Tag Archives: ww2

4 aprilie 1944, ziua cea mai NEAGRĂ din istoria Capitalei: americanii au UCIS 2942 de bucureșteni. REVOLTĂTOR: românii le-au ridicat două monumente aviatorilor care au adus moartea

Astăzi se împlinesc 73 de ani de la marea tragedie din 4 aprilie 1944, când Bucureștiul  a fost ținta unui masiv bombardament al aviației americane. Au fost vizate ținte civile, cu deosebire zona Gării de Nord, dar și partea centrală a orașului, zone care nu aveau o justificare militară, deoarece frontul se afla departe, la peste 300 km, pe linia Iași-Chișinău, iar luptele încetaseră de la sfârșitul lunii martie. Mai mult, o mare parte din victime erau refugiați basarabeni, ce fugeau din calea urgiei sovietice. Tragedia a avut loc într-o marți, pe la ora prânzului. Atunci, un număr de 220 bombardiere B-17 (numite Fortărețe zburătoare) și 93 bombardiere B-24 (Libertador) au intrat în spațiul aerian al României, venind din Italia. Și au făcut prăpăd. Iată o mărturie din acele vremuri făcută de Mihail Sebastian în jurnalul său a doua zi după masacru: „Ieri după-amiază am fost în cartierul Grivița. De la Gară la bulevardul Basarab nicio casă – nici una – n-a scăpat neatinsă. Priveliștea e sfâșietoare. Se mai dezgroapă încă morți, se mai aud încă vaiete de sub dărâmături. La un colț de stradă trei femei boceau cu țipete ascuțite, rupându-și părul, sfâșiindu-și hainele, un cadavru carbonizat, scos tocmai atunci de sub moloz. Plouase puțin dimineața și peste toată mahalaua plutea un miros de noroi, de funingine, de lemn ars. Viziune, atroce, de coșmar. N-am mai fost în stare să trec dincolo de Basarab – și m-am întors acasă, cu un sentiment de silă, oroare și neputință”. Oficial, în bombardamentul din 4 aprilie 1944 au murit 2.942 de persoane și au fost rănite alte 2.126. Morții au fost îngropați într-o margine a Cimitirului Calvin, cu ceremonii amintind de funeralii naționale. Cimitirul va purta numele „4 aprilie”, dar va fi desființat în anii comunismului. Conform datelor oficiale, americanii au pierdut 10 avioane. Dacă …

Citeste tot articolul

Stalingrad: Românii dădeau cu ciocanul în tancurile ruseşti ca să le oprească!

La Stalingrad – în Cotul Donului, în Stepa Calmucă – România a suferit cea mai grea înfrângere din istorie. Peste 150.000 de morţi, răniţi şi dispăruţi. Morţii beneficiază de ceva la care au gândit de decenii conştiinţele naţionale: un cimitir de onoare. Acesta a fost inaugurat duminică, 25 octombrie 2014 la Rossoşka, lângă Stalingrad. Dezastrul românesc de la Stalingrad a rămas. Printre cauzele acestui dezastru istoricii au înscris şi proasta dotare materială a Armatei Române. Despre mizera dotare a Armatei Române la Stalingrad, aşezată pe flancurile Armatei a 6-a germană a lui Paulus pentru a le apăra, s-a scris atât de mult, atât de ai noştri, cât mai ales de străini, încât ea a devenit adevăr cu puterea unei axiome. Asupra celor două armate române dispuse pe flancurile Armatei a 6-a germane, ruşii au năpustit sute de tancuri, majoritatea T34, cel mai bun tanc din Al Doilea Război Mondial. Principala armă împotriva tancurilor sovietice rămânea tunul antitanc. Volumul „Înfrânţi şi uitaţi. Românii în bătălia de la Stalingrad“ de Mihail Vasile-Ozunu şi Petru Otu, apărut în 1999 la Editura Ion Cristoiu, ne dezvăluie în această privinţă cifre semnificative: „La Armata 3 (în rândurile căreia lupta memorialistul – n.n.) existau 48 de tunuri antitantc de 75 mm, ceea ce însemna o piesă la 3-4 km de front, în condiţiile în care inamicul a atacat cu 12 tancuri pe km de front, iar Armata 4 (cea din flancul celălalt – n.n.) avea 24 piese de 75 mm la un front de 250 km, ceea ce însemna un tun la 10 km de front. Sistemele cu foaia de cort şi sticlele de gaz, subliniau numeroşi comandanţi, trebuiau părăsite, deoarece s-au dovedit fără efect.“ La ce „sisteme“ se referă cei doi autori, cei mai buni specialişti ai noştri în Bătălia de la Stalingrad? Radu Mărculescu …

Citeste tot articolul

PRESA MIZERA din Romania NU VORBESTE despre EROII căzuți în teribila bătălie de la Stalingrad. Au fost reînhumați, în Rusia, la finalul lui 2016.

Alături de osemintele lor au fost găsite cruciulițe și scrisori către cei de-acasă. La finalul lunii octombrie a anului trecut, la Volgograd, a avut loc ceremonia de reînhumare a rămășițelor pământești a 594 de militari români căzuți în timpul bătăliilor cunoscute generic, de la Stalingrad. Primii 76 de soldați fuseseră reînhumați aici în urmă cu un an, la inaugurarea acestui cimitir, eveniment deosebit de emoționant. Ca și anul trecut, soldații căzuți la datorie au fost beneficiat de slujba de înmormântare de care nu au mai avut parte acum 70 ani, slujba fiind oficiată de preotul Sorin Pitic, de la Academia Militară din București. La ceremonia din acest an au participat o delegație oficială comună a Ministerului Apărării Naționale (secretar de stat Otilia Sava) și Ministerului Afacerilor Externe (Mirela Grecu, director), atașați militari străini acreditați în Rusia, reprezentanți ai MAE rus și Administrației regiunii, mass-media și oameni simpli din zonă, anunța ambasadorul României la Moscova, Vasile Soare, unul dintre artizanii acestui eveniment. Dacă la evenimentul de anul trecut au participat și ziariști români, inclusiv de la Televiziunea Română, anul acesta a fost liniște… „Momente unice, trăiri unice, satisfacții pe măsură. În sfârșit, ostașii noștri uitați zeci de ani de Țară și-au găsit odihna laolaltă cu camarazii lor de arme, având cu toții de azi înainte o cruce la căpătâi și beneficiind de fireasca „veșnică pomenire”, cântată de noi toți cei din România, prezenți la ceremonie. Dacă ei nu au mai ajuns niciodată Acasă, ne-am dus noi la ei, chiar dacă atât de târziu! Măcar atât…Dumnezeu să-i odihnească pe toți militarii noștri căzuți la Stalingrad și Cotul Donului!”, a scris Excelența Sa, Vasile Soare, pe facebook. La crucea românilor din Cimitirul Militarilor Români de la Rosoșka, a fost depusă o coroană de flori din partea reprezentanților Federației Ruse, dar și a altor …

Citeste tot articolul