“Jurnalism înseamnă să publici ceea ce cineva nu vrea să fie publicat. Orice altceva e publicitate.” - George Orwell

DETALII AICI.

vanzare

  • A doua ediție „We Love Music Festival”, un real succes! S-au pus deja în vânzare biletele pentru cele 4 zile de festival de anul viitor!

    „Ne bucurăm că We Love Music Festival devine o stare de spirit și că experiențele trăite pe Platoul Fețeni se transformă în cele mai frumoase amintiri. Anul acesta a fost o reușită pentru un festival care  de la an la an se transformă într-unul dintre cele mai importante festivaluri de muzică dance din Europa!”,  a declarat Marius Chină, unul dintre organizatorii We Love Music Festival care s-a desfășurat pe Platoul Fețeni de la Râmnicu Vâlcea în perioada 18,19, 20 august 2023.

    Peste 25 de artiști români și internaționali au urcat pe scenă în cele 3 zile de We Love Music Festival, iar biletele s-au vândut cu succes, peste 40.000 de participanți fiind prezenți pe Platoul Fețeni în cele 3 zile de festival.

    Line-up-ul celei de-a doua ediții We Love Music Festival de la Râmnicu Vâlcea a fost unul de zile mari, organizatorii pregătindu-se ca la carte pentru a asigura publicului un program muzical pe gustul tuturor. Artiștii care au urcat pe scena celei de-a două ediții a festivalului care ia amploare de la an la an au fost: Thomas Anders de la Modern Talking, Mohombi, East 17, Snap!, Mr. President, La Bouche, S.T.S.B. aka Fun Factory, Faydee, Cappella, Fab Morvan aka Milli Vanilli, Connect-R, DJ Project x Ioana Ignat, N&D, L.A., Holograf, Pepe, Johny Romano, Mario Joy, Akcent, Alb Negru, Corina, What’s UP, Simona Nae, MC Dylma&DJ Pappa M. DJ Dark & DJ Mentol, DJ Professor, Adrian Șaguna, Cristi Nitzu.

    Fun Factory și trupa L.A. au făcut spectacol în ultima seară a festivalului

    Grupul german eurodance Fun Factory, care s-a bucurat de succes de-a lungul anilor ’90 a răsunat din plin pe Platoul Fețeni, la We Love Music Festival. Nici bine nu a urcat pe scenă că Fun Factory a încins la propriu atmosfera! “Celebration”, “I wanna B with U”, “Take your chance”, “Close to you”, “Don’t go away” s-au auzit pe scenă și ne-au amintit de anii ’90. Fun Factory a răspuns la bis și au coborât de pe scenă să facă poze cu publicul.

    A doua editie „We Love Music Festival un real succes

    Trupa L.A. a închis cea de-a doua ediție We Love Music Festival iar fanii și publicul abia i-a lăsat pe Liviu Vârciu și Adrian Zainea să plece de pe scenă. “Ochii tăi” s-a cântat de două ori, iar la “Femeia” și “Toată viața mea” toată lumea a fost în delir.

    Holograf a fost, de asemenea, la înălțime. A treia seară de festival s-a lăsat cu multe bisuri și chemări la scenă ale artiștilor consacrați.

    Mohombi vrea să își cumpere casă în România

    Pentru că s-a simțit bine la We Love Music Festival și se întâmplă asta de fiecare dată când vine în România, Mohombi a declarat chiar pe scenă că se gândește serios să își cumpere o casă la noi în țară. 

    “În România sunt oameni frumoși și am o relație foarte bună cu România.  Cred că o să cumpăr o casă undeva aici!”, a declarat Mohombi, pe scena de la We Love Music Festival.

    Pepe s-a simțit foarte bine la We Love Music Festival

    Cum s-a simțit Pepe pentru prima dată pe scena We Love Music Festival?

    “E o scenă extraordinară,  totul a fost organizat foarte bine, m-aș întoarce oricând!”, ne-a declarat îndrăgitul artist, în timp ce băieții de la East 17 nu se mai dădeau duși, interacționând și după concert extrem de bine cu publicul, fiind foarte prietenoși și făcând poze cu toată lumea.

    Liana Stanciu, impresionată de Milli Vanilli, Thomas Anders, East 17 și Mr.President.

    Liana Stanciu a făcut interviuri cu toți artiștii prezenți la cea de-a doua ediție We Love Music Festival.

    „Au fost mulți artiști anul acesta la We Love Music Festival! Surprinzător pentru mine au fost câteva recitaluri excepționale, m-a impresionat felul în care s-a prezentat Fab Morvan de la Milli Vanilli, fiind singurul rămas, pentru că celălalt a decedat după tot scandalul cu playback-ul, acesta a cântat live. Pentru un om acuzat că face playback a fost extraordinar, cântând hit după hit. Mi-a plăcut Thomas Anders pentru felul lui galant în care tratează publicul, de aceea îl și iubesc femeile pentru că este un tip particular și Modern Talking este muzica cu care eu am crescut, în anii 1980 românii erau împărțiți în două tabere, cei care iubesc Modern Talking și cei care nu recunosc.

    Mi-a plăcut Mr. President, sunt înnebunită după felul în care se prezintă Fun Factory, adică ea este vocea originală din anii 1990, și arată cum arată, că își permite să vină la aproape 60 de ani să cânte live este spectaculos. Am fost impresionată și de câțiva români, pentru că se pregătesc înainte, nu mai e „ gata urc pe scenă și cânt”, fiecare face un show, își pregătesc ținute, își fac coregrafie! Mi-a plăcut la nebunie East 17, am și făcut un podcast MagicLife cu ei, am vorbit cu Terry Coldwell, care are poveste de viață  fabuloasă, mi-a plăcut de Joe, cel mai tânăr dintre ei, care a fost campion național cu echipa Marii Britanii de gimnastică… A fost o ediție spectaculoasă! Deja știm că la We Love Music Festival  e nevoie de muzică bună, de oameni care au făcut carieră, de piese bune!”, a declarat Liana Stanciu care, alături de Nick nnd a prezentat pentru al doilea an evenimentul care a fost realizat impecabil și care devine deja tradiție la Râmnicu Vâlcea.

  • Ofertă de nerefuzat! Vezi ce vrea un bărbat din Argeș la schimb pe mașina sa

    mat

    Site-urile de anunțuri sunt pline de oferte bizare, însă un localnic din Curtea de Argeș pare a fi campionul acestora.

    Matiz vreau lemne de foc, salcâm, fag, carpen, telefane perfo.galaxy”. Acesta este titlul anunțului. Dacă nu ați înțeles: omul vrea pe un Matiz, lemne de foc sau telefoane performante. E drept că mașina, veche de 10 ani, are mici probleme: „pragurile sunt rupte.mai trebuie bani investiți” iar aerul condiționat e defect.

    La schimb, bărbatul cere lemne de 2500 de lei dar precizează și că „Accept telefoane din gama samsung galaxy S ,3,4,5. Iphone 4,5,6”. Și asta pentru că în aceeași zi a postat un anunț și pentru un telefon „Samsung S5 ,imitație după original”, pentru care vrea 450 de lei sau o bicicletă.

    VEZI SI: NU este o glumă! SUNTEM OTRĂVIȚI! România este prima țară în care se experimentează fungicidul cancerigen INITIUM!
  • Referendum în Lituania pentru interzicerea vânzării de pământ străinilor – VIDEO

    terenuri-agricole-de-vanzare-romania

    Iniţiatorii proiectului au strâns deja 300 de mii de semnături pentru introducerea, în legea fundamentală a ţării, a interdicţiei de a vinde pământ străinilor.

    Parlamentul din Lituania a stabilit oganizarea unui referendum pentru interzicerea vânzării de pământ străinilor.Consultarea populară va avea loc pe 29 iunie. Deşi parlamentarii au votat covărşitor pentru organizarea referendumului, mulţi politicieni cred că o asemenea interdicţie încalcă angajamentele Lituaniei faţă de Uniunea Europeană, dar şi Constituţia.

    Vezi VIDEO si citeste STIREA intreaga aici: http://incorect.org/referendum-lituania-pentru-interzicerea-vanzarii-de-pamant-strainilor-video/

  • Land NOT for sale

    Motto: “Patria se cheama poporul, iar nu tagma jefuitorilor!“ – Tudor Vladimirescu

    In urma cu mai bine de o luna, la 1 Decembrie, aniversam, cu mare bucurie, implinirea a 95 de ani de la Marea Unire. Si tot atunci, multi dintre noi, comemoram, cu lacrimi in ochi, pe bunii nostri sfinti bunici si strabunici, morti pentru Reintregire. Pe Sfintii nostri bunici si strabunici Vasile, Ion, Gheorghe…

    La cativa ani de la Implinirea Romaniei, Ferdinand I improprietarea familiile taranilor ce au tinut piept a doua imperii de la est, la vest.

    In urma cu cateva zile, incepand cu 1 ianuarie 2014, extinderea Uniunii Europene capata noi valente: obligativitatea Romaniei de a-si lasa portile deschise “liberei circulatii a capitalurilor”!

    Pamantul castigat de bunii nostri sfinti bunici si strabunici cu pretul vietii, luptand pentru o Romanie Mare, poate fi cumparat azi de catre oricine dintre “resortisantii statelor membre (UE) sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spatiul Economic European”.

    Si peste cinci ani, la 1 Decembrie 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, poate, undeva intr-un Sub-Spatiu al Spatiului Economic European, vom comemora, inghitindu-ne lacrimile, pe bunii nostri sfinti bunici si strabunici ce au murit pentru Implinirea noastra…

    Desteapta-te Vasile, Desteapta-te Ioane, Desteaptate Gheorghe… Desteaptate Romane! Romania nu este “teren de vanzare”!

    “Romania este patria noastra si a tuturor romanilor. E Romania celor de demult si-a celor de mai apoi, E patria celor disparuti si a celor ce va sa vie.” – Barbu Stefanescu Delavrancea

    La Multi Ani, Ioana! La Multi Ani, Ioane! De Valentin Berca pentru FrontPress.ro

    Tratatul de aderare, Anexa VII, Art. 3:

    Tratatul de aderare, Anexa VII, Art. 3

  • Victor Ponta accelereaza vanzarea tarii

    Unul dintre angajamentele ilogice incluse în scrisoarea de intenţie către FMI ţine de vânzarea majorităţii pachetelor de acţiuni deţinute la companiile de stat. De obicei, programele de privatizare sunt impuse ţărilor care cer credite mari, însă România nu cere un nou credit de la Fondul Monetar Internaţional. De ce insistă guvernul USL să vândă ce a mai rămas din proprietatea statului?

    Vânzarea companiilor de stat în locul „decăpuşării” acestora este de fapt o recunoaştere a incapacităţii manageriale a guvernului. Existenţa unor companii de stat performante care operează în alte ţări arată că forma de proprietate nu este un factor decisiv pentru determinarea eficienţei unei companii. Guvernul Ponta va obţine bani din vânzarea companiilor, dar aceşti bani vor fi cheltuiţi, iar statul va pierde surse de profit, fără a avea posibilitatea de a le recupera în viitor.

    Mai gravă decât pierderea veniturilor este pierderea controlului asupra unor companii-cheie care determină climatul economic. Trecerea companiilor energetice în proprietate privată, cuplată cu îndeplinirea calendarului de liberalizare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale pentru consumatori industriali şi casnici, garantează creşterea inflaţiei, creşterea costurilor de producţie pentru companiile româneşti şi reducerea veniturilor disponibile ale populaţiei din cauza creşterii costurilor la întreţinere. Ce guvern îşi poate dori aşa un viitor pentru ţara pe care o conduce? În contextul crizei economice globale, toate statele caută modalităţi de stimulare economică. Una dintre metodele cele mai sigure de creştere a economiei şi a atractivităţii investiţionale este reducerea sau îngheţarea tarifelor la energie şi gaz. România se îndreaptă spre creşterea tarifelor. Această creştere ar fi fost parţial justificată dacă statul obţinea mai mulţi bani din tarife, dar privatizarea companiilor de stat face în aşa fel încât economia să fie strangulată, urmând ca profiturile rezultante să ajungă în conturile „investitorilor strategici”.

    Dacă strategia economică a guvernului USL se rezumă la sloganul „să vindem ce mai poate fi vândut”, atunci USL nu are viitor politic, iar România nu are viitor economic. De Valentin Mandrasescu – Vocea Rusiei

  • Mormantul lui Avram Iancu si Gorunul lui Horea de la Tebea sunt scoase la VANZARE!

    Ȋntotdeauna, nouă românilor  ne-a plăcut să fim mai catolici decât Papa, aceasă sintagmă se aplică perfect de fiecare dată  când din exces de zel, sau uneori din prea multă prostie, i se năzare unuia să reinventeze roata. Ȋn contextul în care am ajuns să trăim aceste vremuri lipsite de orice urmă de dragoste de ţară, momente în care asistăm neputincioşi la vânzare României bucată cu bucată, batjocorirea simbolurilor si valorilor naţionale în toate felurile cu putinţă, şi pe orice plan, zilele trecute am mai primit un pumn în plină figură de la sistem.

    Ca de fiecare dată, când pentru un motiv sau altul trec prin Țebea, Dumincă, am făcut o oprire la mormântul Crăişorului Munţilor. Ȋnarmat cu o candelă şi o cutie de chibrite intru cu tupeu in cimitirul in care işi dorm somnul de veci atâția bravi români; nu am reuşit să fac nici doi paşi şi sunt abordat de o doamnă intre două vârste, care cobora panta dinspre biserică, cu un zâmbet uşor forțat pe față.

    1

    Doamna – Bună seara! (era vreo 6 seara)

    Eu – Bună seara! (răspund)

    D-na – Ați venit la Iancu?

    Eu – Da! (răspund cu mândrie, îndreptându-mi pieptul)

    D-na – Costă 4 (patru) lei… haideți la gheretă să vă dau un bilet.

    Eu – Doamnă cred că glumiți, (răpund cu uimire), eu am venit să aprind o lumânare şi să rostesc un “Tatăl nostru” la căpătâiul Iancului, cum să îmi cereți o taxă pentru aşa ceva?

    D-na – Domnule, vă ințeleg, dar… astea sunt regulile!

    2

    După câteva minute de parlamentări şi negocieri, doamna, învinsă de argumentele mele – cum că mie nu mi se pare corect şi etic față de memoria lui Avram Iancu, ca noi nemernicii lui urmaşi să scoatem la vânzare până şi mormântul lui şi gorunul vrednicului său bunic Horea – m-a lăsat să intru… nu înainte de a-mi atrage atenția că-mi face o favoare.

    Serios afectat de penibilul situației, am purces pe uşoara rampă care duce la mormântul Crăişorului nostru. Am aprins candela roşie ca sângele, şi am ținut un moment de reculegere în care gândul mi-a zburat la patimile şi primejdiile prin care au trecut Avrămuț şi cei doi locotenți şi buni prieteni ai săi, (Simion Balint şi Ion Buteanu), care îşi dorm somnul de veci alăturea-i. Patimi şi primejdii care, puţini dintre noi le cunosc, şi pe care şi mai puțini le-am putea suporta şi învinge. Aceşti oameni şi-au lăsat casele şi familiile in urmă şi s-au dus să lupte pentru drepturile lor şi pentru libertatea noastră. Aceşti oameni au bătut Apusenii, în lung şi-n lat, desculți şi nemâncați, s-au luptat cu armata revoluţionară ungară şi au făcut acele oşti să tremure în fața lor. Aceşti oameni işi odihnesc azi oasele, incercate de atâtea nenorociri, in mormânturi prăfuite fără un tricolor sau o lumină la căpătâi!

    iancu

    După scurtul moment de reculegere m-am indreptat spre ieşire, unde mă aştepta doamna cu biletele. Din curiozitate am întrebat-o de când se plăteşte acea taxă penibilă, pentru că, după cum am spus, eu am oprit în mai multe ocazii la mormântul lui Iancu, dar… e prima dată când mi se cere o taxă. Doamna, bine intenţionată si destul de amabilă mi-a spus că, încă din 1984 există această taxă, şi banii intră in conturile primăriei Baia de Criş, din care face parte satul Țebea.

    Acum eu vin şi intreb, oare în ce fel se pot măsura sărăcia şi nevoia de bani? Oare cum e posibil ca memoria unuia dintre cei mai mari eroi a noştrii să fie scoasă la mezat? Oare cum unul dintre cele mai importante simboluri naționale (Gorunul lui Horea) să fie tras în mortar, ca un perete? Dacă tot se percepe o taxă de intrare, de ce eroii noştrii nu au parte de umbra Drapelului  şi mângâierea unei lumânări?

    Trăim vremuri in care țigănia şi mârlănia sunt considerate virtuți, vremuri in care simbolurile  noastre naționale sunt lăsate in uitare sau scoase la vânzare. Vremuri în care patriotismul şi iubirea de țară se incadrează în categoria penibilului, vremuri în care Avram Iancu e ăla spânzurat de 15 Martie 2011 in centrul oraşului Miercurea Ciuc!

    w

    Vremuri in care tot ce e românesc e naşpa, şi tot ce e bun vine de afară.Vremuri în care Biserica Ortodoxă şi credința noastră strămoşească sunt terfelite in fel şi chip prin mass-media aservită unor interese bizare.

    Cum oare ar putea fi altfel când noi, in nesimțirea noastră, acceptăm să plătim o taxă pentru a aprinde o lumânare în Panteonul Moților?

    Vă aştept pe 15 Septembrie la Țebea, să-l cinstim pe al nostru Crăişor,  facând abstracţie de bâlciul montat alături an de an, de aceeaşi primărie care ne taxsează simbolurile. Dumnezeu să aibă in paza Lui toţi românii! De Costi Ciordaş, Oradea pentru FrontPress.ro

    3

  • Cum ii obliga socialistul Victor Ponta pe tarani sa-si vanda terenurile agricole strainilor

    taran

    Că premierul socialist Victor Ponta a ajuns sluga companiilor străine nu mai este niciun secret pentru români. Când era în opoziţie utecistul Victor Ponta, dus la revoluţie cu maşina de un agent KGB şi „măritat” cu fiica unui fost seminarist comunist turnător la mănăstirea Secu, ca să facă carieră politică împotriva României, urla din gură de şarpe să nu se dea averile solului şi subsolului străinilor. Când s-a văzut la putere, premierul doctor în copy-paste & xerox şi-a luat consilier economic un general american specializat în inginerii geologice frauduloase din Kosovo şi a fost de acord cu exploatarea gazelor de şist şi cu jaful aurului de la Roşia Montana, nu în favoarea poporului, ci a companiilor străine, românii rămânând doar cu lacurile cu cianuri şi apa freatică infestată de exploziile de dinamită: vezi cazul mănăstirii Putna.

    Mai noi setea premierului Victor Ponta de a deveni sluga absolută a marilor puteri şi mai ales a companiilor străine nu mai are limite. Se ştie că circa 14% din terenul arabil al României a ajuns în mâna străinilor şi al firmelor din Europa Occidentală, iar din 2014 se dă liber la vânzarea totală a pământurilor strămoşeşti. Dar pe premierul Victor Ponta acest lucru nu-l mulţumeşte de loc. El vrea ca ţăranul român să dispară, iar în locul lui să apară fermierul italian, german, american sau maghiar. De câteva luni de zile satele româneşti sunt străbătute de inspectorii fiscali obraznici de la ANAF trimişi de guvernul USL, care lasă citaţii ţăranilor, majoritatea bătrâni, femei văduve sau bunici cu pensie de CAP, să-şi plătească retroactiv impozitul pe 10 ani şi să plătească impozitul pe profit, pe cele câteva kile de porumb şi grâu sau roşii făcute din agricultura de subzistenţă, conform Legii 571/2003. În caz contrar tăranii români vor primi amenzi drastice, penalizări şi chiar confiscarea terenurilor conform OUG nr. 92/2003. Mai mult, ca batjocura să fie şi mai mare, ţăranii care abia mai merg în cârje sunt somaţi să se prezinte din satele fără curent electric, autobuze şi trenuri personale la administraţiile financiare din capitalele de judeţ altfel vor fi amendaţi drastic. Cu ce să meargă bieţii oameni zeci de kilometri la circa financiară judeţeană nu-l interesează pe premierul Victor Ponta, ca să declare câte kilograme de cartofi a mâncat pe anul în curs pentru a plăti impzit.

    În realitate toată şmecheria guvernului USL are un substrat mult mai periculos şi anti-naţional. Cunosc perfect situaţia din judeţul Sălaj unde în urma citaţiilor ANAF şi a inspectorilor fiscali noi angajaţi clientelar de USL vin „investitorii” străini, mai ales, italieni, spanioli, unguri şi arabi care informaţi de sluga lor de la guvern, socialistul Victor Ponta, cer ţăranilor să semneze acte ca să le vândă pe nimic terenurile agricole. Mulţi ţărani în vârstă şi neputincioşi speriaţi de citaţiile ANAF şi de inspectorii fiscali, care fac jocul companiilor străine, deja îşi vând la notar terenurile arabile cu sume ridicole de circa 1000 de euro pe hectar. Şi astfel, premierul neo-comunist Victor Ponta mai îndeplineşte un program din fişa postului impusă de către consilierii străini şi de Bruxelles: vinderea terenurilor arabile mănoase cu cernoziom către cetăţeni străini pentru ca românii să devină din proprietari chiriaşi în propria ţară. După ce ne-au luat străinii gazele, petrolul,cuprul, aurul, apele minerale, acum urmează şi terenurile agricole, cu ajutorul statului român confiscat, prin terţi corupţi sau marionete gonflabile ca Victor Ponta, de interesele marilor companii occidentale şi subordonat cancelariilor marilor puteri din Europa de vest. De Ionuţ Ţene – NapocaNews

  • Vanzarea terenurilor catre straini, problema de siguranta nationala?

    Urmaresc de ceva vreme dezbaterile pe tema dreptului strainilor de a cumpara terenuri agricole in Romania, drept ce intra in vigoare de la 01 ianuarie 2014. E un vacarm total dar se pare ca oamenii ori n-au idee despre ce vorbesc, ori sunt complet nesinceri.

    https://i0.wp.com/www.universulromanesc.ro/wp-content/uploads/2012/04/A-ROM%C3%82NIA-DE-V%C3%82NZARE.jpg?resize=509%2C357

    Politicienii au atitudini diverse: unii se uita la Victor Orban care incearca sa blocheze aplicarea tratatului si se gandesc ca ar putea castiga niste voturi daca tipa “nu ne vindem tara”, altii se fac ca ploua pentru ca nu au idee ce inseamna.

    Producatorii romani fac urat “sa bagam moratoriu pana in 2020” pentru ca n-au bani acum sa cumpere terenuri. Asta se fie motivul? Eu cred ca nu. Nu-i vor pe straini din doua motive.

    Primul motiv este ca ei iau in arenda de la baba Ileana 2 hectare, le exploateaza si, la recolta, ii pun babei o traista cu grau in brate si-i spun c-a fost seceta/inundatie/alinierea planetelor. Daca-i vine babei un intermediar si-i da 2000 Euro pe hectar sau, mai bine, afla ca e un danez care cumpara cu 3-4000 Euro hectarul se duce baba ca avionul la arendas il blesteama si-i vinde terenul danezului.

    Al doilea motiv este faptul ca unii dintre arendasii romani au in exploatare terenuri bune, concesionate de la ADS, cu redevente mici, si, daca apar investitorii straini si ofera 3-4-6000 Euro/ ha, ADS-ul il va vinde pentru ca va avea nevoie de lichiditati (voi explica mai jos). Daca vor dori sa-si pastreze activitatile vor trebui sa scoata banul din buzunar, in caz contrar devenind subcontractori ai noilor proprietari (daca vor dori subcontractori), sau sa ia in arenda terenuri de la populatie (mai multa bataie de cap).

    Problema este ca, din 14,7 milioane hectare teren agricol, intre 3 si 6,8 milioane hectare raman anual nelucrate si ar fi loc pentru toti.

    Pe scurt, toti se gandesc cum sa blocheze sau, in cel mai bun caz, se fac ca ploua si nimeni nu se gandeste cum sa valorifice, in favoarea bugetului national, aceasta oportunitate si cum sa-i multiplice efectele in favoarea romanilor.

    Ce s-ar putea face?

    In momentul de fata impozitul, perceput de stat, la vanzarea de terenuri este diferentiat, facandu-se distinctie intre persoane care detin terenul de mai mult de 3 ani, cel mai probabil proprietarii lui initiali sau mostenitorii lor, si persoanele care detin terenul de mai putin de 3 ani, de regula comercianti cu terenuri agricole (intermediari/samsari).

    Astfel, pentru cei care detin terenul de mai mult de trei ani impozitul este de 2% din valoarea lui, pentru primii 200.000 lei si 1% pentru sumele ce trec de aceasta valoare.

    Pentru cei care detin terenuri de mai putin de trei ani (samsarii) impozitul este de 3% din valoarea lui, pentru primii 200.000 lei, si 2% pentru sumele ce trec de aceasta valoare.

    Pentru calcule luam in considerare un curs de 4,52 lei /Euro.

    Daca vanzatorul initial vinde (sa zicem intermediarului) un hectar de teren cu 2000 Euro plateste statului 180 lei impozit. La randul sau, intermediarul va vinde hectarul cu 6000 Euro (ca doar nu e prost) si va mai plati statului 814 lei. Total 994 lei intrati in buzunarul statului.

    Sa presupunem ca vin strainii si incep vanzarile de terenuri. Sa facem un calcul pentru 1 milion de hectare.

    Prespunem ca un sfert din suprafata sunt vandute direct investitorilor, cu 2000 Euro / hectar, iar trei sferturi din suprafata ajung la intermediari care la revand cu 4000 Euro / hectar;

    – din vanzarea milionului de ha, la prima mana, statul incaseaza 180.800.000 lei impozit, presupunand o suprafata medie de sub 5 hectare/ tranzactie;

    – din revanzarea celor 750.000 ha, statul mai incaseaza 371.600.000 lei impozit, cu o suprafata medie de 200ha / tranzactie;

    Total 552.400.000 lei, adica cca 122 milioane de Euro.

    Desigur, intermediarii pot revinde cu 6000 Euro /ha si atunci statul va incasa 733.200.000 lei impozit total, adica cca 162 milioane de Euro.

    Sintetizand, pentru fiecare milion de hectare care ajung la straini statul va incasa intre 122 si 162 milioane de euro.

    Daca ne gandim ca navala cea mare va fi la inceput (toti se gandesc sa vina repede, pana nu incep sa creasca preturile), presupunem ca se vor vinde in primul an cca 3 milioane de hectare din care statul ar incasa intre 366 si 486 milioane de Euro impozite. DAR II VA INCASA?

    Este impamantenita practica subevaluarii valorii la vanzarea terenurilor, ca sa nu dai bani la stat. Pe notari nu-i pacalesti pentru ca ei au grila nationala de taxare dar statul ia teapa la greu. Cel putin la prima vanzare treaba merge unsa si sa nu ne inchipuim ca, la revanzare, investitorii vor avea vreo jena sa faca acelasi lucru (poate intr-o proportie mai redusa).

    Pariul meu este ca, din vanzarea celor 3 milioane de hectare, statul nu va incasa mai mult de 250 milioane Euro impozit.

    Ce putem face pentru ca bugetul sa nu ia teapa in urma acestor tranzactii? Marirea impozitului la vanzare ar fi o solutie dar nu elimina problema subevaluarii valorii terenului. Ce sa faci, sa le asculti telefoanele ca sa-i prinzi cand pun la cale subevaluarea? N-ai nici oameni si nici resurse suficiente pentru ca va fi iures.

    In cazul asta faci ce au facut autoritatile cand s-au trezit cu rosii declarate in vama cu 5 bani si revandute la Obor cu 4 lei sau notarii care s-au trezit cu apartamente de 4 camere “vandute” cu 10.000 Euro.

    INTRODUCI VALOARE MINIMA DE IMPUNERE. In Romania pretul mediu la terenuri agricole este de 2000 Euro / ha. O exceptie este Ilfov, cu 2700 Euro/ha dar astia vand terenuri pentru constructia de viloaie si obiective economice, ca doar sunt in jurul Bucurestiului.

    Sa ne uitam in vest: in Franta si Germania pretul se invarte intre 14.000 – 16.000 Euro / ha, nu mai vorbim de calitatea terenurilor din Germania;

    In Marea Britanie pretul este 24.000 Euro /ha, iar in Danemarca este de 33.000 Euro / ha.

    Stabilim o valoare minima de impunere de 10.000 Euro / ha, pentru impozitarea tranzactiilor cu terenuri.

    Ce inseamna asta:

    Primul vanzator, care vinde intermediarului hactarul cu 2000 Euro, adica 9040 lei, va plati impozit de 904 lei (10% din valoare). Poate i se aprinde becul ca a cerut prea putin pe hectar. Daca-i fraier, sa-l dea si mai ieftin.

    Intermediarul, indiferent ca da hectarul cu 4000 Euro(18.080lei) sau cu 6000 Euro(27.120 lei), plateste 1356 lei (intre 7,5 si 5 % din valoare). Sigur, poate sa-l dea si cu 12.000 Euro dar asta inseamna sa stea cu banii blocati pana gaseste un fraier. Va vinde cu 6000 Euro si se va duce repede-repede sa mai cumpere terenuri ca sa reia ciclul.

    Cum arata incasarile de impozite pentru milionul de hectare?

    – din vanzarea milionului de ha, la prima mana, statul incaseaza 852.000.000 lei impozit, presupunand o suprafata medie de sub 5 hectare/ tranzactie;

    – din revanzarea celor 750.000 ha, statul mai incaseaza 914.000.000 lei impozit, cu o suprafata medie de 200ha / tranzactie;

    Total 1.766.000.000 lei, adica cca 391 milioane Euro, pentru un milion de ha.

    Pentru cele trei milioane hectare preconizare pentru primul an ajungem la suma de 1,173 MILIARDE EURO.

    Vanzatorul initial plateste cca 10% din valoarea tranzactiei, daca-i fraier sau poate se trezeste sa ceara mai mult?

    Intermediarul, la revanzare, plateste intre 5 si 7,5% din valoarea tranzactiei dar el nu moare pentru ca oricum dubleaza sau tripleaza pretul si ruleaza banii foarte rapid. El nu trebuie distrus pentru ca are un rol important in rezolvarea formalitatilor. Vanzatorii initiali (cei mai multi batrani si saraci) nu stiu ce formalitati sa faca, nu au bani sa se deplaseze, copiii sunt plecati afara si nu-i pot ajuta cu actele. Pe partea cealalta, investitorul nu are timp si chef sa umble sa cumpere cate un hectar de la babele din sate.

    Investitorul, cumpara hectarul cu 4000-6000 Euro, poate mai scump decat si-a dorit, dar nu cu 14.000-16.000 Euro ca-n Franta sau Germania.

    Deja ma gandesc daca n-ar trebui marita valoarea minima de impunere, spre 14.000 Euro/ha, dar o lasam asa acum.

    Masura asta trebuie insotita de filtre care sa limiteze posibilitatile de evitare a impozitelor, de genul “donatie catre investitor”, “testament cu unic beneficiar investitorul” si alte cai. La fel, trebuie inasprite sanctiunile pentru infractiunile legate de tranzactiile cu terenuri (fals si uz de fals, fals in declaratii, evaziune, frauda etc – juristii se pricep mai bine)

    Ce mai trebuie facut?

    Stabilirea unui impozit pe terenurile agricole care sa stimuleze oamenii sa le lucreze, sa le dea in arenda sau sa le vanda. (Ideea asta am furat-o de la Ora de Business J))

    In prezent, impozitul pe terenul arabil este undeva intre 42 si 50 lei / an pe hectar, in functie de rangul localitatii de care apartine. Asta inseamna, ochiometric, incasari de 460.000.000 lei pe an pentru teren arabil, adica cca 102 milioane Euro din care sunt multe scutiri, pe motiv de venituri mici, invaliditate, cazuri sociale etc etc. Probabil ca nu intra mai mult de 60 milioane de Euro /an in bugete.

    Se gasesc, pe net, valorile si pentru celelalte categorii de terenuri agricole dar m-am oprit la terenul arabil pentru ca acopera 10 din cele 14,7 milioane ha teren agricol si este cel mai cautat de investitori.

    Cu un astfel de nivel de impozitare nu motivezi proprietarul sa-l lucreze/arendeze/vanda, iar ideea de a supraimpozita terenul nefolosit este neconstitutionala pentru ca omul decide ce face cu proprietatea lui.

    Solutia este sa maresti foarte mult impozitul pe terenul agricol si, in acelasi timp, sa dai reduceri foarte mari pentru cei care-l exploateaza/dau in arenda (premiezi, nu pedepsesti).

    Pune impozitul intre 800 si 1000 lei /an pe hectar.

    Celor care lucreaza terenul/il arendeaza le dai o scutire de 80%, adica vor plati undeva intre 160 si 200 lei / ha pe an. Varianta cu 42-50 lei/ha e neserioasa. Daca nu vor incasa suficient din exploatare/arendare, se vor orienta catre alt arendas sau se vor gandi la vanzare.

    Aici trebuie luata in calcul o problema: Tari europene au inceput sa-si taxeze rezidentii romani pentru proprietatile din Romania. Le cer actele proprietatilor din Romania, le calculeaza impozit, scad din el impozitul platit in Romania si restul, pana la valoarea de impozitare din tara respectiva, trebuie achitat acolo. Cum majoritatea familiilor romanesti au membri plecati la munca, uneori toata familia, intrebarea ar fi daca n-ar fi mai bine sa plateasca impozit in Romania, decat in tara de rezidenta. Cu cat creste aici, ramane mai putin de plata acolo.

    Sa facem o simulare pentru cele 10 milioane teren arabil, in doua variante:

    – pentru teren lucrat integral (ce frumos ar fi) incasarile anuale din impozitul pe teren s-ar duce, in medie la un 1.800.000.000 lei, adica cca 398 milioane de Euro. Sigur, si aici vom vorbi de scutiri pe motive sociale dar un 300 milioane de Euro tot se incaseaza, avand in vedere ca investitorii care au cumparat terenuri nu pot fi scutiti pe caz social;

    – pentru un teren lucrat partial (sa zicem 2 milioane ha parloaga) incasarile anuale din impozitul pe teren s-ar duce in medie la un 3.240.000 lei, adica cca 717 milioane Euro. Aici va fi socul, pentru ca dincolo de scutirile care se vor da, oamenii isi vor da seama ca ori exploateaza terenul, ori il vand, ori vine primaria si pune sechestru. Cu tot cu scutirile nu se vor incasa mai mult de 350 milioane de Euro

    Si acum sa ne tragem sufletul.

    Incasarile astea nu merg la bugetul national ci se opresc la bugetele locale dar asta inseamna ca va scadea presiunea comunitatilor locale pe bugetul central. Una e sa le intre 60 milioane Euro si altceva e sa vina 300-350 milioane euro, mai ales ca, in imensa majoritate a cazurilor, vorbim de terenuri ce apartin de comune sarace.

    Castigul cel mare nu consta in incasarile suplimentare la bugetele locale ci in faptul ca exploatarea terenurilor inseamna locuri de munca, salarii si contributii la bugetele de pensii/somaj/sanatate, aflate permanent in deficit si alimentate de la bugetul central.

    Mai inseamna cresterea vanzarii de produse si a incasarilor de TVA, inseamna cresterea exporturilor, hai sa spunem ca si cresterea impozitului pe profit (desi in primul an de la demararea activitatii se intampla cam rar).

    La fel ca si in cazul impunerii valorii minime de impunere pentru impozitarea tranzactiilor cu terenuri, si in cazul schimbarii sistemului de impozitare a proprietatii asupra terenurilor agricole masura trebuie insotita de masuri care sa inlesneasca exploatarea / vanzarea terenurilor si sa inchida caile pentru fraude.

    In primul rand, pentru situatiile in care proprietarii de terenuri nu pot lucra terenul, nu au cui sa-l dea in arenda, nu au bani de impozite, si nu gasesc cui sa-l vanda, A.D.S.-ul, BINE CURATAT DE MAFIOTI, trebuie sa fie prezent pe piata si sa poata achizitiona/revinde terenuri, dar numai pentru aceste cazuri speciale (pentru asta spuneam, la inceput, ca va avea nevoie de lichiditati).

    Trebuie intarite controalele pentru blocarea manariilor de genul: reincadrez terenul arabil ca pasune sau ca neproductiv ca sa platesc impozite mai mici sau deloc.

    La fel, trebuie reluate, repetat, verificarile pentru scutirile de impozite pe motiv de caz social.

    La fel, inasprite pedepsele pentru infractiuni legate de aceste aspecte. Daca esti primar si scutesti aiurea oamenii, ca se te voteze, si apoi plangi sa-ti dau bani de la bugetul central, dai tu banii pe care nu i-au platit oamenii scutiti aiurea si faci si putina puscarie.

    Desigur, activitatea noilor exploatatii trebuie supravegheata, incepand de la aspecte tehnice: seminte, OMG, chimicale si continuand cu probleme de mediu, de munca, relatia cu autoritatile romane si lupta anticoruptie (nu traim intr-o lume de ingeri).

    Concluzionand, pot spune ca vanzarea terenurilor catre straini nu este o problema de siguranta nationala ci, din contra, o mare oportunitate pentru dezvoltarea Romaniei si alimentarea bugetului de stat.

    O problema de siguranta nationala ar putea fi o guvernare incompetenta care sa lase sa-i scape printre degete aceasta oportunitate si sa priveze, astfel, bugetul national de resurse de care are atata nevoie.

    P.S. Timpul e cam scurt pentru ca orice modificare a impozitelor se anunta cu 6 luni inainte de inceperea anului fiscal dar, cum s-a intamplat de nenumarate ori sa nu se respecte acest termen, nu cred ca va fi o problema sa faca modificarile mai spre vara-toamna. De pe Romania Military

  • Trebuie OPRITA vanzarea pamantului Romaniei catre straini

    pentru anul 2014, s-a modificat Constituţia şi s-a înscris interzicerea dreptului de vânzare a pământului unguresc la străini.

    De reţinut că, România este singura ţară din Uniunea Europeană care a acceptat un termen foarte scurt pentru a trece la vânzarea terenurilor agricole la străini. Mai mult, Regimul Iliescu-Năstase nu a negociat şi nu a obţinut nicio perioadă de prelungire a datei de la care se va trece la vânzarea pământului la străini. România nu a cerut şi nu a obţinut o derogare de la termenul asumat prin Tratatul de aderare.

    Niciuna dintre ţările care au aderat la Uniunea europenă în anul 2004, înaintea României, nu a trecut şi nici nu va trece la vânzarea terenurilor agricole începând cu anul 2014 ci mult mai târziu şi cu clauze legale care, practic, vor face imposibilă achiziţionarea de către străini a terenurilor agricole. De exemplu, în Polonia a fost adoptat un pachet legislativ care se împleteşte cu hotărâri ale administraţiei locale care fac imposibilă cumpărarea de către străini a unui metru pătrat de pământ. Premierul Victor Viorel Ponta a făcut recent o vizită în Polonia şi a declarat public că a învăţat din experienţa acestei ţări. În mod inexplicabil, primul-ministru al României a uitat (probabil în camera de la hotel) pachetul legislativ aplicat în Polonia pentru a bloca vânzarea pământului la străini. Acelaşi premier Victor Ponta, în vizita în Germania, a uitat să solicite legislaţia aplicată în această ţară pentru a face imposibilă vânzarea pământului german la străini. Probabil că, în apropiata vizită în Franţa, primul-ministru Victor Ponta va căuta să afle şi să intre în posesia legislaţiei franceze care interzice vânzarea pământului francez la străini. Acestea sunt câteva standarde europene pe care Guvernul Ponta II refuză să le asimileze şi să le aplice în România, într-o problemă de siguranţă naţională.

    România este prima ţară din Uniunea Europeană care s-a angajat să vândă terenuri agricole la străini şi apatrizi, fără nicio condiţie şi fără limită de suprafaţă ! Pentru a-i amăgi şi păcăli pe români, ministrul Agriculturii , Daniel Constantin a declarat recent că: „Vom limita la 500 de hectare suprafaţa văndutâ pe persoană. Investitorul trebuie să dovedească că are pregătire în practica agricolă.” Această promisiune, la viitor, cu privire la o oarecare limitare a suprafeţei de teren nu împiedică vânzarea, iar în România , pe valută, se obţine orice dovadă, inclusiv diplome universitare. Până acum, s-au vândut şi concesionat la numeroase persoane juridice străine şi la preţuri derizorii cu mult peste 1.000.000 de hectare de terenuri agricole, extrem de valoroase. România, în timpul Regimurilor Iliescu, Constantinescu şi Băsescu a ajuns pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte suprafeţele de terenuri agricole deţinute de străini, persoane juridice. Urmează vânzarea terenurilor agricole la persoane fizice străine şi apatrizi. Cu banii pregătiţi aşteaptă data de 1 ianuarie 2014 câteva milioane de evrei şi unguri, la care se adaugă alte mii de afacerişti de pe toate continentele, care vor să cumpere pământ românesc, să achiziţioneze aproape toată suprafaţa agricolă a României, la preţuri pe hectar de 5-50 de ori mai mici decât în ţările unde ei au cetăţenia. România are toate şansele ca de la 1 ianuarie 2014 să devină un El Dorado pentru cumpărătorii şi samsarii de terenuri fertile şi foarte ieftine.

    La recenta vizită în Germania a premierului României, Victor Viorel Ponta, cancelarul Angela Merkel i-a solicitat să respecte standardele statului de drept, să combată corupţia şi să aplice principiul transparenţei. Fiind un premier ascultător şi disciplinat în îndeplinirea indicaţiilor de la Bruxelles şi Washington, precum şi a poruncilor de la Fondul Monetar Internaţional (F.M.I.) şi Comisia Europeană, dar mai ales din respect pentru Poporul Român, primul-ministru Victor Viorel Ponta ar trebui să se adreseze Parlamentului, care să fie convocat în sesiune extraordinară în luna iulie a.c., pe tema vânzării pământului românesc la străini, urmând să-l informeze în legătură cu, cel puţin, următoarele:

    1. Cadrul legal din ţările Uniunii Europene care au interzis vânzarea terenurilor agricole la străini.

    2.Situaţia ţărilor din Uniunea Europeană care au amânat vânzarea terenurilor la străini şi cadrul legal pe care l-au pregătit pentru a face imposibilă achiziţionarea terenurilor de către străini.

    3.Condiţiile obligatorii impuse străinilor care vor să cumpere terenuri agricole în fiecare ţară din Uniunea Europeană.

    4.Suprafeţele de terenuri agricole din România care au fost cumpărate, închiriate sau arendate de către persoane juridice străine: pe judeţe; preţurile de achiziţie; modul de utilizare a terenurilor; destinaţia producţiei obţinute; subvenţiile primite de la Uniunea Europeană.

    5.Prognoza Guvernului României referitoare la vânzarea terenurilor agricole la cetăţenii străni şi apatrizi, pe judeţe, în perioada 2014-2016.

    6. Consecinţele pentru viitorul Poporului Român şi al României ca urmare a apropiatei vânzări a pământului strămoşesc la străini.

    7. Efectele crizei alimentare mondiale asupra Poporului Român, în următoarele trei decenii, inclusiv în varianta vânzării pământului românesc la străini.

    8. Modalităţile şi pârghiile prin care viitoarele Guverne ale României vor asigura securitatea alimentară a cetăţenilor români şi creşterea bunăstării populaţiei.

    9. Care sunt mecanismele pregătite de Guvernul României pentru a bloca efectele şi consecinţele catastrofale asupra Poporului Român în urma programatei liberalizări bruşte şi totale a achiziţionării terenurilor agricole din România de către străini ?

    10. Care este strategia Guvernului României, pe termen scurt, mediu şi lung, privind încurajarea şi susţinerea investiţiilor autohtone în agricultura românească pentru a asigura securitatea alimentară a populaţiei şi disponibilităţi însemnate pentru exportul de produse agricole ?

    Cetăţenii români au aflat din mass-media că, cel mai mare Parlament al României (cu 588 de aleşi de către calculator şi întreţinuţi de contribuabili tot mai săraci) a dezbătut şi aprobat de cinci ori modificările şi completările la Statutul  senatorilor şi deputaţilor, iar în această vară urmează să aibă loc o sesiune extraordinară pentru a definitiva lista imunităţilor pentru aleşi. În acelaşi timp, parlamentarii şi Guvernul Ponta II nu au luat niciodată în discuţie niciun proiect de lege (inspirat după modelele din Germania, Franţa, Austria şi Polonia) prin care să facă imposibilă vânzarea pământului românesc la străini, de la începutul anului 2014. În acelaşi timp, Guvernul Ponta II şi partidele politice parlamentare nu au făcut niciun demers şi refuză să acţioneze pentru ca România, la fel ca şi toate ţările care au aderat la Uniunea Europeană, să obţină o derogare, de cel puţin cinci ani, de la termenul stabilit în Tratatul de aderare, în ceea ce priveşte liberalizarea pieţei terenurilor agricole.

    În timp ce se stăruie, de către stăpânii externi ai României şi de către duşmanii de veacuri ai Poporului Român, pentru a se trece la de 1 ianuarie 2014 la vânzarea pământului românesc la străini, Comisia pentru revizuirea Constituţiei nu a admis niciun amendament care să oprească sau măcar să amâne până în anul 2020 această acţiune criminală.

    Pentru a se ajunge la o dezbatere largă şi mai ales pentru ca Poporul Român să decidă pentru sau împotriva vânzării la bucată a teritoriului României se impune ca la referendumul naţional,  organizat a doua oară şi pe aceiaşi temă a Parlamentului unicameral cu cel mult 300 de parlamentari, să fie adăugată o întrebare privind vânzarea pământului strămoşesc la străini. Totodată Guvernul Ponta II ar trebui să prezinte Poporului Român şi Parlamentului, urmând să mediatizeze foarte mult, proiectul de lege privind vânzarea pământului românesc la străini şi condiţiile impuse care să facă, practic, imposibilă înstrăinarea unei palme din teritoriul României.

    Deşteptaţi-vă români şi acţionaţi pentru a opri, prin toate mijloacele, vânzarea pământului românesc la străini şi re-înscrierea în Constituţia României a interdicţiei din Legea fundamentală, din anul 1991, la articolul 41, aliniatul 2! 

    Dr.Gheorghe Funar
    Secretar general al P.R.M.
    Preşedintele Filialei P.R.M. Cluj

Back to top button