fbpx

turnatori

  • Anunț de ultimă oră pentru SIFOANE! Iohannis a semnat legea care permite “turnătoria” anonimă fără indicii temeinice!

    Iohannis 2 1

    Președintele Klaus Iohannis a promulgat, marți, modificarea legii privind protecția avertizorilor în interes public. Raportările anonime vor fi examinate și soluționate în măsura în care cuprind indicii referitoare la încălcări ale legii, cerința referitoare la temeinicia indiciilor fiind eliminată.

    „Prezentul demers legislativ propune modificarea articolului 6 alineatul (2) din Legea nr. 361/2022, astfel că raportările anonime urmează a se examina și soluționa în măsura în care cuprind indicii referitoare la încălcări ale legii, cerința referitoare la temeinicia indiciilor fiind eliminată”, potrivit expunerii de motive.

    Inițiativa a fost semnată de liderii PNL și PSD, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.

    Camera Deputaților a adoptat legea pe 21 martie, cu 218 voturi „pentru”, unul împotrivă și 54 de abțineri. Decizia Senatului a fost luată pe 14 martie, cu 80 de voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și 13 abțineri.

    În timpul dezbaterilor din Senat, Elena Spătaru (USR) a criticat proiectul.

    „Acest proiect va fi votat de USR, dar tratează într-o mică măsură problemele pe care noi le-am ridicat cu această lege. În continuare, această lege pune pumnul în gură avertizorilor de integritate și în continuare puneți în pericol dezvoltarea României blocând PNRR-ul”, a spus Spătaru.

    Președintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, i-a cerut să își încheie prezentarea.

    „Isteria nu salvează România. Cu tot dragul din lume, dacă vrem să vorbim pe un ton civilizat, despre o lege normală, putem să vorbim ca să înțeleagă lumea. Dacă vrem să bifăm altă criză de nervi de la microfonul Senatului, putem să o bifăm și pe asta în aplauzele colegilor de partid. (…) Banii nu se pierd, banii sunt la dispoziția României, dar tocmai pentru că este un subiect foarte important și această directivă trebuia transpusă, s-a făcut un dialog constant cu Comisia Europeană. Este sugestia Comisiei, care ne spune că banii din PNRR, cu această modificare a legii, vor fi în România”, a menționat Gorghiu.

    „Sper că într-o procedură accelerată vom finaliza adoptarea acestui proiect, astfel încât Jalonul 430 să fie un jalon bifat”, spunea anterior Alina Gorghiu, președinte interimar al Senatului.

    „În cadrul evaluării efectuate cu prilejul celei de-a doua cereri de plată, Comisia Europeană a transmis autorităților naționale obiecțiile sale legate de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 361/2022 care are următorul cuprins: ;Prin excepție de la prevederile alin. (1), raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public se examinează și se soluționează în măsura în care conține indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii:. Astfel, în opinia Comisiei sintagma din cuprinsul articolului indicat anterior este de natură a conduce la o examinare subiectivă a raportărilor anonime. În plus, prevederea nu ar asigura, în opina Comisiei, potențialilor avertizori nivelul adecvat de certitudine juridică și ar putea descuraja raportările. Față de cele reținute, evaluarea Comisiei a fost în sensul că legea națională nu transpune corect Directiva și, pe cale de consecință, Jalonul 430 nu este îndeplinit satisfăcător”, se arăta în expunerea de motive care însoțește proiectul.

  • Liber la turnătorie! Protecție pentru cei care sesizează încălcări ale legilor | Românii, încurajați să devină informatorii autorităților

    grd

    Persoanele care fac dezvăluiri publice despre neregulile sesizate în instituțiile publice sau private vor beneficia de măsuri de protecție și reparatorii în cazul represaliilor, potrivit unui proiect de lege care transpune o directivă europeană. Cei care nu doresc să facă publice informațiile despre încălcări ale legilor vor fi nevoiți mai întâi să raporteze propriilor angajatori.

    Pentru a încuraja dezvăluirea unor informații care vizează încălcări ale legilor în cadrul instituțiilor publice, dar și în cadrul entităților private, Parlamentul European a emis o directivă prin care statele din UE sunt obligate să emită o legislație prin care cei acești avertzori să fie încurajați și, totodată, protejați în fața represaliilor. Astfel, Ministerul Justiției a fost obligat să transpună, într-un proiect de lege, directiva europeană, oferind protecție și măsuri reparatorii pentru așa-numiții avertizori. Cei mai protejați vor fi însă avertizorii care fac dezvăluiri publice prin adresarea către mass-media, organizații profesionale, sindicale sau patronale, organizații neguvernamentale sau comisii parlamentare. Astfel, potrivit proiectului de act normativ, avertizorul care divulgă public informații privind încălcarea legii beneficiază de protecție în temeiul prezentei legi în cazul în care este îndeplinită una dintre următoare condiții: a raportat mai întâi intern și extern sau direct extern, însă consideră că nu au fost dispuse măsuri corespunzătoare în termenul prevăzut de lege sau are motive întemeiate să considere că: încălcarea poate constitui un pericol iminent sau evident pentru interesul public sau riscul unui prejudiciu care nu mai poate fi remediat ori în cazul raportării externe, există un risc de represalii sau o probabilitate redusă ca încălcarea să fie remediată în mod eficace având în vedere circumstanțele specifice ale raportării.

    Avertizori de categoria a II-a

    Pentru cei care nu doresc să facă publice informațiile despre ilegalitățile constatate, protecția se subțiază. Astfel, ca să beneficieze de protecție și de despăgubiri în cazul în care își pierde locul de muncă din cauza represaliilor angajatorilor, avertizorul trebuie să îndeplinească, cumulativ, mai multe condiții. Astfel, acesta trebuie să fie una dintre persoanele care efectuează raportări și care au obținut informații referitoare la încălcări ale legii într-un context profesional, să fi avut motive întemeiate să creadă că informațiile referitoare la încălcările raportate erau adevărate la momentul raportării, să fi efectuat o raportare internă, o raportare externă sau o divulgare publică potrivit prezentei legi și, totodată, să fi suferit represalii ca urmare a raportării efectuate. Măsurile se vor aplica și facilitatorilor, persoanelor terțe care au legături cu avertizorul și care ar putea să sufere represalii într-un context profesional, cum ar fi colegi sau rude ale acestuia, persoanelor juridice deținute de către avertizor, sau pentru care avertizorul lucrează sau cu care are alte tipuri de legături într-un context profesional, avertizorului care, în mod anonim, a raportat sau a divulgat public informații referitoare la încălcări, dar este ulterior identificat și suferă represalii, precum și avertizorului care efectuează raportări către instituțiile, organele, oficiile sau agențiile relevante ale Uniunii.

    Represaliile, interzise

    Potrivit proiectului legislativ, este interzisă orice formă de represalii împotriva avertizorilor, în special cele care privesc suspendarea contractului individual de muncă ori a raportului de serviciu, concedierea, modificarea contractului de muncă sau a raportului de serviciu, retrogradarea sau împiedicarea promovării în muncă şi a dezvoltării profesionale, precum și aplicarea unei sancțiuni disciplinare. Totodată sunt interzise măsuri ca hărțuirea avertizorilor, constrângerea, intimidarea, sau ostracizarea, discriminarea, crearea unui alt dezavantaj sau supunerea la un tratament inechitabil sau solicitarea de efectuare a unei evaluări psihiatrice sau medicale.

  • PANICA LA SRI! Se şterg fişiere şi documente, dispar dosare. Se acoperă informatorii şi lichelele din presă

    Coldea2-agerpres_3233193-copy

    În cazul serviciilor secrete româneşti, agitaţiile specifice oricărei schimbări de putere depăşesc cu mult obişnuitul. Se şterg urmele poliţeiei politice şi structurilor speciale aflate la comanda fostului preşedinte. Dispar documente, dosare şi se curăţă calculatoarele, titrează Cotidianul.

    Elena Udrea n-a ridicat decât colţul cearşafului de pe un mecanism de putere abuziv, consolidat în ani. În luna octombrie 2014, generalul Florian Coldea i-a prezentat lui Traian Basescu situaţia a 50 de dosare de înaltă corupţie politică aflate în pregătire cu DNA, pentru primul semestru al anului 2015.

    Surse din SRI apropiate Administraţiei Prezidenţiale au relatat că situaţia celor 50 de dosare nu a fost transferată la predarea–primirea mandatului către Klaus Iohannis. Ce s-a întâmplat cu acestea?

    A plecat Băsescu cu o arhivă secretă?

    De ce trebuia Băsescu să cunoască, înainte cu două luni de încheierea mandatului, situaţia dosarelor respective?

    De o săptămână, prin unele departamente sensibile ale SRI (Protecţia Internă – general Gheorghe Puiu; Grupul de Evidenţă a Activităţii cu Ofiţerii Acoperiţi – general Marius Stoica; Direcţia Juridică – general Dumitru Dumbravă; Direcţia Securităţii Economice – general Elena Iftode) se toacăşi se ard non stop documente şi se radiază fişiere, care dovedesc implicările politice şi depăşirile de atribuţii săvârşite de George Maior şi Florian Coldea la ordinele lui Traian Băsescu, precum urmele unor acţiuni partizane de favorizare asumate “pe cont propriu”.

    În cazuri de demisie/demitere intempestivă a directorilor serviciilor, ori la apariţia unor evenimente speciale (scurgeri de informaţii care periclitează securitatea naţională, penetrări ale spionajului străin în Serviciu, abuzuri ori ilegalităţi, acuzaţii de natura celor aduse generalului Florian Coldea, în asemenea departamente tebuiau dispuse măsuri imediate de conservare intactă a documentelor, a fişierelor şi blocarea persoanelor vizate de anchete la accesul către acestea. Or, incriminatul de Elena Udrea, de documente parlamentare, de declaraţii politice sau de indiscutabile informaţii de presă a rămas pe loc pentru a putea face curat.

    O structură, aşa-numita “Direcţie Specială” cu care generalul Florian Coldea se ocupă personal de chestiuni delicate, în afara cadrului legal al competenţelor SRI, fiind disipată pe la alte departamente, deoarece nu era prevăzută în organigrama Serviciului Român de Informaţii.

    Controlul intern al SRI efectuat de structura de afaceri interne sub coordonarea consilierului prezidenţial pentru Securitate naţională ar trebui de urgenţă să treacă la audierea şi confruntarea, la nevoie, a ofiţerilor implicaţi în aceste operaţiuni, a martorilor şi a numiţilor Dorin şi Alin Cocoş, cu denunţătoarea Elena Udrea pe de o parte şi cu generalul Florian Coldea, cel omniprezent în rapoarte, declaraţii politice, denunţuri şi declaraţii de martor.

    Dar întrebarea cea mai importantă generată de scaandalul declanşat de Elena Udrea este următoarea: mai este oportună menţinerea generalului Florian Coldea la conducerea interimară a Serviciului?

    Firească era o suspendare temporară din atribuţii, aşa cum i-a fost solicitată de către Comisia parlamentară de control care a anchetat în anul 2007 scandalurile vizând intimidarea a trei judecători ai Curţii Constituţionale şi monitorizarea prin structura de ofiţeri acoperiţi a unor parlamentari ai Partidului Naţional Liberal, devenit ostil preşedintelui Traian Băsescu.

    Concluziile anchetei parlamentare din anul 2007 au desfiinţat constatările verificărilor interne ale Serviciului, prin care s-au escamotat toate întrebările la obiect ale comisiei parlamentare şi nu au urmărit decât inducerea în eroare a comisiei şi muşamalizarea scandalurilor. Deputatul Gabriel Oprea, membru al comisiei din partea PSD, a catalizat interesul SRI de a ascunde adevărul, respectiv abaterile grave de la lege comise personal de către primul adjunct Florian Coldea.

    Concluziile comisiei au fost aduse la cunoştinţa opiniei publice nu prin Parlament, ci “pe surse” prin intermediul presei, respectiv publicarea in extenso a acestora în Jurnalul Naţional, deoarece era vorba de semen clare de poliţie politică.

    Acuzaţii de poliţie politică la SRI

    Reproducem articolul publicat de Gabriela Antoniu în Jurnalul Naţional în data de 26 octombrie 2007:

    Ancheta Comisiei parlamentare în cazul acuzaţiilor de poliţie politică aduse SRI de Mugur Ciuvică arată că persoanele şi partidele vizate de cele 13 note ale Grupului de Evidenţă condus de Vasile Stanciu sunt antipatice “factorului de decizie informat”. Nouă din cele 13 note ale SRI sunt destinate şefului statului. Ancheta mai arată că SRI realizează informări partizane politic.

    Comisia parlamentară pentru controlul SRI a constatat că persoanele şi partidele vizate de cele 13 note ale Grupului de Evidenţă al SRI aparţin spectrului politic faţă de care antipatia “factorului de decizie informat” este notorie, existând supoziţia de valorificare părtinitoare a informaţiilor, de favorizare a unor partide sau persoane.

    Fostul şef al Grupului de Evidenţă al SRI a semnat alte nouă note similare celor prezentate de şeful GIP, Mugur Ciuvică, despre comentarii, afirmaţii, intenţii ale lui Teodor Meleşcanu, Petre Roman, Codruţ Şereş, ale grupului de la Cluj şi chiar ale premierului şi ministrului Justiţiei, adnotate cu “Inf. Preşedinte”. Generalul de brigadă Vasile Stanciu, fost şef al Grupului de Evidenţă al SRI, a semnat alte nouă adrese de prezentare a unor documente referitoare la oameni politici, nu doar cele patru prezentate public de Mugur Ciuvică, au precizat ieri pentru Mediafax surse parlamentare. Acestea au completat că cele nouă note au fost transmise Comisiei SRI la căteva zile după ce vicepreşedintele GIP, Mihai Bodiu, a prezentat şi a depus in original la Comisie cele patru adrese de insoţire făcute publice de Mugur Ciuvică. Pe baza acestor 13 note, Comisia SRI a iniţiat ancheta, finalizată la inceputul acestei săptămăni. Cele nouă adrese de prezentare a unor documente de informare sunt semnate de şeful Grupului de Evidenţă, generalul Vasile Stanciu, şi conţin următoarea formulă: “Domnule Director, pentru informarea dumneavoastră”.

    CONŢINUTUL NOILOR ADRESE

    Prima adresă se referă la “comentarii pe marginea presupusei propuneri a preşedintelui Romăniei, Traian Băsescu, de unire a Republicii Moldova cu Romănia”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte şi col. Coldea”, precum şi cu menţiunea “V” (văzut – n.r.) a primului adjunct al directorului SRI, datată 15 iulie 2006. A doua adresă se referă la “unele afirmaţii ale lui Petre Roman, preşedintele Partidul Forţa Democrată din Romănia”, cu adnotarea “V” a directorului SRI, nedatată. A treia se referă la “unele afirmaţii ale vicepreşedintelui PNL, Teodor Meleşcanu”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte”, nedatată. A patra se referă la “comentariile unui consilier al premierului referitoare la relaţiile lui Călin Popescu Tăriceanu cu preşedintele Traian Băsescu”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte”, nedatată. A cincea se referă la “intenţia senatorului Vlad Popa de a face publice unele finanţări primite de Alianţa D.A.”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte, IACSE (Inspectoratul pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, din cadrul SRI – n.r.)”, nedatată. A şasea adresă se referă la “comentarii referitoare la intenţia lui Petre Roman, liderul Partidului Forţa Democrată, de a-l contacta pe preşedintele Traian Băsescu”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte”, nedatată. A şaptea se referă la “demersuri de reformare a PSD, iniţiate de liderii grupului de la Cluj”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte”, nedatată. A opta adresă se referă la “comentarii referitoare la intenţia ministrului Codruţ Şereş de a demisiona din PC”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte”, nedatată. A noua adresă vizează la “comentarii referitoare la intenţiile premierului şi ale ministrului Justiţiei de a-şi asigura o eventuală retragere onorabilă din Guvern”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte”, nedatată.

    Raportul Comisiei parlamentare de control al activităţii SRI publicat doar în Jurnalul Naţional:

    Comisia parlamentară pentru controlul SRI a constatat în urma anchetei că persoanele şi partidele vizate de cele 13 note ale Grupului de Evidenţă al SRI aparţin spectrului politic faţă de care antipatia “factorului de decizie informat” este notorie, existănd supoziţia de valorificare părtinitoare a informaţiilor, favorizănd partide sau persoane, informează Mediafax.

    Potrivit raportului, ancheta parlamentarilor a fost iniţiată prin transmiterea către SRI a comunicatului GIP referitor la monitorizarea unor lideri ai PNL, solicitănd să se precizeze dacă “monitorizarea PNL şi a doamnei senator Norica Nicolai intra in competenţa Grupului de Evidenţă, ca structură internă a SRI, cu menţionarea destinatarilor materialelor informative”.

    Comisia SRI a mai transmis SRI “Planul tematic de control cu privire la legalitatea şi oportunitatea angajării competenţelor SRI in legătură cu culegerea informaţiilor şi realizarea informărilor semnalate de GIP ca dovezi ale monitorizării PNL şi ale poliţiei politice”. In acest Plan de control, Comisia SRI a solicitat Serviciului Romăn de Informaţii, punctual, punerea la dispoziţie a 11 categorii de documente privind fondul evenimentului consumat; reglementarea activităţii Grupului de Evidenţă; elementele de planificare şi valorificare a informaţiilor Grupului, in funcţie de competenţele celorlalte unităţi ale SRI şi, totodată, in raport cu riscurile, vulnerabilităţile şi ameninţările relevate; referinţele de natură juridică avute in vedere in cazul informărilor respective; normele interne de secretizare şi securizare a documentelor din categoria celor care au fost făcute publice; factorii de decizie informaţi şi măsurile pe care aceştia le-au dispus in interesul securităţii naţionale. De asemenea, Comisia SRI a mai cerut audierea unor ofiţeri ai Serviciului, inclusiv fostul şi actualul director.

    RĂSPUNSUL SRI de atunci:

    Serviciul Român de Informaţii a răspuns cu o informare de trei file, cu opt anexe, totalizând 19 pagini, despre care însă Comisia a apreciat că “are un caracter preponderent teoretico-documentar, justificativ şi cu tente evidente de escamotare a obiectivelor şi solicitărilor punctuale formulate de Comisie in Planul tematic de control”.

    Comisia a avansat 13 constatări faţă de cazul analizat.

    Prima relevă că SRI nu a pus la dispoziţia Comisiei nici unul dintre documentele de informare făcute publice de Grupul de Investigaţii Politice, invocăndu-se distrugerea fizică a materialelor informative şi radierea formei electronice a datelor deţinute, argumentănd cu un articol dintr-un Ordin al directorului SRI, care stipulează că “datele şi informaţiile neconfirmate se radiază obligatoriu în cazul în care se referă la persoane (…)”. Comisia însă a respins ca nepertinentă observaţia SRI, deoarece în fluxurile informării operative curente a conducerii Serviciului şi a factorilor de decizie ai statului romăn nu se includ “date şi informaţii neconfirmate”, ci doar “ştiri certe, respectiv date confirmate şi procesate in informaţii analitice, compatibile deciziilor de securitate naţională, pe care destinatarii informărilor sunt obligaţi să le ia in virtutea prerogativelor lor legale”.

    A doua constatare arată că SRI nu a pus la dispoziţia Comisiei actele prevăzute pentru situaţiile în care se distrug fizic documente sau se radiază forma lor electronică, ceea ce ar fi impus şi audierea membrilor comisiilor care au procedat la distrugerea şi scăderea din evidenţă a documentelor respective.

    A treia constatare relevă că, admiţând că s-ar fi procedat la distrugerea documentelor respective după doi ani de la intocmire, Comisia sancţionează faptul că documentele adnotate de primul adjunct al directorului ca fiind văzute la datele de 15 iulie 2006, 20 iulie 2006 şi 21 octombrie 2005 ar fi trebuit să existe, deoarece nu au depăşit termenul de păstrare, de doi ani.

    A patra constatare relevă că se amendează şi se resping aserţiunile conţinute in informarea directorului SRI cu privire la distrugerea ori radierea formei electronice de informare destinate factorilor de decizie ai statului, deoarece aprobarea care ar fi fost dată in acest sens de directorul SRI, din 25.02.2004, contravine esenţial dispoziţiilor regulamentului de funcţionare a SRI, care prevăd păstrarea in evidenţă şi arhivă de sine stătătoare a documentelor de informare.

    A cincea constatare arată că se sancţionează faptul că informarea directorului SRI trimisă Comisiei ocoleşte aspectele de natură contrainformaţională cu totul deosebite, pe fondul cărora au fost posibile disfuncţii majore in planificarea, organizarea, conducerea şi controlul activităţii Grupului de Evidenţă. Comisia SRI apreciază că disfuncţiile respective au constituit cel puţin o cauză care a provocat scurgerea de informaţii către GIP. Comisia SRI nu exclude nici faptul că acei angajaţi ai SRI care au legătură cu scurgerea de informaţii au ajuns să considere că au fost puşi in situaţii de depăşire a competenţelor, ocupăndu-se de probleme, de natura celor pe care le-au semnalat şi, in acelaşi timp, au apreciat că, ierarhic, in interiorul SRI nu vor găsi receptivitatea necesară.

    De asemenea, Comisia SRI mai spune că, admiţând că provocarea scurgerii de informaţii ar avea alte mobiluri, din categoria celor ignobile, cum ar fi ranchiuna, răzbunarea, lipsa de loialitate instituţională, faptul in sine ar fi cu atăt mai grav, dacă se au in vedere natura specială a Grupului de Evidenţă şi criteriile pe care aceasta le implică pentru selecţia, formarea şi menţinerea in activitate a personalului.

    A şasea constatare reţine atenţia asupra superficialităţii cu care sunt tratate in informarea directorului SRI natura specială şi caracterul activităţii desfăşurate, care este secret de stat. Astfel, potrivit Comisiei SRI, adresele de prezentare a informărilor Grupului de Evidenţă, prin conţinutul lor, se refereau la persoane şi obiective ale activităţii SRI, a căror divulgare este susceptibilă a intra sub incidenţa prevederilor legii penale care incriminează divulgarea secretului care periclitează siguranţa statului.

    A şaptea constatare reţine că premisele divulgării au fost create şi induse şi de nerespectarea reglementărilor interne ale SRI in privinţa protecţiei informaţiilor clasificate şi de elaborarea documentelor de informare.

    A opta constatare arată că SRI nu a furnizat Comisiei SRI suficiente elemente al căror grad de pertinenţă să nu fie îndoielnic în ceea ce priveşte concordanţa acţiunilor Grupului de Evidenţă – în speţă ce face obiectul controlului parlamentar – cu baza legală a activităţii SRI.

    A noua arată că informarea directorului SRI creează şi induce aparenţe potrivit cărora activitatea Grupului de Evidenţă ar fi fost premeditat scoasă în afara controlului necesar.

    A zecea constatare ia act de maniera inadecvată a structurii, conţinutului şi elaborării informării prezentate Comisiei de către SRI, care abundă în detalii de suprainformare, cu valenţe dezinformante.
    Potrivit Comisiei, înscrisurile în cauză denotă un grav viciu conceptual, în sensul că SRI culege informaţii şi realizează informări nu funcţie de riscuri, vulnerabilităţi şi ameninţări, ci în raport cu persoane politice, precum vicepreşedinţii PNL Norica Nicolai şi Teodor Meleşcanu, liderul PFD, Petre Roman, sau vicepreşedintele PSD Victor Ponta etc.

    A unsprezecea constatare observă că persoanele şi partidele vizate de informări aparţin acelui spectru politic faţă de care antipatia factorului de decizie informat este de largă notorietate, inclusiv internaţională. Astfel, Comisia SRI apreciază că, cel puţin în parte, nu poate fi inlăturată supoziţia de valorificare părtinitoare a informaţiilor, care să favorizeze anumite partide sau persoane, în dauna altora, deşi o asemenea politică este interzisă SRI.

    A douăsprezecea constatare observă că SRI a prezentat şi o anexă cu opt informări, ce include “reacţii critice la adresa unor declaraţii publice şi luări de poziţie ale preşedintelui României”.
    Comisia remarcă faptul că preşedintelui i-au fost trimise doar trei informări, iar celelalte cinci – deşi il priveau tot pe şeful statului, conform titlului anexei – au fost transmise altor factori de decizie, respectiv premierului, ministrului de Externe, unor consilieri prezidenţiali.

    Ultima constatare, a treisprezecea, arată că SRI nu fost în măsură să prezinte o estimare a evenimentului produs.

    Cinci concluzii după anchetă

    Comisia a iniţiat şi cinci concluzii referitoare la cazul Ciuvică.

    Prima arată că SRI nu a fost suficient de cooperant pentru a sprijini realizarea Planului de control.

    A doua remarcă faptul că evenimentul produs evidenţiază serioase deficienţe conceptuale şi contradicţii in evaluarea cauzelor şi consecinţelor acestora, ceea ce denotă că din partea SRI a existat mai puţină preocupare pentru clarificarea fondului disfuncţiilor şi mai mult interes pentru forma de estompare a acestora.

    A treia arată că programul SRI pentru prevenirea scurgerii de informaţii nu este de natură să creeze climatul contrainformativ adecvat naturii speciale şi caracterului de secret de stat al activităţii desfăşurate. Comisia mai precizează că Direcţia de Securitate Internă a SRI şi Secretariatul General nu îşi exercită corespunzător atribuţiile, iar şefii acestor structuri nu au fost receptivi la criticile adresate in urma cercetării unor evenimente similare.

    A patra concluzie arată că, în absenţa documentelor de informare la care se referă adresele făcute publice, nu se poate de fapt “concluziona în legătură cu oportunitatea şi legalitatea angajării competenţelor SRI pentru culegerea informaţiilor şi realizarea informărilor respective”.

    A cincea precizează că distrugerea documentelor de informare constituie, in sine, o faptă interzisă de Regulamentul SRI şi de legea penală. Comisia SRI avertizează că, dacă vor apărea documentele care au fost anexate la respectivele “note”, ancheta pe această temă se va redeschide.

    Poliţie politică în presa română

    Pentru cei care au uitat, vă reamintim incidentul care a generat scandalul de poliţe politică din 2012 dintre Răzvan Belciuganu – SRI şi Valentin Zaschievici, înmormântat cu succes de Parlament, de SRI şi de preşedintele interimar Crin Antonescu.

  • ŞOC! S-a înfiinţat SECURITATEA DIASPOREI! Se recrutează informatori pe banii noştri!

    cot

    Am aflat pe surse că minţi înfierbântate de la conducerea centralei MAE -, în frunte cu cel mai slab ministru de externe din istorie Titus Corlăţean -, pun la cale reînfiinţarea Securităţii comuniste de dinainte de 1989 pentru românii din Diaspora. S-a pus la cale un plan diabolic, cu aprobarea PNL, pentru realizarea unei reţele de comunicatori şi informatori racolaţi printre românii din Diaspora pentru ca prin aceştia să se controleze activitatea asociaţiilor şi cetăţenilor români, iar rezultatele să fie raportate la misiunile diplomatice româneşti din marile capitale europene ca pe vremea răposatului DIE. Se recrutează informatori pe banii noştri, din taxele şi impozitele românilor pentru a fi turnaţi apoi prin ambasade şi consulate la centrala MAE. În vederea consolidarii legaturilor dintre comunitatile romanesti de peste hotare si autoritatile romane, MAE intentioneaza sa puna bazele unei retele de comunicatori reprezentativi care sa contribuie la acest proces, titrează Jurnalul Românesc de la Viena.

    Am aflat cu stupoare, din surse demne de încredere provenite din mediul diplomatic şi jurnalistic, că în urmă cu câteva zile la sediul Ambasadei României de la Viena au fost semnate zece contracte cu cetăţeni români pentru a deveni comunicatori sau informatori ai misiunilor diplomatice româneşti din capitala Austriei. Considerăm că existenţa în rândul Diasporei româneşti din Austria a unor „informatori” pentru misiunile diplomatice, creează grave prejudicii de imagine ţării noastre pe plan extern, că se revine la o practică care o credeam trecută din perioada când funcţiona temuta Securitate comunistă. După 25 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, care a adus democraţia şi libertatea, reînfiinţarea funcţiei de comunicator sau informator, va duce la o stare de tensiune şi neîncredere între românii din Austria, care nu doresc să mai trăiască sau să-şi amintească vremurile perioadei comuniste când trăiau cu frica în sân să nu fie turnaţi la Securitate. Ca urmare, Jurnalul Românesc i-a solicitat printr-o scrisoare deschisă ambasadoarei Silvia Davidoiu să ne pună la dispoziţia publică lista cu cei zece cetăţeni români care au semnat cu Ambasada României de la Viena pentru a deveni comunicatori/informatori ai misiunilor diplomatice româneşti din Austria.

    Românii din Austria trebuie să ştie cine sunt informatorii care-i toarnă la noua Securitate Diaspora!

    Andrei Ionescu

    Acest articol nu apartine redactiei noastre,informatia fiind preluata de pe site-ul publicatiei NapocaNews.

Back to top button