Tag Archives: tortionari

Lovitură pentru TORTIONARI! Vot crucial în Parlament

Camera Deputaților urmează să voteze, miercuri, decizional, un proiect de lege al liderului liberal Florin Roman, prin care nu beneficiază de pensie de serviciu cei care au fost condamnați definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității.  „ (1) Nu beneficiază de pensie de serviciu ori de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, pensionarii care au fost condamnaţi definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii”, arată proiectul de lege, informează stiripesurse.ro. Totodată, există prevederi privind pensia şi în cazul unui pensionar militar care are o condamnare definitivă pentru infracţiuni contra umanităţii. „(2) În cazul condamnării definitive a unui pensionar militar pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, casei de pensii sectoriale în evidenţele căreia se află pensionarul condamnat, informaţii de natură să conducă la încetarea pensiei”, conform sursei citate. Vechimea în serviciu recunoscută pentru stabilirea pensiilor, în cazul persoanelor de la alin. (1) constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, mai indică iniţiativa legislativă. Proiectul de lege a fost adoptat pe 21 octombrie 2019 de Senat, în calitate de prim for sesizat, iar Camera Deputaților va vota decizional. Cazul torționarilor disidentului Gheorghe Ursu: Pârvulescu și Hodiș, achitați Magistrații Curții de Apel București (CAB) i-au achitat, în octombrie 2019, pe Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, judecați pentru crime împotriva umanității în dosarul disidentului Gheorghe Ursu, schimbându-le și încadrarea în tratamente neomenoase. Decizia nu este definitivă. Curtea de Apel București a decis, joi, schimbarea încadării juridice în cazul foștilor ofițeri din cadrul Direcției a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securității Statului, Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, din infracțiuni contra umanității în tratamente neomenoase și i-a achitat pentru …

Citeste tot articolul

Istoricul Marius Oprea: „SRI si Politia Romana, institutii complice la crimele tortionarilor comunisti!”

Dacă ar fi să înceapă un Nürnberg al comunismului în România, el ar avea cele mai mari șanse de reușită prin finalizarea anchetei în dosarul reprimării revoltei de la Brașov. Cine să-l instrumenteze, însă?”, se intreabă istoricul Marius Oprea. Subliniind că „în România comunismul nu a dispărut, ci s-a privatizat, Marius Oprea spune că ce s-a petrecut cu protagoniștii reprimării manifestanților de la 15 noiembrie 1987 poate reprezenta un studiu de caz revelator. Istoricul subliniază că promisiunile lui Eduard Helvig, șeful SRI, privind predarea integrală a dosarului ”15 noiembrie 1987” către CNSAS, făcute în urmă cu doi ani, cînd se aniversau 30 de ani de la revoltă, au rămas promisiuni, iar ancheta Parchetului Militar cu privire la represiune bate pasul pe loc. O explicație oferită de Marius Oprea ar fi aceea că mulți dintre anchetatorii penali ai Securității au ajuns să lucreze în SRI, în ciuda interdicției prevăzute de legea privind oganizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații. Brasov, 1987! Publicăm comentariul semnat de istoricul Marius Oprea: „La o zi după comemorarea manifestației anticomuniste de la Brașov din 15 noiembrie 1987, am fost sunat de Ionuț Gherasim, președintele Fundației Coposu, semnatară, alături de Academia Civică a apelului privind constituirea unui Tribunal penal internațional pentru condamnarea comunismului. Mi-a spus că a fost contactat de profesorul Renato Cristin de la Universitatea din Udine, care a citit articolul meu precedent ”Testamentul lui Bukovski: Un Nürnberg al comunismului, sau o nouă iluzie?” și că are de făcut o precizare necesară: atît ceea ce a transmis el, alături de dr. Dario Fertilo către Parlamentul italian, cît și apelul citit de Stephane Courtois la Madrid sînt unul și același demers, lansat în mai multe capitale europene, cît și în Statele Unite, pentru sensiblilizarea politicienilor și a opiniei publice, în vederea ajungerii la rezultate concrete, pentru o …

Citeste tot articolul

REEDUCARE PRIN TORTURA

6 DECEMBRIE 1949, PITEŞTI, ROMÂNIA Ziua de Sfântul Nicolae, începând cu anul 1949, a căpătat o semnificație sumbră pentru România: a fost ziua care a marcat începutul reeducării din penitenciarul studenților – Pitești. Despre „Experimentul Piteşti”, sau „Fenomenul Piteşti” s-au scris mii, zeci de mii de pagini, cu toate acestea, ororile petrecute în acel penitenciar trebuie amintite ca o datorie morală, istorică și spirituală față de cei ce le-au trăit, față de memoria lor și față de România, cu atât mai mult cu cât niciunul dintre autorii ororilor petrecute în timpul reeducării nu a fost adus în fața legii și condamnat. Poate că și serviciile de informații ale Statului Român ar putea avea că sursă de inspirație departamentul Metsada, ce funcționează sub motto-ul „Cei care nu uită niciodată” și să îi aducă în față Legii pe consilierii bolșevici care au gândit și controlat cel mai barbar experiment pus în scenă pe teritoriul Europei, fie că se ascund în America de Sud, Israel sau Germania, fie că sunt în viață sau nu. Dar, probabil că mucenicii și martirii noștri s-au obișnuit că, în România, dreptate să le aducă nu aparatul de stat ci conștiința și sufletul celor care încă mai simt și gândesc românește. Şi sunt mulți. Din ce în ce mai mulți. Prin acest experiment s-a dorit distrugerea oricărei valori morale, creștine și naționale a deținuților, care în proporție de peste 85% erau exponenți ai Mișcării Legionare, și transformarea lor în adepți ai comunismului ateu. Unul dintre supraviețuitorii Experimentului, George (Gogu) Cușa, susține că reeducarea din Pitești, apoi Aiud, Gherla, Târgşor şi Canal „nu se poate numi experiment, nici măcar fenomen, ci a fost un masacru”. Acesta afirmă că o educație primită și însușită în ani de zile, niște principii și valori în care se credea cu ardoare nu au …

Citeste tot articolul

ULTIMA ORA: Torţionarul Ion Ficior A MURIT în închisoarea Jilava

Torţionarul Ion Ficior a murit în închisoare, astăzi, la vârsta de 90 de ani. Ficior se afla în penitenciar după ce a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru crimele oribile comise în regimul comunist. Administraţia Naţională a Penitenciarelor a confirmat informaţia. Ion Ficior era internat la Spitalul Penitenciar Jilava, acolo unde îşi executa pedeapsa primită anul trecut. Ion Ficior a fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, dar a deținut și alte poziții în sistemul penitenciar comunist, activând în unitățile carcerale Poarta Albă, Suceava sau Borzești, în anii ’50 și începutul anilor ’60. În luna martie 2017, Ion Ficior a fost condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare pentru infracţiuni contra umanităţii. Fostul comandant al coloniei de muncă Periprava a fost găsit vinovat de uciderea a 103 deţinuţi care au fost ţinuţi în frig, bătuţi şi înfometaţi. Torţionarul Ion Ficior a fost trimis în judecată în august 2014, fiind acuzat că, în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, în cei cinci ani fiind înregistrate 103 decese. „Din probele administrate în cauză până la acest moment a reieşit faptul că regimul de detenţie aplicat de către Ficior Ioan, în perioada în care a deţinut funcţii de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici prin metode directe şi indirecte precum: condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci şi aglomerare excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acordă asistenţă medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament”, au arătat procurorii Parchetului …

Citeste tot articolul

Torţionarul Alexandru Vişinescu, gesturi şocante în puşcăria de la Jilava. Cititi si va cruciti

Fostul torționar comunist Alexandru Vișinescu a fost protagonistul unor scene incredibile, care au avut loc, recent, la Spitalul Penitenciar Jilava, acolo unde acesta își execută condamnarea de 20 de ani. În vârstă de 93 de ani, torționarul Alexandru Vișinescu este considerat unul dintre cei mai cruzi torționari ai regimului comunist, scrie spynews.ro. Fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat în anii ’50, acesta a fost acuzat că a organizat un adevărat sistem de exterminare a deținuților, în special a celor închiși pe criterii politice. Potrivit unor surse din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, în ultima perioadă deținutul Vișinescu i-a lăsat mască, în repetate rânduri, pe angajații Spitalului Penitenciar Jilava, după ce a început să se creadă… comandantul închisorii! Sursele citate au dezvăluit că în unele dimineți, la ora apelului, Vișinescu apărea la ușă cu bagajul făcut. Extrem de preocupat, acesta ieșea din cameră cu valiza în mână și spunea: „Hai, că am plecat. Am multă treabă…”. Pentru a nu-i provoca un șoc, medicii l-au condus, de fiecare dată, câțiva metri pe hol, după care l-au convins să revină în cameră. În alte situații însă, fostul torționar odios reacționa, însă, altfel. Ca un veritabil comandant, acesta ar fi ieșit din celulă ca și cum ar fi fost în control, după care le ordona agenților să-l urmeze în celulele următoare. „Acum hai să intrăm și peste bandiții ăștia de alături, să-i călcăm pe cap!”, ar fi spus deținutul. În ultima perioadă, prin intremediul avocaților, Alexandru Vișinescu ar fi solicitat, fără succes, întreruperea pedepsei, din motive medicale.

Citeste tot articolul

EXPLOZIV: Tortionarul Vişinescu se vaita ca este persecutat „ca în perioada comunistă”

Alexandru Vişinescu, fostul director al închisorii Râmnicu Sărat, a formulat, printr-o apărătoare aleasă, o contestaţie în anulare împotriva sentinţei Î.C.C.J din ferburaie a.c., prin care era condamnat la 20 de ani de închisoare. Primul motiv invocat este că Vişinescu nu ar fi trebuit condamnat, deoarece în 1978, adică la 15 ani după încetarea sărvârşirii faptelor, ar fi intervenit prescripţia. Peniteniciarul Râmnicu Sărat a fost închis în aprilie 1963, la două luni după uciderea, la 5 februarie 1963, a vicepreşedintelui PNŢ, Ion Mihalache. Apărătoarea susţine că Alexandru Vişinescu nu a fost la timp cercetat şi condamnat penal, din cauza ignoranţei, incompetenţei şi „atitudinii de non-combat” a justiţiei, atât înainte, cât şi după 1989. În sprijinul acestei afirmaţii, citează un raport întocmit în 1968 de Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Ministerul Afacerilor Interne din acea vreme, raport care constata că unul dintre foştii deţinuţi de la Râmnicu Sărat, Dr. Gh. Plăcinţeanu, fusese victima unei înscenări judiciare, motivate de ura personală a lui lui Gheorgiu Dej. Raportul sublinia rolul lui Dej, precum şi condiţiile în care fusese anchetat şi condamnat Dr. Plăcinţeanu şi preciza că Dr. Plăcinţeanu „a fost trimis, din ordinul conducerii MAI, pentru executarea pedepsei, la Râmnicu Sărat, unde erau trimişi cei mai periculoşi duşmani ai regimului nostru. Decesul survenit după 14 luni (01.05.1961) după încarcerarea la Râmnicu Sărat şi lipsa de asistenţă medicală confirmă intenţia cu care a fost trimis acolo.” Doar din relatarea de mai sus, cititorul poate deja să înţeleagă că regimul comunist a fost unul criminal, că lua oameni nevinovaţi de pe stradă, îi judeca sub te-miri-ce pretext şi îi băga la închisoare, iar că închisoarea Râmnicu Sărat era mai specială, fiind destinată exerminării adversarilor politici ai regimului. Ei bine, apărătoarea lui Vişinescu menţionează cazul Dr. Plăcinţeanu şi raportul C.C şi M.A.I. din 1968 tocmai …

Citeste tot articolul

De ce nu se aduc în fața justiției torționarii de origine evreiască și doar cei români?

Aștept cu interes nume noi in procesele intentate fostilor tortionari comunisti, gen Marcusohn, Grunberg sau Brukner, altfel va crede lumea ca ne-am omorat intre noi. Urmaresc cu atentie inceputul proceselor fostilor tortionari comunisti, in speranta, desarta insa, ca adevarul va fi dezvaluit. Adevarul profund ramane insa ascuns si tare ma tem ca acesta dezvaluire relativ brusca a unora dintre UNELTELE regimului rosu face parte dintr-un scenariu nebanuit de pervers. CITESTE SI: CRIMINALII DIN UMBRĂ. Cine au fost şefii torţionarilor comunişti? Studiul fostului deţinut politic Constantin Iulian demască autorii crimelor comuniste, cei aflaţi în funcţiile de decizie In anii ‘50, majoritatea membrilor aparatului de partid si de stat din Romania erau straini de Neamul Romanesc, o proportie covarsitoare, de peste 90%, avand-o cetateni evrei, maghiari si tigani. Dau numai cateva nume reprezentative: Gheorghe Pintilie (n. Timofei Bodnarenko), general de Securitate, care a condus Direcția Generală a Securității Poporului (1948-1963), Mihai Dulgheru alias Mişa Dulberger, şeful Direcţia a V-a a Securităţii Poporului, Ana Pauker, născută Hanna Rabinsohn, Iosif Kisinevski, născut Jakob Roitman, Vasile Luca, născut László Luka, casatorit cu Betty Birnbaum, de origine evreică, veterană a Războiul Civil Spaniol (vicepresedinti ai Consiliului de Ministri din Guvernul Groza), Teohari Georgescu alias Tescovici Burăh (ministru de interne), Walter Roman, născut Ernő Neuländer, ministrul Postelor si Telecomunicatiilor, Silviu Brucan (n. Saul Bruckner), redactor sef la Scanteia, ambasador în Statele Unite si la ONU, si nu in ultimul rand, Alexandru Nicolschi (n. Boris Grünberg), subdirector general al Direcției Generale a Securității Poporului (1948-1953) si secretar general al Ministerului Afacerilor Interne (1953-1961), vestit pentru dirijarea “fenomenului Pitesti”, adica a celui mai crunt experiment de tortura pshihica si fizica cunoscut vreodata in lume, actiunea sa fiind concentrata pe studentii si legionarii incarcerati la Pitesti si Aiud, cu alte cuvinte, pe cele mai puternice elemente romanesti. Inchizand aceasta paranteza …

Citeste tot articolul

Ciuma roşie de după gratii: Penitenciarul Oradea – „Aici îţi vor rămâne oasele!“

Suflete torturate ca în iad, înfometare, bătăi până la inconştienţă, umilinţe cum doar minţile bolnave ale foştilor lideri şi aghiotanţi comunişti puteau inventa. Aceasta a fost soarta deţinuţilor politic care au ajuns cu miile în Penitenciarul Oradea, unde regimul era considerat cu mult mai dur decât cel din temniţele de la Piteşti sau Aiud. 17 decembrie 1955. Penitenciarul Oradea. Arsenie Boca, marele duhovnic al românilor, era târât aici de comunişti, pentru şase luni de tortură. Un alt episod criminal din viaţa Sfântului Ardealului, care cunoscuse deja groaza în temniţele din Timişoara şi Jilava. Purta vina să fie prea iubit de noi şi de Dumnezeu. 5 octombrie 1963. Tot Penitenciarul Oradea. Arlette Coposu, soţia Seniorului, este întemniţată aici după un proces de spionaj înscenat de comunişti în ’50. Arlette şi sora lui Coposu, despre care arhivele închisorii de pe Criş nu păstrează prea multe date, fuseseră condamnate la două decenii de muncă silnică, fiind acuzate de „complicitate la crimă de înaltă trădare“. Arlette Coposu, învinuită pe nedrept că ar fi „turnat“ secrete de stat Legaţiei Franceze (n.r. – instituţie având funcţiile unei ambasade), părăseşte temniţa în 15 aprilie 1964, după un decret de graţiere. Destinele de mai sus sunt doar câteva dintre miile care au îndurat blestemul „ciumei roşii“, în Penitenciarul Oradea. O închisoare în care săgeţile fostei Securităţi puneau în aplicare metode crunte de tortură, de dezumanizare, uneori mai grele decât la Jilava, Piteşti, Aiud ori Sighet. O închisoare care a primit de la cei care i-au îndurat groaza eticheta „Aici îţi vor rămâne oasele“. O închisoare în arhivele căreia cu greu s-a putut pătrunde chiar şi în anii noştri de libertate. (Claudia Bonchiş)   Aurora Dumitrescu  şi blestemul zilei de 13  Aurora Dumitrescu (83 de ani), bihoreancă stabilită la Bucureşti, a cunoscut teroarea celor trei „F“ – foamea, frigul …

Citeste tot articolul

TORTURA pe intelesul tuturor – o carte de Florin Pavlovici. Despre bestialitatea comunistilor

Am citit o carte care, în orice societate normală, ar fi ajuns best-seller. Cartea se numeşte „Tortura pe înţelesul tuturor” şi este scrisă de un om care a făcut puşcărie pe timpul comunismului. Acest om se numeşte Florin Pavlovici. Studenţii n-au auzit de el. Liceenii n-au auzit de el. Ziariştii, în marea lor majoritate, n-au auzit de el. Profesorii n-au auzit de el. Criticii literari n-au azit de el. Îl cunosc prietenii şi ceilalţi foşti deţinuţi politici, care – într-o ţară tarată de comunism – au ajuns să semene cu o castă discretă. Cu o sectă a marilor torturaţi, supravieţuitori ai lagărelor de exterminare. Cumva, printr-o amenzie fatală, România de azi nu-i recunoaşte pe aceşti oameni. Pe cartea lui Pavlovici ar trebui să se bată editurile. Şi apoi clienţii, în librării. Dacă fenomenul ăsta nu se întâmplă, este fiindcă „zgomotul şi furia” unei lumi politico-mediatice dezaxate acoperă, în egală măsură, oameni, istorie şi adevăr. Aproape că îmi vine să întreb retoric: de la cine vreţi să aflaţi, dacă nu de la cei care au trăit atunci şi acolo? Veţi auzi mulţi politicieni că sunt „de dreapta”. Veţi auzi mulţi politicieni clamându-şi „anticomunismul” şi „iubirea de Europa”. În baza a ce spun ei toate astea, când primul eşalon al luptătorilor anti-comunişti tace, abandonat şi ignorat? Din lina întâi face parte Florin Pavlovici. El nu discută despre cât de „de dreapta este”. Dar a simţit, în urmă cu 54 de ani, pulanul anchetatorului pe ceafă. Nu vine la televiziuni să ţipe că este un „anticomunist”. Dar ştie gustul sângelui care l-a buşit pe gură, după lovitura caraliului de la Jilava. „Tortura pe înţelesul tuturor” se numeşte cartea lui – şi ar trebui studiată în şcoli. Tinerii ar citi-o ca pe un roman, necrezând că aşa ceva a avut loc în realitate. Adulţii ar …

Citeste tot articolul

CURTEA CONSTITUTIONALA A DECIS: Tortionarii pot fi judecati. Raspunderea penala pentru omor nu se prescrie

Curtea Constituţională a decis, astăzi, cu majoritate de voturi, că articolul din Codul Penal prin care a fost înlăturată prescripţia răspunderii penale pentru omor este constituţional. Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat că torţionarilor nu li se aplică prescripţia infracţiunilor comise.”Cu majoritate de voturi, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a articolului 125 din Codul Penal. Concret, să zicem, cum s-a spus în presă, prescripţia infracţiunilor comise de torţionari, cum spuneaţi dumneavostră, nu se împlineşte, deci nu se aplică prescripţia. Faptele nu se prescriu. Adică, mai exact, faptele de crimă, de exmplu, nu sunt prescriptibile, nici răspunderea penală, nici executarea pedepsei”, a spus Augustin Zegrean, potrivit Agerpres. În 21 noiembrie, CCR a decis repunerea pe rol pentru 12 decembrie a excepției ridicate de Nicolae Jr. Trebuian, care a contestat constituționalitatea dispozițiilor art. 125 alin.3 din Codul penal. Anterior, în 15 octombrie, CCR a amânat soluționarea excepției din cauza imposibilității constituirii completului de judecată. Excepția a fost dezbătută prima dată în ședința publică din 24 septembrie. În octombrie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și-a exprimat îngrijorarea privind posibila blocare a dosarelor Revoluției ca urmare a soluționării unei excepții de neconstituționalitate de către Curtea Constituțională a României. Președintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, a transmis la acea dată judecătorilor CCR o scrisoare privind situația care ar fi creată odată cu admiterea excepției de neconstituționalitate a Legii 27/2012. „Legea 27/2012 are implicații inclusiv în ceea ce privește cercetarea și judecarea persoanelor responsabile pentru decesele înregistrate în contextul evenimentelor din decembrie 1989. O admitere a excepției de neconstituționalitate în cauza legată de imprescriptibilitatea infracțiunilor pentru care nu s-au împlinit încă termenele de prescripție ar însemna ca persoanele responsabile pentru infracțiunile de omor nu vor mai putea fi trase la răspundere penală. Consecința ar fi că faptele de la …

Citeste tot articolul

INCREDIBIL! Securistii, omagiati de SRI !

Serviciul Român de Informaţii s-a mândrit public cu moştenirea fostei Securităţi, una din cele mai represive poliţii politice din fostul lagăr comunist. La standul instituţiei, deschis la Expomil, au fost glorificate zilele în care securiştii comunişti ţineau în lanţuri întreaga populaţie a ţării. Secera şi ciocanul, sigla Partidului Comunist, a tronat la loc de cinste deasupra Departamentului Securităţii Statului, alături de uniforma folosită de angajaţii instituţiei înainte de 1989 şi de tehnica de supraveghere şi ascultare a telefoanelor. Acest lucru a fost argumentat prin faptul că s-a dorit expunerea “evoluţiei” instituţiei de-a lungul timpului. “Designul standului şi modul de organizare a acestuia ilustrează evoluţia organizaţiei de informaţii, începând chiar cu perioadele mai ‘întunecate’ din punct de vedere istoric, trecând prin etapele ‘tulburi’ ale României şi ajungând la momentul actual, în care Serviciul Român de Informaţii reprezintă un serviciu modern, transparent şi deplin integrat în cele mai selecte formate ale serviciilor de informaţii euro-atlantice”, se arată într-un comunicat de presă emis de SRI. Joi, la Complexul Expoziţional ROMEXPO a fost deschisă cea de-a opta ediţie a Expoziţiei Internaţionale pentru Echipament Militar – EXPOMIL 2013, care s-a desfăşurat în perioada 26-29 septembrie. Sursa: FrontPress.ro

Citeste tot articolul

IADUL UNEI FEMEI in INCHISORILE COMUNISTE: „Ne scoteau pe hol şi ne dezbracau!”

Nina Moica, deţinut politic în perioada 1959-1964, a povestit la REALITTEA TV, în cadrul emisiunii Deschide Lumea, ororile prin care a trecut prin închisorile de femei din România. Femeia a spus că a fost încarcerată în perioada în care era minoră. „Toată tinereţea am petrecut-o în izolare”. Nina Moica a fost închisă la doar 16 ani, pentru că a împărţit manifeste. Nina Moica a povestit la REALITATEA TV, în cadrul emisiunii Deschide Lumea, că a trecut prin Jilava, Botoşani, Arad şi Oradea. „În închisorile de femei”, a spus aceasta. Cât despre torţionari, Nina Moica spune că nu-şi aminteşte numele lor. „Când am ajuns la Tribunal, totul era aranjat” „Vişinescu la închisoarea de femei în 50-53, iar Ficioru la Periprava. Toată tinereţea am petrecut-o în izolare. Cam un an am stat singură pentru că am fost minoră. Până am împlinit majoratul m-au ţinut singură. La Botoşani am îndurat o foame cumplită. Eu nu prea am ştiut numele torţionarilor. Toată acţiunea ar trebui extinsă către cei care ne-au condamnat. Când am ajuns la Tribunal totul era aranjat. L-au arestat şi pe tatăl meu, mama mea a rămas singură, nu se poate descrie în cuvinte”, a povestit Nina Moica. „Târgu Mureş a fost tranzit, am stat acolo câteva luni, după condamnare. Jilava a fost cea mai cumplită pentru că teroarea a fost groaznică, era un frig, o umezeală, umiliţă, atâtea femei erau închise acolo. Ne trezeau la cinci dimineaţa, ne dădeau o cafea, o apă chioară, ne scoteau la program la spălat. În cameră există o tinetă şi un hârdău cu apă, aşteptam după acest program, masa de prânz, nu aveam voie să stăm pe paturi. Erau zile când aveam perchiziţii, ne scoteau pe hol, ne dezbrăcau. Dacă găseau un act, era tragedie. Te băgau la izolator, îţi dădeau la trei zile o …

Citeste tot articolul

Fostii detinuti politici: Tortionarii au fost ocrotiti de autoritati 23 de ani!

Federaţia Română a Foștilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomuniști (FRFDPLA) a primit cu satisfacţie demersurile IICCMER prin care, în sfârșit, după 23 de ani de la căderea comunismului, foștii șefi de lagăre și închisori politice vor fi trași la răspundere penală pentru crimele săvârșite atunci împotriva luptătorilor anticomuniști și a elitelor societăţii românești. Chiar dacă tardiv, acest demers este important pentru restabilirea dreptăţii și reîntronarea deplină a legalităţii, principiu esenţial în consolidarea statului de drept. Totuși, dorim să reamintim IICCMER, organelor penale ale statului român și publicului românesc, faptul că noi, foștii deținuți politici și urmașii noștri ducem încă din 1990 această luptă pentru tragerea la răspundere penală a torționarilor vinovați de exterminarea camarazilor noștri de luptă. Primele anchete penale la adresa foştilor şefi ai Securităţii – Alexandru Nicolski (născut Boris Grunberg) şi Alexandru Drăghici au fost deschise prin demersurile colegilor noştri, între care regretaţii Gheorghe Jijie şi Constantin Iulian. Din păcate, din cei doi şefi ai Securităţii, coordonatori ai crimelor regimului comunist, unul a decedat subit, iar celălalt a fost favorizat să fugă în străinătate. Timp de douăzeci şi trei de ani ne-am străduit, prin nenumărate demersuri, să determinăm deschiderea anchetelor penale împotriva acestor criminali, în ciuda autorităţilor penale care permanent au obstrucţionat şi tergiversat demersurile noastre, ocrotind practic pe vinovaţi, care în majoritatea lor au murit liniştiţi în acest răstimp, beneficiind de indemnizaţii colosale, de onoruri şi de distincţiile statului român. Aceste obstrucţii ne-au determinat să ne adresăm în 2009 Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, dosarul fiind între timp publicat în cadrul unei lucrări ample, cuprinzând 3 volume. În acest sens, aducem la cunoştinţa IICCMER şi organelor Procuraturii disponibilitatea noastră de a pune la dispoziţie numeroasele documente adunate de noi în aceşti 23 de ani, cuprinzând inclusiv declaraţii autentificate notarial ale foştilor deţinuţi politici, cei mai …

Citeste tot articolul

Comunismul nu este scuzabil

Mă uitam ieri la un videoclip şi m-am gândit să văd ce mai comentează lumea pe acolo. Mă uit liniştit în josul videoclipului la secţiunea comentarii şi văd că un individ oarecare îi critică pe toţi comentatorii fiindcă ar avea ”o atitudine greşită faţă de comunism”. Privesc mai jos, văd câteva persoane care critică comunismul pentru regimul sovietic. Imediat îmi dau seama că tipul de mai sus e unul din acei, se pare mulţi, indivizi care susţin sus şi tare că doctrina comunistă nu poartă nici o vină pentru relele regimului stalinist şi în forma ei naturală ar fi chiar benefică societăţii umane. Hai nu zău ? Comunismul nu-i de vină pentru că stalinismul a fost diabolic ? Comunismul nu-i de vină pentru stalinism şi nici pentru restul câtorva zeci de regimuri comuniste din lume care nu au reuşit să se ”ridice” la ”standardele comunismului autentic” ? O afirmaţie idioată. Comunismul din Rusia până-n Asia şi Europa a fost şi este acelaşi. Cu mici valenţe de ”wanna-be-naţionalism” sau globalism în formă pură, comunismul a condus spre aceleaşi rezultate : ură de clasă, socialism, totalitarism, dictatură, poliţie politică, lume orweliană. A spune că o doctrină e bună, dar toate rezultatele practice ale acestei doctrine sunt rele, e o mare aberaţie. Comunismul, aşa cum afima odată baronul Roman Von Ungern-Sternberg, nu este o simplă doctrină, ci o ameninţare la adresa civilizaţiei. Baronul, lider al Armatei Albe anti-comuniste şi omul care a reinstaurat monarhia în Mongolia băgând frica în forţele comuniste ale URSS, spunea că ”Ei nu pot înţelege încă faptul că noi nu ne luptăm cu un partid politic, ci cu o sectă de ucigaşi ai întregii culturi spirituale contemporane”.  Asta a reprezentat comunismul cu adevărat. Indiferent de ţară, indiferent de numele partidului sau al liderului, comunismul a urmărit acelaşi obiectiv de …

Citeste tot articolul

CRIMINALII DIN UMBRA. Cine au fost sefii tortionarilor comunisti?

Cu puţin timp înainte de a fi răpus de o necruţătoare boală galopantă, în mai 2012, de pe patul spitalului Fundeni, preşedintele Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici, dr. Constantin Iulian (foto), mi-a cerut să fac public studiul referitor la coordonatorii din umbră ai experimentului reeducării prin tortură din închisoarea Piteşti, lucrare pe care mi-o încredinţase cu puţin timp înainte. În contextul în care IICCMER a declanşat demersurile pentru tragerea la răspundere penală a şefilor de lagăre şi închisori politice, iar mass-media acordă acestui subiect o atenţie nemaiîntâlnită după 1989, exemplară fiind în acest sens campania cotidianului Gândul, consider că este cel mai potrivit moment pentru a pune în circuitul public studiul preşedintelui FRFDPLA. Intelectual rasat, om de o vastă cultură şi cadru universitar, dl Constantin Iulian a fost preocupat întotdeauna de găsirea principalilor autori ai genocidului la care au fost supuse elitele poporului Român după instaurarea dictaturii comuniste. Adică şefii direcţiilor de Securitate, cei care ordonau subalternilor lor să comită torturile şi crimele respective, ei fiind şi principalii beneficiari ai atrocităţilor. Dl Iulian era urmărit de faptul că, în efervescenţa de care opinia publică va fi cuprinsă când se vor descoperi crimele comunismului şi executanţi lor mărunţi (aşa cum se întâmplă acum cu Vişinescu şi Fecioru), se va trece cu vederea tocmai anchetarea principalilor vinovaţi, adică cei ce au dat ordinele criminale. În cazul de faţă, dl Iulian avea nu doar calitatea de cercetător, dar şi aceea de fost deţinut politic, unul din numeroşii studenţi supuşi între 1949 şi 1951 celor mai abjecte metode de tortură fizică şi psihică în cadrul experimentului secret de la Piteşti, calificat de Alexandr Soljeniţîn drept „cea mai mare barbarie a lumii moderne”. El a investigat cine au fost conducătorii Direcţiei a V-a de Securitate, care în acei ani de groază era principala beneficiară …

Citeste tot articolul