Tag Archives: traditie

Bobotează 2019. Tradiții și obiceiuri de Botezului Domnului. Astăzi nimeni nu are voie să se certe și nu dați nimic cu împrumut

Boboteaza sau Sărbătoarea Botezului Domnului este una dintre cele mai importante sărbători ale românilor, aceasta fiind organizată cu fast si foarte multe obiceiuri. Toate apele sunt sfințite, iar potrivit tradițiilor păgâne astăzi se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an. Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care spectaculoasa întrecere înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată de preot şi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul. Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos. Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici. La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an. La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi. Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi …

Citeste tot articolul

O Europă in care putem crede

În Mai 2017, un grup de cercetători și intelectuali conservatori să întâlnit la Paris. Acestea au fost reunite prin preocuparea lor comună cu privire la starea actuală a politicii, culturii, societății europene – și, mai presus de toate, starea minții și imaginației europene. Prin înșelăciune, auto-înșelăciune și denaturare ideologică, Europa își risipește marea moștenire civilizată. În loc de a-și strânge mâinile într-o stare de neliniște, sau de a adăuga încă o altă literă literaturii ample care diagnostichează “declinul Occidentului”, participanții la Paris au crezut că este important să facă o afirmație și să facă acest lucru în mod public. Ei și-au exprimat atașamentul față de “adevărata Europă” și au făcut-o cu motive care pot fi recunoscute de toți. În acest sens, a fost mai întâi necesar să ne dăm seama de această adevărată Europă, care se află ascunsă sub abstracțiile la modă ale epocii noastre. Rezultatul este următorul: “O Europă în care putem crede”. Această Declarație de la Paris este un apel pentru o reînnoire a înțelegerii și a aprecierii geniului adevărat al Europei. Este o invitație pentru popoarele Europei de a recupera activ ceea ce este cel mai bun în tradiția noastră și de a construi împreună un viitor pașnic, plin de speranță și nobil. 1. Europa este casa noastră. Europa ne aparține și noi aparținem Europei. Aceste pământuri sunt casa noastră. Nu avem alta. Motivele pentru care Europa ne e dragă exced abilitatea noastră de a ne explica sau justifica loialitatea. Este o chestiune de istorii împărtășite, speranțe și iubiri. E o chestiune de obișnuințe, momente de patos și de durere. Este o chestiune de experiențe de reconciliere care ne inspiră și de promisiunea unui viitor împărtășit. Peisaje și evenimente oarecare sunt încărcate cu semnificații speciale pentru noi, nu și pentru alții. Acasă e un loc unde lucrurile …

Citeste tot articolul

1 Martie TRADIȚIE ROMÂNEASCĂ: Legenda Mărțișorului

Multă lume nu știe de ce se dau mărțișoare azi, de unde a început tradiția, care este legenda din spatele ei. Vă invit la o scurtă lectura a două povești despre tradiția mărțișorului. Preferata mea poveste este cea cu voinicul care a eliberat soarele. Apariția eroilor care se luptă cu zmei în folclorul românesc ne spune ceva despre neamul nostru, predispus spre fapte de vitejie. Voinicul care a eliberat Soarele Un mit povestește cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o și a închis-o în palatul lui. Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă și veselie, și lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la luptă dreaptă. Tânărul a învins creatura și a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer și iarăși a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii și-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria tânărului curajos legând cu o ață două flori: una albă, alta roșie. Culoarea roșie simbolizează dragostea către frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă este a ghiocelului, prima floare a primăverii. Lupta Primăverii cu Iarna Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieșit la marginea pădurii și a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un …

Citeste tot articolul

Reacția UIMITOARE a Laurei Cosoi la criticile Iuliei Albu despre voalul de MIREASĂ!

Voalul pe care Laura Cosoi l-a avut la nunta ei a fost, de fapt, o reinterpretare a celui purtat de străbunica ei şi nu a avut nicio legătură cu cel purtat de către modelul Kate Moss la nunta ei. “Povestea voalului meu este speciala. Spun asta pentru ca desi nu am stiut niciodata cum va arata rochia de mireasa, am stiut intotdeuana ca voalul trebuie sa fie ca cel al strabunicii mele. I-am adus un omagiu persoanei cu care cei din familie spun ca seman cel mai mult, Mamuca. Ma crezi sau nu, voalul ei este acasa la mine, intr-o cutie cu amintiri. S-a ingalbenit dupa atatia ani, dar poarta cu el povestea zilei marete, cand se “nastea” familia noastra. Asa cum caut instinctiv naturaletea in toate tinutele pe care le aleg, la fel de bine am simtit sa port cu mine in ziua aceasta importanta aerul romanesc srabun, simbolizat de marama portului traditional. Voalul acesta a fost o alegere naturala, o bucurie nespusa pentru familia mea, o intoarcere in timp cu o incarcatura emotionala deosebita. Ca si in cazul portului traditional, am tinut ca voalul meu sa fie brodat de mana, iar pentru un plus de eleganta am purtat sub el o coronita foarte fina, lucrata manual din pietre pretioase, detaliu care a intregit povestea”, a scris Laura Cosoi pe blogul ei, unde le-a arătat cititorilor şi câteva imagini cu străbunica ei, în ziua nunţii.

Citeste tot articolul

TRADITIA MARTISORULUI – CREDEAI CA STII?

În fiecare an, de 1 martie, bărbaţii oferă mărţişoare femeilor, indiferent de vârsta acestora. Obiceiul mărţişorului a apărut cu multă vreme în urmă, iar tradiţia şi semnificaţia sărbătorii s-a schimbat, şi ea, de-a lungul timpului. Revelion până la Iulius Caesar Mărțișorul este strâns legat de tradiția românească, el nu se întâlnește decât în spațiul carpatic și în zonele limitrofe, la romani și la unele populații învecinate, care l-au preluat de la aceștia. Tradiția sărbătorii are o vechime de mii de ani, încă de pe vremea dacilor. Obiceiul este cu mult anterior creștinismului, constând în legătură cu scenariul ritual al anului nou agrar, celebrat primăvara. Unii istorici consideră că obiceiul are o vechime de peste 8.000 de ani. La geto-daci și la latini anul nou începea la 1 martie. Martie (Mens Martius – luna zeului Marte) era prima luna a anului, care avea atunci doar zece luni. Astfel se explică numele lunilor septembrie (luna a șaptea), octombrie (a opta), noiembrie (a noua), decembrie (a zecea). După reforma calendaristică din timpul lui Iulius Caesar, data anului nou a fost mutată la 1 ianuarie. Credinţele strămoşilor Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vara și iarna. Pe vremea dacilor, mărţişoarele erau confecţionate în cursul iernii şi se purtau doar după 1 martie. Unele surse spun că mărţişoarele erau atunci pietricele albe şi roşii înşirate pe o aţă. Alte surse arată că mărţişoarele constau în monede care erau atârnate de fire subţiri de lână, negru cu alb, iar metalul din care era făcut bănuţul, respectiv aur, argint sau bronz, arăta statutul social. Mărţişoarele erau purtate pentru a avea noroc şi pentru a avea o vreme bună. Dacii mai credeau că aceste amulete aduc fertilitate, frumuseţe şi previn arsurile din cauza soarelui. Acestea erau purtate până când copacii începeau să înflorească şi apoi erau atârnate …

Citeste tot articolul

Protejarea familiei, intre traditie si provocari sociale

Eutanasierea copiilor aflaţi în suferinţă, cu boli incurabile, persecutarea cadrelor medicale ce nu doresc să participe la avorturi, încurajarea şi normalizarea comportamentelor homosexuale, banalizarea practicilor abortive, studiul pe embrioni cu trei părinţi, cu alte cuvinte, mijloace de propagandă continuă împotriva familiei şi a valorilor acesteia, dintre care ar mai fi foarte multe de înşiruit, sunt fenomene care aparent nu ne afectează şi trec pe lângă noi, trezindu-ne poate doar revoltă sau dispreţ. Însă ar trebui să se întâmple mai mult decât atât, ar trebui să impulsioneze oamenii să lupte pentru adevăratele lor drepturi. Pentru că vieţile noastre şi ale copiilor nostri depind de hotărârile pe care alţii le iau pentru noi. În întreaga lume, mişcarea pro-viaţă are un singur scop: apărarea şi promovarea valorilor vieţii şi, eventual, ale familiei. Spunem eventual, pentru că, deşi are un rol esenţial în ceea ce presupune menţinerea vieţii, de multe ori, familia este uitată. Omul este purtătorul vieţii, însă acest lucru se poate valorifica numai în sânul familiei, sub binecuvântare dumnezeiască, prin facerea de copii, prin sprijinirea duhovnicească între membrii ei şi, nu în ultimul rând, ocrotirea moralităţii soţilor. Criza familială, ca rezultat al revoluţiei sexuale Problemele cu care se confruntă Familia tradițională în societatea zilelor noastre nu trebuie ignorate şi privesc pe toată lumea, indiferent de naţionalitate sau religie. Departamentul Pro Vita din cadrul Sectorului de Misiune, Statistică și Prognoză Pastorală al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei a organizat, la sfârşitul lunii ianuarie, o masă rotundă pe tema „Familia tradițională – provocări actuale”, urmărind, pe lângă discutarea problemelor, şi căutarea unor modalități de rezolvare a problemelor cu care se confruntă Familia tradițională. „De ce această problemă? Pentru că experienţa şi viaţa din ultima perioadă ne arată că noi suntem supuşi unor presiuni din partea unor grupuri mici, dar foarte bine organizate. În esenţă, asistăm …

Citeste tot articolul