Tag Archives: umilinta

UMILINTA TOTALA pentru Dragnea! O sală întreagă a râs de el VIDEO

Declaraţiile recente ale liderului PSD Liviu Dragnea au fost sursa unui moment comic în pauza unei piese de teatru. Un actor s-a folosit de cuvintele şefului social democrat pentru a răspunde replicii unei persoane din public. Întreg momentul a ajuns ulterior pe internet, spre deliciul celor care l-au urmărit. Reacţia lui Liviu Dragnea, care i-a spus unui participant la mitingul PSD din Suceava că este ”un nimic”, a fost transformat de actorii Teatrului de Comedie din București într-o adevărată scenă comică realizată ad-hoc în pauza piesei ”Mult zgomot pentru nimic” de William Shakespeare. ”Ne pregătim pentru partea a doua din Mult zgomot pentru…”, a spus actorul Alex Bogdan publicului, în pauza dintre cele două părți ale spectacolului. Din public s-a auzit cineva strigând ”nimic”. Momentul a continuat, spre distrarea celor prezenţi, la fel ca cel în care a fost implicat Dragnea: ”Nimic ești tu! Și vă spun direct… Așteaptă să vezi partea a doua, mincinosule…” a continuat Alex Bogdan. Actorul a postat ulterior întreg momentul pe contul său de Facebook, însoțit de comentariul ”Îl înțeleg perfect pe Dragnea. Nici mie nu-mi place să fiu întrerupt când sunt pe scenă…” În timpul unui discurs de la Suceava, în care Liviu Dragnea a lansat noi atacuri la adresa președintelui Klaus Iohannis și a partidelor din Opoziție, liderul PSD a vrut să le vorbească participanților și despre programul de guvernare, dar a fost întrerupt de o persoană din public. Liviu Dragnea: Gândiți-vă… zeci de ani de zile cum nu s-au interesat de satul românesc! Ce am făcut noi? Participant la miting: Nimic! Liviu Dragnea: Nimic ești tu, ți-o spun direct! Ai răbdare să-ți spun ce am făcut noi, mincinosule! Am mărit salariile la medici, așa cum n-au fost niciodată în România…

Citeste tot articolul

Ultima umilinţă a ultimului rege al României

„Nu sunt vremile sub cârma omului, ci bietul om sub cârma vremii“. Cuvintele marelui cronicar Miron Costin, scrise în urmă cu 300 de ani, sunt cea mai elocventă prezentare a vieţii şi domniei regelui tradator Mihai I al României. A fost un om sub vremuri. A avut neşansa să domnească într-una dintre cele mai grele perioade ale istoriei naţionale şi universale. Îi pot fi contestate multe dintre deciziile luate, multe dintre atitudinile adoptate în anii săi de domnie, dar indiferent ce ar fi făcut era „sub vremuri“. Din punct de vedere al vieţii personale, regele Mihai şi-a trăit exilul in nesimtire. Nu a reuşit, însă, să devină o voce puternică a disidenţei româneşti. Nu a avut vocaţie pentru acest lucru. În general, Mihai I nu a fost niciodată un lider. Îşi făcea conştiincios şi demn obligaţiile, dar niciodată nu a reuşit să devină port-drapelul unei cauze. Din păcate pentru naţiunea română, n-a reuşit să preia haina de lider nici după Revoluţia din decembrie 1989, când îl favoriza contextul istoric. Când o sută de mii de oameni blocau centrul Bucureştiului în primăvara lui 1992 pentru a-şi arăta dragostea pentru rege, acest lucru îl obliga să nu renunţe la ideea de Monarhie, pentru un compromis, început în 2001, cu criptocomuniştii lui Ion Iliescu şi venalii lui Adrian Năstase. După aproape 50 de ani de exil, în care nu a recunoscut niciodată actul de la 30 decembrie 1947 prin care a fost forţat să plece din ţară şi s-a instaurat Republica Populară, regele Mihai şi-a anulat, prin înţelegerile cu Guvernul Năstase, dreptul legal şi moral să pretindă restaurarea monarhiei. Mihai I nu a avut capacitatea să se opună celor din familie şi din jurul său, care au preferat să îngroape un ideal pentru a savura ospeţe la Palatul Elisabeta, la Săvârşin sau pentru …

Citeste tot articolul

1 Mai Muncitoresc – istoria umilinţei unui popor

Ziua Internaţională a Muncii îşi are originea în mişcările de proteste ale unor muncitori americani care militau pentru scurtarea zilei de muncă de la 12-14 ore la opt ore. În memoria românilor de astăzi ea este un simbol „împins“ între două amintiri: mitingurile lui Ceauşescu şi prima baie în mare. adevarul.ro vă propune o scurtă plimbare prin istoria recentă, când 1 Mai Muncitoresc era „obligatoriu“. Ziua Internaţională a Muncii îşi are originea în mişcările de protest ale unor muncitori americani care militau pentru scurtarea zilei de muncă de la 12-14 ore la 8 ore. În mai 1886, muncitorii din Chicago s-au unit într-o grevă care aduna 65.000 de oameni în Piaţa „Heymarket“. În urma represiunii poliţiei, au rezultat 11 morţi şi aproape 200 de răniţi. Evenimentul a devenit, în timp, o bornă şi o unealtă de a uni mişcările socialiste din toată lumea care militau pentru drepturile muncitorilor. A Doua Internaţională Socialistă a decis să cinstească memoria celor împuşcaţi în Piaţa „Haymarket“ prin organizarea, de 1 mai 1890, a celui mai mare protest împotriva exploatării prin muncă. Aşa a devenit 1 mai ceea ce este astăzi. În secolul XX, pe măsură ce ideologia comunistă a câştigat teren, ziua de 1 mai a fost asociată cu victoria muncitorilor asupra exploatatorilor. Şi mişcarea nazistă a încercat să revendice sărbătoarea de 1 mai, Adolf Hitler promiţând, într-unul din discursurile sale, construirea unui socialism naţional, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc. Ca o coincidenţă, moartea lui Hitler a fost anunţată chiar într-o zi de 1 mai, în anul 1945. 66 de ani mai târziu, un alt mare inamic al omenirii, Osama bin Laden, şi-a găsit sfârşitul. La 1 mai 2011, Barack Obama, preşedintele Statelor Unite ale Americii, a anunţat uciderea liderului Al-Qaeda. În …

Citeste tot articolul