statul roman

Deputatul Ringo Dămureanu acuză marți taxarea muncii în România, spunând că 60 – 65% din salariul unui angajat merge la stat prin impozitare.

„La noi, chiar înainte de a-şi încasa leafa, orice lucrător dă Statului aproape jumătate din ceea ce câştigă, fiindu-i direct reţinute, pe statul de plată, impozitul şi contribuţiile. După ce îşi încasează salariul net, mai plăteşte TVA, accize, alte taxe şi impozite, care, însumate cu cele reţinute la primirea salariului, conduc la cifre alarmante: 60 – 65% pentru stat, restul pentru român şi familia lui. Practic, românul munceşte două zile pentru Stat şi abia a treia pentru el şi familia lui. Statul Român s-a transformat, aşadar, în cămătar cu acte în regulă!”, afirmă deputatul AUR, într-un comunicat de presă.

„Să ne amintim de „lefegiii”, adică de lucrătorii din perioada interbelică. Era suficient să aibă un loc de muncă, pentru ca întreaga familie să o ducă bine. Soţia se ocupa de creşterea şi educarea tinerei generaţii şi scotea copii patrioţi şi învăţaţi. Iar familia îşi permitea să aibă proprietăţi, fiind inclusă în clasa de mijloc.

Unde este acum clasa de mijloc în România? Aproape că a dispărut. Lucrătorii de azi, deşi sunt câte doi sau mai mulţi în aceeaşi familie, abia dacă îşi pot duce traiul, împovăraţi de biruri şi de rate la bănci”, a precizat Dămureanu.

De săptămîni și luni, Marcel Ciolacu și banda lui, plus cea liberală trecută în plan secund după ce și-a fumat rolul de primadonă, ne tot amenință cu un program de măsuri salvatoare. Se prefac că ne pregătesc o schimbare istorică. Gem, țipă, latră, urlă și promit și nu iese nimic.

Evită adevărul și calculele simple. Numărul bugetarilor seacă bugetul public și încurcă progresul României. În toată puținătatea veniturilor și în precaritatea noastră economică, nu găsesc soluții la modul în care să-și păstreze veniturile, privilegiile, pensiile, proprietățile, posibilitățile de noi învîrteli. Ei conduc țara, ei încasează taxele, ei le administrează și ei hotărăsc cît să plătim.

Nu cumva tot ei trebuie considerați responsabili de evoluția sau involuția societății?

Cam tot ce se produce în țara noastră și se taxează merge la buget. În 2022, peste 93% din încasările bugetare s-au dus pe pensii și pe salariile celor care alcătuiesc marea armată de bugetari. Pe primele 7 luni ale anului 2023, cheltuielile din bugetul anual consolidat au urcat la 95%. Statul român cheltuie aproape toți banii pe care îi colectează pentru a exista. Adică pentru a funcționa așa chinuit cum o face acum. În luna ianuarie 2023, bugetul a tocat 38,17 miliarde lei miliarde pe salariile celor care alcătuiesc statul român. Dacă am înmulți suma cu 12 (luni) și cu 30 (ani) ar rezulta că, în aceste trei decenii, țara noastră a plătit pentru munca ineficientă a celor care ne-au dus în situația de acum o sumă astronomică. Sute de miliarde. Și foamea de bani a blocului bugetar crește vertiginos cu fiecare an. E vorba de peste 4 trilioane de lei. Adică 88% din bugetul consolidat a fost tocat pe cheltuieli curente (salarii, dobînzi pentru împrumuturi externe, asistență socială, subvenții și alte cheltuieli curente). Tezaure peste tezaure risipite care nu se regăsesc neparat în propriețățile publice sau în cele personale. Doar în cazurile în care unii au furat și au jonglat pe rupte, mai putem semnala niște investiții sau valori strînse pe cine știe unde. Sau cele pitite prin străinătate. În rest, devotații noștri bugetari au tocat sume uriașe pe lefuri, pe plimbat hîrtii, pe frecat mangalul, pe băgat de seamă și pe legiferări de tot felul, inclusiv cretine, pe dezbateri, pe proiecte abandonate, pe cercetări inutile etc. Statul nostru se poate declara campion planetar la tocat sume pe o ineficiență cronică, totul ambalat într-un devotament și o dăruire de necomparat.

Are cineva curajul și priceperea să calculeze eficiența sau ineficiența statului român prin bugetarii care îl alcăuitesc și care trăiesc (bine!) din asta?

Și acum, tot ei, autorii acestui dezastru pe mormane de bani, caută soluții ca să rămînă în același efectiv, cu aceleași venituri și privilegii, cu bonuri de vacanță, cu bonuri de masă, cu bonuri de mers în paradis, cu neamuri pe posturi, cu cheltuieli aberante care să se împartă pe umerii tuturor, dar mai puțin ai lor.

Ei, cu beneficiile, noi cu taxele!

”Suntem pe locul al doilea în UE, având ponderea dintre cheltuielile de personal şi veniturile curente ale statului de aproximativ 35%. Nu trebuie să dau eu foarte multe intepretări, să nu fiu criticat, dar asta spune multe despre cheltuieile de personal, 120 de miliarde de lei sunt aceste cheltuielli. Anual, mai adăugaţi 180 de miliarde la asistenţa socială, sau cele 110 miliarde la pensii” (Marcel Boloș, zilele trecute).

Faceți calcule și vedeți cîți bani ne costă acest stat care nu este dispus să renunțe la căpușele și neprofesioniștii săi și care, în aceste zile, caută tot felul de variante prin care să ia zece piei de pe cei care produc.

Cu un singur scop. Spre a rămîne autoritar și spre a-și salva profitorii!

Autor: Cornel Nistorescu

Peste 54% din datoria publică guvernamentală este deținută de creditori din afara țării, procentul fiind în creștere cu 7% față de anul anterior, potrivit unui raport al Ministerului Finanțelor pe anul 2022. Totodată, nivelul datoriilor statului român a crescut anul trecut cu 125,7 miliarde de lei comparativ cu anul 2021, ajungându-se la un total de 823,7 miliarde de lei la 31 decembrie 2022. Cele mai multe debite au fost reprezentate de titlurile de stat.

Marcel Boloș aruncă bomba: Datori vânduți către instituții și fonduri de investiții din afara țării
Circa 46% din datoria publică guvernamentală existentă la sfârșitul anului 2022 a fost contractată de la creditori rezidenți şi 54% de la creditori nerezidenți (față de 47,4% în 2021) se arată în Raportul privind datoria publică guvernamentală la 31 decembrie 2022, emis de Ministerul Finanțelor. Majoritatea datoriei publice guvernamentale interne a fost reprezentată de titluri de stat, în timp ce datoria externă a fost reprezentată de euro obligațiuni emise pe pieţele internaţionale de capital și împrumuturi externe contractate de la instituții financiare internaționale.

În contextul evoluțiilor macroeconomice și a piețelor financiare interne și externe, datoria publică contractată la 31 decembrie 2022 se situa la nivelul de 823,7 miliarde lei, din care datoria publică guvernamentală în sumă de 803,3 miliarde lei (reprezentând 97,5% din total datorie publică), iar datoria publică locală în sumă de 20,4 miliarde lei (reprezentând 2,5% din total datorie publică). Creșterea datoriei publice în anul 2022 față de anul 2021, cu 125,7 miliarde lei, a fost determinată, în principal, de datoria angajată pentru acoperirea necesităților de finanțare a deficitului bugetar, de volumul refinanțărilor datoriei publice guvernamentale precum și de preluarea la datoria publică guvernamentală a garanțiilor acordate de Eximbank S.A. în nume și cont stat conform Deciziei Curții de Conturi nr. 3/11.01.20238, arată Ministerul Finanțelor. Portofoliul datoriei publice guvernamentale și riscurile asociate acesteia. Datoria publică guvernamentală directă își menține ponderea cea mai mare în total datorie publică guvernamentală (92,0%), iar datoria publică guvernamentală garantată a reprezentat 8,0% în total datorie publică guvernamentală, ca urmare a garanțiilor acordate în cadrul programelor guvernamentale, în principal prin Programul guvernamental Prima Casă/Noua Casă și Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie IMM INVEST ROMÂNIA.

Împrumuturile ne omoară
Deficitul bugetului general consolidat în termeni cash, în anul 2022 a fost de 5,7% din PIB, în timp ce deficitul bugetar calculat conform metodologiei UE (ESA 2010) a reprezentat 6,2% din PIB. În aceste condiții, necesarul brut de finanțare determinat de nivelul deficitului bugetar și de volumul refinanțării datoriei publice guvernamentale a fost de 160,6 miliarde de lei, față de 136,5 miliarde de lei în 2021. În ce privește refinanțarea datoriei publice guvernamentale, în 2022 au fost necesari 78,9 miliarde de lei, comparativ cu 53,5 miliarde de lei în 2021. Finanţarea deficitului bugetar în anul 2022 s-a realizat din surse interne și externe, iar sursele necesare refinanţării datoriei publice guvernamentale s-au asigurat de pe pieţele pe care s-a emis această datorie, precum și din rezerva în valută la dispoziția Trezoreriei Statului. În anul 2022 s-au emis titluri de stat și împrumuturi pe piața internă în valoare totală de circa 90 miliarde echivalent lei, incluzând obligațiuni de stat denominate în EUR în valoare de 1,0 miliarde euro și titluri de stat destinate populației în valoare de 18,2 miliarde lei.

Băncile dețin titlurile de stat
Potrivit raportului Ministerului Finanțelor, băncile comerciale au continuat să fie principalii investitori pe piața internă a titlurilor de stat, deținând în portofoliu la sfârșitul anului 2022, aproximativ 46% din volumul total al titlurilor de stat emise pe piața internă, în scădere față de sfârșitul anului 2021 (51,2%), fiind urmate de fondurile de pensii care au înregistrat o creștere a deținerilor la 22,7% la sfârșitul anului 2022 față de circa 20% la sfârșitul anului 2021. În cadrul segmentului de investitori instituționali, fondurile locale de administrare de active şi fondurile de pensii private, deși dețin încă o cotă relativ redusă pe piața titlurilor de stat, au reprezentat un participant stabil în procesul de finanțare la nivel guvernamental. Structura investițională a fondurilor private de pensii s-a menținut în continuare cu o proporție majoritară în titluri de stat din activul total, mai precizează Ministerul Finanțelor.

Claudia Marcu / Ziarul National

„N-a mai rămas nimic de furat!“, spunea, cu un pesimism șmecheresc, fostul premier Radu Vasile. Și o spunea acum mai bine de două decenii. S-a dovedit că nu avea dreptate nici măcar în mică măsură. De atunci și până azi s-a furat, se mai fură și se va mai fura din România în draci.

Uneori, furtului i se dă o aparență legală. Dar, indiferent de formă și de aparență, un furt este un furt atâta vreme cât se schimbă proprietarul unui bun fără acordul educat, dat cu deplin discernământ, al proprietarului anterior.

Cu o capacitate instalatăde producție de peste 6.000 de MW, Hidroelectrica este, în contextul crizei energetice mondiale ce tinde a se perpetua, cea mai importantă companie românească. Este, în același timp, o companie strategică, ce ar trebui să se afle 100% în proprietatea și sub controlul statului român. Și nu este. Și va fi din ce în ce mai puțin.

Săptămâna aceasta se listează oficial la bursă această companie. Statul român deține, în continuare, 80% din acțiunile Hidroelectrica. La vânzare au fost scoase acțiunile deținute de către Fondul Proprietatea. Fondul Proprietatea deține acțiuni la o serie de companii de stat românești, acțiuni pe care nu le-a cumpărat, ci le-a primit de la statul român, rolul inițial al acestui fond fiind de a-i despăgubi pe cetățenii români ale căror bunuri au fost naționalizate de către statul comunist.

Foarte mulți dintre acești cetățeni au fost, totuși, despăgubiți în natură, primindu-și (ei sau moștenitorii lor) proprietățile sau contravaloarea acestora. Fondul Proprietatea, în care statul român a vărsat parte dintre cele mai profitabile companii ale sale, și-a pierdut de multă vreme scopul inițial, devenind doar un vehicul care produce bani, pe cârca companiilor de stat românești, pentru cetățeni și firme care nu au nici cea mai mică legătură cu proprietarii sau moștenitorii proprietarilor imobilelor naționalizate. Statul român, prin Ministerul Finanțelor, deține doar 5,96% din Fondul Proprietatea și nu are, practic, vreun cuvânt important de spus în administrarea acestui fond.

Miercuri se oficializează privatizarea a 20% din cea mai importantă companie de stat românească din acest moment. Se obțin bani buni. 1,8 miliarde de euro, cam așa ceva. Dacă statul român ar fi vândut 20% din Hidroelectrica pentru a acoperi găurile din buget, ar fi fost o crimă. Dar nu vinde statul român, vinde un fond de investiții, așa că nu avem de ce să ne revoltăm. De-acum încolo, însă, Hidroelectrica fiind listată pe bursă, statul va putea vinde compania, puțin câte puțin, până când, într-o bună zi, ne vom da seama că aceasta nu ne mai aparține.

Hidroelectrica deține,în acest moment, niște mijloace de producție a energiei irepetabile. Hidrocentrale precum cele de la Bicaz, Vidraru, Porțile de Fier (I și II) sau Stânca-Costești nu se vor mai construi niciodată în România. Costă prea mult, necesită o planificare pe perioade îndelungate de timp și investiții pe care nici statul și cu atât mai puțin investitori privați nu mai sunt dispuși să le facă. Ca să nu mai vorbim de problemele de mediu pe care le-ar putea ridica astfel de construcții. S-au blocat lucrări de infrastructură pentru mult mai puțin, așa că n-are rost să ne facem iluzii.

Vânzarea Hidroelectrica, ce începe, practic, săptămâna aceasta, se înscrie pe lista marilor cedări de suveranitate pe care le face România.În ultimii 30 de ani, România și-a cedat petrolul, gazele și rafinăriile, la prețuri de nimic. Statul român a cedat unor operatori privați telecomunicațiile, de care este complet dependent.Statul român nu le poate oferi cetățenilor săi prețuri decente la energie, pentru că a înstrăinat către niște operatori privați rețelele de distribuție a acesteia.

Statul român acordă ajutoare financiare companiilor private, prin diverse scheme de ajutor de stat, dar nu are voie să sprijine companiile sale din domenii vitale, precum transporturile.

Statul român este forțat să acorde facilități fiscale în valoare de miliarde de euro anual, dar este pus imediat la colț dacă încearcă să sprijine categoriile defavorizate.

Statul român dă câte 10.000 de euro celor care își cumpără un automobil electric, pentru uz personal, dar nu găsește bani pentru a asigura transportul copiilor către și de la școală.

Statul român subvenționează producătorii agricoli, dar nu poate impune limite decente la prețul alimentelor. O țară nu poate supraviețuimultă vreme în absența unui stat puternic și respectat. România nu are așa ceva. În acest moment, statul român este ca și inexistent, acaparat de o șleahtă de incompetenți fără viziune și care nu se gândesc la altceva decât la propriul prezent și, rareori, la propriul viitor.

Un proiect de țară ar fi să dotăm România cu un stat funcțional, puternic și care să lucreze în interesul cetățenilor săi. Dar dacă ne gândim că pentru implementarea unei porcării pompoase precum „România educată“ a fost nevoie de șapte ani, realizăm că pentru a da României un stat am avea nevoie de una sau mai multe eternități.

Invitat, pare-se din greșeală, la masa bogaților, românul a primit un taburet mic, așezat lângă ușa de la bucătărie, care, la fiecare deschidere, îl lovește nemilos în spate. La poza de final va fi pus într-un colț și el va zâmbi stingher, cu gândul că i se văd găurile din dantură. Fotograful priceput îi va umple golurile pentru a nu face de rușinică marea familie.

Ruda săracă trebuie ținută cât mai departe, în întuneric, de preferat. Trebuie ținută în evul mediu pentru că, lăsată să se dezvolte, ar putea hrăni un continent și atunci unde și-ar mai putea vinde bogătașii carnea de plastic și brânza din carton?

Românul are un singur mare dușman, care nu e vreun baștan de la masa de fițe. Statul român e cel mai mare dușman al românului analfabet funcțional și cu dinții cariați. Un stat impotent al cărui brand de țară nu mai e demult frunza coanei Nuți, ci o pereche de izmene rupte în dos. Un stat care își ucide sclavii cu nepăsarea și nesimțirea arendașilor lui. Statul care te plimbă prin trei spitale, îți dă patru diagnostice și te lasă să mori pe o saltea infectă, de o bacterie cu care tot el te-a cadorisit. Statul care îți dă în cap dacă ești un mic om de afaceri, ce își dorește să crească, dar care stă în calea multinaționalelor din care statul nostru mic, dar șmecher, trage și el cât poate.

Așa că, te verifică, inspectează, controlează, cercetează, analizează, căpușează până când se asigură că fie dai faliment, fie îți pui ștreangul de gât. Statul care își verifică la sânge avocații când intră în sediul postului de poliție din Văscăuții de Deal, confiscându-le telefoanele căci, de, respectăm normativele, dar care își lasă infractorii condamnați să se plimbe ca vodă prin lobodă prin sediul unui inspectorat județean, vorbind nestingherit la telefon cu cârtița lui din rândul apărătorilor legii, primind date despre judecătorul care l-a condamnat, în timp ce alții îi netejesc cu grijă calea spre libertate.

Statul român este politicianul care minte cum respiră, frecându-și mâinile cu gândul la purcoiul de bani ce îl va îneca în bunăstare, în timp ce poporul alegător se îneacă în gunoaie și se spală la lighean, ca în vremurile de aur ale primului bâlbâit.

Statul român este funcționarul încet la minte, dar iute de mână, care îți închide ghișeul în nas pentru că are pauză de masă, iar tu, biet neghiob, nu înțelegi importanța muncii lui, de a plimba hârtiile între etaje.

Statul român este polițistul de frontieră care te întâmpină sictirit, verificându-ți pașaportul, în timp ce scuipă printre dinți un obosit „de unde veniți?”. Simbolul perfect al neputinței statului este ghereta cu pretenții de punct trecere frontieră, dotata cu un gemuleț minuscul, de unde răsare mâna organului de apărare a patriei, emanând dispreț prin toate falangele.

Marele nostru noroc este că geamlacul este atât de mic încât îi încape doar mâna; la dimensiuni mai mari, ne-am putea trezi că suntem tratați așa cum se întâmplă cu țara asta de 31 de ani: cu, mă scuzați, fundul. – Autor: Adriana Stoicescu – Magistrat

Mai devreme sau mai târziu, sistemul de pensii va intra în colaps. Datele analizate de economiști arată că, dacă nu se întâmplă o minune, ete imposibil ca să reușească să plătească pensia tuturor românilor, pe termen lung.

Un colaps al sistemului de pensii din România va avea loc mai devreme sau mai târziu, arată datele analizate de economişti. Dacă salariile şi pensiile vor continua să crească în ritm alert, acest lucru s-ar putea întâmpla chiar mai devreme decât credem. Mai ales că populaţia României scade constant.

Ultimele date disponibile arată că datoria implicită a sistemului public de pensii era de patru ori mai mare decât întreaga datorie publică a ţării şi se apropia de 300 de miliarde de euro.

Aceste cifere, însă, prezentate de Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensii Administrate Privat din România (APAPR), reflectă situaţia de dinainte de dublarea pensiilor prin lege şi, implicit, înainte ca PSD să creasxcă iar pensiile de stat, aşa cum a promis.

În timp, sistemul nu va mai putea suporta, singur, această povară. Este una dintre concluziile trase de Crăciun care mai arată că, între 1989 şi 2017, populaţia României a scăzut cu peste 3,5 milioane de oameni iar populaţia rămasă este din ce în ce mai bătrână, ceea ce înseamnă că numărul de cotizanţi scade.

Problema este una mondială, iar, înttre 1995 şi 2017, 76 de ţări au crescut contribuţia, 55 de ţări au crescut vârsta de pensionare şi 60 de state au redus beneficiile cu pensionari. România se află în primele două categorii, nu este exclus să ajungă şi în a treia.

Un nou proiect prin care românii pot primi bani de la stat a fost depus în Parlament. Voucherele sunt în valoare de 7.000 de lei și se acordă exclusiv familiilor care nu au energie electrică.

Românii care deţin gospodării izolate şi neracordate la o sursă de curent electric ar putea beneficia de ajutor financiar din partea statului pentru a remedia această situaţie, potrivit unui proiect de act normativ aflat în dezbaterea senatorilor şi care stabileşte, pe lângă regulile acordării ajutorului, şi numele acestui program. Astfel, măsurile destinate electrificării anumitor gospodării se regăsesc în Programul Naţional Prima Lumină.

Propunerea legislativă pentru Programul Naţional Prima Lumină stabileşte că românii care nu au gospodăria racordată la reţeaua electrică publică vor primi ajutor financiar din partea autorităţilor pentru a schimba această situaţie. Astfel, similar programelor Prima Casă şi Prima Maşină, acest program va da posibilitatea familiilor ce au locuinţe care nu au fost niciodată racordate la reţeaua electrică şi nu au nici mijloacele financiare necesare racordării să primească vouchere cu o valoare de câteva mii de lei. Pentru a se aplica, proiectul are nevoie de votul favorabil al Parlamentului.

Mai exact, potrivit proiectului, voucherele vor avea valoarea de 7.000 de lei şi vor putea fi folosite pentru racordarea gospodăriilor la reţeaua de energie electrică. Totodată, ele vor putea fi utilizate şi pentru achiziţia, transportul şi instalarea unor panouri fotovoltaice, hidrocentrale de mici dimensiuni, mori de vânt sau alte surse de energie regenerabilă.

După cum stabileşte documentul, de aceste vouchere vor putea beneficia doar persoanele care nu au datorii la bugetul local şi au un venit lunar de cel mult două ori venitul minim garantat. Voucherele primite de solicitanţi nu vor putea fi vândute sau transmise altor persoane.

Propunerea legislativă stipulează şi sancţiuni pentru cei ce nu respectă prevederile documentului. Astfel, persoanele care vând sau înstrăinează voucherele vor risca amenzi de până la 5.000 de lei, iar cei care vând componente instalate vor putea fi sancţionaţi cu până la 10.000 de lei.

Atenţie! Această propunere legislativă NU se aplică momentan.

Statul român încasează și acum datorii pe care mai multe țări le au față de România încă din perioada comunistă.

România a încasat, în primul semestru al anului, 31 milioane dolari SUA în contul creanțelor României de dinainte de 31 decembrie 1989, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor Publice în ședința de guvern de miercuri, informează Agerpres.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice a prezentat două rapoarte privind situația creanțelor menționate la data de 30 iunie 2017, respectiv 31 decembrie 2016.

„România a încasat în primele șase luni ale anului 31 milioane dolari SUA în contul creanțelor României provenite din operațiunile de export, cooperare economică internațională și alte acțiuni externe derulate înainte de 31 decembrie 1989 pe relația devize convertibile, nivelul acestor creanțe însumând 806,3 milioane dolari SUA la data de 30 iunie 2017, față de 837,3 mil. dolari SUA la 31 decembrie 2016”, precizează sursa citată.

În comunicat se arată că nivelul creanțelor în dolari SUA soluționate și reglementate prin semnarea unor acorduri la nivel guvernamental, aprobate prin hotărâri ale Guvernului și care se află în diferite stadii de încasare, însumau 565 milioane dolari SUA la 30 iunie a.c., față de 596 milioane dolari SUA la 31 decembrie 2016.

„Creanțele în dolari SUA nesoluționate înregistrau la 30 iunie a.c. același nivel cu cel din 31 decembrie 2016, adică 241,3 milioane dolari SUA”, potrivit aceleiași surse.

Conform comunicatului, pe relația ruble transferabile și alte sume în diverse valute, creanțele provenite din operațiunile de export, cooperare economică internațională și alte acțiuni externe derulate înainte de 31 decembrie 1989 au crescut în aceeași perioadă la 1,470 miliarde ruble transferabile la 30 iunie 2017, față de 1,454 miliarde ruble transferabile la 31 decembrie 2016, datorită calculării de dobânzi la soldurile existente conform Aranjamentelor bancare.

Circa 10.000 de români pot beneficia de bani pentru construirea de locuinţe noi sau renovarea cu materiale ecologice prin programul “Casa Verde” şi “Casa Verde Plus”, lansate în consultare publică, a declarat duminică ministrul Mediului, Cristiana Paşca-Palmer, pentru Digi 24.

‘În acest mandat, am vrut să punem în România nişte măsuri concrete prin care să stimulăm o tranziţie către economia verde. Ori economia verde înseamnă că avem mediul în centru creşterii economice. Programul Casa Verde Plus atinge un domeniu important pentru că materialele de construcţii au o amprentă de carbon mare, în general. O casă ecologică este mult mai ieftină’, a spus Cristiana Paşca-Palmer.

“Casa Verde Plus vine şi completează şi cu subvenţii pentru materiale de construcţie ecologică, pentru sisteme de izolaţie a casei cu materiale ecologice. Programul integral are 198 milioane de lei, dintre care 93 de milioane sunt pentru programul clasic, de înlocuire a sistemelor de încălzire şi 45 milioane lei pentru partea de materiale de construcţie ecologică. Pentru persoanele fizice, banii alocaţi prin program ar putea ajunge pentru circa 10.000 de persoane. O persoană fizică poate primi o finanţare de 6.000 de lei pentru achiziţia unor panouri solare care să asigure apa caldă menajeră, adică 100% din costuri. În cazul achiziţiei unei pompe de căldură, finanţarea ajunge la 8.000 de lei, adică 70-80% din costurile totale pentru că panourile solare vor putea fi finanţate în proporţie de 100%. Asociaţiile de locatari nu vor putea, încă, să acceseze acest program pentru că este o interpretare juridică din cauza căreia nu o pot face. Lucrăm şi la aceasta’, a precizat ministrul Mediului.

Conform ghidurilor aflate în dezbatere publică, proiectele finanţate prin “Casa Verde Plus” vor include, pe lângă sistemele de încălzire, optimizarea energetică prin folosirea de materiale cu amprentă redusă de carbon, sisteme de acoperişuri verzi, sisteme de eficientizare a consumului de resurse şi sisteme de iluminat ecologice.

Potrivit ministrului, românii care vor să acceseze aceste programe trebuie să se înscrie la Agenţia pentru Protecţia Mediului de pe raza judeţului unde locuiesc şi să întocmească un dosar. Angajaţii de la Administraţia Fondului de Mediu vor analiza dosarul, apoi va fi semnat un contract cu viitorul beneficiar, care va avea la dispoziţie un an pentru a achiziţiona sistemul şi a depune facturile pentru decontare. Finanţarea va fi acordată pe principiul ‘primul venit, primul servit’.

Persoanele fizice vor putea să se înscrie în programul „Casa Verde” dacă au, înainte de toate, domiciliul în România. Totodată, acestea vor trebui să fie proprietari sau coproprietari ai terenului și ai casei pentru care se va instala sistemul de încălzire nepoluant, iar imobilele să nu facă obiectul unui litigiu în instanță, unei revendicări legale ori unei proceduri de expropriere pentru utilitate publică.

Alte condiții vor fi ca solicitanții să nu aibă datorii la bugetul de stat sau la bugetele locale și să nu fi fost condamnați în trecut pentru infracțiuni contra mediului. „Nu este eligibil solicitantul care deține în proprietate un imobil format din teren cu una sau mai multe construcții, dintre care unele părți sunt comune, iar restul sunt proprietăți individuale, pentru care se întocmesc o carte funciară colectivă și câte o carte funciară individuală pentru mai mult de două unități individuale, apartamente – locuințe, aflate în proprietate exclusivă, care poate fi reprezentată de locuințe și spații cu altă destinație, după caz”, este punctat în proiectul de ordin MMAP.

În ceea ce privește dosarul de finanțare ce va trebui depus la AFM, propunerea de act normativ aflată în consultare publică prevede necesitatea următoarelor documente:

cererea de finanțare nerambursabilă (original);
o declarație pe propria răspundere a solicitantului (în original);
actul de identitate al solicitantului (copie);
extrasul de carte funciară pentru informare (emis de maximum 30 de zile) sau extrasul de carte funciară pentru autentificare ce atestă dreptul de proprietate/coproprietate al solicitantului asupra terenului și casei unde se implementează sistemul de încălzire (original);
documentul eliberat de autoritatea publică locală, care atestă adresa imobilului, în situația în care adresa de implementare din cererea de finanțare diferă de cea din extrasul de carte funciară;
copia cărții funciare și extrasul de carte funciară individuală;
pentru imobilele deținute în coproprietate se va depune o declarație notarială, semnată de toți coproprietarii, din care să reiasă că pentru imobilul respectiv se va depune o singură cerere de finanțare, precum și persoana solicitantă;
certificatul de atestare fiscală privind plata obligațiilor la bugetul local, emis pe numele solicitantului (original) de organele competente teritorial;
în cazul în care domiciliul solicitantului este diferit de locul de implementare, se va depune și certificatul de atestare fiscală privind plata obligațiilor la bugetul local, emis pe numele solicitantului (original), eliberat de către organele competente din zona implementării proiectului;
certificatul de atestare fiscală privind obligațiile de plată către bugetul de stat, emis pe numele solicitantului, de către unitatea teritorială a Fiscului (original);
certificatul de cazier judiciar emis pe numele solicitantului, eliberat de către organul teritorial al Ministerului Afacerilor Interne (original);
o adeverință privind existența contului bancar al solicitantului finanțării, emisă de o bancă comercială, sau extrasul de cont.
Dosarul de înscriere va trebui depus, într-un singur exemplar, la agenția județeană pentru protecția mediului din zona domiciliului solicitantului. „Un solicitant poate depune în cadrul sesiunii de finanțare o singură cerere de finanțare pentru un singur tip de proiect. În cazul imobilelor cu doi sau mai mulți coproprietari, se poate depune o singură cerere de finanțare, pentru acel imobil, pe sesiune”, mai scrie în proiectul de ordin.

Persoanele fizice care vor fi acceptate în program vor trebui să se prezinte la agențiile județene pentru protecția mediului pentru a semna contractul de finanțare nerambursabilă. Acesta va avea o valabilitate de 12 luni, în timp ce proiectul de schimbare a sistemului de încălzire va trebui finalizat în zece luni de la semnare.

Notă: Prin programul „Casa Verde Plus”, persoanele fizice și ONG-urile vor putea cere bani pentru izolarea termică a clădirilor. Sursa: informatiazilei.ro

Tedy Ursuleanu, unu dintre persoanele ranite la Colectiv, se loveste mereu de umilinta la care o supune statul. Pentru grad de handicap 1 ea primeste lunar 234 de lei, dar este nevoita sa demonstreze ca degetele nu i-au crescut intre timp.

Tedy spune ca este idignata de modul in care functioneaza sistemul in Romania si de faptul ca o persoana cu un handicap evident trebuie sa indure umilinta periodic.

“Grad de handicap 1 pentru 1 an, poate imi mai cresc degetele, cine stie!” scria acum cateva zile Tedy Ursuleanu, supravietuitor al incendiului de la Colectiv, atasand hartia primita de la DGASPC, noteaza Paula Rusu.

Peste un an de zile trebuie sa vina inapoi la comisia care i-a acordat gradul de handicap si sa demonstreze cu adevarat ca nu i-au crescut degete noi la mana dreapta si ca stanga este la fel.

“La cealalta mana imi pot misca doar patru degete, al cincilea este blocat. Am avut fractura de os si mi-a fost lipit de prima falanga si sta intr-o pozitie incomoda, ma incomodeaza sa strang pumnul, de multe ori ma lovesc si sangereaza. Va trebui sa ma operez la el si apoi sa imi pun niste proteze biomecanice.” Spunea Tedy acum ceva vreme.

Tedy Ursuleanu este una dintre persoanele care au scapat cu viata ca prin minune, in urma tragediei din Colectiv, dar tanara a suferit arsuri severe pe mare parte din trup, a fost operata de mai multe ori, iar degetele de la o mana i-au fost amputate.