uniunea europeana

Preşedintele AUR, George Simion, a rostit un discurs în limba italiană în faţa unei mulţimi de peste 2.000 de participanţi, la un eveniment găzduit de Matteo Salvini şi organizat de Grupul Identitate şi Democraţie, la care au luat parte lideri de marcă ai partidelor suveraniste din Uniunea Europeană, conform News.ro.

În cuvântarea sa, George Simion a început prin a afirma că “viitorul nostru este împreună!”, conform comunicatului de presă al AUR.

“Am adunat în acest frumos oraş, Florenţa, toate partidele care doresc o Europă a popoarelor, o Europă a identităţii. Sunt mândru că sunt român, că provin din România, la fel cum sunteţi mândri să fiţi italieni şi membri ai Lega. Eu conduc principalul partid suveranist din România. Luptăm pentru apărarea valorilor naţionale, pentru valorile comune, luptăm pentru patrie, pentru familie, pentru Dumnezeu şi luptăm pentru libertate”, a declarat liderul AUR.

Preşedintele AUR a subliniat legătura culturală comună dintre români şi italieni, provenită din originea lor latină şi creştină. “Stânga încearcă să şteargă aceste origini comune. Ei doresc să elimine naţiunile, precum şi familia naturală. Noi susţinem ordinea naturală”, a adăugat George Simion.

De la capodopera lui Dante Alighieri
Simion a menţionat că “aici, la Florenţa, Dante Alighieri a oferit lumii «Divina Commedia» ca o alegorie plină de învăţăminte valoroase.

“Ce putem observa astăzi în Europa? Infernul! Infernul pentru că avem migranţi ilegali, infernul pentru că ne confruntăm cu dezindustrializarea, infernul pentru că asistăm la ştergerea identităţii naturale şi declinul creştinismului. Ei vor să ne interzică folosirea termenilor ca «mamă», «tată» sau «patrie». Este cu adevărat un infern. Noi, patrioţii uniţi ai celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, trebuie să fim solidari pentru alegerile europene din anul viitor. Dorim să apărăm valorile reale ale patriilor noastre: mamă, tată şi copii”, a subliniat Simion.

Liderul AUR a adăugat că partidele suveraniste din Europa doresc “o societate sănătoasă pe care să o menţinem, fără stăpâni, fără idei nebune, fără persoane ca Frans Timmermans şi Ursula von der Leyen, fără aceşti nebuni de la Bruxelles care doresc să creeze un superstat european. Avem o şansă istorică, pas cu pas, să trecem prin purgatoriu şi apoi să ajungem în paradis”.

Ordinul impus de Uniunea Europeană pentru închiderea rapidă a minelor a generat consecințe dramatice asupra mediului și siguranței oamenilor în România. Lipsa controlului asupra lucrărilor și a fondurilor a transformat carierele miniere în zone de risc, amenințând viața localnicilor și provocând poluare gravă. Ministerul Energiei a solicitat un ajutor de stat de 350 de milioane de lei pentru a asigura securitatea minelor din Valea Jiului, unde acumularea de gaze creează riscul iminent de explozii.

Costurile financiare, sociale și de mediu pentru închiderea minelor sunt colosale. Ministerul Energiei a cerut aprobarea unui ajutor de stat pentru patru mine din Valea Jiului, doar pentru perioada decembrie 2023 – martie 2024, sumă necesară pentru prevenirea unor explozii potențial catastrofale, pierderi de vieți omenești și degradare gravă a mediului.

În absența unei execuții complete a lucrărilor, carierele miniere devin un pericol iminent pentru comunitățile înconjurătoare, eliberând gaze dăunătoare și poluând mediul înconjurător cu ape de mină și substanțe nocive. Studiile realizate de Institutul Minier Central din Polonia au avertizat asupra pericolului de combustie spontană și a timpului redus de incubație al incendiilor, recomandând continuarea exploatării miniere pentru a limita riscurile.

Întreruperea bruscă a exploatării miniere în stadiul actual ar putea amplifica pericolele și ar afecta procesul de închidere a minelor. Riscul crește și pentru siguranța localnicilor, întrucât gazele explozive se pot acumula în gospodării, reprezentând un pericol real pentru comunități.

Astfel, s-a propus o exploatare controlată pentru a asigura securitatea. Însă, lipsa fondurilor necesare pentru materiale și servicii ar putea duce la întreruperea funcționării echipamentelor esențiale și ar pune în pericol siguranța imediată a oamenilor din zonă. Această situație ar putea provoca explozii, incendii și alte dezastre care ar afecta grav viața și mediul înconjurător.

Decarbonizarea aduce cu sine și riscuri majore. Fără resurse financiare adecvate, exploatările miniere se confruntă cu incapacitatea de a menține infrastructura esențială, punând în pericol atât mediu, cât și viețile oamenilor din aceste zone. Este imperios necesară o gestionare responsabilă și eficientă a procesului de închidere a minelor pentru a minimiza impactul asupra mediului și a comunităților locale.

Sindicaliștii de la Confederația Meridian sunt profund preocupați de impactul noii legi a pensiilor, pe care o consideră drept o amenințare la adresa nivelului pensiilor și a condițiilor de pensionare. Aceștia susțin că, în urma acestei legi, grupele de muncă vor fi eliminate, ceea ce va conduce la o scădere a pensiilor și la o uniformizare a vârstei de pensionare pentru toate categoriile profesionale.

Sindicaliștii atrag atenția că justificarea adusă pentru aceste măsuri este includerea lor în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiind necesară conformitatea cu acest plan. Chiar și condițiile speciale de muncă pentru minerii din Valea Jiului sunt pe cale să fie anulate, dacă Comisia Europeană nu va aproba derogarea.

Confederația Sindicală Națională Meridian pregătește un protest de amploare joi, în Piața Victoriei, împotriva Proiectului Legii privind sistemul public de pensii și a Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Sindicaliștii subliniază că sporurile din salarii dispar și că condițiile speciale de muncă nu vor mai fi luate în calcul pentru stabilirea vârstei de pensionare. La manifestație se vor afla reprezentanți ai diferitelor categorii profesionale precum silvicultori, ceferiști, polițiști locali și naționali, militari în rezervă, personal contractual și funcționari publici din Ministerul Apărării Naționale (MAPN), mineri, funcționari publici, agricultori, personal medical și nemedical, personal aeroportuar și personal nedidactic.

Principala nemulțumire a sindicatelor este legată de Proiectul de Lege privind sistemul public de pensii adoptat recent de Guvern, care anulează drepturile prevăzute în statutele profesionale ale unor categorii de lucrători, în special cele legate de condițiile de pensionare. Sindicaliștii de la Confederația Meridian susțin că drepturile câștigate de lucrători prin legea privind condițiile deosebite și speciale de muncă nu ar trebui eliminate.

Dumitru Fornea, secretar general al Confederației Sindicale Naționale Meridian, a subliniat că Ordonanța austerității a determinat ignorarea contractelor colective de muncă, ceea ce a condus la eliminarea sporurilor salariale. El a evidențiat necesitatea unei creșteri a salariilor cu 50% pentru a compensa tăierea sporurilor, însă aceasta nu s-a întâmplat, chiar dacă salariul minim a fost majorat.

Fornea a explicat că noua Lege a pensiilor nu mai ia în considerare condițiile speciale și deosebite de muncă definite în legile actuale, ceea ce va duce la o scădere a pensiilor cu aproximativ 1.500-2.000 de lei și la o uniformizare a vârstei de pensionare pentru toate categoriile profesionale. El a subliniat că aceste drepturi au fost câștigate pe baza contribuțiilor din salarii și că legea actuală încearcă să ofere puncte suplimentare la pensie celor care lucrează mai mult, ceea ce, în opinia sa, va duce la insustenabilitatea sistemului. Fornea consideră că este o promisiune electorală nerealistă, care va rezulta în tăierea drepturilor celor care lucrează în condiții dificile.

De asemenea, sindicaliștii susțin că feroviarii și silvicultorii sunt afectați de această lege a pensiilor, care anulează drepturile câștigate prin statutele profesionale ale acestor categorii de lucrători, susținând că aceasta este o cerință impusă de Uniunea Europeană. Ei au subliniat că, conform acestei direcții impuse de Uniunea Europeană, nu vor mai exista excepții în stabilirea vârstei de pensionare, toți lucrătorii urmând să iasă la pensie la vârsta de 65 de ani, indiferent de condițiile de muncă în care au activat.

De asemenea, legea permite lucrul până la vârsta de 70 de ani, ceea ce ridică semne de întrebare în privința stării de sănătate a unor categorii precum polițiștii criminaliști, militarii sau cei care au desfășurat muncă dificilă. Sindicaliștii consideră că Uniunea Europeană cere investiții masive pentru a restructura locurile de muncă, iar absența acestora ar duce la desființarea acestor locuri de muncă, situație considerată absurdă de către Fornea.

Fornea a evidențiat că minerii din Valea Jiului au discutat cu ministrul Muncii, Simona Oprescu, pentru a evidenția condițiile grele în care își desfășoară activitatea, însă cererile lor nu au fost reflectate în lege. Propunerea ministrului pentru o perioadă de tranziție până în 2035 pentru minerit nu include și menținerea drepturilor din condițiile speciale și deosebite de muncă, conform sindicalistului.

El a menționat că minerii se confruntă cu o situație ambiguă, având în vedere o decizie anterioară a Consiliului Uniunii Europene pentru o pensionare în afara sistemelor legale de pensii, iar acum rămâne ca Ministerul Muncii să clarifice această situație cu Comisia Europeană.

Protestele masive din Europa împotriva uciderii femeilor și copiilor palestinieni și a bombardării spitalului din Gaza au determinat Comisia Europeană să ceară aplicarea cenzurii online cu patru luni înaintea intrării în vigoare a Regulamentului privind serviciile digitale.

Statele europene au fost somate să-și desemneze urgent coordonatori ai serviciilor digitale naționale, care să disemineze către rețeaua informală a Comisiei Europene informațiile cu conținut așa-zis ilegal de pe rețelele de socializare, pentru a bloca viralizarea acestora.

Comisia Europeană a cerut interzicerea diseminării de conținut ilegal pe rețelele de socializare, care prezintă un risc clar de intimidare a anumitor grupuri ale populației și de destabilizare a structurilor politice și sociale din UE sau din părți ale acesteia, inclusiv cele care riscă să ducă la o amenințare gravă la adresa securității publice sau a sănătății publice în Uniune.

Mai pe înțelesul tuturor, se va introduce cenzura absolută pe rețelele de socializare, astfel că mesajele și informațiile care contravin narativului oficial vor fi șterse înainte ca acestea să devină virale. Comisia Europeană a emis recent o Recomandare privind coordonarea răspunsurilor la incidente, în special la cele survenite ca urmare a diseminării de conținut ilegal, înainte de aplicarea deplină a Regulamentul privind serviciile digitale.

”Deși platformele online, în special, au un rol important în diseminarea informațiilor în întreaga Uniune, acestea pot fi utilizate în mod abuziv ca mijloc de diseminare și amplificare a conținutului ilegal sau dăunător în mediul online. Comisia încurajează statele membre ca, până când structura de guvernanță prevăzută de Regulamentul privind serviciile digitale va fi pe deplin operațională, să numească o autoritate independentă care să facă parte dintr-o rețea informală de viitori coordonatori ai serviciilor digitale.

Comisia ar putea convoca rețeaua informală a viitorilor coordonatori ai serviciilor digitale din proprie inițiativă sau la recomandarea unuia sau a mai multor membri ai rețelei informale a viitorilor coordonatori ai serviciilor digitale. Se recomandă ca rețeaua informală să coopereze cu Comisia pentru a răspunde, prin organizarea de reuniuni specifice, la incidentele, în special cele survenite ca urmare a diseminării de conținut ilegal”, se arată în Recomandarea Comisiei Europene.

Sisteme de supraveghere

Comisia a recomandat rețelei viitorilor coordonatori ai serviciilor digitale să se reunească la intervale regulate, pentru a avea o înțelegere coordonată a evoluției circumstanțelor extraordinare la nivel național și pentru a propune un cadru pentru orice acțiune ulterioară care ar putea fi considerată necesară în lumina circumstanțelor extraordinare identificate.

Aceste reuniuni ar trebui să acopere aspecte precum schimbul de informații, de bune practici, de metodologii, de sisteme tehnice și instrumente, cu scopul de a sprijini eforturile de supraveghere a platformelor online foarte mari și a motoarelor de căutare online foarte mari într-un context de criză, precum și schimbul de informații strânse la nivel național de la autoritățile naționale competente în ceea ce privește identificarea conținutului ilegal online legat de situația de criză și amplificarea acestuia de către platformele online foarte mari și motoarele de căutare online foarte mari, inclusiv, informații referitoare la efectul acestui conținut asupra opiniei publice locale.

Hamas și Israel

Până în prezent, mai puțin de 10 % din statele membre își desemnaseră deja în mod oficial coordonatorul serviciilor digitale, a atras atenția Comisia Europeană. ”Traversăm o perioadă fără precedent, marcată de conflicte și instabilitate, ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a atacului terorist al Hamas în Israel.

Acoperirea largă a platformelor de comunicare socială face ca violența și războaiele să reverbereze tot mai mult în mediul online din Uniune. Acest lucru a avut drept consecință o creștere fără precedent a conținutului ilegal și dăunător care este diseminat online, inclusiv a acțiunilor coordonate de răspândire a dezinformării și a informării greșite în întreaga Uniune în legătură cu astfel de crize internaționale”, se mai precizează în documentul citat.

Uniunea Europeană introduce noi reguli pentru cei care solicită împrumuturi! Recent, pe 15 octombrie, UE a adoptat o directivă cu privire la creditul de consum, cu scopul de a întări protecția consumatorilor europeni care recurg la împrumuturi bancare.

“Cu trecerea la era digitală, accesul la credit a devenit mai ușor, dar trebuie să ne asigurăm că consumatorii sunt protejați împotriva practicilor de creditare iresponsabile, mai ales în mediul online. Prin noua legislație, consumatorilor li se vor furniza toate informațiile de care au nevoie într-un mod clar, chiar și în cazul creditelor mici,” a declarat Alberto Garzón Espinosa, ministru interimar al Consumatorilor din Spania.

Principalele Modificări Aduse de Noua Directivă UE

Directiva adoptată recent aduce cu ea următoarele schimbări semnificative:

1. Asigură că informațiile despre credit, inclusiv costul total al creditului, sunt prezentate într-un mod clar și ușor de înțeles, adaptat mediului digital.
2. Impune reguli mai stricte privind publicitatea pentru a preveni practicile de creditare abuzive și protejează consumatorii de supraîndatorare prin măsuri eficiente împotriva suprataxării.
3. Cere creditorilor să efectueze o evaluare a capacității de rambursare a consumatorilor pentru a preveni supraîndatorarea.
4. Extinde sfera de aplicare a directivei la împrumuturi sub 200 de euro și la produsele “cumperi acum, plătești mai târziu.”
5. Acordă consumatorilor dreptul de a rezilia un contract de credit în termen de 14 zile și oferă supraviețuitorilor cancerului dreptul de a fi uitați.

Directiva urmează să fie semnată de către Președintele Parlamentului European și Președintele Consiliului. Ulterior, va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, intrând în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării sale.

Băncile din România Supuse Noilor Inspecții

În paralel cu aceste evoluții legislative, Consiliul Concurenței a efectuat inspecții neanunțate la zece bănci din România. Aceste investigații au fost demarate din suspiciuni că acționarii Biroului de Credit ar putea restricționa accesul consumatorilor individuali la produsele și serviciile de creditare bancară.

Cele zece bănci verificate sunt:

• Alpha Bank Romania S.A.
• CEC Bank S.A.
• Garanti Bank S.A.
• Raiffeisen Bank România S.A.
• ING Bank N.V. Amsterdam sucursala București
• Banca Transilvania S.A.
• Banca Comercială Română S.A, BRD – Groupe Société Générale S.A.
• Credit Europe Bank (Romania) S.A.
• First Bank S.A.

Pe lângă acestea, inspecții au avut loc și la Biroul de Credit și la Asociația Română a Băncilor.

Mă uit cu stupoare la schimbul de mesaje dintre Thierry Breton – comisar european pentru piața internă – și Elon Musk, proprietarul rețelei sociale X. Într-o scrisoare de o pagină, tiripliciul european îl trage pe Musk de urechi cerându-i să nu mai disemineze fake-news-uri prin rețeaua sa. Totul e legat, desigur, de evenimentele din Israel.

Elon Musk i-a replicat aproape instantaneu cerându-i exemple. OK, îmi ceri să cenzurez, dar arată-mi ce anume. Nu poți să obligi pe cineva să facă ceva, dacă tu, cel care comanzi, nu știi ce. E penibil!

După aproximativ o zi, Thierry Breton revine spunându-i lui Musk o chestie de-a dreptul halucinantă, anume că „știi foarte bine despre rapoartele utilizatorilor și ale autorităților – privind conținutul fals și glorificarea violenței, așa că trebuie să treci la fapte”. Din nou, o formulare de-a dreptul inimaginabilă pentru un oficial de rang înalt. Amice, ești idiot? Musk ți-a cerut „dovada”! Tu acuzi fără să ai dovezi?

Este un exemplu care ne arată cât se poate de limpede în ce cloacă s-a transformat UE. Pur și simplu, dialogul e similar celor din vremea securiștilor, melițienilor(sic!) și a tovarășilor comuniști: „Ce-ai domnule cu mine, ce-am făcut? De ce mă bați?” – întreba omul nedumerit asupra căruia se abătea vijelia de pulane. Fără nicio îndoială, torționarul rostea cu obidă: „Las’ că știi tu!”. Cam așa a făcut și prostul ăsta de la UE.

Exemplele actuale seamănă atât de mult cu cele de-atunci încât efectiv te apucă frică. O gașcă de dobitoci, dintre care cei mai deștepți sunt agramații, s-au trezit cu niște puteri discreționare și vor să facă lumea după cum le dictează mintea lor cea puțină. Te uiți și-ți vine să râzi când îi vezi cât de ireal de proști sunt. Însă, în același timp, te îngrozești constatând că acei proști plenari aproape că au drept de viață și de moarte asupra cetățenilor din țările subordonate. Iar atunci râsul se transformă într-o grimasă tragică.

Dan Diaconu

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, poate adăuga o altă problemă pe care se presupune că nu are capacitatea de a o înțelege cum trebuie, în ceea ce-i privește pe criticii lucrărilor sale: de data aceasta, era digitală, relatează Reclaim The Net.

Ceea ce a provocat această ultimă rundă de nedumerire în ceea ce privește poziția Comisiei Europene a fost discursul lui Leyen de la mijlocul săptămânii în fața Parlamentului European, intitulat “Starea Uniunii Europene”.

Ei bine, unii membri (europarlamentari) ai acestui parlament, nu în ultimul rând avocatul pentru securitate digitală și confidențialitate din Germania și europarlamentar Patrick Breyer, nu cred că starea UE este deosebit de sănătoasă, având în vedere remarcile lui Von der Leyen.

Ea a lăudat în același timp ceea ce este cunoscut printre opozanți ca fiind proiectele de lege ale UE privind cenzura, respectiv legea serviciilor digitale și legea piețelor digitale

UE o numește “Legea privind inteligența artificială” – iar Von der Leyen a declarat că va fi format un “grup de experți” pentru a se ocupa de această propunere.

Breyer, care reprezintă “ramura” din țara sa a Partidului Piraților și este avocat, nu a cruțat criticile la adresa compatrioatei sale aflate în prezent la conducerea Comisiei Europene.

Pe scurt, Breyer pare să fie nerăbdător să își vadă mandatul încheiat în curând, dar avertizează că Von der Leyen a reușit să facă mult rău cât timp a fost acolo.

Iar acest lucru, potrivit lui, s-a întâmplat deoarece ea “aplaudă necritic digitalizarea, vrea să ne ardă datele în interesul profitului industriei și, pur și simplu, nu a înțeles era digitală”.

Acest lucru, potrivit eurodeputatului, s-a tradus în mod regulat în “propuneri legislative lipsite de etică (…) călcând în picioare drepturile fundamentale ale cetățenilor UE”.

Aceasta este o critică destul de serioasă, iar Breyer o explică mai departe citând Legea serviciilor digitale ca Von der Leyen (sau, mai degrabă, instituția UE a cărei figură de căpetenie este în prezent) acordând – deși nu la propriu – o “binecuvântare capitalismului de supraveghere al industriei tehnologice”.

“Faptul că ea vrea acum să-i lase pe reprezentanții acestor corporații să ajute la modelarea viitorului Europei (UE) în domeniul inteligenței artificiale se potrivește bine cu această imagine”, este convinsă Breyer. “Prin propunerea ei pentru o lege privind IA, ea vrea să deschidă ușa supravegherii biometrice în masă în public.”

În comentariile ulterioare, acest europarlamentar continuă să taie adânc.

“Pe de o parte, doamna von der Leyen păstrează secretul mesajelor oficiale de text cu șeful Pfizer despre afaceri de miliarde de dolari, ocolind toate regulile, dar pe de altă parte vrea ca mesajele noastre private să fie scanate fără discernământ de mașini de suspiciune nesigure prin #ChatControl și să distrugă secretul digital al corespondenței.”

Fiind un conațional german, Breyer , cel mai probabil, cunoaște istoria politicii lui Von der Leyen mai bine decât majoritatea dintre noi, cei din exterior, iar “verdictul” său nu este amabil. Europarlamentarul își amintește că, “cu o campanie emoțională de frică, ea a încercat cu ani în urmă să impună o lege ineficientă și dăunătoare de cenzură a internetului, ignorând protestele în masă și criticile din mediul academic. În 2015, ea a votat în Bundestag (parlamentul german) pentru a reintroduce reținerea generalizată a datelor, deși Curtea Europeană de Justiție o declarase disproporționată”.

Pe măsură ce factorii de decizie politică se pregătesc să încheie cu rundele de înăsprire a politicii monetare, apar tot mai multe dovezi care subliniază o creştere economică în declin şi o inflaţie foarte greu de doborât, care vor continua să persiste scrie Bloomberg, citat de Business Magazin, conform Mediafax.

După cum ştiu prea bine bancherii centrali, chiar dacă se feresc să o spună cu voce tare, această etichetă pentru durerea de cap a expansiunii slabe şi a inflaţiei necruţătoare care a afectat anii 1970 reprezintă o serie de probleme – chiar şi în forma sa cea mai uşoară.

„Zona euro este blocată în stagflaţie şi nu vom ieşi din ea prea curând. În Marea Britanie, totul merge prost” a declarat Karsten Junius, economist şef la Bank J Safra Sarasin din Zurich.

Răspunsul pieţei de până acum sugerează preocupări persistente pentru faptul că băncile centrale îşi pierd apetitul de a continua să crească costurile de împrumut, indiferent de situaţie. Datele de joi, care indicau o creştere a preţurilor cimentată peste 5% în regiunea euro, au fost întâmpinate cu puţin optimism, în contextul în care se fac tot mai multe pariuri privind o nouă rundă de majorare a dobânzii care va avea loc peste două săptămâni.

Această problem a fost accentuată de comentariile oficialului Băncii Centrale Europene, Isabel Schnabel – responsabilul cu pieţele din această instituţie – care a recunoscut că perspectivele economice se înrăutăţesc, insistând în acelaşi timp asupra faptului că inflaţia este „încăpăţânat de ridicată”.

Economistul-şef al Băncii Angliei, Huw Pill, a folosit aceleaşi cuvinte pentru a descrie nivelul de creştere a preţurilor de consum de bază în Marea Britanie, avertizându-şi totodată colegii să nu provoace „daune inutile” economiei.

Factorii de decizie politică din zona euro vor fi primii care vor judeca unde se află ameninţările, decizia din 14 septembrie fiind descrisă de oficialul finlandez Tuomas Valimaki ca fiind „total deschisă” în ceea ce priveşte necesitatea unei noi majorări a dobânzii. BOE se va reuni o săptămână mai târziu, la o zi după Fed.

Actuala conjunctură readuce în actualitate preocupările care au tulburat regiunea atunci când s-a confruntat pentru prima dată cu spectrul creşterii preţurilor la gaze în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Atunci când şefii de finanţe din G-7 s-au întâlnit în mai 2022, au discutat despre ce trebuie făcut pentru a „evita scenariile de stagflaţie”, după cum a spus gazda reuniunii, ministrul german de finanţe Christian Lindner.

Această alarmă a răsunat din nou după şedinţa din iulie a BCE, unde se aplauda reducerea inflaţiei, dar se sublinia faptul că încă se află la un nivel ridicat şi că persistă toxic de mult pentru economie.

„S-a exprimat de asemenea îngrijorarea că economia ar putea intra într-o fază de stagflaţie, în contrast cu un scenariu mai benign”, potrivit notelor băncii.

Astfel de îngrijorări umbresc pieţele financiare, după o serie de rapoarte care indică slăbirea creşterii economice în Marea Britanie şi în zona euro – cum ar fi scăderea indicilor managerilor de achiziţii – şi o inflaţie mai puternică decât se aştepta în cele mai mari două economii ale Europei continentale, Germania şi Franţa.

„Ştim că politica monetară funcţionează şi că are efecte în economie, dar în acest moment nu avem niciun impact asupra inflaţiei. Asta e cea mai mare problemă pe care o aavem. Ne confruntăm cu o încetinire economică mai puternică ca în SUA şi o inflaţie mult mai greu de învins” a declarant Gilles Moe, economist-şef la AXA Investment Manager.

Patriotismul economic, atât de frecvent invocat de unii și de alții în ultima vreme, mă determină să fac efortul de a le oferi cititorilor mei informațiile care au lipsit din declarațiile premierului Marcel Ciolacu, după ce acesta și-a consumat rundele de negocieri la UE. Care este bilanțul? Cu ce ne-am ales de fapt? Cu ce nu ne-am ales? Ce șanse avem de a utiliza banii care ne revin, prin Planul Național de Redresare și Reziliență? Și, în paralel, cât ne costă slugărnicia față de mai-marii UE?

Nu vorbim de cei 70 de miliarde de euro pe care ni i-a fluturat pe sub nas, împăunându-se cum că i-ar fi negociat cu succes președintele Klaus Iohannis. În realitate, și doar teoretic, României i-au fost atribuite aproape 30 de miliarde de euro. Pe care trebuie să-i solicităm prin câteva tranșe, cu condiția ca acestea să fie aprobate și pe care apoi trebuie să-i cheltuim așa cum scrie, bine sau greșit, în PNRR. Și în niciun caz în alt mod. Deci ce am obținut de la Bruxelles? Comisia Europeană aprobă evaluarea preliminară pentru plata tranșei a doua din PNRR.

Remarcați, vă rog, două cuvinte cheie: preliminară și parțială. Dacă în cursul acestei luni, comisiile de analiză UE validează solicitarea noastră, evaluarea nu va mai fi preliminară, dar plata va rămâne parțială. În cel mai bun caz urmează să primim un grant în valoare de 1.86 miliarde de euro, deci o sumă de bani care nu trebuie restituită, precum și un împrumut cu dobândă în valoare de aproape un miliard. 0.94 miliarde. Aceasta reprezintă tranșa a doua de bani. Dacă până la sfârșitul anului încasăm acești bani, se cheamă că în total, din momentul aplicării acestui program și până în prezent, România urmează să încaseze 6.3 miliarde euro. Iar cum spuneam mai sus, suntem penalizați.

Suntem penalizați pentru că nu am respectat o serie dintre jaloanele pe care tot noi ni le-am fixat. Respectiv două jaloane din domeniul energetic și care ar fi trebuit să fie îndeplinite sub mandatul lui Virgil Popescu. De aceea, indiferent cât ne-am da peste cap, tot vom fi penalizați cu ocazia accesări acestei tranșe. Dacă ea va fi accesată. Urmează a treia și ultima cerere de acordare a banilor europeni. Această cerere este mult întârziată.

Din cele 79 de jaloane, doar 55 sunt îndeplinite. Este exclus ca în acest an să primim ceva din tranșa a treia. De altfel, nici nu îmi imaginez că guvernul va îndrăzni să facă o solicitare în acest sens. Și mai trebuie să fac o precizare importantă. Termenul final pentru banii PNRR, respectiv momentul când cade cortina și se stinge lumina, este luna septembrie a anului 2026. Ce nu accesăm până atunci, nu mai putem accesa. La acest punct, sunt obligat să introduc două nuanțe.

Prima nuanță este că e greu de presupus că guvernul României, oricât de optimiști am fi, va recupera rămânerea în urmă. În principiu, realist vorbind, ar trebui să ne luăm gândul de la cea de-a treia tranșă. Dacă totuși, în varianta cea mai optimistă, vom încasa ceva, acel ceva va fi cu foarte mari penalizări, pentru că sunt prea multe jaloane neîndeplinite.

A doua nuanță, încă și mai importantă, este că degeaba intră banii în trezoreria Băncii Naționale a României, dacă ei nu sunt și cheltuiți conform programului aprobat. Prima datorie a guvernului Ciolacu către cetățenii pe care îi reprezintă este să le spună, cu subiect și predicat, câți bani au fost utilizați de statul român din ceea ce s-a accesat până în prezent. Câți bani și pentru ce. Atrag atenția că banii neutilizați trebuiesc returnați către Uniunea Europeană și la fel se va întâmpla și cu sumele utilizate neconform în raport cu documentele PNRR. Deci, din nou, guvernul ne este dator cu explicații amănunțite.

La capitolul explicații sunt încă multe așteptări pe care le avem. A trecut suficient de mult timp, de când Marcel Ciolacu se află la cârma guvernului. Să ne reamintim că era o vreme când bătea cu pumnul în masă din băncile opoziției, solicitând, fără succes, guvernelor Orban și Cîțu, să explice unde s-au dus zecile de miliarde de euro pe care respectivele guverne le-au împrumutat. Cred că ar fi timpul să aflăm. La fel cum cred că ar fi timpul să aflăm câți bani pierde România din defrișările de păduri – de care beneficiază, în special, societăți comerciale ale unor state europene – care sunt sumele reale pe care le cheltuim pentru a ajuta Ucraina, fără a primi nici măcar mulțumiri în schimb, la fel în cazul Republicii Moldova.

Ar mai trebui să știm cu ce se alege statul român de pe urma unor mari privatizări, la care beneficiarii nu au respectat angajamentele asumate prin caietele de sarcini, cu ce ne alegem concret din exploatarea de către alții a perimetrelor terestre și submarine de petrol și de gaze naturale, câți bani intră anual în bugetul statului de pe urma subimpozitării multinaționalelor, și câți bani pierde anual statul român în favoarea statelor din Uniunea Europeană, prin exportul forței de muncă calificate, în special a medicilor și cadrelor sanitare medii. Legat de accesul nostru în spațiul Schengen, adică de lipsa noastră de acces, știm deja că am suferit pierderi colosale, de ordinul a zeci de miliarde de euro. În final, dacă premierul Marcel Ciolacu dorește cu adevărat să gestioneze o economie patriotică, să tragă linie și să pună în balanță uriașele găuri pe care noi înșine ni le-am făcut – desigur, la solicitarea insistentă a partenerilor UE – și banii cu care vom reuși să ne cârpim, pe care reușim să-i atragem.

Se spune că „blocul comunitar își propune recalificarea forței de muncă drept răspuns la inovațiile tehnologice și industriale”. O asemenea porcărie trebuie tradusă într-un singur fel – avem 10 muncitori și o mașinărie care face toată munca lor; ghici cine va fi „scos” din priză, omul sau mașina?! În epoca acestei molime numite „evoluție IA”, omul va fi sacrificat, nu e nicio îndoială!

Se spune că, dacă Europa vrea să aibă o forță de muncă competitivă, capabilă să concureze cu restul lumii, trebuie să-și învețe cetățenii o lecție simplă – școala nu se termină niciodată. Așa e, dar dacă noi, înapoiații de europeni trebuie să învățăm această lecție, că așa spune Politico, supracalificații de migranți din Asia care abia acum descoperă bicicleta, când au prins un loc ca livrator de mâncare, ce concurență reprezintă și a cui?!

În fine! Societatea actuală este în schimbare și se pare că viitorul nu mai aparține celor care au urmat o cale educațională pe model clasic – au învățat la școală sub supravegherea profesorilor, au obținut o diplomă și apoi au profesat, folosind abilitățile deprinse în anii de studiu, până la pensionare.

Recalificarea profesională a fost dintotdeauna – și încă mai este – o raritate. Azi, însă, progresele tehnologice și nevoile (o industrie în continuă schimbare) riscă să expună Europa în fața unei crize inevitabile. Se vorbește despre lipsă de competențe relevante și oportune pentru „noua piață a muncii”. Cu alte cuvinte, știi să produci nimic la calculator, ești bun, supraviețuiești, nu știi, dricul te așteaptă, că tot are Bruxellesul planuri verzi și digitale îndrăznețe.

Ursula von der Leyen afirmă că „viitoarea competitivitate europeană depinde de o forță de muncă cu competențele potrivite”. Și dacă nu avem „competențele potrivite”? Că vreo trei sferturi dintre europeni încă sunt „străini” de Inteligența Artificială și tot ce presupune viitorul scris de mințile (i)luminate din Silicon Valley.

Recenta lansare pe piață a instrumentelor (de)generative de Inteligență Artificială, precum ChatGPT, care pot genera „conținut nou pe baza unui simplu prompt” (dar sunt incapabile să aducă plusvaloare reală, palpabilă!), pune presiune pe clasa muncitoare. CEO al ChatGPT, Sam Altman a vorbit în fața Congresului SUA despre cum chatbot-ul său „va automatiza în întregime unele locuri de muncă, creând în același timp noi locuri de muncă care vor fi mult mai bune”.

Și cu oamenii „trași pe dreapta” de o „mașinărie” ce vom face? Ce-i soartă îi așteaptă pe cei eliminați din joc de un chatbot d-ăsta de care s-a îndrăgostit „elita planetei”?

Nimeni nu o spune pe șleau, dar răspunsul e unul singur, cum îl sugerează și Politico – cine nu se adaptează noii realități, moare! Atât de simplu, fără complicații!

„Trebuie să avem un sistem foarte deschis de calificare și recalificare. Nu putem spune «Ei bine, asta este!». Trebuie să spunem «Ei bine, abilitățile fac parte, acum, din viața normală de lucru». Trebuie să ne adaptăm permanent capacitățile de lucru, abilitățile”, transmite Nicolas Schmit, un luxemburghez în vârstă de 69 de ani ajuns comisar pentru Locuri de muncă la Bruxelles.

Planul UE de eutanasiere a clasei muncitoare arată astfel – până în 2030, adică în doar câțiva ani, trebuie să avem peste 20 de milioane de profesioniști în domeniul TIC (în prezent sunt doar 9 milioane)! Dar una dintre cele mai mari provocări în acest program de „recalificare profesională” a lucrătorilor din Europa este tocmai dorința/disponibilitatea oamenilor de a învăța să facă altceva. Cum vede UE situația? Iată chiar declarația „ministrului” Locurilor de muncă, Nicolas Schmit: „Nu schimbi oamenii cu ușurință dacă există o mentalitate ostilă sau negativă”. Și, atunci, ce faci, ce pregătești?

Angajatorii, aflați în prima linie a provocării pe care o lansează „lumea nouă”, vor fi obligați să aleagă – ori taie în carne vie, ca să supraviețuiască pe piață, ori dispar în negura falimentului.

Ziarul National