evanghelia geto-dacilor”. Scrierea contine legile lui Zamolxe, surprinzatoarele legi spirituale care: – ruineaza preceptele religioase rigide, limitative, punitive; – destrama culpabilitatea, ii amintesc omului ca este zeu-scanteie de Dumnezeu; – vorbesc despre spiritualitate in termeni moderni (pe care abia acum incepem sa-i intelegem cu adevarat, cu atat mai substantial cu cat si studiile sau cercetarile stiintifice incep sa confirme noile paradigme spirituale); – afirma clar ca nu exista timp si ca manifestarea atentiei cu intentie creeaza realitatea pe care o traim (cu mult inaintea lui Einstein si a descoperirilor fizicii …

Citeste tot articolul

Tradiţia spirituală dacică şi istoria furată a poporului român

Tracii erau un popor al cărui nivel de civilizaţie, forţă şi cultură s-a bucurat de multă consideraţie în antichitate. Daspre daco-geţi sau daci, poporul trac din zona Carpaţilor şi a Dunării, Vasile Pârvan ne spune că : “ofereau grecilor şi romanilor o consistenţă spirituală superioară şi foarte caracteristică, pe care literatura antică a însemnat-o cu mirare şi admiraţie, făcând din ei aproape un popor fabulos prin vitejia, înţelepciunea şi spiritul lui de dreptate”. Studiul spiritualităţii unui popor antic nu este uşor de realizat, datorită opiniilor contradictorii ale istoricilor şi de asemenea datorită absenţei unor dovezi directe şi clare. În ceea ce-i priveşte pe daci, mărturiile istorice ne oferă totuşi nişte puncte de plecare foarte clare care atestă specificitatea spirituală a acestora în cadrul culturilor antice europene, şi chiar înrudirea spiritualităţii dacice mai degrabă cu tradiţiile orientale. Dacii, ne spun mai mulţi istorici, credeau în nemurire, erau convinşi că sunt nemuritori. De aici, deduc marii cronicari ai antichităţii, decurgea eroismul lor legendar care le-a adus faima de a fi “cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”. Oricum, lipsa fricii de moarte atestă un nivel spiritual elevat, întrucât teama de moarte este considerată în toate tradiţiile spirituale autentice unul dintre cele mai dificile obstacole pe calea spirituală. Regalitatea la daco-geţi era considerată de autorii antici ca având un caracter sacru. Cu toate că nici Burebista, nici Decebal nu şi-au asumat prerogative de ordin religios, totuşi se credea, după cum nota Criton, medicul împăratului Traian, că Marele Preot îi transmitea regelui anumite puteri supranaturale. În tradiţia orientală, în special indiană şi chineză (taoistă) se insistă asupra faptului că toţi conducătorii naţiunilor trebuie să fie în primul rând mari înţelepţi sau sfinţi, iar textul fundamental al tradiţiei taoiste (Tao Te King, Cartea cărării şi a virtuţii), conţine multe îndrumări spirituale destinate conducătorilor neamurilor. …

Citeste tot articolul

Pytagora s-a inspirat din doctrina Zalmoxiană? Ce ne spun izvoarele istorice?

Grecii antici au recunoscut cu onestitate influențele multiple pe care le-au avut tracii și geții asupra lumii lor. Astfel, ei recunosc faptul că Orfeu, Dionisos sau Apolo sunt preluări din spațiul tracic, un spațiu de unde au luat și o serie de tradiții. Nu întâmplător marele PYTAGORA (569-494 î. Chr.) recomanda acum 2.500 de ani următoarele: “Călătorește la geți, nu ca să le dai legi, ci ca să tragi învățăminte de la ei. La geți câmpurile sunt nesfârșite, toate pământurile sunt comune, iar dintre toate popoarele sunt cei mai înțelepți, ne spune Homer” (Legile morale și politice) Înțelepciunea traco-geților a fost în continuare apreciată de greci, după cum reiese din izvoarele istorice, marele gânditor SOCRATE (470-399 î. Chr.) având ca învățător spiritual un TRACO-GET – ucenic al lui Zalmoxis. Iată că, privind din perspectiva izvoarelor istorice antice, nu ar fi nimic ieșit din comun ca lumea greacă, care a acceptat influențe majore din spațiul traco-getic, să fi beneficiat, prin intermediul lui Pytagora, și de influențe ale doctrinei Zalmoxiene. Dar, vor spune criticii, acest lucru nu este posibil pentru că unele izvoare afirmă că Zalmoxis ar fi fost un sclav și apoi un ucenic de-al lui Pytagora. Nimic mai fals! Toate lucrurile indică faptul că această ipoteză nu este adevărată, că respectivele izvoare se bazează pe bârfele momentului. De altfel, Pytagora nu vorbește niciunde despre faptul că ar fi avut un elev cu numele Zalmoxis, ceea ce, dacă ar fi fost adevărat, nu ar fi putut fi neglijat, ținând cont de reforma spirituală extraordinară pe care acesta a făcut-o și de celebritatea sa în acea vreme. Combătând această variantă, cercetătorul și ligvistul Mihai Vinereanu, autorul Dicționarului Etimologic al Limbii Române, bazat pe studii de indo-europenistică ne spune următoarele:“Herodot spune clar (după ce prezintă varianta cu Zalmoxis sclav – n.m.) că nu …

Citeste tot articolul

Grota bântuită din Piatra Craiului

Ea nu poate fi fotografiată, nimeni nu a intrat în ea şi toată lumea se teme să îi dea un nume. Ce spun specialiştii? Piatra Craiului este o rezervaţie naturală cu peisaje ce-ţi iau răsuflarea şi care merită explorată. În jurul ei în ultimii ani s-au ţesut mai multe legende şi se spune că în zonă ar fi chiar şi o poartă către o altă dimensiune. DESPRE PIATRA CRAILUI: Masivul Piatra Craiului (germană Königstein), adeseori Munții Piatra Craiului, sau Piatra Craiului sau chiar Crai, este un lanț muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpaților Orientali, dar care aparține lanțului Carpaților Meridionali, găsindu-se în nord-estul acestora. Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului se deosebește geologic și geomorfologic de masivele și grupele muntoase înconjurătoare, Munții Leaota, Munții Bucegi, Munții Făgăraș și Munții Iezer-Păpușa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, „Crai”-ul, cum este adesea alintat, este o „lamă” tăioasă și abruptă de roci sedimentare, în special roci calcaroase de vârstă jurasică, lungă de aproximativ 24 – 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, și lată de aproximativ 6 – 8 km, pe direcțiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuții pereți verticali, inalți de 400–650 m, dintre Padina Lăncii și Valea lui Ivan, au luat naștere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor. Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut și ca Piscul Baciului, având 2.238 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2.000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii (2.025 m), Vf. Ascuțit (2.150 m), Vf. Țimbalul Mare (2.177 m), Vârful dintre Țimbale (2.170 m), Vf. Sbirii (2.220 m), Vf. Căldării Ocolite (2.202 m) ). Un articol publicat de un site specializat şi preluat de toate site-urile de paranormal vorbeşte despre o grotă misterioasă plină de spirite, o grotă pe care nimeni nu a putut …

Citeste tot articolul

Cine a fost Zamolxis, zeul suprem al dacilor: 20 de lucruri despre misterioasa divinitate venerată de strămoşii noştri

Zamolxis a rămas în istorie ca zeul suprem al dacilor. Numele său a fost evocat de istoricii Antichităţii, în ipostaze dintre cele mai diverse: fie ca zeu, căruia strămoşii noştri îi aduceau sacrificii umane, fie ca mare preot de la care dacii au învăţat să nu se teamă de moarte. Zamolxis avea o locuinţă subterană, era slujit de daci, iar alţi istorici au relatat că fusese, de fapt, un discipol al înţeleptului Pitagora. Zamolxis, considerat divinitatea supemă a dacilor, a fost unul dintre personajele fabuloase ale Antichităţii. Zeu al dacilor sau mare înţelept, prooroc sau sclac, în jurul numelui său au fost create numeroase controverse. Iată 20 dintre mărturiile fascinante despre Zamolxis: 1. I-a făcut pe geto-daci să se creadă nemuritori Dacii „se credeau nemuritori”, datorită zeului lor Zamolxis, afirma Herodot, în „Istorii”, în urmă cu aproape două milenii şi jumătate. „Îi învăţa că nici el, nici oaspeţii lui şi nici urmaşii acestora în veac nu vor muri, ci se vor muta numai într-un loc unde, trăind de-a pururi, vor avea parte de toate bunătăţile”, scria Herodot, într-un fragment din Istorii, prezentat de Ioan Marius Grec, în volumul „Zamolxis Realitate şi mit în religia geto-dacilor”. 2. Credinţa în Zamolxis alunga teama dacilor Credinţa în Zamolxis a făcut ca geto-dacii să fie singurul popor care a îndrăznit să înfrunte puternica armată persană a regelui Darius. “Geţii însă, care luaseră hotărârea nesăbuită, au fost robiţi pe dată, măcar că ei sunt cei mai viteji şi cei mai drepţi dintre traci”, scria Herodot, într-un fragment din Istorii, prezentat în volumul „Zamolxis Realitate şi mit în religia geto-dacilor”. “Getul nu se fereşte să cadă în luptă, deoarece pe calea aceasta el speră să obţină o nemurire a dubletului său corporal”, arăta Lucian Blaga, în articolul „Getica”, publicat în revista de filozofie Saeculum, în 1943. …

Citeste tot articolul

Geto Dacii si nemurirea

Ceea ce i-a făcut pe geto-daci să fie neînfricați a fost credința lor în nemurire. „Iată cum se cred nemuritori geții:”, ne spune Herodot… „ei cred că nu mor și că cel care dispare din lumea nostră se duce la Zeul Zamolxis. Unii din ei îi mai spun și Gebeleizis”. (Istorii) Un alt autor antic, Pomponius Mela, ne vorbește în acest mod despre credințele tracilor: „Unii cred că sufletele celor care mor se vor întoarce pe pământ, iar alții socotesc că, deși nu se vor mai întoarce, ele totuși nu se sting, ci merg în locuri mai fericite. De aceea la unii sunt deplânse nașterile și jeliți nou-născuții, dar, dimpotrivă, înmormântările sunt prilej de sărbătoare și le cinstesc ca pe niște lucruri sfinte, prin cânt și joc”. (Descrierea Pământului) Așa cum remarca și Pitagora, geții (sau geto-dacii) aveau o înțelepciune specială, înțelepciune care a născut și credința lor în nemurirea sufletului. “Călătorește la geți, nu ca să le dai legi, ci ca să tragi învățăminte de la ei. La geți, pământurile sunt nesfârșite, toate câmpurile sunt commune. Și dintre toate popoarele sunt cei mai înțelepți, ne spune Homer.” (Legile morale și politice) În această emisiune ne-am propus să detaliem subiectul Religia geto-dacilor și credința lor în nemurire. – Daniel Roxin

Citeste tot articolul

ZAMOLXIS, Zeul suprem al geto-dacilor, în izvoarele istorice antice

Geto-dacii au însemnat pentru antichitate mult mai mult decât ar vrea unii istorici să credem. Cei care se considerau nemuritori, erau recunoscuți atât pentru vitejia lor extraordinară, cât și pentru principiile în virtutea cărora trăiau. Acestea nu puteau să funcționeze dacă societatea lor nu ar fi avut permanent niște lideri și învățători care să îi ghideze și să îi inspire. În acest sens, mărturiile antice despre Zamolxis, Deceneu, cunoașterea lor și învățăturile la care au avut acces sunt pe deplin edificatoare în scrierile unor autori cunoscuți ai antichității. Herodot, despre Zamolxis și nemurire (Istorii): „Iată cum se cred nemuritori geții: ei cred că nu mor și că acel care dispare din lumea noastră se duce la zeul Zamolxis. Unii din ei îi mai spun și Gebeleizis.” Iordanes despre Zamolxis (Getica): În cel de al doilea lăcaș al lor, adică în Dacia, Tracia și Moesia, goții (geții – n.n.) au avut drept rege pe Zalmolxe, despre care cei mai mulți scriitori de anale ne spun că a fost un filozof cu o eruție de admirat. Căci și mai înainte au avut pe învățatul Zeuta, după aceea pe Deceneu și în al treilea rând pe Zalmoxe despre care am vorbit mai sus. Goții (geții, n.n.) n-au fost deci lipsiți de oameni care să-i învețe filozofie. De aceea goții (geții, n.n.) au fost totdeauna superiori aproape tuturor barbarilor și aproape egali cu grecii, după cum relatează Dio (Chisostomos, n.n.) care a compus istoria și analele lor în limba greacă. El spune că acei dintre ei care erau de neam s-au numit la început Tarabostes, iar apoi Pileati: dintre dânșii se alegeau regii și preoții. Și într-atât au fost lăudați goții (geții, n.n.) încât se spune că la ei s-a născut Marte, pe care înșelăciunea poeților l-a făcut zeu al războiului. De aceea spune …

Citeste tot articolul

Zamolxis: între legendă şi adevăr istoric

-fragment din volumul Pe urmele geto-dacilor, autor Valentin Roman, volum disponibil la comandă on-line, AICI Locul central în panteonul zeităților traco-dacice este ocupat de Zamolxis (alte forme ale numelui fiind și Salmoxis, Zamolxis, Samolxis etc.). Porphyrios, încercând să explice etimologia numelui Zamolxis, este de părere că acesta ar proveni de la cuvântul trac zalmos, cu înțelesul de piele sau blană, explicație inspirată, probabil, de legenda potrivit căreia la nașterea sa ar fi fost înfășat într-o blană de urs. Alte teorii cu privire la înțelesul numelui său pot fi regăsite şi la alţi autori, precum Matthäus Prätorius și Paul Kretschmer, care au avansat ipoteza legăturii dintre numele zeului dac și cuvântul trac zemelen (pământ), idee pornită de la o posibilă confuzie a lui Zamolxis cu zeul lituanian al pământului, Zameluks. De asemenea, o altă variantă încă discutată ar fi cea a asocierii lui Zamolxis cu o zeitate solară. „Papyrus de Toura”, descoperit în 1941 la Toura, o localitate situată în apropiere de Cairo, menționează numele zeului geto-dac Zamolxis, atribuindu-i o origine scitică, această confuzie fiind întâlnită la mai mulți autori antici. Hellanicus, contemporan mai tânăr cu Herodot, precizează în lucrarea „Obiceiuri barbare”: „Scitul, fiind robul lui Pitagora, întorcându-se la el în țară, a dat oamenilor învățături cu privire la nemurirea sufletului”. De unii autori antici este considerat rege și mare preot, discipol al lui Pitagora și deținător al unor cunoștinţe care, la vremea respectivă, au făcut ca poporul său să-l zeifice după moarte. Primul autor antic care vorbește despre existența pământeană a lui Zamolxis este Herodot, acesta povestind cum zeul dac, pe când viețuia printre ai săi, i-a învățat pe aceștia despre nemurirea sufletului. Lucian Blaga, (în „Getica”, Saeculum, revistă de filosofie, Sibiu, I, 4, 1943, pp. 3 – 24), vorbind despre nemurire la geto-daci, precizează: „Getul nu se ferește să …

Citeste tot articolul

Medicina lui Zamolxis

Deşi au străbătut milenii, cunoscute fiind încă de pe vremea regelui Zamolxis, terapiile complementare ( alternative ) au luat o amploare deosebită abea în ultimul timp şi din ce în ce mai multe persoane le flosesc în sprijinul restabilirii stării de sănătate, ca pe un ajduvant la eficientizarea tratamentelor alopate. In timp ce medicina clasică modernă îşi concentreză atenţia asupra proceselor fizice, chimice și biologice ale vieții, pe structurile și funcțiile organismului, terapiile complementare în general se adresează omului ca întreg format din suflet, minte şi trup. Filosoful Platon (427-374 î.Hr.), pune în gura cunoscutului întelept Socrate, urmatoarele importante ştiri, care atestă calitatea lui Zamolxis de mare dascăl în „Arta medicală” şi care ne interesează îndeosebi. Cităm: „Eu (Socrate) am învăţat această incantaţie (descântec), acolo, în oaste, de la un medic trac, unul din ucenicii lui Zamolxis, despre care se zice că îi face pe oameni nemuritori. Spunea tracul acela că Zamolxis,(regele lui), care este şi un zeu, ne învăţa că după cum nu trebuie să încercam a trata ochii, fără să ţinem seama de cap, nici capul nu poate fi tratat, neţinându-se seama de corp, tot astfel trebuie să-i dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul, şi iată pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli: (anume) pentru că ei nu cunosc întregul pe care-l au de îngrijit. Dacă acest întreg este bolnav, partea nu poate fi sănătoasă. Căci, zicea el, (ucenicul lui Zamolxis medicul) toate lucrurile bune şi rele – pentru corp şi pentru om în întregul său – vin de la suflet şi de acolo curg (ca dintr-un izvor) ca de la cap la ochi. Trebuie deci, în primul rând să vindecăm izvorul răului, ca să se poată bucura de sănătate capul cu tot restul trupului. Iar acum – zicea el – aceasta e …

Citeste tot articolul