Tag Archives: vasile zarnescu

CONSTITUŢIA ALIENATĂ ŞI ALIENANTĂ SAU STATUL DE DREPT-CURMEZIŞ (2)

Autor: Vasile Zarnescu Episodul 1 Remediu posibil contra acestor două revizuiri periculoase Desigur, am putea spune că, întrucât articolele 3 şi 13 sunt mai vechi, clare, apărătoare ale valorilor şi intereselor fundamentale ale Naţiunii Române şi rămase nerevizuite tocmai din aceste motive, ele au rămas singurele valabile, în comparaţie cu articolele noi, introduse prin revizuire ocultă şi validate prin fraudă – art. 41 şi 127 revizuite –, articole care sunt neclare, ilogice, contradictorii cu primele şi, îndeosebi, periculoase pentru Naţiune. De aceea, aceste articole nu au valoare constituţională, nu sunt valabile şi nu trebuie să fie aplicate tocmai din cauza viciilor lor. Dar parlamentarii-panglicari vor interveni cu avocăţisme (cum au şi procedat cei maghiari) pentru a le încălca pe primele şi a le aplica pe cele vicioase, şi vor obiecta cu suficienţa dată de puterea deţinută, fie şi efemer, spunând că, vedeţi, „inalienabil“ înseamnă, în sens juridic, altceva decât sensul normal, iar „marii“ jurişti vor achiesa, adăugând că, „vedeţi, voi nu sunteţi jurişti ca noi, sunteţi filologi, sociologi, economişti, matematicieni proşti, pe când noi, alde Emil Boc, Adrian Năstase, Gheorghe Frunda, Koszocar, Epstein ş.a. suntem jurişti deştepţi, chiar doctori în drept“!   Contravenţii la unele principii politice şi legi juridice, logice şi semantice 3.1. Dispreţuirea poporului Principiul politic de bază al democraţiei este suveranitatea – adică puterea poporului (în limba greacă, demo-craţie = puterea poporului). În conformitate cu acest principiu, poporul trebuie consultat în chestiunile politice importante prin referendum naţional, tocmai pentru că suveran este el şi nu Parlamentul. Acesta doar împrumută, prin reprezentare, o parte din această suveranitate, reprezentare care trebuie să fie legitimă, adică transmisă prin alegeri directe şi libere de către marea majoritate a electoratului, şi nu prin troc, prin cumpărare sau prin alte acţiuni dolozive, cum ar fi „majoritatea“ – şi aceea contrafăcută – a electoratului …

Citeste tot articolul

CONSTITUŢIA ALIENATĂ ŞI ALIENANTĂ SAU STATUL DE DREPT-CURMEZIŞ (1)

În ultimele trei decenii s-a discutat în apropare toate mass media problema Constituției aflate în serviciu. Din toamna anului trecut s-a început, iarăși, discuția despre revizuirea Constituției revizuite în (18-)19 noiembrie 2003. Și discuțiile se fac și acum, privind referendumul inutil și încîlcit propus de președintele Klaus Werner Iohannis, care va avea loc în 26 mai 2019. De aceea, consider că este necesară republicarea acestui studiu.   *** În ultima vreme au luat, iarăşi, amploare, discuţiile din presă pe tema unei noi revizuiri a Constituţiei. Acest fapt mă îndreptăţeşte să republic articolul de faţă, întrucât îşi menţine actualitatea, chiar dacă peste două săptămâni se împlinesc cinci ani de la revizuirea anterioară şi 1,5 ani de la ultima tipărire a materialului de faţă. În forma de mai jos el a fost publicat în revista SANTINELA, nr. 15, aprilie 2007, pag. 8-10 (vezi: http://www.strajerii.ro/santinela015.pdf). ** În zilele premergătoare Referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei, am denunţat diverse aspecte criminale ale revizuirii în articolele publicate în ziarul Curentul, 11 octombrie 2003, pag. 3 (vezi http://www.curentul.ro/arhive/2003/curentul.php?numar=20031011&cat=1&subcat=100&subart=44759), şi în Economistul, 16 octombrie 2003, pag. 3. În ultima vreme, tot mai mulţi intelectuali de bună-credinţă, precum d-nii Octavian Paler, Ion Cristoiu, Valentin Stan ş.a. relevă necesitatea revizuirii actualei Constituţii cel puţin pentru faptul că revizuirea din 2003 s-a bazat pe un mare fals, numit Referendumul pentru revizuirea Constituţiei. Prin aceasta, ei confirmă tezele prezentate de mine, acum patru ani, inclusiv în acest studiu, expus, la 26 noiembrie 2003, la al XII-lea Simpozion Naţional al Academiei Dacoromâne. În varianta actuală, am schimbat timpul unor verbe şi am introdus câteva minime precizări, pentru a mă racorda la prezentul istoric. * Cuvântul „drept“ semnifică, dincolo de conotaţia sa intrinsecă, şi normalul, binele, adevărul, ceea ce este dezirabil. Cuvântul „curmeziş“ înseamnă ceva „contra“, „pieziş“, iar „drept-curmeziş“ este o expresie populară de …

Citeste tot articolul

Crin Antonescu-Vorbete: omul cu ochi de peste-mort-de-trei-zile

În Filosofia istoriei, Hegel observă că, „…în genere, o răsturnare a vieţii de stat este sancţionată oarecum prin opinia publică atunci cînd ea se repetă. Astfel, Napoleon s-a prăbuşit de două ori şi tot de două ori au fost alungaţi Bourbonii. Prin repetare, ceea ce la început părea numai întîmplător şi posibil devine o realitate şi este confirmat“ (381). În vitriolata sa carte 18 Brumar al lui Ludovic Bonaparte, Karl Marx rezumă caustic acest pasaj şi relevă că Hegel atrage atenţia asupra faptului că „…marile evenimente istorice apar, ca să zicem, aşa de două ori. El a uitat să adauge: prima oară ca tragedie, a doua oară ca farsă“. Ironia lui Marx se potriveşte, întrutotul, istoriei postdecembriste a Partidului Naţional Liberal, a cărui dispariţie implacabilă, definitivă, din istoria politică a ţării este simbolizată şi marcată de şefia lui Crin Antonescu-Vorbete.   Frîngerea P.N.L.-ului în „aripioare“ Apărut în vîltoarea tumultosului început de an 1990, P.N.L. a aglutinat speranţele multor români care – din cauza cenzurii staliniste – nu cunoşteau adevărata faţă a P.N.L.-ului interbelic şi, atunci, după căderea aranjată să pară spontană a regimului totalitar socialist, îl creditau doar prin perceperea abstractă a numelui său sonor şi patriotic: Partidul Naţional Liberal. Or, dacă fiinţarea interbelică a P.N.L. constituise, realmente, o tragedie pentru România Mare, reapariţia sa pe scena Istoriei, în ianuarie 1990, s-a încadrat perfect în categoria de „farsă“, aşa cum o calificase, maliţios, Marx. Într-adevăr, caracteristica esenţială a existenţei postdecembriste a P.N.L. este „frîngerea-n-aripioare“. Desigur, am putea să-i dăm o definiţie mai fasonată – de exemplu, să-i zicem „sciziparitate politică”. Sintagma sună mai pompos, are o aură politologică şi chiar un aer academic, cvasi-ştiinţific; dar i-am da, astfel, un aer prea sobru, prea serios – calitate care intră în contradicţie cu ideea esenţei sale, de farsă istorică, de comedie a Istoriei! Ceea ce revine la a …

Citeste tot articolul

SISTEMUL COLONIAL MODERN

În ultima vreme, tot mai mulți ambasadori ai unor state occidentale își încalcă statutul diplomatic și se poartă inadmisibil cu România, ca ambasadorul S.U.A., Hans Klemm, care klămpăne tot mai obraznic și căruia cîțiva politicieni români i-au cerut expulzarea, precum și cei 12 ambasadori – ai Austriei, Belgiei, Canadei, Danemarcei, Finlandei, Frantei, Germaniei, Irlandei, Norvegiei, Olandei, Statelor Unite și Suediei – care au formulat niște proteste față de acțiunile României, în încercarea ei de a-și manifesta bruma de suveranitate pe care o mai are. Ca replică la aceste agresiuni axiologice ale respectivilor diplomați, republic acest articol, de acum patru ani. FRANŢA Este o putere colonială care a controlat, la un moment dat, aproape 13.000.000 kilometri pătrați, aproximativ 9 la sută din întreaga suprafață a uscatului mondial. Un număr impresionant de țări au fost ocupate cu forța de către francezi. Prosperitatea Franței se bazează într-o bună măsură și pe crimele și jaful din fostele țări coloniale. Iată câteva dintre acestea: Algeria, Camerun, Ciad, Congo, Gabon, Laos, Madagascar, Maroc, Niger, Senegal, Tunisia, Vietnam, ș. a. În plus, jumătate din Franța a fost colaboratoare cu Germania în Al Doilea Război Mondial și asta nu pare să deranjeze atât de mult, cât „alianța“ României cu Germania – alianță făcută cu forța de către Germania, care a șantajat România cu asigurările de protecție date de Franța și Perfidul Albion. Franța a făcut masacre în coloniile din Nordul Africii când acestea și-au cerut independența și, chiar după dobândirea independenței, au intervenit direct sau indirect în evenimentele politice ale fostelor colonii. Dar, prin intermediul acelui faimos corp de militari numit „Legiunea Franceză“ – supranumită „bandă de criminali“ –, formată din mercenari din toată lumea recrutaţi dintre cei care fug de pedepsele date de legile din ţările lor sau care, sub aspect psihologic, au un tropism criminogen, Franţa …

Citeste tot articolul

Articol scris de Dan Cristian Ionescu, fost PROCUROR, trimis pe adresa redactiei noastre: Invazia evreilor

Temă veche și, totuși, de actualitate Am primit o serie de atașuri. Primele două se referă la Vasilica, doamna de platină și briliante, de oțel și granit, de dinamită a mapamondului, cea care conduce Guvernul României, conduce U.E., iar acum a zburat hăt-departe, peste Ocean ca să îi sfătuiască pe Trump și pe Netanyahu cum să conducă omenirea. O vorbă veche spune că să ne ferească Dumnezeu de cei cu mintea odihnită – și, mai ales, de femeile cu mintea odihnită care au ales să facă politică. Nu mă refer acum la Vasilica, merită să îi dedic un articol separat. Mă refer la al treilea ataș. https://acum.tv/articol/46278/ Jigodismul lui Petru Clej (atît prin articol cît și prin contracomentariul făcut singurului comentator care l-a criticat) atinge absolutul, atinge perfecțiunea – dar nu este de mirare avînd în vedere în slujba cui s-a pus. Totul pleacă de la o declarație din 2012 a d-lui Ion Coja conform căreia o jumătate de milion de evrei au primit pe ascuns cetățenia română. Nu am încredere în cele două surse de informații invocate de d-l Coja, dar Petru Clej depășește orice limită mințind în mod ordinar, alegînd ce îi convine, practicînd diversiunea. Dacă numărul victimelor holocaustului a fost exagerat, Clej diminuează masiv numărul evreilor care au redobîndit cetățenia română (pe care cei mai mulți nu au avut-o niciodată). http://www.badpolitics.ro/persoane-de-origine-evreiasca-care-au-redobandit-la-cerere-cetatenia-romana-in-ultimii-ani-a-e/ Spune Clej: “Ce constatăm consultând linkul ? O listă de circa 800 de nume de evrei israelieni, majoritatea născuți în România, despre care ni se spune că au dobândit cetățenia română, cei mai mulți între 2004-2009. Nu știu care este totalul de evrei originari din România care au redobândit cetățenia română, dar singurul lucru care rezultă din această listă e că Ion Coja exagerează binișor, ca să mă exprim eufemistic.” Primul jigodism al lui Clej este …

Citeste tot articolul

Procurorul general adjunct Dimitrie Bogdan Licu trebuie băgat la pușcărie!

Stimate domnule ministru Tudorel Toader, Vă rog să adăugați la cele 20 de motive publicate, referitoare la necesitatea revocării și a demiterii procurorului general Augustin Lazăr, și motivul că l-a preluat și l-a menținut în funcție pe prim-adjunctul procurorului general Dimitrie Bogdan Licu. Acest prim-adjunct al procurorului general Dimitrie Bogdan Licu este un plagiator ordinar, demascat de presă încă din 2013. Recent, cînd s-a denunțat protocolul ilegal încheiat între M.Ap.N. și Parchetul General de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție (Î.C.C.J.), s-a precizat mereu că acest protocol a fost semnat de către șeful Direcției de Informații a Armatei, generalul Gheorghe Savu, și de prim-adjunctul procurorului general al Parchetului General al Î.C.C.J., dar niciodată nu s-a dezvăluit care este numele acelui prim-adjunct! Acest prim-adjunct al procurorului general al Î.C.C.J. este Dimitrie Bogdan Licu! De ce Dimitrie Bogdan Licu este protejat prin omiterea numelui său?! Acest impostor cu tupeu, deși fusese demascat din vreme că este hoț și deși instituțiile sunt „înțepenite“ și nu au acționat contra lui − cum remarcase Emilia Șercan în emisiunea X-PRESS, din 5 martie 2017, de la B1 TV[1] – este exemplul cel mai periculos de plagiator. Deoarece, ca magistrat, ca specialist cunoscător al „Legii“ este vinovat în mod absolut: el trebuie să cunoască Legea, să o apere și să o impună prin funcția pe care o ocupă și nu să o încalce deliberat! Culmea este că diploma de doctorat[2] în „științe militare și informații“ (?!) a procurorului-magistrat Dimitrie Bogdan Licu are tema „Corupția, risc major la adresa securității naționale“!!! Altfel spus, s-a specializat în aspectele teoretice ale corupției ca să nu fie prins într-ale practicării corupției[3]! Emilia Șercan s-a remarcat în vînarea și demascarea plagiatorilor, precum prim-procurorul general adjunct Dimitrie Bogdan Licu[4]. Faptul că prim-procurorul general adjunct Dimitrie Bogdan Licu a recunoscut că a …

Citeste tot articolul

Se pregăteşte pulverizarea României

Se pregăteşte pulverizarea României. Citeşte şi dă mai departe! Materialul care urmează circulă pe internet, nefiind semnat de o persoană sau asumat de un grup. Considerăm cele scris ca fiind conforme unei realități crude, așa că am decis să-l publicăm. La ce ne folosește că suntem membrii UE? La nimic. Noi, poporul, nu numai că nu avem nimic de câștigat, dar mai suntem și prostiți în față de toți ăștia care nu știu altceva că, vezi, Doamne!, ei sunt democrați și ei trebuie să ne învețe pe noi ce este democrația. Ne-am săturat de „democrația“ lor! Nu avem nevoie de UE să ne spună cum să ne conducem țara. Fie că este Băsescu, Ponta sau Iohannis tot aia e. Toți stau în poziția „ghiocel“ față de cei de afară. De ce nu au verticalitate? Păi ei, adică oamenii politici, sunt singurii care au de cîștigat din UE. Poate a venit timpul să ne luăm soartă în mîinile noastre și să nu-i mai lăsăm pe alții să hotărască pentru noi. Cu cât suntem mai mulți, cu atît șansa că să fim băgați în seamă se ridică.        Regionalizarea României este sinonimă cu cedarea suveranității Europa „salvatoare“ nu ne-a salvat niciodată de la nimic, ci, dimpotrivă, ne-a condiţionat (de exemplu, recunoaşterea Independenţei de la 1877, de încetăţenirea evreilor), ne-a vândut (la Ialta), ne impune norme (discriminarea pozitivă a minorităţilor – evrei, ţigani), penalităţi etc., deci nu ne va „salva“ nici acum! Comisia Europeană este o simplă unealtă a globaliștilor. Această comisie nu face altceva decât să pregătească terenul pentru Noua Ordine Mondială (NOM), guvernul mondial. În ecuația NOM, planeta va fi condusă prin intermediul ONU. Agenda 21 este un plan prezentat de ONU în 1992, la conferința „Earth Summit“, care a avut loc în Rio de Janeiro, Brazilia. Mulți știu …

Citeste tot articolul

Colonel (r) Vasile Zarnescu (SRI), prezinta: “Inselatoria secolului XX”

Începem, prin episodul acesta, un lung serial în care vom publica una dintre cele mai importante cărţi din panoplia istoricilor revizionişti: ÎNŞELĂTORIA SECOLULUI XX, de Arthur Robert Butz, care a fost tipărită într-o ediţie în limba engleză, în1976, una în limba franceză, în 2002, şi o alta în limba germană, apărută în 1977 şi interzisă în 1979, fiindcă de la Bismarck încoace, nemţii au fost dresaţi să fie foarte obedienţi (citeşte: slugarnici)!. În curînd va fi publicată şi în limba română. Pînă atunci, îl pregătim pe cititor cu apariţia sa în varianta electronică. În mai multe articole de-ale mele, am făcut referire la această lucrare remarcabilă prin onestitatea, curajul şi efortul documentar – toate depuse de autor pe altarul aflării Adevărului, Adevăr acoperit de oculta internaţională prin perfida propagandă privind existenţa unui Holocaust unic al jidanilor (cuvîntul „jidani“ este forma fonetică, istorică, ştiinţifică provenită din germanicul din Das Jüden). Într-adevăr, a existat un holocaust unic al lor: unic prin faptul că reprezintă cea mai mare escrocherie imaginată de mintea jidanilor, manifestată îndeosebi în secolul XX. Dar, aşa cum am mai semnalat – pe urmele altor autori – escrocheria care clama cuvîntul „holocaust” şi sintagma „6 milioane de evrei ucişi“ a fost declanşată, după izvoarele publicistice descoperite cu acribie ştiinţifică de către cercetătorii oripilaţi de dimensiunea acestei propagande insidioase, nemaipomenit de perfide şi eminamente false, încă de pe la anul 1865 (cf., de exemplu, aici:http://relhit.wordpress.com/2011/05/30/)! Desigur, aceste cercetări şi informaţii sunt de dată recentă, fiind necunoscute de către Arthur R. Butz la vremea cînd îşi publicase cartea. Cine este mai curios şi mai nerăbdător să cunoască adevărul îşi poate procura cartea de aici: Arthur R. Butz, The Hoax of the Twentieth Century: The Case Against the Presumed Extermination of European Jewry. Impunerea studierii escrocheriei „holocaustului“ în învăţămîntul românesc de către ex-ministrul „ţărănist“ –actualmente …

Citeste tot articolul