Tag Archives: venituri

ULTIMA ORA: Informații-BOMBA despre pensii

Potrivit Codului Fiscal, cumularea pensiilor în sistemul public va fi posibilă cu orice alte venituri pentru care asigurarea în sistemul public de pensii e obligatorie. În condițiile viitoarei legi a pensiilor, care urmează a intra în vigoare în 2021, există însă două situații distincte. Soțul supraviețuitor nu va avea dreptul să cumuleze pensia de urmaș cu venituri mai mari decât câștigul salarial mediu vrut. În același timp, persoana care a ieșit la pensie anticipat nu va putea o cumuleze pensia anticipată cu venituri lunare salariale, în baza unui contract de muncă, în calitate de funcționar public, în funcții elective, numit în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, pe timpul cât primește acest tip de pensie, nu și după, când devine pensie pentru limită de vârstă. Comparativ cu actuala legislație, cumulul e permis cu veniturile pentru care se datorează CAS, nu și cu veniturile dependente/independente. Practic, noua lege se raportează la veniturile extra în alt mod. Pentru veniturile dependente (salariale) și pentru cele independente (pe persoană fizică autorizată – PFA – , de exemplu) se datorează aproape întotdeauna CAS. Potrivit Codului fiscal, veniturile pentru care, în prezent, se datorează CAS sunt următoarele (prin urmare, cu ele este permis cumulul pensiei, pe noua lege, indiferent de valoare, dar cu excepțiile de mai sus): – venituri din salarii sau asimilate salariilor; – venituri din activități independente; – venituri din drepturi de proprietate intelectuală; – indemnizații de șomaj; – indemnizații de asigurări sociale de sănătate, scrie RomâniaTV.

Citeste tot articolul

Ultima oră! Venituri majorate de la 1 martie 2019 prin OUG pentru milioane de români! Au votat acum, mai sunt câteva zile până intră banii

Vești bune pentru milioane de români, după votul din parlament, deoarece aceștia vor primi venituri suplimentare începând cu 1 martie 2019. Proiectul de OUG a fost publicat! Alocaţii de stat pentru copii vor fi majorate de la 1 martie 2019. Astfel, ca urmare a deciziei Parlamentului, de suplimentare a bugetului Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, cu suma de 2,13 miliarde lei, în vederea majorării alocaţiilor de stat pentru copii, Ministerul Muncii a întocmit un proiect de ordonanţă de urgenţă de modificare a Legii 61/1993 şi a Legii 448/2006, care reglementează, în prezent, plata acestor drepturi. Potrivit proiectului de OUG, articolul 3 din Legea 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins: ” (1) Cuantumul alocaţiei de stat pentru copii se stabileşte astfel: – 300 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap; – 150 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, precum şi pentru tinerii prevăzuţi la art. 1 alin. (3); – 300 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, în cazul copilului cu handicap. După alineatul (3) al articolului 3, se introduce un nou alineat ”alin.(4)”, cu următorul cuprins: (4) Cuantumul alocaţiei de stat pentru copii, prevăzut la alin.(1) se majorează prin hotărâre a Guvernului” În acelaşi timp se modifică alineatul (1) al articolului 58 din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins: ” (1) Copiii cu handicap, inclusiv copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, beneficiază de alocaţie de stat în condiţiile şi în cuantumul prevăzut de lege.” Acelaşi proiect de OUG prevede că modificările se aplică începând cu data …

Citeste tot articolul

Cerșetori? Hoți? Leneși? NU DOMNILOR. Românii au cele mai multe ore muncite din UE si tot suntem priviti ca “oaia neagra” a Europei

Potrivit datelor oficiale, în 2015, un român cu normă întreagă a lucrat în medie 2.080 de ore (cele mai multe ore lucrate în comparaţie cu cetăţenii celorlalte state din UE), relevă un studiu realizat de Eurostat la comanda Centrului de Analiză Econo­mică şi Cercetare a Expansiunii Economice şi Dezvoltării Întreprinderilor (Coe-Rexe­code) din Franţa, scrie ziarulromanesc.de. Un francez a muncit 1.648 de ore (cele mai puţine ore în medie pe lucrător), un italian 1.776 de ore, un german1.845 de ore şi un britanic 1.874 de ore. Studiul citat – care analizează cu precădere situaţia forţei de muncă din Franţa – arată însă date interesante: cu cât o ţară este mai săracă, cu atât cetăţenii ei lucrează mai mult. Astfel, românii şi grecii sunt singurii cetăţeni ai UE care au lucrat în 2015 peste 2.000 de ore. Niciun cetăţean din „vechea Europă“, clubul bogat al UE, nu a lucrat peste 1.900 de ore anual, în medie. Studiile europene arată însă și un paradox: competitivitatea în țările unde se muncește mult este foarte redusă, de 5-6 ori mai mică în România decât în Germania. În aceeași vreme, competitivitatea redusă generează salarii mici și face ca aceste țări să consume puțin. Culmea este că deși românii muncesc cel mai mult și au aproape cele mai mici venituri din Europa, ultimul raport de convergență al Comisiei Europene privind aderarea României la zona euro relevă că majorarea salariilor afectează competitivitatea, păstrând țara în subdezvoltare. „Creşterea salariilor a fost accelerarea considerabilă şi estimăm să depăşească creşterea productivităţii în 2016 şi 2017, având drept rezultat creşteri semnificative ale costurilor salariale unitare nominale care sunt de natură să afecteze competitivitatea şi crearea de locuri de muncă”, arată raportul citat. Așadar, înțelege cine ce poate din datele oficiale: românii muncesc mult, ni se spune că suntem ineficienți, avem salariile cele …

Citeste tot articolul

Ai venituri mici sau ești șomer? Statul îți dă 600 de euro timp de doi ani, dacă îndeplinești aceste condiții

”Măsuri de incluziune activă şi de sprijin de venit” sau „venit de bază”, aşa se numeşte noul pachet de legi aprobat săptămâna trecută de consiliile regionale de pe teritoriul Italiei, prin care persoanele fără loc de muncă sau cu venituri mici pot primi un ajutor lunar de 600 de euro, timp de doi ani. Ajutoarele vor putea fi solicitate atât de cetăţenii italieni, cât şi de cei străini, inclusiv români, care au o situaţie materială ce nu le permite un trai decent: lipsa unui loc de muncă sau venituri foarte mici, scrie libertatea.ro. Cu toate că modul în care vor putea fi ceruţi aceşti bani nu a fost încă stabilit la nivel local, aleşii s-au grabit să pună deja condiţiile pentru cei ce vor să primească ajutoarele. Mai exact, în schimbul celor 600 de euro, beneficiarii vor trebui să demonstreze că îşi doresc să pătrundă pe piaţa muncii sau să se reorienteze din punct de vedere profesional. Cum pot face acest lucru? Prin cursuri de formare profesională, prin înscrierea la agenţiile locale de ocupare a forţei de muncă sau prin participarea la seminare, workshop-uri sau conferinţe dedicate integrării pe piaţa muncii,informează actualitatea.it Agenţiile de ocupare a forţei de muncă vor pune la dispoziţia fiecărui înscris trei oferte de muncă corespunzătoare calificării profesionale a acestuia. În cazul în care şomerul le va refuza pe toate cele trei, acesta va pierde dreptul de a beneficia de ajutorul de 600 de euro, atrag atenţia reprezentanţii regionali. Cine poate primi banii? Cei 600 de euro pot fi încasaţi de românii care şi-au pierdut locul de muncă sau sunt plătiţi cu un salariu din care nu reuşesc să îşi asigure strictul necesar unui trai decent şi se află în pragul sărăciei. Perioada maximă de acordare a ajutoarelor este de doi ani. Cerinţele sunt simple: – Valorea …

Citeste tot articolul

Care au fost veniturile romanilor in ultima parte a anului trecut si cati bani s-au cheltuit

Veniturile medii pe gospodărie au fost în trimestrul al treilea al anului trecut de 2.528 lei pe lună, iar cheltuielile au însumat 2.267 lei, aproape 90% din venituri, a anunţat miercuri Institutul Naţional de Statistică (INS). „Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul III 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.528 lei pe gospodărie şi 886 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.182 lei lunar pe gospodărie (765 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 346 lei lunar pe gospodărie (121 lei pe persoană)”, se arată într-un comunicat al INS. Salariile şi celelalte venituri asociate acestora au format cea mai importantă sursă de venituri (49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I 2013, respectiv 51,2% în trimestrul II şi 53,1% în trimestrul III 2013). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (22,7%), veniturile din agricultură (4,2%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,9%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,7%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (13,7%), reprezentând în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (12%). „Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, în trimestrul III 2013, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 38,7% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 13,7% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 65,2% din salarii, de 21,2% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 6,9% din total. În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 35,2% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (24,8% din totalul veniturilor) …

Citeste tot articolul