Tag Archives: studii

E lege! Guvernul a decis: Se dau bani pentru mii de români: Care sunt condițiile

Guvernul a promulgat proiectul pentru modificarea Legii Educației, prin care consiliile locale sunt obligate să acorde burse elevilor în anul 2019. De aceste burse pot beneficia elevii din învățământul preuniversitar. Acestea pot fi: burse sociale, burse de studiu, burse de merit și burse de performanță. Iniţiativa legislativă prevede ca bursele sociale, bursele de studiu, bursele de merit şi bursele de performanţă se stabilesc anual prin hotărâre de Guvern. Acestea se pot cumula, iar elevii cu cerinţe educaţionale speciale sau nedeplasabili pot beneficia de învăţământ la domiciliu. „Pentru copiii cu dizabilităţi locomotorii, în vederea integrării acestora în învăţământul cu frecvenţă, se vor achiziţiona elevatoare sau procesul instructiv-educativ se va desfăşura într-o sală situată la parterul unităţii”, prevede actul normativ. Ce burse şcolare primesc elevii în anul 2019 Burse sociale -bursa socială pentru elevii orfani sau bolnavi – 300 lei/lună -bursa socială pentru elevii din mediul rural, care sunt şcolarizaţi într-o altă localitate – 100 lei/lună -socială pentru elevii al căror venit net lunar pe membru de familie nu este mai mare de 50% din salariul minim net pe economie – 300 lei/lună; -bursă de ajutor social ocazional – 300 lei Burse de performanţă 1000 lei/lună pentru elevii care au obţinut locurile I, II sau III la etapele naţionale ale olimpiadelor şi concursurilor şcolare şi pentru cei care s-au calificat în loturile de pregătire organizate pentru competiţiile internaţionale 500 lei/lună pentru elevii care au obţinut locurile I, II sau III la etapele naţionale ale competiţiilor/concursurilor cultural – artistice, cu caracter sportiv sau cu caracter tehnico-ştiinţific, de nivel naţional, organizate de Ministerul Educaţiei Burse de merit -bursă de merit pentru media 10 – 600 lei/lună -bursă de merit pentru medii cuprinse între 9,99 şi 9,50 – 300 lei/lună -bursă de merit pentru medii cuprinse între 9,49 şi 9,00 – 200 lei/lună -bursă de …

Citeste tot articolul

TINERII si STUDIILE in STRAINATATE

Tot mai multi tineri sunt de parere ca vor avea un viitor asigurat daca PLEACA DIN TARA. Oriunde intrebi exista minim 2 persoane care ar accepta sa plece in alta tara pentru studii. Universitati avem si noi, oameni care stiu sa predea avem, dar unde este diferenta? Se pare ca oricat de buni ar fi tinerii nostrii, oricat de motivate ar fi generatiile si chiar si cu profesori care se dedica…rezultatele nu ar fi aceleasi. Cauza? Sistemul educational difera! Si nu, diferentele nu sunt de trecut cu vederea. In primul rand, in Romania , sistemul de invatamant este organizat pe niveluri, asigurand coerenta si continuitatea instruirii si educatiei, in concordanta cu particularitatile de varsta individuale. Sistemul national de invatamant cuprinde: – invatamantul prescolar, invatamantul primar ( clasele I-IV ), invatamantul secundar care cuprinde : invatamantul gimnazial, secundar inferior (clasele V-IX ); invatamantul liceal, secundar superior ( clasele X-XII ); profesional anii I-II / III ; invatamantul postliceal, invatamantul superior (invatamantul universitar de scurta durata ( colegii de 3 ani ) si de lunga durata ( 4-6 ani ); invatamantul post-universitar ( master, studii academice , doctorat ) si se mai pot adauga educatia permanenta, invatamantul deschis la distanta, invatamantul particular, pentru minoritati si invatamantul special.   La prima vedere totul suna bine. O masura importanta adoptata, constituie prelungirea invatamantului obligatoriu la 10 clase.Varsta de debut a scolarizarii se face de la 6 ani, iar teoretic varsta de incheiere a invatamantului obligatoriu este de 16 ani. Apoi, fiecare are dreptul sa faca ce vrea. Unii termina un liceu, altii vor sa mearga mai departe, facultate ,master si un viitor stralucit, spun unii. Ei bine, usor ar fi si bine…dar nu la noi! Dupa ce treci un hop, acela de a lua BAC-ul, ai de trecut prin moment grele. Fie altii se …

Citeste tot articolul

Studiile asupra creierului contrazic ideologia de gen

Un important studiu american, realizat recent  de o echipă condusă de Ragini Verma, neurolog al Universităţii Pennsylvania din Philadelfia, confirmă diferenţele biologice existente între bărbaţi şi femei. Rezultatele cercetării efectuate asupra a 949 voluntari (428 bărbaţi şi 521 femei) cu vârste cuprinse între 8 şi 22 de ani au fost publicate în prestigioasa revista ştiinţifică Proceedings of National Academy of Science. Acestea demonstrează cum „conexiunile cerebrale la bărbaţi şi femei sunt distribuite diferit”, evidenţiind, prin intermediul unor tehnici avansate de neuroimaging, prezenţa la femei a unui număr major de conexiuni între emisfera dreaptă şi stângă (prima destinată mai ales gândirii intuitive, iar a doua, elaborărilor logice), în timp ce, din contră, la bărbaţi se observă prezenţa unei mai bune inter-conexiuni în cadrul aceloraşi emisfere. Cu privire la acest lucru, Ragini Verma a declarat: „Am constatat cu uimire că rezultatele confirmă multe stereotipuri pe care credem că le avem în creier. Spre exemplu, bărbaţii sunt fără îndoială cei mai buni bucătari şi frizeri. În schimb, femeile sunt mai eficiente în acţiunile care necesită coordonarea ambelor emisfere: sunt mai intuitive, au memorie mai bună, sunt mai implicate emoţional când ascultă pe cineva”. Doar în cerebel, parte a sistemului nervos destinată în principal controlului motor, lucrurile par să meargă diferit: în această zonă, bărbaţii demonstrează o conexiune mai bună între o emisferă şi cealaltă. În acest sens, neurologul american explică: „Dacă, spre exemplu, aţi vrea să învăţaţi să schiaţi, cerebelul ar fi zona implicată cel mai mult”. La aceeaşi concluzie au ajuns şi studiile lui Simon Baron-Coehn, profesor de psihiatrie la Universitatea Cambridge din Regatul Unit şi expert în autism, care, în 2004, a desfăşurat unele experimente inovative asupra copiilor în faza prenatală, demonstrând existenţa unor diferenţe importante între creierele bărbaţilor şi femeilor. În articolul său, „Autismul: o formă extremă a creierului masculin?” (Simon Baron-Coehn, …

Citeste tot articolul