uniunea europeana

  • ╚śeful AUR ├«i face nebuni pe Timmermans ╚Öi ╚Öefa CE: “Ce putem vedea ast─âzi ├«n Europa? Infernul!”

    763

    Pre┼čedintele AUR, George Simion, a rostit un discurs ├«n limba italian─â ├«n fa┼úa unei mul┼úimi de peste 2.000 de participan┼úi, la un eveniment g─âzduit de Matteo Salvini ┼či organizat de Grupul Identitate ┼či Democra┼úie, la care au luat parte lideri de marc─â ai partidelor suveraniste din Uniunea European─â, conform News.ro.

    ├Än cuv├óntarea sa, George Simion a ├«nceput prin a afirma c─â “viitorul nostru este ├«mpreun─â!”, conform comunicatului de pres─â al AUR.

    “Am adunat ├«n acest frumos ora┼č, Floren┼úa, toate partidele care doresc o Europ─â a popoarelor, o Europ─â a identit─â┼úii. Sunt m├óndru c─â sunt rom├ón, c─â provin din Rom├ónia, la fel cum sunte┼úi m├óndri s─â fi┼úi italieni ┼či membri ai Lega. Eu conduc principalul partid suveranist din Rom├ónia. Lupt─âm pentru ap─ârarea valorilor na┼úionale, pentru valorile comune, lupt─âm pentru patrie, pentru familie, pentru Dumnezeu ┼či lupt─âm pentru libertate”, a declarat liderul AUR.

    Pre┼čedintele AUR a subliniat leg─âtura cultural─â comun─â dintre rom├óni ┼či italieni, provenit─â din originea lor latin─â ┼či cre┼čtin─â. “St├ónga ├«ncearc─â s─â ┼čtearg─â aceste origini comune. Ei doresc s─â elimine na┼úiunile, precum ┼či familia natural─â. Noi sus┼úinem ordinea natural─â”, a ad─âugat George Simion.

    De la capodopera lui Dante Alighieri
    Simion a men┼úionat c─â “aici, la Floren┼úa, Dante Alighieri a oferit lumii ┬źDivina Commedia┬╗ ca o alegorie plin─â de ├«nv─â┼ú─âminte valoroase.

    “Ce putem observa ast─âzi ├«n Europa? Infernul! Infernul pentru c─â avem migran┼úi ilegali, infernul pentru c─â ne confrunt─âm cu dezindustrializarea, infernul pentru c─â asist─âm la ┼čtergerea identit─â┼úii naturale ┼či declinul cre┼čtinismului. Ei vor s─â ne interzic─â folosirea termenilor ca ┬źmam─â┬╗, ┬źtat─â┬╗ sau ┬źpatrie┬╗. Este cu adev─ârat un infern. Noi, patrio┼úii uni┼úi ai celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, trebuie s─â fim solidari pentru alegerile europene din anul viitor. Dorim s─â ap─âr─âm valorile reale ale patriilor noastre: mam─â, tat─â ┼či copii”, a subliniat Simion.

    Liderul AUR a ad─âugat c─â partidele suveraniste din Europa doresc “o societate s─ân─âtoas─â pe care s─â o men┼úinem, f─âr─â st─âp├óni, f─âr─â idei nebune, f─âr─â persoane ca Frans Timmermans ┼či Ursula von der Leyen, f─âr─â ace┼čti nebuni de la Bruxelles care doresc s─â creeze un superstat european. Avem o ┼čans─â istoric─â, pas cu pas, s─â trecem prin purgatoriu ┼či apoi s─â ajungem ├«n paradis”.

  • Renun╚Ťarea la c─ârbune, din ordinul UE, duce la CONSECIN╚ÜE GRAVE ├«n Rom├ónia. Risc de EXPLOZII catastrofice ├«n zonele miniere

    img 55

    Ordinul impus de Uniunea European─â pentru ├«nchiderea rapid─â a minelor a generat consecin╚Ťe dramatice asupra mediului ╚Öi siguran╚Ťei oamenilor ├«n Rom├ónia. Lipsa controlului asupra lucr─ârilor ╚Öi a fondurilor a transformat carierele miniere ├«n zone de risc, amenin╚Ť├ónd via╚Ťa localnicilor ╚Öi provoc├ónd poluare grav─â. Ministerul Energiei a solicitat un ajutor de stat de 350 de milioane de lei pentru a asigura securitatea minelor din Valea Jiului, unde acumularea de gaze creeaz─â riscul iminent de explozii.

    Costurile financiare, sociale ╚Öi de mediu pentru ├«nchiderea minelor sunt colosale. Ministerul Energiei a cerut aprobarea unui ajutor de stat pentru patru mine din Valea Jiului, doar pentru perioada decembrie 2023 – martie 2024, sum─â necesar─â pentru prevenirea unor explozii poten╚Ťial catastrofale, pierderi de vie╚Ťi omene╚Öti ╚Öi degradare grav─â a mediului.

    ├Än absen╚Ťa unei execu╚Ťii complete a lucr─ârilor, carierele miniere devin un pericol iminent pentru comunit─â╚Ťile ├«nconjur─âtoare, eliber├ónd gaze d─âun─âtoare ╚Öi polu├ónd mediul ├«nconjur─âtor cu ape de min─â ╚Öi substan╚Ťe nocive. Studiile realizate de Institutul Minier Central din Polonia au avertizat asupra pericolului de combustie spontan─â ╚Öi a timpului redus de incuba╚Ťie al incendiilor, recomand├ónd continuarea exploat─ârii miniere pentru a limita riscurile.

    ├Äntreruperea brusc─â a exploat─ârii miniere ├«n stadiul actual ar putea amplifica pericolele ╚Öi ar afecta procesul de ├«nchidere a minelor. Riscul cre╚Öte ╚Öi pentru siguran╚Ťa localnicilor, ├«ntruc├ót gazele explozive se pot acumula ├«n gospod─ârii, reprezent├ónd un pericol real pentru comunit─â╚Ťi.

    Astfel, s-a propus o exploatare controlat─â pentru a asigura securitatea. ├Äns─â, lipsa fondurilor necesare pentru materiale ╚Öi servicii ar putea duce la ├«ntreruperea func╚Ťion─ârii echipamentelor esen╚Ťiale ╚Öi ar pune ├«n pericol siguran╚Ťa imediat─â a oamenilor din zon─â. Aceast─â situa╚Ťie ar putea provoca explozii, incendii ╚Öi alte dezastre care ar afecta grav via╚Ťa ╚Öi mediul ├«nconjur─âtor.

    Decarbonizarea aduce cu sine ╚Öi riscuri majore. F─âr─â resurse financiare adecvate, exploat─ârile miniere se confrunt─â cu incapacitatea de a men╚Ťine infrastructura esen╚Ťial─â, pun├ónd ├«n pericol at├ót mediu, c├ót ╚Öi vie╚Ťile oamenilor din aceste zone. Este imperios necesar─â o gestionare responsabil─â ╚Öi eficient─â a procesului de ├«nchidere a minelor pentru a minimiza impactul asupra mediului ╚Öi a comunit─â╚Ťilor locale.

  • De la locul de munc─â, direct la CIMITIR! UE nu ne vrea pensionari

    pregatirea pentru inmormantare 95w9zl5856

    Sindicali╚Ötii de la Confedera╚Ťia Meridian sunt profund preocupa╚Ťi de impactul noii legi a pensiilor, pe care o consider─â drept o amenin╚Ťare la adresa nivelului pensiilor ╚Öi a condi╚Ťiilor de pensionare. Ace╚Ötia sus╚Ťin c─â, ├«n urma acestei legi, grupele de munc─â vor fi eliminate, ceea ce va conduce la o sc─âdere a pensiilor ╚Öi la o uniformizare a v├órstei de pensionare pentru toate categoriile profesionale.

    Sindicali╚Ötii atrag aten╚Ťia c─â justificarea adus─â pentru aceste m─âsuri este includerea lor ├«n Planul Na╚Ťional de Redresare ╚Öi Rezilien╚Ť─â (PNRR), fiind necesar─â conformitatea cu acest plan. Chiar ╚Öi condi╚Ťiile speciale de munc─â pentru minerii din Valea Jiului sunt pe cale s─â fie anulate, dac─â Comisia European─â nu va aproba derogarea.

    Confedera╚Ťia Sindical─â Na╚Ťional─â Meridian preg─âte╚Öte un protest de amploare joi, ├«n Pia╚Ťa Victoriei, ├«mpotriva Proiectului Legii privind sistemul public de pensii ╚Öi a Legii nr. 296/2023 privind unele m─âsuri fiscal-bugetare. Sindicali╚Ötii subliniaz─â c─â sporurile din salarii dispar ╚Öi c─â condi╚Ťiile speciale de munc─â nu vor mai fi luate ├«n calcul pentru stabilirea v├órstei de pensionare. La manifesta╚Ťie se vor afla reprezentan╚Ťi ai diferitelor categorii profesionale precum silvicultori, ceferi╚Öti, poli╚Ťi╚Öti locali ╚Öi na╚Ťionali, militari ├«n rezerv─â, personal contractual ╚Öi func╚Ťionari publici din Ministerul Ap─âr─ârii Na╚Ťionale (MAPN), mineri, func╚Ťionari publici, agricultori, personal medical ╚Öi nemedical, personal aeroportuar ╚Öi personal nedidactic.

    Principala nemul╚Ťumire a sindicatelor este legat─â de Proiectul de Lege privind sistemul public de pensii adoptat recent de Guvern, care anuleaz─â drepturile prev─âzute ├«n statutele profesionale ale unor categorii de lucr─âtori, ├«n special cele legate de condi╚Ťiile de pensionare. Sindicali╚Ötii de la Confedera╚Ťia Meridian sus╚Ťin c─â drepturile c├ó╚Ötigate de lucr─âtori prin legea privind condi╚Ťiile deosebite ╚Öi speciale de munc─â nu ar trebui eliminate.

    Dumitru Fornea, secretar general al Confedera╚Ťiei Sindicale Na╚Ťionale Meridian, a subliniat c─â Ordonan╚Ťa austerit─â╚Ťii a determinat ignorarea contractelor colective de munc─â, ceea ce a condus la eliminarea sporurilor salariale. El a eviden╚Ťiat necesitatea unei cre╚Öteri a salariilor cu 50% pentru a compensa t─âierea sporurilor, ├«ns─â aceasta nu s-a ├«nt├ómplat, chiar dac─â salariul minim a fost majorat.

    Fornea a explicat c─â noua Lege a pensiilor nu mai ia ├«n considerare condi╚Ťiile speciale ╚Öi deosebite de munc─â definite ├«n legile actuale, ceea ce va duce la o sc─âdere a pensiilor cu aproximativ 1.500-2.000 de lei ╚Öi la o uniformizare a v├órstei de pensionare pentru toate categoriile profesionale. El a subliniat c─â aceste drepturi au fost c├ó╚Ötigate pe baza contribu╚Ťiilor din salarii ╚Öi c─â legea actual─â ├«ncearc─â s─â ofere puncte suplimentare la pensie celor care lucreaz─â mai mult, ceea ce, ├«n opinia sa, va duce la insustenabilitatea sistemului. Fornea consider─â c─â este o promisiune electoral─â nerealist─â, care va rezulta ├«n t─âierea drepturilor celor care lucreaz─â ├«n condi╚Ťii dificile.

    De asemenea, sindicali╚Ötii sus╚Ťin c─â feroviarii ╚Öi silvicultorii sunt afecta╚Ťi de aceast─â lege a pensiilor, care anuleaz─â drepturile c├ó╚Ötigate prin statutele profesionale ale acestor categorii de lucr─âtori, sus╚Ťin├ónd c─â aceasta este o cerin╚Ť─â impus─â de Uniunea European─â. Ei au subliniat c─â, conform acestei direc╚Ťii impuse de Uniunea European─â, nu vor mai exista excep╚Ťii ├«n stabilirea v├órstei de pensionare, to╚Ťi lucr─âtorii urm├ónd s─â ias─â la pensie la v├órsta de 65 de ani, indiferent de condi╚Ťiile de munc─â ├«n care au activat.

    De asemenea, legea permite lucrul p├ón─â la v├órsta de 70 de ani, ceea ce ridic─â semne de ├«ntrebare ├«n privin╚Ťa st─ârii de s─ân─âtate a unor categorii precum poli╚Ťi╚Ötii criminali╚Öti, militarii sau cei care au desf─â╚Öurat munc─â dificil─â. Sindicali╚Ötii consider─â c─â Uniunea European─â cere investi╚Ťii masive pentru a restructura locurile de munc─â, iar absen╚Ťa acestora ar duce la desfiin╚Ťarea acestor locuri de munc─â, situa╚Ťie considerat─â absurd─â de c─âtre Fornea.

    Fornea a eviden╚Ťiat c─â minerii din Valea Jiului au discutat cu ministrul Muncii, Simona Oprescu, pentru a eviden╚Ťia condi╚Ťiile grele ├«n care ├«╚Öi desf─â╚Öoar─â activitatea, ├«ns─â cererile lor nu au fost reflectate ├«n lege. Propunerea ministrului pentru o perioad─â de tranzi╚Ťie p├ón─â ├«n 2035 pentru minerit nu include ╚Öi men╚Ťinerea drepturilor din condi╚Ťiile speciale ╚Öi deosebite de munc─â, conform sindicalistului.

    El a men╚Ťionat c─â minerii se confrunt─â cu o situa╚Ťie ambigu─â, av├ónd ├«n vedere o decizie anterioar─â a Consiliului Uniunii Europene pentru o pensionare ├«n afara sistemelor legale de pensii, iar acum r─âm├óne ca Ministerul Muncii s─â clarifice aceast─â situa╚Ťie cu Comisia European─â.

  • Uniunea European─â introduce, de urgen╚Ť─â, CENZURA pe re╚Ťelele de socializare

    vdL israel jpg

    Protestele masive din Europa împotriva uciderii femeilor și copiilor palestinieni și a bombardării spitalului din Gaza au determinat Comisia Europeană să ceară aplicarea cenzurii online cu patru luni înaintea intrării în vigoare a Regulamentului privind serviciile digitale.

    Statele europene au fost somate s─â-╚Öi desemneze urgent coordonatori ai serviciilor digitale na╚Ťionale, care s─â disemineze c─âtre re╚Ťeaua informal─â a Comisiei Europene informa╚Ťiile cu con╚Ťinut a╚Öa-zis ilegal de pe re╚Ťelele de socializare, pentru a bloca viralizarea acestora.

    Comisia European─â a cerut interzicerea disemin─ârii de con╚Ťinut ilegal pe re╚Ťelele de socializare, care prezint─â un risc clar de intimidare a anumitor grupuri ale popula╚Ťiei ╚Öi de destabilizare a structurilor politice ╚Öi sociale din UE sau din p─âr╚Ťi ale acesteia, inclusiv cele care risc─â s─â duc─â la o amenin╚Ťare grav─â la adresa securit─â╚Ťii publice sau a s─ân─ât─â╚Ťii publice ├«n Uniune.

    Mai pe ├«n╚Ťelesul tuturor, se va introduce cenzura absolut─â pe re╚Ťelele de socializare, astfel c─â mesajele ╚Öi informa╚Ťiile care contravin narativului oficial vor fi ╚Öterse ├«nainte ca acestea s─â devin─â virale. Comisia European─â a emis recent o Recomandare privind coordonarea r─âspunsurilor la incidente, ├«n special la cele survenite ca urmare a disemin─ârii de con╚Ťinut ilegal, ├«nainte de aplicarea deplin─â a Regulamentul privind serviciile digitale.

    ÔÇŁDe╚Öi platformele online, ├«n special, au un rol important ├«n diseminarea informa╚Ťiilor ├«n ├«ntreaga Uniune, acestea pot fi utilizate ├«n mod abuziv ca mijloc de diseminare ╚Öi amplificare a con╚Ťinutului ilegal sau d─âun─âtor ├«n mediul online. Comisia ├«ncurajeaz─â statele membre ca, p├ón─â c├ónd structura de guvernan╚Ť─â prev─âzut─â de Regulamentul privind serviciile digitale va fi pe deplin opera╚Ťional─â, s─â numeasc─â o autoritate independent─â care s─â fac─â parte dintr-o re╚Ťea informal─â de viitori coordonatori ai serviciilor digitale.

    Comisia ar putea convoca re╚Ťeaua informal─â a viitorilor coordonatori ai serviciilor digitale din proprie ini╚Ťiativ─â sau la recomandarea unuia sau a mai multor membri ai re╚Ťelei informale a viitorilor coordonatori ai serviciilor digitale. Se recomand─â ca re╚Ťeaua informal─â s─â coopereze cu Comisia pentru a r─âspunde, prin organizarea de reuniuni specifice, la incidentele, ├«n special cele survenite ca urmare a disemin─ârii de con╚Ťinut ilegalÔÇŁ, se arat─â ├«n Recomandarea Comisiei Europene.

    Sisteme de supraveghere

    Comisia a recomandat re╚Ťelei viitorilor coordonatori ai serviciilor digitale s─â se reuneasc─â la intervale regulate, pentru a avea o ├«n╚Ťelegere coordonat─â a evolu╚Ťiei circumstan╚Ťelor extraordinare la nivel na╚Ťional ╚Öi pentru a propune un cadru pentru orice ac╚Ťiune ulterioar─â care ar putea fi considerat─â necesar─â ├«n lumina circumstan╚Ťelor extraordinare identificate.

    Aceste reuniuni ar trebui s─â acopere aspecte precum schimbul de informa╚Ťii, de bune practici, de metodologii, de sisteme tehnice ╚Öi instrumente, cu scopul de a sprijini eforturile de supraveghere a platformelor online foarte mari ╚Öi a motoarelor de c─âutare online foarte mari ├«ntr-un context de criz─â, precum ╚Öi schimbul de informa╚Ťii str├ónse la nivel na╚Ťional de la autorit─â╚Ťile na╚Ťionale competente ├«n ceea ce prive╚Öte identificarea con╚Ťinutului ilegal online legat de situa╚Ťia de criz─â ╚Öi amplificarea acestuia de c─âtre platformele online foarte mari ╚Öi motoarele de c─âutare online foarte mari, inclusiv, informa╚Ťii referitoare la efectul acestui con╚Ťinut asupra opiniei publice locale.

    Hamas și Israel

    P├ón─â ├«n prezent, mai pu╚Ťin de 10 % din statele membre ├«╚Öi desemnaser─â deja ├«n mod oficial coordonatorul serviciilor digitale, a atras aten╚Ťia Comisia European─â. ÔÇŁTravers─âm o perioad─â f─âr─â precedent, marcat─â de conflicte ╚Öi instabilitate, ca urmare a r─âzboiului de agresiune al Rusiei ├«mpotriva Ucrainei ╚Öi a atacului terorist al Hamas ├«n Israel.

    Acoperirea larg─â a platformelor de comunicare social─â face ca violen╚Ťa ╚Öi r─âzboaiele s─â reverbereze tot mai mult ├«n mediul online din Uniune. Acest lucru a avut drept consecin╚Ť─â o cre╚Ötere f─âr─â precedent a con╚Ťinutului ilegal ╚Öi d─âun─âtor care este diseminat online, inclusiv a ac╚Ťiunilor coordonate de r─âsp├óndire a dezinform─ârii ╚Öi a inform─ârii gre╚Öite ├«n ├«ntreaga Uniune ├«n leg─âtur─â cu astfel de crize interna╚ŤionaleÔÇŁ, se mai precizeaz─â ├«n documentul citat.

  • Noi reglement─âri pentru ├«mprumuturi: a sosit o nou─â directiva UE

    UE Uniunea Europeana e1696449422260 1024x577 1

    Uniunea European─â introduce noi reguli pentru cei care solicit─â ├«mprumuturi! Recent, pe 15 octombrie, UE a adoptat o directiv─â cu privire la creditul de consum, cu scopul de a ├«nt─âri protec╚Ťia consumatorilor europeni care recurg la ├«mprumuturi bancare.

    “Cu trecerea la era digital─â, accesul la credit a devenit mai u╚Öor, dar trebuie s─â ne asigur─âm c─â consumatorii sunt proteja╚Ťi ├«mpotriva practicilor de creditare iresponsabile, mai ales ├«n mediul online. Prin noua legisla╚Ťie, consumatorilor li se vor furniza toate informa╚Ťiile de care au nevoie ├«ntr-un mod clar, chiar ╚Öi ├«n cazul creditelor mici,” a declarat Alberto Garz├│n Espinosa, ministru interimar al Consumatorilor din Spania.

    Principalele Modific─âri Aduse de Noua Directiv─â UE

    Directiva adoptat─â recent aduce cu ea urm─âtoarele schimb─âri semnificative:

    1. Asigur─â c─â informa╚Ťiile despre credit, inclusiv costul total al creditului, sunt prezentate ├«ntr-un mod clar ╚Öi u╚Öor de ├«n╚Ťeles, adaptat mediului digital.
    2. Impune reguli mai stricte privind publicitatea pentru a preveni practicile de creditare abuzive și protejează consumatorii de supraîndatorare prin măsuri eficiente împotriva suprataxării.
    3. Cere creditorilor s─â efectueze o evaluare a capacit─â╚Ťii de rambursare a consumatorilor pentru a preveni supra├«ndatorarea.
    4. Extinde sfera de aplicare a directivei la ├«mprumuturi sub 200 de euro ╚Öi la produsele “cumperi acum, pl─âte╚Öti mai t├órziu.”
    5. Acord─â consumatorilor dreptul de a rezilia un contract de credit ├«n termen de 14 zile ╚Öi ofer─â supravie╚Ťuitorilor cancerului dreptul de a fi uita╚Ťi.

    Directiva urmează să fie semnată de către Președintele Parlamentului European și Președintele Consiliului. Ulterior, va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, intrând în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării sale.

    B─âncile din Rom├ónia Supuse Noilor Inspec╚Ťii

    ├Än paralel cu aceste evolu╚Ťii legislative, Consiliul Concuren╚Ťei a efectuat inspec╚Ťii neanun╚Ťate la zece b─ânci din Rom├ónia. Aceste investiga╚Ťii au fost demarate din suspiciuni c─â ac╚Ťionarii Biroului de Credit ar putea restric╚Ťiona accesul consumatorilor individuali la produsele ╚Öi serviciile de creditare bancar─â.

    Cele zece b─ânci verificate sunt:

    • Alpha Bank Romania S.A.
    • CEC Bank S.A.
    • Garanti Bank S.A.
    • Raiffeisen Bank Rom├ónia S.A.
    • ING Bank N.V. Amsterdam sucursala Bucure╚Öti
    • Banca Transilvania S.A.
    • Banca Comercial─â Rom├ón─â S.A, BRD ÔÇô Groupe Soci├ęt├ę G├ęn├ęrale S.A.
    • Credit Europe Bank (Romania) S.A.
    • First Bank S.A.

    Pe l├óng─â acestea, inspec╚Ťii au avut loc ╚Öi la Biroul de Credit ╚Öi la Asocia╚Ťia Rom├ón─â a B─âncilor.

  • Uniunea European─â cere CENZURA f─âr─â s─â ╚Ötie ce anume trebuie cenzurat

    atempo 21

    M─â uit cu stupoare la schimbul de mesaje dintre Thierry Breton – comisar european pentru pia╚Ťa intern─â – ╚Öi Elon Musk, proprietarul re╚Ťelei sociale X. ├Äntr-o scrisoare de o pagin─â, tiripliciul european ├«l trage pe Musk de urechi cer├óndu-i s─â nu mai disemineze fake-news-uri prin re╚Ťeaua sa. Totul e legat, desigur, de evenimentele din Israel.

    Elon Musk i-a replicat aproape instantaneu cer├óndu-i exemple. OK, ├«mi ceri s─â cenzurez, dar arat─â-mi ce anume. Nu po╚Ťi s─â obligi pe cineva s─â fac─â ceva, dac─â tu, cel care comanzi, nu ╚Ötii ce. E penibil!

    Dup─â aproximativ o zi, Thierry Breton revine spun├óndu-i lui Musk o chestie de-a dreptul halucinant─â, anume c─â ÔÇ×╚Ötii foarte bine despre rapoartele utilizatorilor ╚Öi ale autorit─â╚Ťilor – privind con╚Ťinutul fals ╚Öi glorificarea violen╚Ťei, a╚Öa c─â trebuie s─â treci la fapteÔÇŁ. Din nou, o formulare de-a dreptul inimaginabil─â pentru un oficial de rang ├«nalt. Amice, e╚Öti idiot? Musk ╚Ťi-a cerut ÔÇ×dovadaÔÇŁ! Tu acuzi f─âr─â s─â ai dovezi?

    Este un exemplu care ne arat─â c├ót se poate de limpede ├«n ce cloac─â s-a transformat UE. Pur ╚Öi simplu, dialogul e similar celor din vremea securi╚Ötilor, meli╚Ťienilor(sic!) ╚Öi a tovar─â╚Öilor comuni╚Öti: ÔÇ×Ce-ai domnule cu mine, ce-am f─âcut? De ce m─â ba╚Ťi?ÔÇŁ – ├«ntreba omul nedumerit asupra c─âruia se ab─âtea vijelia de pulane. F─âr─â nicio ├«ndoial─â, tor╚Ťionarul rostea cu obid─â: ÔÇ×Las’ c─â ╚Ötii tu!ÔÇŁ. Cam a╚Öa a f─âcut ╚Öi prostul ─âsta de la UE.

    Exemplele actuale seam─ân─â at├ót de mult cu cele de-atunci ├«nc├ót efectiv te apuc─â fric─â. O ga╚Öc─â de dobitoci, dintre care cei mai de╚Ötep╚Ťi sunt agrama╚Ťii, s-au trezit cu ni╚Öte puteri discre╚Ťionare ╚Öi vor s─â fac─â lumea dup─â cum le dicteaz─â mintea lor cea pu╚Ťin─â. Te ui╚Ťi ╚Öi-╚Ťi vine s─â r├ózi c├ónd ├«i vezi c├ót de ireal de pro╚Öti sunt. ├Äns─â, ├«n acela╚Öi timp, te ├«ngroze╚Öti constat├ónd c─â acei pro╚Öti plenari aproape c─â au drept de via╚Ť─â ╚Öi de moarte asupra cet─â╚Ťenilor din ╚Ť─ârile subordonate. Iar atunci r├ósul se transform─â ├«ntr-o grimas─â tragic─â.

    Dan Diaconu

  • Ursula von der Leyen laud─â proiectele de lege ale UE privind cenzura

    184451.jpg 888x751 1

    Pre╚Öedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, poate ad─âuga o alt─â problem─â pe care se presupune c─â nu are capacitatea de a o ├«n╚Ťelege cum trebuie, ├«n ceea ce-i prive╚Öte pe criticii lucr─ârilor sale: de data aceasta, era digital─â, relateaz─â Reclaim The Net.

    Ceea ce a provocat aceast─â ultim─â rund─â de nedumerire ├«n ceea ce prive╚Öte pozi╚Ťia Comisiei Europene a fost discursul lui Leyen de la mijlocul s─âpt─âm├ónii ├«n fa╚Ťa Parlamentului European, intitulat “Starea Uniunii Europene”.

    Ei bine, unii membri (europarlamentari) ai acestui parlament, nu ├«n ultimul r├ónd avocatul pentru securitate digital─â ╚Öi confiden╚Ťialitate din Germania ╚Öi europarlamentar Patrick Breyer, nu cred c─â starea UE este deosebit de s─ân─âtoas─â, av├ónd ├«n vedere remarcile lui Von der Leyen.

    Ea a l─âudat ├«n acela╚Öi timp ceea ce este cunoscut printre opozan╚Ťi ca fiind proiectele de lege ale UE privind cenzura, respectiv legea serviciilor digitale ╚Öi legea pie╚Ťelor digitale

    UE o nume╚Öte “Legea privind inteligen╚Ťa artificial─â” – iar Von der Leyen a declarat c─â va fi format un “grup de exper╚Ťi” pentru a se ocupa de aceast─â propunere.

    Breyer, care reprezint─â “ramura” din ╚Ťara sa a Partidului Pira╚Ťilor ╚Öi este avocat, nu a cru╚Ťat criticile la adresa compatrioatei sale aflate ├«n prezent la conducerea Comisiei Europene.

    Pe scurt, Breyer pare să fie nerăbdător să își vadă mandatul încheiat în curând, dar avertizează că Von der Leyen a reușit să facă mult rău cât timp a fost acolo.

    Iar acest lucru, potrivit lui, s-a ├«nt├ómplat deoarece ea “aplaud─â necritic digitalizarea, vrea s─â ne ard─â datele ├«n interesul profitului industriei ╚Öi, pur ╚Öi simplu, nu a ├«n╚Ťeles era digital─â”.

    Acest lucru, potrivit eurodeputatului, s-a tradus ├«n mod regulat ├«n “propuneri legislative lipsite de etic─â (…) c─âlc├ónd ├«n picioare drepturile fundamentale ale cet─â╚Ťenilor UE”.

    Aceasta este o critic─â destul de serioas─â, iar Breyer o explic─â mai departe cit├ónd Legea serviciilor digitale ca Von der Leyen (sau, mai degrab─â, institu╚Ťia UE a c─ârei figur─â de c─âpetenie este ├«n prezent) acord├ónd – de╚Öi nu la propriu – o “binecuv├óntare capitalismului de supraveghere al industriei tehnologice”.

    “Faptul c─â ea vrea acum s─â-i lase pe reprezentan╚Ťii acestor corpora╚Ťii s─â ajute la modelarea viitorului Europei (UE) ├«n domeniul inteligen╚Ťei artificiale se potrive╚Öte bine cu aceast─â imagine”, este convins─â Breyer. “Prin propunerea ei pentru o lege privind IA, ea vrea s─â deschid─â u╚Öa supravegherii biometrice ├«n mas─â ├«n public.”

    În comentariile ulterioare, acest europarlamentar continuă să taie adânc.

    “Pe de o parte, doamna von der Leyen p─âstreaz─â secretul mesajelor oficiale de text cu ╚Öeful Pfizer despre afaceri de miliarde de dolari, ocolind toate regulile, dar pe de alt─â parte vrea ca mesajele noastre private s─â fie scanate f─âr─â discern─âm├ónt de ma╚Öini de suspiciune nesigure prin #ChatControl ╚Öi s─â distrug─â secretul digital al coresponden╚Ťei.”

    Fiind un cona╚Ťional german, Breyer , cel mai probabil, cunoa╚Öte istoria politicii lui Von der Leyen mai bine dec├ót majoritatea dintre noi, cei din exterior, iar “verdictul” s─âu nu este amabil. Europarlamentarul ├«╚Öi aminte╚Öte c─â, “cu o campanie emo╚Ťional─â de fric─â, ea a ├«ncercat cu ani ├«n urm─â s─â impun─â o lege ineficient─â ╚Öi d─âun─âtoare de cenzur─â a internetului, ignor├ónd protestele ├«n mas─â ╚Öi criticile din mediul academic. ├Än 2015, ea a votat ├«n Bundestag (parlamentul german) pentru a reintroduce re╚Ťinerea generalizat─â a datelor, de╚Öi Curtea European─â de Justi╚Ťie o declarase dispropor╚Ťionat─â”.

  • Europa e la un pas de faliment: “Este un scenariu benign!”

    NDAmaGFzaD0yMmUwYTUwYjk0YjNiMzYxMWE4ZDQ2OGM5NDdjNzdhMg.thumb

    Pe m─âsur─â ce factorii de decizie politic─â se preg─âtesc s─â ├«ncheie cu rundele de ├«n─âsprire a politicii monetare, apar tot mai multe dovezi care subliniaz─â o cre┼čtere economic─â ├«n declin ┼či o infla┼úie foarte greu de dobor├ót, care vor continua s─â persiste scrie Bloomberg, citat de Business Magazin, conform Mediafax.

    Dup─â cum ┼čtiu prea bine bancherii centrali, chiar dac─â se feresc s─â o spun─â cu voce tare, aceast─â etichet─â pentru durerea de cap a expansiunii slabe ┼či a infla┼úiei necru┼ú─âtoare care a afectat anii 1970 reprezint─â o serie de probleme – chiar ┼či ├«n forma sa cea mai u┼čoar─â.

    ÔÇ×Zona euro este blocat─â ├«n stagfla┼úie ┼či nu vom ie┼či din ea prea cur├ónd. ├Än Marea Britanie, totul merge prost” a declarat Karsten Junius, economist ┼čef la Bank J Safra Sarasin din Zurich.

    R─âspunsul pie┼úei de p├ón─â acum sugereaz─â preocup─âri persistente pentru faptul c─â b─âncile centrale ├«┼či pierd apetitul de a continua s─â creasc─â costurile de ├«mprumut, indiferent de situa┼úie. Datele de joi, care indicau o cre┼čtere a pre┼úurilor cimentat─â peste 5% ├«n regiunea euro, au fost ├«nt├ómpinate cu pu┼úin optimism, ├«n contextul ├«n care se fac tot mai multe pariuri privind o nou─â rund─â de majorare a dob├ónzii care va avea loc peste dou─â s─âpt─âm├óni.

    Aceast─â problem a fost accentuat─â de comentariile oficialului B─âncii Centrale Europene, Isabel Schnabel – responsabilul cu pie┼úele din aceast─â institu┼úie – care a recunoscut c─â perspectivele economice se ├«nr─âut─â┼úesc, insist├ónd ├«n acela┼či timp asupra faptului c─â infla┼úia este ÔÇ×├«nc─âp─â┼ú├ónat de ridicat─â”.

    Economistul-┼čef al B─âncii Angliei, Huw Pill, a folosit acelea┼či cuvinte pentru a descrie nivelul de cre┼čtere a pre┼úurilor de consum de baz─â ├«n Marea Britanie, avertiz├óndu-┼či totodat─â colegii s─â nu provoace ÔÇ×daune inutile” economiei.

    Factorii de decizie politic─â din zona euro vor fi primii care vor judeca unde se afl─â amenin┼ú─ârile, decizia din 14 septembrie fiind descris─â de oficialul finlandez Tuomas Valimaki ca fiind ÔÇ×total deschis─â” ├«n ceea ce prive┼čte necesitatea unei noi major─âri a dob├ónzii. BOE se va reuni o s─âpt─âm├ón─â mai t├órziu, la o zi dup─â Fed.

    Actuala conjunctur─â readuce ├«n actualitate preocup─ârile care au tulburat regiunea atunci c├ónd s-a confruntat pentru prima dat─â cu spectrul cre┼čterii pre┼úurilor la gaze ├«n urma invaziei Rusiei ├«n Ucraina.

    Atunci c├ónd ┼čefii de finan┼úe din G-7 s-au ├«nt├ólnit ├«n mai 2022, au discutat despre ce trebuie f─âcut pentru a ÔÇ×evita scenariile de stagfla┼úie”, dup─â cum a spus gazda reuniunii, ministrul german de finan┼úe Christian Lindner.

    Aceast─â alarm─â a r─âsunat din nou dup─â ┼čedin┼úa din iulie a BCE, unde se aplauda reducerea infla┼úiei, dar se sublinia faptul c─â ├«nc─â se afl─â la un nivel ridicat ┼či c─â persist─â toxic de mult pentru economie.

    ÔÇ×S-a exprimat de asemenea ├«ngrijorarea c─â economia ar putea intra ├«ntr-o faz─â de stagfla┼úie, ├«n contrast cu un scenariu mai benign”, potrivit notelor b─âncii.

    Astfel de ├«ngrijor─âri umbresc pie┼úele financiare, dup─â o serie de rapoarte care indic─â sl─âbirea cre┼čterii economice ├«n Marea Britanie ┼či ├«n zona euro – cum ar fi sc─âderea indicilor managerilor de achizi┼úii – ┼či o infla┼úie mai puternic─â dec├ót se a┼čtepta ├«n cele mai mari dou─â economii ale Europei continentale, Germania ┼či Fran┼úa.

    ÔÇ×┼×tim c─â politica monetar─â func┼úioneaz─â ┼či c─â are efecte ├«n economie, dar ├«n acest moment nu avem niciun impact asupra infla┼úiei. Asta e cea mai mare problem─â pe care o aavem. Ne confrunt─âm cu o ├«ncetinire economic─â mai puternic─â ca ├«n SUA ┼či o infla┼úie mult mai greu de ├«nvins” a declarant Gilles Moe, economist-┼čef la AXA Investment Manager.

  • C├ót ne cost─â slug─ârnicia fa╚Ť─â de mai-marii UE?

    index 53

    Patriotismul economic, at├ót de frecvent invocat de unii ╚Öi de al╚Ťii ├«n ultima vreme, m─â determin─â s─â fac efortul de a le oferi cititorilor mei informa╚Ťiile care au lipsit din declara╚Ťiile premierului Marcel Ciolacu, dup─â ce acesta ╚Öi-a consumat rundele de negocieri la UE. Care este bilan╚Ťul? Cu ce ne-am ales de fapt? Cu ce nu ne-am ales? Ce ╚Öanse avem de a utiliza banii care ne revin, prin Planul Na╚Ťional de Redresare ╚Öi Rezilien╚Ť─â? ╚śi, ├«n paralel, c├ót ne cost─â slug─ârnicia fa╚Ť─â de mai-marii UE?

    Nu vorbim de cei 70 de miliarde de euro pe care ni i-a fluturat pe sub nas, ├«mp─âun├óndu-se cum c─â i-ar fi negociat cu succes pre╚Öedintele Klaus Iohannis. ├Än realitate, ╚Öi doar teoretic, Rom├óniei i-au fost atribuite aproape 30 de miliarde de euro. Pe care trebuie s─â-i solicit─âm prin c├óteva tran╚Öe, cu condi╚Ťia ca acestea s─â fie aprobate ╚Öi pe care apoi trebuie s─â-i cheltuim a╚Öa cum scrie, bine sau gre╚Öit, ├«n PNRR. ╚śi ├«n niciun caz ├«n alt mod. Deci ce am ob╚Ťinut de la Bruxelles? Comisia European─â aprob─â evaluarea preliminar─â pentru plata tran╚Öei a doua din PNRR.

    Remarca╚Ťi, v─â rog, dou─â cuvinte cheie: preliminar─â ╚Öi par╚Ťial─â. Dac─â ├«n cursul acestei luni, comisiile de analiz─â UE valideaz─â solicitarea noastr─â, evaluarea nu va mai fi preliminar─â, dar plata va r─âm├óne par╚Ťial─â. ├Än cel mai bun caz urmeaz─â s─â primim un grant ├«n valoare de 1.86 miliarde de euro, deci o sum─â de bani care nu trebuie restituit─â, precum ╚Öi un ├«mprumut cu dob├ónd─â ├«n valoare de aproape un miliard. 0.94 miliarde. Aceasta reprezint─â tran╚Öa a doua de bani. Dac─â p├ón─â la sf├ór╚Öitul anului ├«ncas─âm ace╚Öti bani, se cheam─â c─â ├«n total, din momentul aplic─ârii acestui program ╚Öi p├ón─â ├«n prezent, Rom├ónia urmeaz─â s─â ├«ncaseze 6.3 miliarde euro. Iar cum spuneam mai sus, suntem penaliza╚Ťi.

    Suntem penaliza╚Ťi pentru c─â nu am respectat o serie dintre jaloanele pe care tot noi ni le-am fixat. Respectiv dou─â jaloane din domeniul energetic ╚Öi care ar fi trebuit s─â fie ├«ndeplinite sub mandatul lui Virgil Popescu. De aceea, indiferent c├ót ne-am da peste cap, tot vom fi penaliza╚Ťi cu ocazia acces─âri acestei tran╚Öe. Dac─â ea va fi accesat─â. Urmeaz─â a treia ╚Öi ultima cerere de acordare a banilor europeni. Aceast─â cerere este mult ├«nt├órziat─â.

    Din cele 79 de jaloane, doar 55 sunt ├«ndeplinite. Este exclus ca ├«n acest an s─â primim ceva din tran╚Öa a treia. De altfel, nici nu ├«mi imaginez c─â guvernul va ├«ndr─âzni s─â fac─â o solicitare ├«n acest sens. ╚śi mai trebuie s─â fac o precizare important─â. Termenul final pentru banii PNRR, respectiv momentul c├ónd cade cortina ╚Öi se stinge lumina, este luna septembrie a anului 2026. Ce nu acces─âm p├ón─â atunci, nu mai putem accesa. La acest punct, sunt obligat s─â introduc dou─â nuan╚Ťe.

    Prima nuan╚Ť─â este c─â e greu de presupus c─â guvernul Rom├óniei, oric├ót de optimi╚Öti am fi, va recupera r─âm├ónerea ├«n urm─â. ├Än principiu, realist vorbind, ar trebui s─â ne lu─âm g├óndul de la cea de-a treia tran╚Ö─â. Dac─â totu╚Öi, ├«n varianta cea mai optimist─â, vom ├«ncasa ceva, acel ceva va fi cu foarte mari penaliz─âri, pentru c─â sunt prea multe jaloane ne├«ndeplinite.

    A doua nuan╚Ť─â, ├«nc─â ╚Öi mai important─â, este c─â degeaba intr─â banii ├«n trezoreria B─âncii Na╚Ťionale a Rom├óniei, dac─â ei nu sunt ╚Öi cheltui╚Ťi conform programului aprobat. Prima datorie a guvernului Ciolacu c─âtre cet─â╚Ťenii pe care ├«i reprezint─â este s─â le spun─â, cu subiect ╚Öi predicat, c├ó╚Ťi bani au fost utiliza╚Ťi de statul rom├ón din ceea ce s-a accesat p├ón─â ├«n prezent. C├ó╚Ťi bani ╚Öi pentru ce. Atrag aten╚Ťia c─â banii neutiliza╚Ťi trebuiesc returna╚Ťi c─âtre Uniunea European─â ╚Öi la fel se va ├«nt├ómpla ╚Öi cu sumele utilizate neconform ├«n raport cu documentele PNRR. Deci, din nou, guvernul ne este dator cu explica╚Ťii am─ânun╚Ťite.

    La capitolul explica╚Ťii sunt ├«nc─â multe a╚Ötept─âri pe care le avem. A trecut suficient de mult timp, de c├ónd Marcel Ciolacu se afl─â la c├órma guvernului. S─â ne reamintim c─â era o vreme c├ónd b─âtea cu pumnul ├«n mas─â din b─âncile opozi╚Ťiei, solicit├ónd, f─âr─â succes, guvernelor Orban ╚Öi C├«╚Ťu, s─â explice unde s-au dus zecile de miliarde de euro pe care respectivele guverne le-au ├«mprumutat. Cred c─â ar fi timpul s─â afl─âm. La fel cum cred c─â ar fi timpul s─â afl─âm c├ó╚Ťi bani pierde Rom├ónia din defri╚Ö─ârile de p─âduri ÔÇô de care beneficiaz─â, ├«n special, societ─â╚Ťi comerciale ale unor state europene ÔÇô care sunt sumele reale pe care le cheltuim pentru a ajuta Ucraina, f─âr─â a primi nici m─âcar mul╚Ťumiri ├«n schimb, la fel ├«n cazul Republicii Moldova.

    Ar mai trebui s─â ╚Ötim cu ce se alege statul rom├ón de pe urma unor mari privatiz─âri, la care beneficiarii nu au respectat angajamentele asumate prin caietele de sarcini, cu ce ne alegem concret din exploatarea de c─âtre al╚Ťii a perimetrelor terestre ╚Öi submarine de petrol ╚Öi de gaze naturale, c├ó╚Ťi bani intr─â anual ├«n bugetul statului de pe urma subimpozit─ârii multina╚Ťionalelor, ╚Öi c├ó╚Ťi bani pierde anual statul rom├ón ├«n favoarea statelor din Uniunea European─â, prin exportul for╚Ťei de munc─â calificate, ├«n special a medicilor ╚Öi cadrelor sanitare medii. Legat de accesul nostru ├«n spa╚Ťiul Schengen, adic─â de lipsa noastr─â de acces, ╚Ötim deja c─â am suferit pierderi colosale, de ordinul a zeci de miliarde de euro. ├Än final, dac─â premierul Marcel Ciolacu dore╚Öte cu adev─ârat s─â gestioneze o economie patriotic─â, s─â trag─â linie ╚Öi s─â pun─â ├«n balan╚Ť─â uria╚Öele g─âuri pe care noi ├«n╚Öine ni le-am f─âcut ÔÇô desigur, la solicitarea insistent─â a partenerilor UE ÔÇô ╚Öi banii cu care vom reu╚Öi s─â ne c├órpim, pe care reu╚Öim s─â-i atragem.

  • ├Äncepe m─âcelul: Europa preg─âte╚Öte eutanasierea clasei muncitoare!

    11brexit

    Se spune c─â ÔÇ×blocul comunitar ├«╚Öi propune recalificarea for╚Ťei de munc─â drept r─âspuns la inova╚Ťiile tehnologice ╚Öi industrialeÔÇŁ. O asemenea porc─ârie trebuie tradus─â ├«ntr-un singur fel ÔÇô avem 10 muncitori ╚Öi o ma╚Öin─ârie care face toat─â munca lor; ghici cine va fi ÔÇ×scosÔÇŁ din priz─â, omul sau ma╚Öina?! ├Än epoca acestei molime numite ÔÇ×evolu╚Ťie IAÔÇŁ, omul va fi sacrificat, nu e nicio ├«ndoial─â!

    Se spune c─â, dac─â Europa vrea s─â aib─â o for╚Ť─â de munc─â competitiv─â, capabil─â s─â concureze cu restul lumii, trebuie s─â-╚Öi ├«nve╚Ťe cet─â╚Ťenii o lec╚Ťie simpl─â ÔÇô ╚Öcoala nu se termin─â niciodat─â. A╚Öa e, dar dac─â noi, ├«napoia╚Ťii de europeni trebuie s─â ├«nv─â╚Ť─âm aceast─â lec╚Ťie, c─â a╚Öa spune Politico, supracalifica╚Ťii de migran╚Ťi din Asia care abia acum descoper─â bicicleta, c├ónd au prins un loc ca livrator de m├óncare, ce concuren╚Ť─â reprezint─â ╚Öi a cui?!

    ├Än fine! Societatea actual─â este ├«n schimbare ╚Öi se pare c─â viitorul nu mai apar╚Ťine celor care au urmat o cale educa╚Ťional─â pe model clasic ÔÇô au ├«nv─â╚Ťat la ╚Öcoal─â sub supravegherea profesorilor, au ob╚Ťinut o diplom─â ╚Öi apoi au profesat, folosind abilit─â╚Ťile deprinse ├«n anii de studiu, p├ón─â la pensionare.

    Recalificarea profesional─â a fost dintotdeauna ÔÇô ╚Öi ├«nc─â mai este ÔÇô o raritate. Azi, ├«ns─â, progresele tehnologice ╚Öi nevoile (o industrie ├«n continu─â schimbare) risc─â s─â expun─â Europa ├«n fa╚Ťa unei crize inevitabile. Se vorbe╚Öte despre lips─â de competen╚Ťe relevante ╚Öi oportune pentru ÔÇ×noua pia╚Ť─â a munciiÔÇŁ. Cu alte cuvinte, ╚Ötii s─â produci nimic la calculator, e╚Öti bun, supravie╚Ťuie╚Öti, nu ╚Ötii, dricul te a╚Öteapt─â, c─â tot are Bruxellesul planuri verzi ╚Öi digitale ├«ndr─âzne╚Ťe.

    Ursula von der Leyen afirm─â c─â ÔÇ×viitoarea competitivitate european─â depinde de o for╚Ť─â de munc─â cu competen╚Ťele potriviteÔÇŁ. ╚śi dac─â nu avem ÔÇ×competen╚Ťele potriviteÔÇŁ? C─â vreo trei sferturi dintre europeni ├«nc─â sunt ÔÇ×str─âiniÔÇŁ de Inteligen╚Ťa Artificial─â ╚Öi tot ce presupune viitorul scris de min╚Ťile (i)luminate din Silicon Valley.

    Recenta lansare pe pia╚Ť─â a instrumentelor (de)generative de Inteligen╚Ť─â Artificial─â, precum ChatGPT, care pot genera ÔÇ×con╚Ťinut nou pe baza unui simplu promptÔÇŁ (dar sunt incapabile s─â aduc─â plusvaloare real─â, palpabil─â!), pune presiune pe clasa muncitoare. CEO al ChatGPT, Sam Altman a vorbit ├«n fa╚Ťa Congresului SUA despre cum chatbot-ul s─âu ÔÇ×va automatiza ├«n ├«ntregime unele locuri de munc─â, cre├ónd ├«n acela╚Öi timp noi locuri de munc─â care vor fi mult mai buneÔÇŁ.

    ╚śi cu oamenii ÔÇ×tra╚Öi pe dreaptaÔÇŁ de o ÔÇ×ma╚Öin─ârieÔÇŁ ce vom face? Ce-i soart─â ├«i a╚Öteapt─â pe cei elimina╚Ťi din joc de un chatbot d-─âsta de care s-a ├«ndr─âgostit ÔÇ×elita planeteiÔÇŁ?

    Nimeni nu o spune pe ╚Öleau, dar r─âspunsul e unul singur, cum ├«l sugereaz─â ╚Öi Politico ÔÇô cine nu se adapteaz─â noii realit─â╚Ťi, moare! At├ót de simplu, f─âr─â complica╚Ťii!

    ÔÇ×Trebuie s─â avem un sistem foarte deschis de calificare ╚Öi recalificare. Nu putem spune ┬źEi bine, asta este!┬╗. Trebuie s─â spunem ┬źEi bine, abilit─â╚Ťile fac parte, acum, din via╚Ťa normal─â de lucru┬╗. Trebuie s─â ne adapt─âm permanent capacit─â╚Ťile de lucru, abilit─â╚ŤileÔÇŁ, transmite Nicolas Schmit, un luxemburghez ├«n v├órst─â de 69 de ani ajuns comisar pentru Locuri de munc─â la Bruxelles.

    Planul UE de eutanasiere a clasei muncitoare arat─â astfel ÔÇô p├ón─â ├«n 2030, adic─â ├«n doar c├ó╚Ťiva ani, trebuie s─â avem peste 20 de milioane de profesioni╚Öti ├«n domeniul TIC (├«n prezent sunt doar 9 milioane)! Dar una dintre cele mai mari provoc─âri ├«n acest program de ÔÇ×recalificare profesional─âÔÇŁ a lucr─âtorilor din Europa este tocmai dorin╚Ťa/disponibilitatea oamenilor de a ├«nv─â╚Ťa s─â fac─â altceva. Cum vede UE situa╚Ťia? Iat─â chiar declara╚Ťia ÔÇ×ministruluiÔÇŁ Locurilor de munc─â, Nicolas Schmit: ÔÇ×Nu schimbi oamenii cu u╚Öurin╚Ť─â dac─â exist─â o mentalitate ostil─â sau negativ─âÔÇŁ. ╚śi, atunci, ce faci, ce preg─âte╚Öti?

    Angajatorii, afla╚Ťi ├«n prima linie a provoc─ârii pe care o lanseaz─â ÔÇ×lumea nou─âÔÇŁ, vor fi obliga╚Ťi s─â aleag─â ÔÇô ori taie ├«n carne vie, ca s─â supravie╚Ťuiasc─â pe pia╚Ť─â, ori dispar ├«n negura falimentului.

    Ziarul National

Back to top button

Dac─â ╚Ťi-au pl─âcut articolele ╚Öi dore╚Öti s─â ne sus╚Ťii, orice DONA╚ÜIE este binevenit─â.

X