Specialiştii de la Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) critică modul în care comisiile de specialitate din Senat au „înţeles” să „aplaneze” uriaşul scandal stârnit de proiectul de lege adoptat pe repede înainte de Guvernul Cîţu care permitea interceptarea convorbirilor pe WhatsApp, Messenger, Skype, Signal, Telegram, prin adoptarea unui amedament marca Gorghiu şi Scântei. După ce proiectul respectiv adoptat de Guvernul Cîţu în ultima şedinţă în care a mai avut dreptul să avizeze astfel de acte normative şi votat pe 7 decembrie de deputaţi cu doar 34 „împotrivă” a stârnit valuri de critici în spaţiul public, senatoarele Alina Gorghiu şi Iulia Scântei (PNL) au venit cu un amendament care, susţineau ele, ar fi urmat să rezolve problema. Acest amendament a primit astăzi undă verde în comisiile de resort din Senat, cu voturile majorităţii celor prezenţi. Opoziţie vocală a făcut doar USR. Rezolvă însă acest amendament problema? Potrivit specialiştilor de la ApTI, răspunsul este NU, ci în baza amedamentului cu pricina furnizorii de găzduire devin calul troian al interceptărilor. Mai mult, amendamentul propus de cele două senatoare ridică probleme şi de legalitate şi de constituţionalitate. Din explicatiile specialiştilor poate rezulta concluzia că, practic, furnizorii de servicii pe internet devin „subalternii” serviciilor. În acelaşi timp, mesajul trimis de politicienii români este că furnizorii români de găzduire (în sensul larg al legii) nu vor putea oferi confidenţialitatea comunicaţiilor. Amendamentul lui Gorghiu şi Scântei La articolul 102, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu …
Citeste tot articolulMai rău ca pe vremea Securității: conversațiile din WhatsApp, Facebook și Telegram vor fi MONITORIZATE. Proiectul de lege a fost adoptat în Senat
ACTUALIZARE: Proiectul de lege care va permite statului să ceară suportul companiilor de telefonie mobilă, inclusiv pentru a accesa informațiile din WhatsApp, Facebook și Telegram, dacă cei monitorizați sunt anchetați penal, a fost adoptat în Senat, potrivit Știripesurse. ȘTIRE INIȚIALĂ: Comisiile juridică, pentru comunicații și economică din Senat se întrunesc marți, în ședință comună, pentru a întocmi raport asupra proiectului referitor la comunicațiile electronice inițiat de Guvern și adoptat în Camera Deputaților, informează Știripesurse. Conform proiectului, dezbaterile ar urma să se axeze pe articolul 10.2, care “a stârnit îngrijorări sub aspectul încălcării unor drepturi și libertăți fundamentale” privind posibilitatea ca servicii care activează în domeniul siguranței naționale și ar solicita informații să aibă acces inclusiv la aplicații de tip WhatsApp, Telegram. Sursa citată menționează că senatoarea PNL, Iulia Scântei, președintele Comisie juridice, a propus modificarea acestui articol: “Am propus să acorde, la solicitarea organelor autorizate, asta înseamnă referință integrală la prevederile din Codul de procedură penală, în condițiile prezentei legi, conținutul decriptat al comunicațiilor tranzitate în rețelele proprii. Diferența este că, față de proiect, întărim temeiul legal al solicitării numai din partea organelor autorizate și, de asemenea, obiectul transmiterii de informații are în vedere direct conținutul decriptat. (…) Noi propunem nu oprirea unui acces la integralitatea conținutului comunicațiilor criptate, ci doar conținutul decriptat al comunicațiilor tranzitate în rețelele proprii. Va fi o discuție care este impactul între a oferi un acces la comunicații criptate și însușirea amendamentului nostru de conținut decriptat al comunicațiilor. Sub aspectul drepturilor și libertăților fundamentale, cred că o mai mare claritate aici și raportare strict la o solicitare expresă a organelor autorizate, formulată strict în condițiile prezentei legi, este de dorit”, a declarat Scântei. “Din ce am urmărit și în presă și în societatea civilă, îngrijorarea maximă pentru acest articol 10.2 privește posibilitatea ca servicii care …
Citeste tot articolulPapagalul de Cîțu aruncă vina pe 5G în ceea ce privește INTERCEPTAREA conversațiilor de pe rețele de socializare
Florin Cîţu a făcut precizări despre proiectul de lege care ar permite interceptarea conversaţiilor pe WhatsApp, Messenger, Skype sau Telegram, aflat în procedură legislativă la Senat, for decizional. „Este Codul comunicaţiilor. Este nevoie de acest proiect de lege pentru a demara licitaţiile 5G. Toate avizele au fost primite, inclusiv avizul CSAT care este un aviz foarte important. În Parlamentul României, dacă în comisii se descoperă că există diferenţe faţă de Codul de procedură penală, bineînţeles că acestea pot fi corectate. Nu sunt specialist. Vom merge la comisiile de specialitate şi vom vedea. Pentru mine era important să avem avizul CSAT şi să avem toată procedura legal respectată. Varianta care a venit acolo a fost avizată de CSAT. Eu cred că cei de la CSAT ştiu mai bine”, a explicat Florin Cîţu, întrebat vineri la Parlament despre acest proiect care ar permite interceptarea conversaţiilor private. În proiectul de lege care urmează să transpună în legislație Codul european al comunicațiilor, o directivă europeană, a fost inserat un articol legat de securitatea națională. Acesta obligă furnizorii de servicii de găzduire web și companiile care operează servicii de mesagerie „să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”. Prevederile articolul 10^2, despre interceptarea comunicațiilor: Art.10^2. — (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: a) …
Citeste tot articolulDICTATURĂ ÎN ROMÂNIA! Serviciile secrete vor ști ce scriem pe WhatsApp
Guvernul a trimis în Parlament un proiect de lege prin care lărgește în mod nejustificat interceptările electronice, acuză Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI). Potrivit acesteia, demersul evită orice dezbatere publică, este nedemocratic și chiar jignitor. În proiectul de lege care urmează să transpună în legislație Codul european al comunicațiilor, o directivă europeană, a fost inserat un articol legat de securitatea națională. Acesta obligă furnizorii de servicii de găzduire web și companiile care operează servicii de mesagerie „să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”, scrie Libertatea. Iată articolul: „Art.10^2. — (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente; b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii; c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente; d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente. (2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice.” Director executiv al Asociației pentru Tehnologie și …
Citeste tot articolul