Tag Archives: Ursula von der Leyen

Ursula von der Layen grăbește falimentul zootehniei Libera circulație, absența controalelor fitosanitare și ridicarea taxelor vamale pentru produsele agricole din Ucraina și-au atins scopul. Fermierii de pe întreg teritoriul UE au ajuns în prag de faliment, cu o consecință directă de reducere a efectivelor de animale. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, care a cerut reducerea consumului de carne cu 70%, vine acum și aplică lovitura de grație zootehniei. Prelungește cu încă un an importurile la liber din Ucraina. Imediat după 1989, România a fost bombardată ani la rând cu celebrele pulpe de pui congelate americane, din rezerva NATO, de o calitate îndoielnică, dar la prețuri de chilipir. Dumpingul agresiv și-a atins scopul. În mai puțin de 5 ani, industria avicolă românească își dădea duhul. Exact asta se întâmplă și cu cerealele și carnea produsă în Ucraina, pe care Comisia Europeană le-a exceptat de la orice controale și de la orice taxe. Asta după ce a majorat costurile fermierilor europeni, prin interdicții și condiții draconice de producție, în timp ce în Ucraina nu se respectă nicio normă de siguranță alimentară, ci totul se concentrează pe reducerea costurilor. Mai mult, motivația oficială pentru favorurile acordate Ucrainei a fost riscul de foamete din Africa, însă acolo nu a ajuns mai nimic, produsele invadând, în realitate, întreaga Europă. După dezastrul de anul trecut, când fermierii români, dar și din celelalte țări europene au fost loviți de secetă și de imposibilitatea de a obține prețuri care să le asigure supraviețuirea, Ursula von der Leyen a decis să acorde aceleași beneficii Ucrainei pentru încă un an. Cu scopul vizibil de a se asigura că fermierii renunță definitiv la agricultură și zootehnie, atingând, în timp record, obiectivul declarat de a reduce cu 70% consumul de carne din UE. Culmea ipocriziei În Regulamentul propus de Comisia …

Ursula von der Leyen a transformat discursul privind „Starea Uniunii Europene” într-un spectacol grotesc, propagandistic, de prost gust, cu pasaje delirante. Să analizam manipulările și dezinformările! Eterna „unitate” de monolit Inainte de 1990 exista în limbajul de lemn al timpului sintagma „strîns uniți în jurul partidului”. Iată că acest aspect nu s-a modificat, pluralitatea opiniilor fiind întotdeauna taxată de regimurile totalitare. Ursula cu asta a și început: „sîntem strîns uniți împotriva rușilor, reacția «europeană» a fost imediată și deplin solidară cu Ucraina, «atacată» de ruși. Cei 12 ani de măcelărire a populației rusofone din țara vecină pare un brizbiz nesemnificativ, în fond «rușii nu sînt oameni» – după cum ne-a explicat ideologul ucrainean Oleksiy Arestovych”. Iar Ursula achiesează la asta, în aplauzele Parlamentului European. Mai mult, propaganda „progresistă” a șefei Comisiei ne înștiințează că cei care ar putea avea o opinie diferită în privința Ucrainei, „ne testează” cu scopul de a semăna discordie. „Acesta nu este doar un război între Rusia și Ucraina, este un război împotriva energiei noastre, împotriva economiei noastre, împotriva valorilor noastre, împotriva viitorului nostru”. Ne aflăm cumva în război cu Rusia? Nicidecum. Faptul că Ursula și Comisia de birocrați nealeși de nimeni se bagă în seamă și urlă că Rusia este în război cu Europa, în timp ce duce un atac frontal împotriva economiei rusești, nu înseamnă că ne-am afla în război cu Rusia. Iar U.E. este o entitate absolut eglijabilă în această poveste. Să le luăm pe rînd! Energia: nu cumva Rusia este posesorul petrolului și gazului și oferă această marfă la vînzare pe o piață liberă? Obligă cineva vreo țară europeană să cumpere energia din Rusia? Evident că nu. A fost alegerea europenilor să se aprovizioneze de acolo unde au găsit cel mai convenabil preț! Au renunțat la propriile surse energetice ca să nu-i …

Iernile reci au ajutat Moscova să-i învingă pe Napoleon şi pe Adolf H., iar președintele rus Vladimir Putin mizează acum că preţurile în creştere spectaculoasă la energie şi posibilele lipsuri în iarna aceasta vor convinge Europa să forţeze Ucraina să încheie un armistițiu, în condiţiile impuse de Rusia, scrie Reuters. Avertismentul Rusiei care dă fiori Europei „Va fi o iarnă grea pentru europeni. Am putea vedea proteste, revolte” Aceasta este singura cale către pace pe care o vede Moscova, au spus două surse ruseşti familiarizate cu modul de gândire al Kremlinului, având în vedere că autorităţile de la Kiev spun că nu vor negocia până când Rusia nu va părăsi întreaga Ucraină. „Avem timp, putem aştepta”, a spus o sursă apropiată autorităţilor ruse, care a refuzat să fie identificată pentru că nu este autorizată să vorbească cu mass-media. „Va fi o iarnă grea pentru europeni. Am putea vedea proteste, revolte. Unii lideri europeni s-ar putea gândi de două ori înainte să continue să sprijine Ucraina şi să creadă că a sosit momentul unei înţelegeri”, a spus sursa pentru Reuters. „Unii lideri europeni s-ar putea gândi de două ori înainte să continue să sprijine Ucraina” O a doua sursă apropiată Kremlinului a declarat că Moscova are impresia că poate detecta deja fisuri în unitatea europeană şi că se aşteaptă ca acest proces să se accelereze pe fondul greutăţilor iernii. „Va fi cu adevărat greu dacă (războiul) se va prelungi în toamnă şi în iarnă. Deci există speranţă că ei (ucrainenii) vor cere pacea”, a mai declarat sursa. Rusia a negat însă că ar folosi energia ca armă politică, iar Ucraina şi cei mai fermi susţinători occidentali ai săi au spus că nu intenţionează să cedeze, iar oficiali americani, vorbind sub protecţia anonimatului, au afirmat că până acum nu au sesizat că …

Polonia este supărată maxim și a amenințat că va reacţiona ferm dacă nu primeşte aprobarea Comisiei Europene pentru virarea fondurilor de 35 de miliarde de euro, prin Planul de Relansare şi Rezilienţă. Guvernul conservator de la Varşovia a amenințat că o va demite, prin moţiune, pe Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene. Motivul este legat de aprobarea Comisiei Europene pentru virarea fondurilor de 35 de miliarde de euro, prin Planul de Relansare şi Rezilienţă. Comisia Europeană a aprobat în iunie planul Poloniei, dar condiţionează furnizarea fondurilor de reformele din sistemul judiciar. „Dacă reprezentanţii Comisiei Europene ne vor împinge la zid, nu vom avea altă soluţie decât să scoatem toate armele de care dispunem şi să ripostăm simetric”, a declarat marţi Krzysztof Sobolewski, secretarul general al formaţiunii de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS, dreapta), conform cotidianului The Guardian. Krzysztof Sobolewski a sugerat că ar putea construi o alianţă în Parlamentul European pentru a depune o moţiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen. El a afirmat, într-un interviu acordat site-ului Wprost.pl, că Polonia ar putea utiliza dreptul de veto în Consiliul Uniunii Europene ca formă de protest. Polonia susține că este momentul să tragem concluziile Avertismentul intervine după afirmaţiile fostului vicepremier Jarosław Kaczyński, liderul Partidului Lege şi Justiţie. „Noi am manifestat cea mai mare bunăvoinţă, dar concesiile pe care le-am făcut nu au produs niciun rezultat. Nu avem niciun motiv să ne îndeplinim obligaţiile. Noi ne-am făcut partea noastră, dar UE, nu. Este momentul să tragem concluziile”, a afirmat Jarosław Kaczyński, într-un interviu acordat revistei Sieci. Pe fondul presiunilor Bruxelles-ului, Polonia a închis în iulie un organism judiciar special. Însă Ursula von der Leyen susţine că decizia este reversibilă, astfel că nu a permis acordarea fondurilor destinate Poloniei. Bruxelles-ul, acuzat că vrea să distrugă sistemul statului de drept din Polonia …

Cutremur în Ungaria, după ce lidera Comisei Europene a lansat o undă de șoc la nivel european, după ce l-a făcut praf pe Viktor Orban, liderul de la Budapesta, în ultimul său discurs. Președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a spus că Ungaria, la fel ca toate statele membre UE, s-a angajat să adere la valori comune, comentând ultimele declarații scandaloase ale premierului ungar Viktor Orban, care a fost mustrat pur și simplu pentru cuvintele sale. Cutremur în Ungaria. Undă de șoc la nivel european. L-au făcut praf pe Viktor Orban „Discuțiile politice fac parte din viața democratică, iar valorile care sunt aprobate și acceptate în comun trebuie să stea la baza lor. Valorile comune sunt consacrate în tratatele europene și internaționale, în special în Declarația Universală a Drepturilor Omului, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Cu toții am promis să le susținem și să le protejăm”, a spus ea. „Discriminarea rasială este călcarea în picioare a acestor valori. Uniunea Europeană este construită pe egalitate, toleranță, corectitudine și fair-play”, a adăugat președintele Comisiei Europene. Anterior s-a aflat că 53 de europarlamentari au făcut apel la președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, cu o cerere de convocare a unei sesiuni de urgență pentru a discuta declarațiile lui Viktor Orban. Sâmbăta trecută, în cadrul „Universitații de vară Tushvanios” din stațiunea Beile Tușnad, Viktor Orban a vorbit împotriva „amestecării” raselor europene și extraeuropene în discursul său, care a revoltat imediat partidele de opoziție și politicienii europeni. Apoi, consilierul primului ministru al Ungariei, Zsuzsa Hegedyush, și-a anunțat public decizia de a pune capăt cooperării cu acesta, după un discurs scandalos despre „puritatea națiunii” și „declinul Europei”. Orban însuși a răspuns printr-o scrisoare publică de răspuns din partea consilierului său, afirmând că nu poate fi „acuzat cu adevărat serios de …

Șefa Comisiei Europene a lansat luni, 25 iulie, un nou apel la solidaritate pentru rezolvarea crizei gazelor. Astfel, aceasta a spus că țările din UE trebuie să-și diminueze cererea de gaze, astfel încât toate să stocheze mai mult și să împartă cu cele care sunt mai afectate. Șefa Comisiei Europene cere statelor din UE să-și diminueze cererea de gaze. Apelul lansat de Ursula von der Leyen Așadar, şefa Comisiei Europene a spus la începutul săptămânii că țările europene care nu depind de aprovizionarea cu gaze din Rusia trebuie să manifeste solidaritate faţă de cele care sunt forţate să facă eforturi pentru a le economisi din cauza riscului iminent de întrerupere a livrărilor. „Chiar şi statele membre care aproape că nu achiziţionează gaze ruseşti nu pot scăpa de efectele unei potenţiale întreruperi a aprovizionării cu acestea pe piaţa noastră internă”, a declarat Ursula von der Leyen, înaintea unei reuniuni speciale a miniştrilor energiei din ţările blocului comunitar, conform dpa.com Ursula von der Leyen spune că economiile ţărilor din UE sunt strâns interconectate De asemenea, aceasta a subliniat că economiile ţărilor din UE sunt strâns interconectate, iar o criză a gazelor ar afecta fiecare stat membru. „De aceea este important ca statele membre să-şi diminueze cererea de gaze, astfel încât toate să stocheze mai mult şi să împartă cu cele care sunt mai afectate”, a mai spus Ursula von der Leyen. Amintim că aceste comentarii intervin în urma criticilor exprimate de Spania şi Portugalia faţă de planul de urgenţă în materie de gaze propus de Comisia Europeană. Portugalia a calificat acest plan drept „nesustenabil” şi a declarat că consumul său de gaze este o „necesitate absolută”. Planul solicită tuturor statelor UE să îşi reducă în mod voluntar consumul de gaze cu cel puţin 15% între 1 august şi 31 martie, luându-se în …

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a mers luni, 18 iulie, la Baku, pentru a semna un acord vital între UE şi Azerbaidjan. Este vorba despre o înţelegere cheie pentru viitorul Europei, dar şi o lovitură grea dată Rusiei. „UE se adresează unor furnizori de energie mai siguri. Astăzi, mă aflu în Azerbaidjan pentru a semna un nou acord. Scopul nostru este dublarea, în câțiva ani, a aprovizionării cu gaze din Azerbaidjan către UE. Azerbaidjanul va fi un partener cheie pentru siguranţa aprovizionării noastre și pentru drumul nostru către neutralitatea climatică”, a scris într-un tweet Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a aflat luni în capitala azeră, Baku, pentru un acord important între UE și statul caucazian. Președintele von der Leyen a semnat acordul pentru o creștere substanțială, până în 2027, a livrărilor de gaze naturale din Azerbaidjan. Azerbaidjanul, partener strategic al UE Referindu-se la schimbarea de perspectivă pe care războiul din Ucraina a impus-o contextului energetic mondial, Ursula von der Leyen a explicat că „nici înainte de invazia brutală a Ucrainei, aprovizionarea cu gaze rusești către Europa nu mai era atât de sigură. Prin urmare, UE a decis să diversifice aprovizionarea din Rusia și să apeleze la furnizori mai de încredere. Sunt încântată să includ Azerbaidjanul printre ei. Sunteți cu adevărat un partener energetic cheie pentru noi, nu numai pentru securitatea aprovizionării, ci și pentru eforturile noastre de a deveni neutri din punct de vedere climatic”. Președintele Comisiei Europene a adăugat că „UE este primul partener comercial al Azerbaidjanului, prima sa destinație de export și una dintre cele mai importante surse de investiții ale sale. Investim 60 de milioane de euro din fonduri UE în Azerbaidjan până în 2024”, transmite Rai News. Ursula von der Leyen a mai precizat apoi că ”Planul economic și de investiții …

Anunțul care cutremură toată Europa! Este o undă de șoc după ultimele informații oficiale oferite de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care atenționează că trebuie să ne pregătim acum pentru o eventuală stopare totală a livrărilor de gaze din Rusia. Undă de șoc la nivel european, după ce preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat miercuri UE să se pregătească pentru „întreruperea completă” a gazelor din Rusia, care a început deja să oprească livrarea pentru țările neprietenoase. Anunțul care cutremură toată Europa: „Trebuie să ne pregătim acum!” Astfel, aceasta a explicat cum Comisia intenţionează să anunţe planuri de urgenţă la nivelul UE, la jumătatea lui iulie, pentru a asigura transportul gazelor „acolo unde este cea mai mare nevoie de ele”, în cazul sistării complete a furnizării de gaz rusesc. Ursula von der Leyen a informat la zi Parlamentul European, la Strasbourg, despre progresele realizate de UE în eliminarea dependenţei de importurile de energie din Rusia, în contextul războiului din Ucraina. Invazia rusă de la granița cu România a declanşat sancţiuni europene împotriva Moscovei, care a reacţionat prin blocarea unor livrări. Importul de GNL din Statele Unite s-a triplat Astfel, din acest motiv, importul de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA s-a triplat, pe ansamblul UE, faţă de anul 2021, în timp ce importurile medii lunare prin conductele de gaze din Rusia a scăzut cu o treime, a arătat von der Leyen. Preşedintele Comisiei Europene a respins apelurile la temporizarea tranziţiei Uniunii către energia regenerabilă, deşi Europa se confruntă cu o criză energetică tot mai acută. „Noul mediu de securitate este cel mai bun argument pentru accelerarea dezvoltării regenerabilelor”, a susţinut ea, adăugând că aceste surse de energie „ne asigură independenţa faţă de combustibilii fosili ruseşti”. Concurenţa continuă pentru resursele limitate de combustibili fosili nu va face …

Liderii UE au avertizat că ”energia ieftină a dispărut” şi au convenit să intensifice pregătirile pentru reduceri viitoare ale livrărilor de gaze ruseşti, transmite Reuters. De asemenea, aceștia au acuzat Moscova că transformă energia într-o armă printr-o restrângere a vânzărilor, despre care Germania a avertizat că i-ar putea închide parţial industria. La o zi după sărbătorirea înscrierii Kievului pe drumul către aderarea la bloc, summitul de vineri de la Bruxelles a fost o reflecţie sobră asupra impactului economic al invadării Ucrainei de către Rusia, cu îngrijorări tot mai mari privind creşterea preţurilor şi avertismente privind ”o iarnă grea”, potrivit News.ro. ”Inflaţia este o preocupare majoră pentru noi toţi”, a declarat şeful Consiliului European, Charles Michel, într-o conferinţă de presă, la încheierea summitului de două zile. El a spus că ”războiul de agresiune al Rusiei creşte preţul alimentelor, energiei şi mărfurilor”, adăugând că liderii au convenit să-şi coordoneze îndeaproape răspunsurile de politică economică. Summitul a căzut de acord asupra unor câţiva paşi concreţi, dar liderii au solicitat Comisiei Europene să găsească mai multe modalităţi de a asigura ”aprovizionarea la preţuri accesibile” din cauza ”transformării în armă a gazelor de către Rusia”. Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că identificarea unor surse alternative de gaze este deja în desfăşurare, livrările de GNL din SUA fiind mai mari cu 75% faţă de anul trecut, iar livrările de gaze din Norvegia mai mari cu 15%. În plus, Executivul UE va prezenta liderilor, în iulie, un plan de pregătire pentru noi reduceri ale livrărilor de gaze din partea Rusiei, a spus ea, adăugând: ”Sperăm pentru ce este mai bun, pregătiţi-vă pentru ce este mai rău. Asta facem chiar acum”. Comisia Europeană va veni cu propuneri şi opţiuni de discutat la următorul summit al UE din octombrie, inclusiv luarea în considerare a proiectelor …

Comisia Europeană urmează să anunțe care este decizia sa cu privire la statutul de țară candidată la aderarea la UE al Ucrainei. Ulterior, statele membre vor lua o decizie finală, care este considerată a fi una istorică. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că statele membre ale Uniunii Europene se vor afla la summitul din 23-24 iunie în faţa unei decizii istorice cu privire la eventuala candidatură a Ucrainei în vederea aderării Uniunea Europeană, transmite DPA, citată de Agerpres. „Sper că peste 20 de ani, când vom privi în urmă, vom putea spune că am făcut lucrul corect. Provocarea va fi aceea de a ieşi din summitul UE din 23 şi 24 iunie cu o poziţie unificată ce reflectă amploarea acestei decizii istorice. Ucraina a realizat multe în ultimii ani, dar rămân multe lucruri de făcut. Recomandarea noastră va reflecta cu grijă acest aspect“, le-a declarat Ursula Von der Leyen jurnaliştilor în timpul călătoriei de întoarcere după o vizită efectuată la Kiev, potrivit sursei citate. Decizie crucială Comisia Europeană va anunța, la finalul săptămânii viitoare, care este decizia sa cu privire la obținerea statulului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană a Ucrainei. Urmează apoi consultatea statelor membre care va avea loc la summitul din 23-24 iunie. În urmă cu câteva zile, ministrul ucrainean al dezvoltării regionale, Oleksii Cernişov, a declarat că se aşteaptă ca, la summitul de la Bruxelles de la finalul acestei luni, cele 27 de ţări membre ale UE să aprobe acordarea statutului de candidat pentru Ucraina dacă săptămâna viitoare Comisia Europeană va face o recomandare în acest sens. Zelenski speră într-un răspuns favorabil Acordarea statutului de ţară candidată la aderare nu e deloc o aderare în sine, ci punctul de plecare al unui proces de negociere destinat să dureze mai mulţi ani pentru …

Uniunea Europeană (UE) trebuie să “demonteze dezinformarea Rusiei” care acuză Occidentul pentru criza alimentară mondială, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează miercuri dpa, potrivit Agerpres. “Alimentele au devenit parte din arsenalul de teroare al Kremlinului şi nu putem tolera acest lucru”, a spus Von der Leyen în Parlamentul European reunit la Strasbourg. Ursula von der Leyen a răspuns astfel la încercările Moscovei de a da vina pe sancţiunile Occidentului ca răspuns la declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei – invazie care a intrat deja în a patra lună – pentru creşterea preţurilor la produse alimentare la nivel global. Livrările de cereale din Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali, au fost reduse în mod drastic din cauza blocadei impuse de Rusia asupra porturilor ucrainene şi a bombardamentelor asupra depozitelor. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a atenţionat că războiul va agrava foametea la nivel global, 54 de ţări africane – care importă aproape jumătate din grâul lor din Ucraina şi Rusia – fiind cele mai vulnerabile. Naţiunile Unite încearcă să medieze un acord între Rusia, Ucraina şi Occident pentru reluarea exporturilor din porturile de la Marea Neagră, dar încrederea este extrem de scăzută. Von der Leyen a declarat în Parlamentul European că 20 de milioane de tone de grâu sunt blocate în Ucraina şi a subliniat că sancţiunile “nu vizează produsele alimentare de bază”. “Ele (sancţiunile) nu vizează comerţul cu grâu sau alte alimente între Rusia şi ţări terţe”, a spus ea, adăugând că embargoul portuar al blocului comunitar asupra navelor sub pavilion rusesc prevede o exceptare totală a produselor agricole ruseşti. Războiul declanşat de preşedintele rus Vladimir Putin în Ucraina “alimentează criza alimentară, nu altceva”, a subliniat Ursula von der Leyen. Sursa: stiripesurse.ro

  Trei lideri politici din grupul Renew Europe din Parlamentul European au cerut luni, 6 iunie, să supună votului eurodeputaților o moțiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, criticând-o pentru că a dat undă verde Planului de Redresare și Reziliență a Poloniei, în ciuda deficiențelor Varșoviei în ceea ce privește statul de drept. Moțiunea de cenzură depusă împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, poate să fie supusă la vot în plen doar dacă strânge mai întâi semnăturile a cel puțin o zecime dintre eurodeputați, adică a 70 de parlamentari europeni. Textul moțiunii de cenzură a fost pregătit de olandeza Sophie in’t Veld, împreună cu fostul premier belgian Guy Verhofstadt și cu spaniolul Luis Garicano, vicepreședinte al grupului Renew Europe, din care face parte și delegația franceză LREM. În cazul în care președinta Comisiei Europene, „va continua să refuze să aplice în mod serios regulile de condiționalitate privind statul de drept”, care vizează să condiționeze plata fondurilor europene de respectarea strictă de către statele membre a drepturilor fundamentale în materie de justiție, „ne retragem sprijinul”, a declarat Guy Verhofstadt. Scandal la Bruxelles din cauza legilor justiției poloneze Tot scandalul a pornit după ce Comisia Europeană a dat undă verde miercurea trecută Planului de Redresare și Reziliență al Poloniei, în valoare de 35,4 miliarde de euro, care a fost blocat de mai bine de un an din cauza deficiențelor invocate la Varșovia în ceea ce privește independența justiției. Totuși, cei trei lideri ai Renew Europe consideră insuficiente acțiunile Poloniei, printre care se numără și ridicarea suspendării unui judecător și votul din Parlamentul polonez pentru desființarea camerei disciplinare care ar fi trebuit să controleze judecătorii. Condițiile cerute de Comisia Europeană „nu corespund cerințelor Curții Europene de Justiție (CJUE) și nu răspund refuzului autorităților poloneze de a recunoaște …

Adoptarea deciziilor, la nivelul Uniunii Europene, cu unanimitate de voturi ar putea deveni istorie în viitorul apropiat. Anunțul a fost făcut de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs susținut la Strasbourg. Oficialul european s-a pronunțat în favoarea reformării tratatelor UE, astfel deciziile să fie mai ușor de adoptat de către statele membre. UPDATE: Inițiativa președintei Comisiei Europene, de reformare a Uniunii Europene, se izbește de opoziția statelor membre. Din cele 27 de țări, care fac parte din blocul comunitar, aproape jumătate, mai exact 13, se opun modificării tratatelor. Reforma este dorită de Parlamentul European, preşedintele francez Emmanuel Macron şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a face Uniunea mai eficientă. Cele 13 state au semnat un document comun în care susţin că „nu exclud nici o opţiune în acest stadiu” dar că vor să studieze mai întâi propunerile de reformă. Între semnatari se numără Polonia, România şi Finlanda, dar și Danemarca, Malta, Republica Cehă, Slovenia, Bulgaria, Croaţia şi cele trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania. „Avem deja o Europă care funcţionează” după cum au arătat-o pandemia de COVID-19 şi răspunsul la invazia rusă în Ucraina şi „nu trebuie să ne grăbim pentru a face reforme instituţionale”, avertizează semnatarii. Știrea ințială: Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a pronunțat în favoarea reformării mecanismelor de funcționare la nivelul Uniunii Europene. Ea a susținut un discurs la Strasbourg, în Parlamentul European, în care a vorbit despre posibilitatea renunțării la votul unanim pentru adoptarea unor decizii în domenii cheie. În acest moment, deciziile la nivelul Uniunii Europene nu pot fi adoptate decât cu votul tuturor reprezentanților țărilor membre. Iar acest lucru îngreunează sau, mai mult, face imposibilă adoptarea unor decizii care nu sunt agreate de totalitatea statelor blocului comunitar. În acest context, Ursula von der Leyen …

Fostul premier Florin Cîțu răspunde acuzațiilor privind numărul mare de doze de vaccin împotriva Covid contractate de guvernul precedent: „MS putea să spună oricând că nu vrea să dea comanda. Putem să o anchetăm pe Ursula, să vedem ce a avut în cap când a făcut acest contract pentru toată UE”, anunță mediafax. „Ministerul Sănătății e la PSD de vreo patru luni de zile. Cred că la anchetă putem să băgăm și iertarea de datorii pe care o facem acum către sectorul Apărare. După ce Ponta a iertat 1,1 miliarde, la câțiva ani mai iertăm100 de milioane. Ar trebui să uităm de ce statul român, în loc să crească pensii, salarii, dacă tot vrea să crească pensii și salarii, la începutul anului de bani către Templeton (Franklin Templeton- n.r.), prin semnătura ministrului de Finanțe, ar trebui să uităm de ce dăm bani unei bănci, cum este CEC de la buget, în loc să îi lăsăm să ia bani din piață…. Foarte multe decizii care trebuiesc analizate. Dacă mergem spre procuratură, le băgăm acolo la pachet pe toate”, spune Florin Cîțu. În privința dozelor de vaccin împotriva COVID, el spune că Ministerul Sănătății dă comanda, iar Ministerul Finanțelor face sau nu plata. „Putem să o anchetăm pe Ursula (von der Leyen – n.r.), să vedem ce a avut în cap când a făcut acest contract pentru toată Uniunea Europeană au venit aceste vaccinuri”, adaugă fostul premier. Întrebat dacă poate fi modificat sau suspăendat contractul, Cîțu a răspuns: „Oricând, bineînțeles”. „Tot acest program la care a participat România a fost decis în Uniunea Europeană până în 2023. A fost decis la început. România a primit o cotă parte pe care am luat-o, dar până acum este o mică parte. Nu se știa – vine doza a doua, a 3 a, doza a …

Președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a vorbit recent despre sancțiunile impuse împotriva Rusiei și a spus că următoarea rundă de penalizări ar putea viza Sberbank, cea mai mare bancă rusească. Lovitură totală pentru Vladimir Putin! Cea mai mare bancă din Rusia a intrat în vizorul Comisiei Europene Totodată, președintele Comisiei Europene a lansat și un îndemn pentru statele membre de a aproviziona Ucraina „rapid” cu arme. Potrivit celor spuse de Ursula Von der Leyen, liderii europeni nu trebuie să amâne deciziile de a trimite arme, cramponându-se de diferitele tipuri de calibru. „Nu mai faceţi distincție între armele grele și cele ușoare. Ucraina trebuie să obțină tot ce are nevoie, pentru a se apăra”, a declarat Ursula Von der Leyen. Viitoarele sancțiuni ale UE vor viza băncile din Rusia De asemenea, înaltul oficial european a spus că viitoare sancțiuni ale UE împotriva Rusiei băncile, în special Sberbank, cea mai mare bancă rusească, dar și petrolul. „Ne uităm în continuare la sectorul bancar, în special la Sberbank, care reprezintă 37% din sectorul bancar rus. Şi, desigur, există problemele legate de energie”, a completat Ursula von der Leyen. Aceasta a mai spus și că UE lucrează la „mecanisme inteligente”, astfel încât petrolul să poată fi inclus la rândul său în următoarele sancțiuni. „Ceea ce nu ar trebui să se întâmple este ca Putin să obţină preţuri chiar mai mari pe alte pieţe pentru aprovizionarea care altfel ar merge către UE. Principala prioritate este reducerea veniturilor lui Putin”, a conchis președintele Comisiei Europene. Sursa: capital.ro

Fostul preşedinte şi premier rus Dmitri Medvedev a avertizat Europa că îşi poate crea probleme economice prin măsurile luate împotriva Rusiei, transmite duminică dpa. “Insolvenţa Rusiei poate deveni insolvenţa Europei”, a spus Medvedev, care în prezent este vicepreşedinte al Consiliului de Securitate de la Moscova, informează Agerpres. El a acuzat-o pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că urmăreşte să provoace falimentul Rusiei, aceasta fiind după părerea lui “intenţia secretă a masochiştilor de la Bruxelles”. Oficialul rus a avertizat Europa şi despre alte consecinţe posibile ale sancţiunilor occidentale împotriva ţării sale, sugerând că acestea ar putea provoca o hiperinflaţie pentru care “nu se va mai putea da vina pe ruşii cei răi”. Un alt rezultat ar putea fi o penurie de alimente de bază, a adăugat el. Medvedev a mai susţinut că refugiaţii ucraineni din Europa ar putea dezlănţui “un val de infracţiuni violente”. Sursa: stiripesurse.ro

Este decizia momentului luată la nivelul Uniunii Europene. Anunţul făcut de Ursula von der Leyen priveşte un nou pachet de sancţiuni ce va lăsa efecte adânci asupra economiei Rusiei, deja afectată de măsurile precedente adoptate de Occident. Vladimir Putin, ţintit de Uniunea Europeană cu un nou pachet de sancţiuni! Totul a fost anunţat marţi, 5 aprilie, de către şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Este cel de-al cincilea pachet de sancţiuni anunţat de către Bruxelles, iar decizia vine în urma atrocităţilor ce au fost descoperite la Bucha şi în alte localităţi ucrainene părăsite de trupele ruseşti. Cele patru pachete de sancțiuni au lovit puternic și au limitat opțiunile politice și economice ale Kremlinului. Vedem rezultate tangibile. Dar în mod clar, având în vedere evenimentele, trebuie să creștem și mai mult presiunea. Astăzi, ne propunem să ducem sancțiunile cu un pas mai departe”, a precizat şefa Comisiei Europene în discursul său, potrivit Digi24. Noul pachet de sancţiuni împotriva Moscovei are şase elemente principale 1) Vom impune o interdicție a importurilor de cărbune din Rusia, în valoare de 4 miliarde de euro pe an. Acest lucru va reduce o altă sursă importantă de venituri pentru Rusia. 2) Interdicția totală a tranzacțiilor asupra a patru bănci rusești cheie, printre care VTB, a doua cea mai mare bancă rusă. Aceste patru bănci, pe care acum le despărțim total de piețe, reprezintă 23% din cota de piață în sectorul bancar rus. Acest lucru va slăbi și mai mult sistemul financiar al Rusiei. 3) Interzicerea accesului navelor rusești și navelor operate de ruși în porturile UE. Anumite excepții vor acoperi transporturile esențiale, cum ar fi produsele agricole și alimentare, ajutorul umanitar, precum și energia. În plus, vom propune interzicerea operatorilor de transport rutier din Rusia și Belarus. Această interdicție va limita drastic opțiunile pentru industria …

Președintele Klaus Iohannis a susținut o declarație alături de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și arată că atacul Rusiei împotriva Ucrainei amenință și țările NATO. ”Vreau să transmit aprecierea României pentru efortul susținut al Comisiei Europene în ceea ce privește efortul în vederea menținerea unității la nivel, atât în ceea ce privește impunerea sancțiunilor Ne aflăm într-o situație fără precedent, generată de agresiunea neprovocată, ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei. Amenințarea nu este doar la adresa Ucrainei ci și împotriva alianței nord-atlantice. Vreau să îi mulțumesc președintei Ursula von der Leyen pentru eforturile depuse în vederea organizării unui hub în România pentru transmiterea ajutoarelor umanitare către Ucraina. Vom depune toate efoturile pentru ca acest hub să fie disponibil cât mai rapid posibil”, a spus Klaus Iohannis. Sursa: stiripesurse.ro

Europarlamentarul Cristian Terheș a numit acțiunile „brutale” ale poliției la o serie de proteste de izolare din Europa, făcând comparații cu viața din spatele cortinei de fier. Cristian Terheș, a numit ceea ce el a descris drept acțiunile „brutale” ale poliției la o serie de proteste de izolare din Europa la care a participat. Terheș a făcut și comparații între autoritățile europene și vechile regimuri comuniste din estul Europei, spunând că, deși mulți trăiau în spatele așa-numitei „cortine de fier”, oamenii din UE trăiesc acum sub ceea ce se poate numi „Pumnul de Fier”. „Sub conducerea Ursulei von der Leyen, UE trece de la democrație la tiranie”, a spus Terheș în cadrul unei conferințe de presă joi. „Am văzut ce s-a întâmplat în 1989, în decembrie, în România, când am ieșit în stradă pentru a lupta împotriva comunismului”, a spus europarlamentarul. „Uitați-vă unde suntem acum: din Cortina de Fier, gestionată de URSS, trăim chiar acum într-o lume… pe care ați putea-o numi cu ușurință „Pumnul de Fier”. Acesta este ceea ce a devenit UE.” „Întrebarea pe care ar trebui să o punem cu toții este: ce suntem?” a continuat membrul grupului ECR. „Care este direcția pe care vom permite acestei UE să o ia.” Sursa: ortodoxinfo.ro

Actorul Mugur Mihăescu lansează în mesajul său de Crăciun un atac împotriva președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Mihăescu îi transmite Ursulei că „noi o să-i spunem Crăciun”, cu referire la scandalul generat de popunerea ca termenul „Crăciun” să fie înlocuit cu „sărbători”. „Pentru cel din Ardeal, pentru ăl moldovean, pentru cel din Constanța, pentru ăl oltean, pentru toți cei din țară vin la tine și spun: măi Ursula aici o să-i zicem Crăciun. Ce mai vrei de la noi? Nu vă ajunge ce ați luat? Apa, aerul, gazele, lemnele le-ați tăiat? Vreți și sufletul acum? Transformat într-un bun… Băi Ursula, la noi o să-i zicem Crăciun! Și politic corect și total progresist chestia asta din spate e un brad. Și insist să-ți ofer chiar și ție un cadou de nebun, că Ursulo, la noi va rămâne Crăciun! Crăciun fericit frate român, pentru că meriți”, a spus Mugur Mihăescu. Filmarea lui Mugur Mihăescu a strâns peste 1000 de distribuiri în doar câteva ore. Sursa: stiripesurse.ro

Ursula von der Leyen anunță că UE comandă peste 180 de milioane de doze de vaccin anticovid adaptate variantei Omicron Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen încurajează statele membre ale Uniunii Europene (UE) să comande vaccnurile împotriva covid-19 de care au nevoie şi subliniază că CE a furnizat deja milioane de doze. Ursula von der Leyen îndeamnă la vaccinare, pe care o consideră ”singura cale de ieţire din pandemia” covid-19, în contextul în care infecţii cu varianta omicron cresc în Europa. BioNTech a început la sfârşitul lunii noiembrie să lucreze la o variantă specifică pentru noua tulpină a virusului Sars-CoV-2. BioNTech speră ca în martie 2022 să poată livra primele comenzi din această nou variantă a vaccinului. Cel mai nou contract dintre Uniunea Europeană şi BioNTech este încheiat pentru 1.8 miliarde de doze, livrate până în 2023, jumătate dintre acestea fiind deja comandate, iar cealaltă jumătate fiind opţionale. Pfizer a precizat că discuţiile cu UE pentru posibila lor furnizare de doze opţionale nu au vizat până acum versiuni adaptate ale vaccinului. Sursa: antena3/ ortodoxinfo.ro

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a comentat, miercuri seara, la Antena 3, declarațiile președintei Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, care ar vrea ca toți cetășenii UE să fie obligați să se vaccineze. “Nu sunt adeptul vaccinării obligatorii. Discuția este mai degrabă către anumite categorii de populație, cu risc de deces. Sunt studii care demonstrează că doza booster generază un raspuns imun foarte bun. Ahem 3 cazuri, dar totuși a apărut la persoane vaccinate. Sunt asimptomatici, Vaccinarea și-a demonstrat eficiența. E momentul să ne întâlnim cu vârstnicii în condiții de siguranță. Nu am auzit nici o discuție, nici în spațiul public, nici în zona politică, despre o astfel de posibilitate”, a spus Alexandru Rafila. Sursa: stiripesurse.ro

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, spune că ar fi mai reținut în privința introducerii obligativității vaccinării la nivelul Uniunii Europene, considerând că vaccinarea trebuie să fie un act voluntar. El precizează, însă, că a pledat mereu în favoarea vaccinării anti-COVID-19. Ministrul Sănătății a fost întrebat, miercuri, într-o conferință la Colegiul Medicilor, ce părere are despre introducerea obligativității vaccinării, despre care a discutat președintele CE, ursula von der Leyen. „Sunt tot felul de discuții. Eu aș fi puțin mai reținut. Vaccinarea trebuie să fie un act voluntar. Mai este un lucru – trebuie să vedem, în contextul emergenței acestei noi tulpini, care e eficacitatea vaccinării”, spune ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. El precizează că a fost mereu adeptul vaccinării împotriva COVID-19. „Și acum pledez în continuare (pentru vaccinare – n.r.). Facem din nou apel la toată lumea, dacă dorește să aibă sărbători în liniște, în siguranță, să-și vaccineze în primul rând persoanele vârstnice și pe cei cu boli cronice din familie. În ceea ce privește obligativitatea vaccinării sunt discuții în interiorul unor state membre, iar această decizie nu a fost adoptată în parlamentele respective”, conchide Rafila. Uniunea Europeană ar trebui să discute dacă este necesară vaccinarea obligatorie pentru a ajuta la combaterea cazurilor în creștere de COVID-19, precum și a noii variante Omicron, a declarat miercuri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Bloomberg. „Cred că este de înțeles și potrivit să avem această discuție acum, cum putem încuraja și, eventual, să ne gândim la vaccinarea obligatorie în Uniunea Europeană. Acest lucru necesită discuții. Acest lucru necesită o abordare comună. Dar este o discuție care cred că trebuie condusă”, a spus von der Leyen în timpul unei conferințe de presă. Unele țări europene se gândesc să impună obligația privind vaccinarea în condițiile în care numeroși cetățeni încă nu s-au imunizat. În Germania, …

Uniunea Europeană ar trebui să discute dacă este necesară vaccinarea obligatorie pentru a ajuta la combaterea cazurilor în creștere de COVID-19, precum și a noii variante Omicron, a declarat miercuri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Bloomberg. „Cred că este de înțeles și potrivit să avem această discuție acum, cum putem încuraja și, eventual, să ne gândim la vaccinarea obligatorie în Uniunea Europeană. Acest lucru necesită discuții. Acest lucru necesită o abordare comună. Dar este o discuție care cred că trebuie condusă”, a spus von der Leyen în timpul unei conferințe de presă. Unele țări europene se gândesc să impună obligația privind vaccinarea în condițiile în care numeroși cetățeni încă nu s-au imunizat. În Germania, Olaf Scholz și-a exprimat sprijinul pentru a face obligatoriu vaccinul împotriva COVID-19 și a cerut un vot parlamentar asupra planului. Grecia a impus o amendă lunară de 100 de euro persoanelor de peste 60 de ani care nu sunt vaccinate, numind-o taxă de sănătate. UE nu are autoritatea de a impune obligații de vaccinare dar poate încerca să aducă statele membre împreună pentru a conveni asupra unei abordări comune. Blocul a decis să nu organizeze o întâlnire de urgență a liderilor, potrivit unui oficial UE. În schimb, miniștrii sănătății se vor întâlni marți pentru a discuta despre situația COVID, iar liderii UE vor aborda problema la următorul summit programat pe 16 decembrie, a adăugat oficialul. Von der Leyen a menționat că 77% dintre adulții din UE sunt vaccinați și că vaccinarea completă și utilizarea pe scară largă a vaccinurilor de rapel rămân cea mai bună modalitate de a lupta împotriva pandemiei. Sursa:cotidianul.ro

Pornind de la dorința de a susține diversitatea în cadrul UE, Comisia Europeană a lansat un ghid intern privind comunicarea incluzivă pentru funcționarii săi, pentru a fi un exemplu pentru restul populației. Un capitol tratează „culturi, moduri de viață sau credințe”. Astfel, Comisia Europeană solicită „să se evite să se considere că toată lumea este creștină”, așa că „nu toată lumea sărbătorește Crăciunul”. Din acest motiv, este mai bine să spuneți „sezonul sărbătorilor poate fi stresant” Reacția europarlamentarului român Rareș Bogdan nu a întârziat să apară. Acesta a declarat în exclusivitate pentru Evenimentul Zilei că are un mesaj adresat chiar Ursulei von Der Leyen, președinta Comisiei Europene. ”Stimată doamnă Ursula von Der Leyen, vă rog să precizați încotro merge Comisia pe care o prezidați! Noi, cei ce sărbătorim Nașterea Domnului, nu vom renunța la libertatea de a spune „Crăciun fericit”! În nicio circumstanță!”, spune europarlamentarul. O să-i interzicem pe Ioan Botezătorul sau Fecioara Maria? ”Inițiativa cel puțin suspectă ca în anumite instituții europene să nu mai fie folosiți termeni precum „Crăciun”, „mamă”, sau nume precum „Maria” sau „Ioan”, pentru a nu leza anumite persoane, arată o ignoranță demnă de plâns. Dacă înlocuim toleranța cu ignoranța dăm civilizația înapoi cu sute de ani și nu acesta este scopul eurosistemului. Dimpotrivă! Dacă birocrații de la Bruxelles au impresia că morala iudeo-creștină, fundamentul societații europene, poate fi anulată, poate fi interzisă, și – cine mai știe? – prigonită le dau o veste: suntem mulți, suntem credincioși și nu ne puteți anula rădăcinile! S-a ajuns prea departe cu atitudini bizare în numele corectitudinii politice – de altfel, acest termen a fost primit de europeni pe filieră leninistă! Mă mir că recomandarea să nu mai fie folosită sintagma „stimată doamnă”, ci „stimată colegă” (altă ciudățenie din documentul care circulă public) n-a ajuns la formula „stimată …

Mișcarea momentului la nivel mondial. Bill Gates are planuri mari în plină pandemiei de coronavirus. Miliardarul și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen au lansat un parteneriat pentru investiții în tehnologii „curate”. Pandemia de coronavirus nu afectează planurile lui Bill Gates și nici ale Uniunii Europene în legătură cu un eventual dezastru climatic. Potrivit ultimelor informații, în cursul zilei de marți, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Bill Gates, fondatorul companiei Breakthrough Energy Catalyst, au anunțat, împreună cu Banca Europeană de Investiții, lansarea unui parteneriat pentru investiții. Este vorba despre un parteneriat de un miliard de dolari în tehnologii „curate”, care are scopul de a duce la o economie europeană neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon. Ursula von der Leyen susține că inovațiile revoluționare vor fi de mare ajutor în reducerea emisiilor. Totodată, ea a mai subliniat faptul că în primă fază prețurile de producție ale inovațiilor vor fi prea scumpe, iar piețe prea mici, însă mobilizarea sumei de un miliard de dolari va fi esențială. Ea a mai menționat că banii vor fi investiți în proiecte din Uniunea Europeană. „Astăzi lansăm un parteneriat de pionierat pentru a stimula investițiile în tehnologii climatice critice în Europa. Comisia Europeană își unește forțele cu Breakthrough Energy Catalyst și cu Banca Europeană de Investiții. Inovațiile revoluționare ne vom ajuta să reducem emisiile. La început, prețurile de producție ale acestor inovații sunt necompetitive, prea scumpe, iar piețele lor sunt prea mici. Bill Gates vrea să evite un dezastru climatic Deci există un risc mare pentru aceste companii la început. Deci investim să creștem piața pentru aceste noi tehnologii. Pentru început, vom mobiliza împreună un miliard de dolari, atât bani publici, cât și bani privați. În al doilea rând, vom investi în proiecte din Uniunea Europeană”, a declarat președintele …

Dorința țărilor UE de a-și proteja frontierele este „legitimă”, a afirmat duminică ministrul german de interne, Horst Seehofer, după ce mai multe state au cerut ajutorul uniunii pentru ridicarea de garduri de sârmă ghimpată. Polonia a cerut astfel 350 milioane de euro şi a mobilizat mii de soldaţi la frontieră pentru a construi un asemenea gard la frontiera sa cu Belarus, pentru a preveni sosirea în masă a migranților. Întrebat despre necesitatea unei astfel de bariere construite de Polonia, ministrul de interne german a declarat publicaţiei Bild: „Ni se pare legitimă protejarea frontierei externe (a UE) într-un mod care să împiedice trecerile clandestine”. Mii de migranţi, originari în cea mai mare parte din Orientul Mijlociu, au încercat să traverseze frontiera începând din luna august, într-un aflux de migranţi pe care UE îl suspectează că ar fi provocat de Belarus ca răspuns la sancţiunile impuse de blocul comunitar. Lituania a lansat de asemenea construirea unui gard de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei sale cu Belarus, în timp ce miniştrii de interne din 12 ţări ale blocului comunitar (Austria, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Grecia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) au scris la 7 octombrie Comisiei Europene pentru a cere UE finanţarea acestor construcţii. Von der Leyen nu vrea finanțarea de garduri și ziduri Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a răspuns vineri că Uniunea Europeană nu va finanţa „garduri de sârmă ghimpată şi ziduri” la frontiere. Seehofer a avertizat duminică de asemenea că controalele la frontiera cu Polonia vor fi întărite şi că forţe de poliţie consolidate cu 800 de persoane au fost deja desfăşurate pentru aceasta. Şi „dacă este necesar, sunt gata să le întăresc încă şi mai mult”, a asigurat el. Potrivit cifrelor Ministerului de Interne german, circa 5.700 de persoane au traversat ilegal frontiera între Polonia …

Ombudsman-ul european a pornit o investigație împotriva președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen pentru faptul că a refuzat să facă publice discuțiile private pe care le-a avut cu CEO-ul firmei Pfizer şi care priveau achiziționarea a 1,8 miliarde de doze de vaccin, arată instituția europeana într-un comunicat remis public. Ombudsmanul European Emily O’Reilly dorește să afle mai multe despre mesajele text ale președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu un șef al unei companii farmaceutice. Refuzul Comisiei de a acorda acces la texte a stârnit controverse. Cristian Terhes, Europarlamentar PNȚCD, a publicat pe social media raportul comisiei care o investighează pe Ursula von der Leyen: „Reclamantul, invocând dreptul de acces la informații de interes public, a solicitat Comisiei Europene accesul la mesaje text şi alte documente referitoare la discuțiile dintre președinta Comisiei si CEO-ul unei companii farmaceutice cu privire la achiziționarea unui vaccin COVID-19. Comisia a declarat că nu poate oferi acces la niciun mesaj text, deoarece nu s-a păstrat nici o dovadă a unor astfel de mesaje. În opinia reclamantului Comisia are obligația de a înregistra mesaje instantanee legate de politici importante sau aspecte politice, cum ar fi achiziționarea de vaccinuri COVID-19. Ombudsman-ul a deschis o anchetă şi a cerut să se întâlnească cu reprezentanții Comisiei pentru a discuta despre procedurile şi practica aplicabilă”, arata în comunicat instituția Ombudsman-ului european. De unde a plecat tot scandalul Scandalul a pornit după ce NY Times, pe data de 28 aprilie 2021, sub titlul How Europe Sealed a Pfizer Vaccine Deal With Texts and Calls (Cum a finalizat Europa o înțelegerea pentru vaccinul Pfizer prin SMS şi apeluri telefonice), a publicat un articol în care descrie, citând surse interne, că Ursula von der Leyen ar fi purtat discuții directe şi personale cu Albert Bourla, CEO-ul Pfizer, pentru încheierea unui nou …

Imagine virala de la vizita pe care presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a efectuat-o la Spitalul Universitar alaturi de presedintele Klaus Iohannis si premierul Florin Citu. In timp ce directorul spitalului le explica inaltilor oficiali de are de gand sa faca cu banii de la PNRR, in spatele era o priza prost rinsa care cazuse din locasul ei. Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti urmeaza sa beneficieze de fonduri prin Programul NextGenerationEU. Comisia Europeana da unda verde Planului National de Redresare si Rezilienta al Romaniei (PNRR), a declarat presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, in cadrul unei conferinte de presa comune cu presedintele Klaus Iohannis si premierul Florin Citu. „Astazi, Comisia Europeana da unda verde Planului National de Redresare si Rezilienta al Romaniei. Acest lucru are loc in urma unei evaluari meticuloase si unei foarte bune cooperari si vreau sa va felicit pentru asta si sa va multumesc pentru cooperare”, a spus sefa executivului comunitar. Ea a adaugat ca Planul Romaniei a raspuns unor „criterii foarte exigente” stabilite de Comisie alaturi de Consiliul European. Sefa Executivului comunitar a vorbit de importanta fondurilor europene respective in domenii precum Sanatatea, energia verde, digitalizarea, „provocarile structurale din Romania”. „Va laud pentru includerea venitului minim, pentru sustinerea celor mai vulnerabili si a gospodariilor ce inregistreaza sub venitul minim si daca ma uit la pachetul de reforme, vad ca reformati si sistemul de Educatie. Viitoarea generatie merita cu brio acest lucru”, a afirmat Ursula von der Leyen. Ea a afirmat ca aprobarea de luni este o „borna importanta”. „In niciun caz nu este aici finalul, munca grea acum incepe. Acum vorbim de implementarea Planului”, a aratat inaltul oficial, care a mai spus ca va fi alaturi de autoritatile romane, la fiecare pas, pentru a se asigura ca „fondurile vor fi folosite pentru scopurile …

Europarlamentaarul PNTCD, Cristian Terheș, a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj prin care informează că Uninea Europeană dorește ca cetățenii din blocul comunitar să fie vaccinați cu încă patru doze de vaccin anti-COVID în următorii doi ani. Cristian Terheș: UE îi vrea pe toți cetățenii europeni vaccinați cu încă 4 doze în 2022 și 2023 Acesta a continuat mesajul prin a preciza că, la începutul lunii mai, Ursula von der Leyen a finalizat negocierea unui nou contract cu Pfizer, în urma căruia Uniunea Europeană a rezervat 2.8 miliarde de doze de vaccin pentru următorii doi ani. ”Am vazut prima data informatia pe FB am crezut ca e fakenews asa ca m-am pus pe cautat, iar afirmatia pusa in gura Ursulei e adevarata. O gasiti pe pagina ei de Twitter.”, mai spune el. Sursa: capital.ro

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) are serioase dubii cu privire la permisul de vaccinare anti-Covid, planificat de UE. Nu este sigur cât va dura imunitatea după vaccinare, a explicat directorul regional al OMS, Hans Kluge, într-un interviu pentru Die Welt. Acesta mai spune: „Presupun că pandemia se va termina la începutul anului 2022. Ceea ce nu înseamnă că virusul a dispărut”. Întrebat de publicația germană referitor la eventualitatea sfârșitului, în acest an, a pandemiei coronavirusului, Hans Kluge explică: „Presupun că 2021 va fi un alt an Covid. Dar unul mai previzibil și mai ușor de gestionat. 2020 a fost Terra Incognita, beznă științifică și politică. Un an mai târziu, știm mult mai multe. Avem instrumente, programe de diagnosticare, avem un vaccin. Cu toate acestea, pentru mine, în munca mea, este important să planific înainte. Prin urmare, presupun că pandemia se va termina la începutul anului 2022. Ceea ce nu înseamnă că virusul a dispărut, dar probabil că nu va mai fi nevoie de intervenții perturbatoare”. Hans Henri Kluge, directorul european al OMS, vede mari progrese pe drumul înapoi la normalitate. Însă lupta împotriva coronavirusului nu a fost câștigată, mutațiile virusului ar putea întreține starea de pandemie. El refuză cardurile de vaccinare din două motive. Primul ar fi că „nu este sigur cât va dura imunitatea după vaccinare”, dupa cum a explicat, citat de site-ul online al televiziunii germane, Tagesschau.de. Însă aceasta nu e singura lui rezervă. Un vaccin nu poate preveni neapărat infectarea altor persoane. Introducerea permiselor de vaccinare anunțată pentru vară este probabil inevitabilă, dar nu o recomandare a OMS, a spus Kluge. „Înțelegem că guvernele se confruntă cu realitatea politică. Chiar și așa, există îngrijorări serioase”. Pașaportul de vaccinare legiferat în UE? Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va prezenta luna aceasta un proiect …

Chiar dacă avem vaccinuri împotriva coronavirusului, pandemia este departe de a se termina. Joi, 21 ianuarie, a avut loc o videoconferință între liderii țărilor membre Uniunii Europene. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat cu privire la un aspect important. Chiar dacă avem vaccinuri împotriva coronavirusului, pandemia este departe de a se termina. Joi, 21 ianuarie, a avut loc o videoconferință între liderii țărilor membre Uniunii Europene. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat cu privire la un aspect important. “Suntem tot mai îngrijoraţi pe tema diferitelor mutaţii” ale coronavirusului, a recunoscut Ursula von der Leyen. Se închid granițele în Uniunea Europeană!? Președintele Comisiei Europene: O nouă definiţie mai exactă a zonelor de risc Ursula von der Leyen a propus o nouă definiţie mai exactă a zonelor de risc din punct de vedere sanitar, cu o nouă categorie “roşu închis”. În cadrul UE, călătorii provenind din acest regiuni ar putea fi supuşi obligaţiei de a face un test înainte de plecare şi de a intra în carantină la sosire, relatează AFP. În ce priveşte ţările din afara UE, “propunem măsuri suplimentare de securitate pentru călătoriile esenţiale spre Europa, de exemplu cerând un test înainte de plecare”, a adăugat ea. Se dorește păstrarea funcționării pieței interne Controlul frontierelor este o prerogativă naţională, dar europenii încearcă să se coordoneze pentru a păstra funcţionarea pieţei interne, transportul mărfurilor şi cotidianul muncitorilor transfrontalieri. Ei doresc să evite haosul care a urmat închiderii frontierelor în ordine dispersată atunci când pandemia a apărut în primăvară. În faţa mutaţiilor coronavirusului (britanică, sud-africană), mai contagioase, mai multe ţări au înăsprit restricţiile în ultimele zile, ca Germania marţi. Olanda a anunţat joi seară o interdicţie de circulaţie pe timpul nopţii cu începere de la orele 21.00, iar Portugalia închiderea şcolilor. Franţa a anunţat că va …

„Măsurile cele mai îndrăznețe sunt cele care garantează cel mai bine viitorul”, a spus șefa Comisiei Europene, miercuri, prezentându-și proiectul privind viitorul finanțelor UE. Nu este nici o surpriză că propunerile Ursulei von der Leyen sunt în foarte mare măsură conforme cu ideile propuse anterior de Franța și Germania. Șefa Comisiei este nemțoaică și a fost desemnată în funcție la propunerea lui Macron. Astfel, relansarea economiei UE după epidemie ar trebui să se bazeze pe subvenții – până la nivelul a 500 de miliarde de euro – și într-o mult mai mică măsură pe împrumuturi, care nu vor depăși 250 de miliarde. Proiectul lui Von der Leyen trebuie să obțină acceptul celor 27 de țări membre, ceea ce anunță noi confruntări și ciocniri politice. Dar apropiindu-se mult de propunerile franco-germane și acordând prioritate subvențiilor în detrimentul împrumuturilor, șefa Comisiei pune presiune pe țările care se opun subvențiilor – Olanda, Austria, Suedia și Danemarca – numite și „Grupul celor 4 zgârciți”. Dacă proiectul Ursulei von der Leyen va fi aprobat, atunci asupra UE va ploua cu bani: celor 750 de miliarde de euro, de mai sus, li se adaugă un trilion de la BCE și cei 540 de miliarde de euro puși deja pe masă în prima fază a crizei. Este vorba de împrumuturi făcute în numele UE, la dobânzi de presupus mai avantajoase, care urmează apoi să fie dirijate către regiunile cele mai afectate de criză, pe o perioadă de trei ani, începând din ianuarie 2021. Italia, cu 173 de miliarde de euro, și Spania, cu 140 de miliarde de euro, vor fi cele mai importante beneficiare. Din totalul de 750 de miliarde, România ar urma să primească 33 de miliarde de euro, în granturi și împrumuturi, din care 19,6 miliarde nerambursabili.

PSD pierde tot după ce moțiunea de cenzură a trecut și Guvernul Dăncilă a fost dat afară. Social democrații nu mai au nicio șansă. S-a aflat cine este propunerea. Chiar președintele Klaus Iohannis a făcut anunțul. Președintele Klaus Iohannis iese la joc după ce a picat Guvernul Dăncilă. Șeful statului a anunțat că viitorul Guvern trebuie să desemneze un alt comisar european decât propunerile făcute de Guvernul Dăncilă. Șeful statului le-a spus ulterior, jurnaliștilor, că se va implica personal la nivel european pentru ca propunerile făcute de PSD să nu fie acceptate. Nominalizarea controversată a lui Dan Nica, respinsă deja neoficial de Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, și despre Gabriela Ciot, propunerea ”de rezervă” a PSD. Varianta de comisar european din partea României vehiculată la vârful PNL este Adina Vălean, singurul europarlamentar român care este președintele unei comisii în Parlamentul European, fiind de altfel unul dintre cei mai influenți europarlamentari români la Bruxelles, anunță Digi24. Aceasta ar îndeplini și condiția de gen. România trebuie să desemneze o femeie pentru funcția de comisar. Alte surse liberale spun însă că prima varianta in PNL este europarlamentarul liberal Siegfried Muresan.