statul roman

  • Statul Rom├ón s-a transformat ├«n c─âm─âtar cu acte ├«n regul─â. 60 ÔÇô 65% din salariul unui angajat merge la stat prin impozitare

    taxe impozite

    Deputatul Ringo D─âmureanu acuz─â mar╚Ťi taxarea muncii ├«n Rom├ónia, spun├ónd c─â 60 ÔÇô 65% din salariul unui angajat merge la stat prin impozitare.

    ÔÇ×La noi, chiar ├«nainte de a-┼či ├«ncasa leafa, orice lucr─âtor d─â Statului aproape jum─âtate din ceea ce c├ó┼čtig─â, fiindu-i direct re┼úinute, pe statul de plat─â, impozitul ┼či contribu┼úiile. Dup─â ce ├«┼či ├«ncaseaz─â salariul net, mai pl─âte┼čte TVA, accize, alte taxe ┼či impozite, care, ├«nsumate cu cele re┼úinute la primirea salariului, conduc la cifre alarmante: 60 ÔÇô 65% pentru stat, restul pentru rom├ón ┼či familia lui. Practic, rom├ónul munce┼čte dou─â zile pentru Stat ┼či abia a treia pentru el ┼či familia lui. Statul Rom├ón s-a transformat, a┼čadar, ├«n c─âm─âtar cu acte ├«n regul─â!ÔÇŁ, afirm─â deputatul AUR, ├«ntr-un comunicat de pres─â.

    ÔÇ×S─â ne amintim de ÔÇ×lefegiiiÔÇŁ, adic─â de lucr─âtorii din perioada interbelic─â. Era suficient s─â aib─â un loc de munc─â, pentru ca ├«ntreaga familie s─â o duc─â bine. So┼úia se ocupa de cre┼čterea ┼či educarea tinerei genera┼úii ┼či scotea copii patrio┼úi ┼či ├«nv─â┼úa┼úi. Iar familia ├«┼či permitea s─â aib─â propriet─â┼úi, fiind inclus─â ├«n clasa de mijloc.

    Unde este acum clasa de mijloc ├«n Rom├ónia? Aproape c─â a disp─ârut. Lucr─âtorii de azi, de┼či sunt c├óte doi sau mai mul┼úi ├«n aceea┼či familie, abia dac─â ├«┼či pot duce traiul, ├«mpov─âra┼úi de biruri ┼či de rate la b─ânciÔÇŁ, a precizat D─âmureanu.

  • Fomistul nostru stat rom├ón

    bani 1024x768 1000x600 1

    De s─âpt─âm├«ni ╚Öi luni, Marcel Ciolacu ╚Öi banda lui, plus cea liberal─â trecut─â ├«n plan secund dup─â ce ╚Öi-a fumat rolul de primadon─â, ne tot amenin╚Ť─â cu un program de m─âsuri salvatoare. Se prefac c─â ne preg─âtesc o schimbare istoric─â. Gem, ╚Ťip─â, latr─â, url─â ╚Öi promit ╚Öi nu iese nimic.

    Evit─â adev─ârul ╚Öi calculele simple. Num─ârul bugetarilor seac─â bugetul public ╚Öi ├«ncurc─â progresul Rom├óniei. ├Än toat─â pu╚Ťin─âtatea veniturilor ╚Öi ├«n precaritatea noastr─â economic─â, nu g─âsesc solu╚Ťii la modul ├«n care s─â-╚Öi p─âstreze veniturile, privilegiile, pensiile, propriet─â╚Ťile, posibilit─â╚Ťile de noi ├«nv├«rteli. Ei conduc ╚Ťara, ei ├«ncaseaz─â taxele, ei le administreaz─â ╚Öi ei hot─âr─âsc c├«t s─â pl─âtim.

    Nu cumva tot ei trebuie considera╚Ťi responsabili de evolu╚Ťia sau involu╚Ťia societ─â╚Ťii?

    Cam tot ce se produce ├«n ╚Ťara noastr─â ╚Öi se taxeaz─â merge la buget. ├Än 2022, peste 93% din ├«ncas─ârile bugetare s-au dus pe pensii ╚Öi pe salariile celor care alc─âtuiesc marea armat─â de bugetari. Pe primele 7 luni ale anului 2023, cheltuielile din bugetul anual consolidat au urcat la 95%. Statul rom├ón cheltuie aproape to╚Ťi banii pe care ├«i colecteaz─â pentru a exista. Adic─â pentru a func╚Ťiona a╚Öa chinuit cum o face acum. ├Än luna ianuarie 2023, bugetul a tocat 38,17 miliarde lei miliarde pe salariile celor care alc─âtuiesc statul rom├ón. Dac─â am ├«nmul╚Ťi suma cu 12 (luni) ╚Öi cu 30 (ani) ar rezulta c─â, ├«n aceste trei decenii, ╚Ťara noastr─â a pl─âtit pentru munca ineficient─â a celor care ne-au dus ├«n situa╚Ťia de acum o sum─â astronomic─â. Sute de miliarde. ╚śi foamea de bani a blocului bugetar cre╚Öte vertiginos cu fiecare an. E vorba de peste 4 trilioane de lei. Adic─â 88% din bugetul consolidat a fost tocat pe cheltuieli curente (salarii, dob├«nzi pentru ├«mprumuturi externe, asisten╚Ť─â social─â, subven╚Ťii ╚Öi alte cheltuieli curente). Tezaure peste tezaure risipite care nu se reg─âsesc neparat ├«n proprie╚Ť─â╚Ťile publice sau ├«n cele personale. Doar ├«n cazurile ├«n care unii au furat ╚Öi au jonglat pe rupte, mai putem semnala ni╚Öte investi╚Ťii sau valori str├«nse pe cine ╚Ötie unde. Sau cele pitite prin str─âin─âtate. ├Än rest, devota╚Ťii no╚Ötri bugetari au tocat sume uria╚Öe pe lefuri, pe plimbat h├«rtii, pe frecat mangalul, pe b─âgat de seam─â ╚Öi pe legifer─âri de tot felul, inclusiv cretine, pe dezbateri, pe proiecte abandonate, pe cercet─âri inutile etc. Statul nostru se poate declara campion planetar la tocat sume pe o ineficien╚Ť─â cronic─â, totul ambalat ├«ntr-un devotament ╚Öi o d─âruire de necomparat.

    Are cineva curajul ╚Öi priceperea s─â calculeze eficien╚Ťa sau ineficien╚Ťa statului rom├ón prin bugetarii care ├«l alc─âuitesc ╚Öi care tr─âiesc (bine!) din asta?

    ╚śi acum, tot ei, autorii acestui dezastru pe mormane de bani, caut─â solu╚Ťii ca s─â r─âm├«n─â ├«n acela╚Öi efectiv, cu acelea╚Öi venituri ╚Öi privilegii, cu bonuri de vacan╚Ť─â, cu bonuri de mas─â, cu bonuri de mers ├«n paradis, cu neamuri pe posturi, cu cheltuieli aberante care s─â se ├«mpart─â pe umerii tuturor, dar mai pu╚Ťin ai lor.

    Ei, cu beneficiile, noi cu taxele!

    ÔÇŁSuntem pe locul al doilea ├«n UE, av├ónd ponderea dintre cheltuielile de personal ┼či veniturile curente ale statului de aproximativ 35%. Nu trebuie s─â dau eu foarte multe intepret─âri, s─â nu fiu criticat, dar asta spune multe despre cheltuieile de personal, 120 de miliarde de lei sunt aceste cheltuielli. Anual, mai ad─âuga┼úi 180 de miliarde la asisten┼úa social─â, sau cele 110 miliarde la pensiiÔÇŁ (Marcel Bolo╚Ö, zilele trecute).

    Face╚Ťi calcule ╚Öi vede╚Ťi c├«╚Ťi bani ne cost─â acest stat care nu este dispus s─â renun╚Ťe la c─âpu╚Öele ╚Öi neprofesioni╚Ötii s─âi ╚Öi care, ├«n aceste zile, caut─â tot felul de variante prin care s─â ia zece piei de pe cei care produc.

    Cu un singur scop. Spre a rămîne autoritar și spre a-și salva profitorii!

    Autor: Cornel Nistorescu

  • Str─âinii de╚Ťin 54% din datoria public─â a statului rom├ón

    dator 696x445 1

    Peste 54% din datoria public─â guvernamental─â este de╚Ťinut─â de creditori din afara ╚Ť─ârii, procentul fiind ├«n cre╚Ötere cu 7% fa╚Ť─â de anul anterior, potrivit unui raport al Ministerului Finan╚Ťelor pe anul 2022. Totodat─â, nivelul datoriilor statului rom├ón a crescut anul trecut cu 125,7 miliarde de lei comparativ cu anul 2021, ajung├óndu-se la un total de 823,7 miliarde de lei la 31 decembrie 2022. Cele mai multe debite au fost reprezentate de titlurile de stat.

    Marcel Bolo╚Ö arunc─â bomba: Datori v├óndu╚Ťi c─âtre institu╚Ťii ╚Öi fonduri de investi╚Ťii din afara ╚Ť─ârii
    Circa 46% din datoria public─â guvernamental─â existent─â la sf├ór╚Öitul anului 2022 a fost contractat─â de la creditori reziden╚Ťi ┼či 54% de la creditori nereziden╚Ťi (fa╚Ť─â de 47,4% ├«n 2021) se arat─â ├«n Raportul privind datoria public─â guvernamental─â la 31 decembrie 2022, emis de Ministerul Finan╚Ťelor. Majoritatea datoriei publice guvernamentale interne a fost reprezentat─â de titluri de stat, ├«n timp ce datoria extern─â a fost reprezentat─â de euro obliga╚Ťiuni emise pe pie┼úele interna┼úionale de capital ╚Öi ├«mprumuturi externe contractate de la institu╚Ťii financiare interna╚Ťionale.

    ├Än contextul evolu╚Ťiilor macroeconomice ╚Öi a pie╚Ťelor financiare interne ╚Öi externe, datoria public─â contractat─â la 31 decembrie 2022 se situa la nivelul de 823,7 miliarde lei, din care datoria public─â guvernamental─â ├«n sum─â de 803,3 miliarde lei (reprezent├ónd 97,5% din total datorie public─â), iar datoria public─â local─â ├«n sum─â de 20,4 miliarde lei (reprezent├ónd 2,5% din total datorie public─â). Cre╚Öterea datoriei publice ├«n anul 2022 fa╚Ť─â de anul 2021, cu 125,7 miliarde lei, a fost determinat─â, ├«n principal, de datoria angajat─â pentru acoperirea necesit─â╚Ťilor de finan╚Ťare a deficitului bugetar, de volumul refinan╚Ť─ârilor datoriei publice guvernamentale precum ╚Öi de preluarea la datoria public─â guvernamental─â a garan╚Ťiilor acordate de Eximbank S.A. ├«n nume ╚Öi cont stat conform Deciziei Cur╚Ťii de Conturi nr. 3/11.01.20238, arat─â Ministerul Finan╚Ťelor. Portofoliul datoriei publice guvernamentale ╚Öi riscurile asociate acesteia. Datoria public─â guvernamental─â direct─â ├«╚Öi men╚Ťine ponderea cea mai mare ├«n total datorie public─â guvernamental─â (92,0%), iar datoria public─â guvernamental─â garantat─â a reprezentat 8,0% ├«n total datorie public─â guvernamental─â, ca urmare a garan╚Ťiilor acordate ├«n cadrul programelor guvernamentale, ├«n principal prin Programul guvernamental Prima Cas─â/Noua Cas─â ╚Öi Programul de sus╚Ťinere a ├«ntreprinderilor mici ╚Öi mijlocii ╚Öi a ├«ntreprinderilor mici cu capitalizare de pia╚Ť─â medie IMM INVEST ROM├éNIA.

    Împrumuturile ne omoară
    Deficitul bugetului general consolidat ├«n termeni cash, ├«n anul 2022 a fost de 5,7% din PIB, ├«n timp ce deficitul bugetar calculat conform metodologiei UE (ESA 2010) a reprezentat 6,2% din PIB. ├Än aceste condi╚Ťii, necesarul brut de finan╚Ťare determinat de nivelul deficitului bugetar ╚Öi de volumul refinan╚Ť─ârii datoriei publice guvernamentale a fost de 160,6 miliarde de lei, fa╚Ť─â de 136,5 miliarde de lei ├«n 2021. ├Än ce prive╚Öte refinan╚Ťarea datoriei publice guvernamentale, ├«n 2022 au fost necesari 78,9 miliarde de lei, comparativ cu 53,5 miliarde de lei ├«n 2021. Finan┼úarea deficitului bugetar ├«n anul 2022 s-a realizat din surse interne ╚Öi externe, iar sursele necesare refinan┼ú─ârii datoriei publice guvernamentale s-au asigurat de pe pie┼úele pe care s-a emis aceast─â datorie, precum ╚Öi din rezerva ├«n valut─â la dispozi╚Ťia Trezoreriei Statului. ├Än anul 2022 s-au emis titluri de stat ╚Öi ├«mprumuturi pe pia╚Ťa intern─â ├«n valoare total─â de circa 90 miliarde echivalent lei, incluz├ónd obliga╚Ťiuni de stat denominate ├«n EUR ├«n valoare de 1,0 miliarde euro ╚Öi titluri de stat destinate popula╚Ťiei ├«n valoare de 18,2 miliarde lei.

    B─âncile de╚Ťin titlurile de stat
    Potrivit raportului Ministerului Finan╚Ťelor, b─âncile comerciale au continuat s─â fie principalii investitori pe pia╚Ťa intern─â a titlurilor de stat, de╚Ťin├ónd ├«n portofoliu la sf├ór╚Öitul anului 2022, aproximativ 46% din volumul total al titlurilor de stat emise pe pia╚Ťa intern─â, ├«n sc─âdere fa╚Ť─â de sf├ór╚Öitul anului 2021 (51,2%), fiind urmate de fondurile de pensii care au ├«nregistrat o cre╚Ötere a de╚Ťinerilor la 22,7% la sf├ór╚Öitul anului 2022 fa╚Ť─â de circa 20% la sf├ór╚Öitul anului 2021. ├Än cadrul segmentului de investitori institu╚Ťionali, fondurile locale de administrare de active ┼či fondurile de pensii private, de╚Öi de╚Ťin ├«nc─â o cot─â relativ redus─â pe pia╚Ťa titlurilor de stat, au reprezentat un participant stabil ├«n procesul de finan╚Ťare la nivel guvernamental. Structura investi╚Ťional─â a fondurilor private de pensii s-a men╚Ťinut ├«n continuare cu o propor╚Ťie majoritar─â ├«n titluri de stat din activul total, mai precizeaz─â Ministerul Finan╚Ťelor.

    Claudia Marcu / Ziarul National

  • TR─éDARE NA╚ÜIONAL─é: Listarea ╚Öi v├ónzarea Hidroelectrica se ├«nscrie pe lista marilor ced─âri de suveranitate

    marcel ciolacu

    ÔÇ×N-a mai r─âmas nimic de furat!ÔÇť, spunea, cu un pesimism ╚Ömecheresc, fostul premier Radu Vasile. ╚śi o spunea acum mai bine de dou─â decenii. S-a dovedit c─â nu avea dreptate nici m─âcar ├«n mic─â m─âsur─â. De atunci ╚Öi p├ón─â azi s-a furat, se mai fur─â ╚Öi se va mai fura din Rom├ónia ├«n draci.

    Uneori, furtului i se d─â o aparen╚Ť─â legal─â. Dar, indiferent de form─â ╚Öi de aparen╚Ť─â, un furt este un furt at├óta vreme c├ót se schimb─â proprietarul unui bun f─âr─â acordul educat, dat cu deplin discern─âm├ónt, al proprietarului anterior.

    Cu o capacitate instalat─âde produc╚Ťie de peste 6.000 de MW, Hidroelectrica este, ├«n contextul crizei energetice mondiale ce tinde a se perpetua, cea mai important─â companie rom├óneasc─â. Este, ├«n acela╚Öi timp, o companie strategic─â, ce ar trebui s─â se afle 100% ├«n proprietatea ╚Öi sub controlul statului rom├ón. ╚śi nu este. ╚śi va fi din ce ├«n ce mai pu╚Ťin.

    S─âpt─âm├óna aceasta se listeaz─â oficial la burs─â aceast─â companie. Statul rom├ón de╚Ťine, ├«n continuare, 80% din ac╚Ťiunile Hidroelectrica. La v├ónzare au fost scoase ac╚Ťiunile de╚Ťinute de c─âtre Fondul Proprietatea. Fondul Proprietatea de╚Ťine ac╚Ťiuni la o serie de companii de stat rom├óne╚Öti, ac╚Ťiuni pe care nu le-a cump─ârat, ci le-a primit de la statul rom├ón, rolul ini╚Ťial al acestui fond fiind de a-i desp─âgubi pe cet─â╚Ťenii rom├óni ale c─âror bunuri au fost na╚Ťionalizate de c─âtre statul comunist.

    Foarte mul╚Ťi dintre ace╚Öti cet─â╚Ťeni au fost, totu╚Öi, desp─âgubi╚Ťi ├«n natur─â, primindu-╚Öi (ei sau mo╚Ötenitorii lor) propriet─â╚Ťile sau contravaloarea acestora. Fondul Proprietatea, ├«n care statul rom├ón a v─ârsat parte dintre cele mai profitabile companii ale sale, ╚Öi-a pierdut de mult─â vreme scopul ini╚Ťial, devenind doar un vehicul care produce bani, pe c├órca companiilor de stat rom├óne╚Öti, pentru cet─â╚Ťeni ╚Öi firme care nu au nici cea mai mic─â leg─âtur─â cu proprietarii sau mo╚Ötenitorii proprietarilor imobilelor na╚Ťionalizate. Statul rom├ón, prin Ministerul Finan╚Ťelor, de╚Ťine doar 5,96% din Fondul Proprietatea ╚Öi nu are, practic, vreun cuv├ónt important de spus ├«n administrarea acestui fond.

    Miercuri se oficializeaz─â privatizarea a 20% din cea mai important─â companie de stat rom├óneasc─â din acest moment. Se ob╚Ťin bani buni. 1,8 miliarde de euro, cam a╚Öa ceva. Dac─â statul rom├ón ar fi v├óndut 20% din Hidroelectrica pentru a acoperi g─âurile din buget, ar fi fost o crim─â. Dar nu vinde statul rom├ón, vinde un fond de investi╚Ťii, a╚Öa c─â nu avem de ce s─â ne revolt─âm. De-acum ├«ncolo, ├«ns─â, Hidroelectrica fiind listat─â pe burs─â, statul va putea vinde compania, pu╚Ťin c├óte pu╚Ťin, p├ón─â c├ónd, ├«ntr-o bun─â zi, ne vom da seama c─â aceasta nu ne mai apar╚Ťine.

    Hidroelectrica de╚Ťine,├«n acest moment, ni╚Öte mijloace de produc╚Ťie a energiei irepetabile. Hidrocentrale precum cele de la Bicaz, Vidraru, Por╚Ťile de Fier (I ╚Öi II) sau St├ónca-Coste╚Öti nu se vor mai construi niciodat─â ├«n Rom├ónia. Cost─â prea mult, necesit─â o planificare pe perioade ├«ndelungate de timp ╚Öi investi╚Ťii pe care nici statul ╚Öi cu at├ót mai pu╚Ťin investitori priva╚Ťi nu mai sunt dispu╚Öi s─â le fac─â. Ca s─â nu mai vorbim de problemele de mediu pe care le-ar putea ridica astfel de construc╚Ťii. S-au blocat lucr─âri de infrastructur─â pentru mult mai pu╚Ťin, a╚Öa c─â n-are rost s─â ne facem iluzii.

    V├ónzarea Hidroelectrica, ce ├«ncepe, practic, s─âpt─âm├óna aceasta, se ├«nscrie pe lista marilor ced─âri de suveranitate pe care le face Rom├ónia.├Än ultimii 30 de ani, Rom├ónia ╚Öi-a cedat petrolul, gazele ╚Öi rafin─âriile, la pre╚Ťuri de nimic. Statul rom├ón a cedat unor operatori priva╚Ťi telecomunica╚Ťiile, de care este complet dependent.Statul rom├ón nu le poate oferi cet─â╚Ťenilor s─âi pre╚Ťuri decente la energie, pentru c─â a ├«nstr─âinat c─âtre ni╚Öte operatori priva╚Ťi re╚Ťelele de distribu╚Ťie a acesteia.

    Statul român acordă ajutoare financiare companiilor private, prin diverse scheme de ajutor de stat, dar nu are voie să sprijine companiile sale din domenii vitale, precum transporturile.

    Statul rom├ón este for╚Ťat s─â acorde facilit─â╚Ťi fiscale ├«n valoare de miliarde de euro anual, dar este pus imediat la col╚Ť dac─â ├«ncearc─â s─â sprijine categoriile defavorizate.

    Statul român dă câte 10.000 de euro celor care își cumpără un automobil electric, pentru uz personal, dar nu găsește bani pentru a asigura transportul copiilor către și de la școală.

    Statul rom├ón subven╚Ťioneaz─â produc─âtorii agricoli, dar nu poate impune limite decente la pre╚Ťul alimentelor. O ╚Ťar─â nu poate supravie╚Ťuimult─â vreme ├«n absen╚Ťa unui stat puternic ╚Öi respectat. Rom├ónia nu are a╚Öa ceva. ├Än acest moment, statul rom├ón este ca ╚Öi inexistent, acaparat de o ╚Öleaht─â de incompeten╚Ťi f─âr─â viziune ╚Öi care nu se g├óndesc la altceva dec├ót la propriul prezent ╚Öi, rareori, la propriul viitor.

    Un proiect de ╚Ťar─â ar fi s─â dot─âm Rom├ónia cu un stat func╚Ťional, puternic ╚Öi care s─â lucreze ├«n interesul cet─â╚Ťenilor s─âi. Dar dac─â ne g├óndim c─â pentru implementarea unei porc─ârii pompoase precum ÔÇ×Rom├ónia educat─âÔÇť a fost nevoie de ╚Öapte ani, realiz─âm c─â pentru a da Rom├óniei un stat am avea nevoie de una sau mai multe eternit─â╚Ťi.

  • Rom├ónul are un singur mare du╚Öman: Statul Rom├ón

    stoicescu 1

    Invitat, pare-se din gre╚Öeal─â, la masa boga╚Ťilor, rom├ónul a primit un taburet mic, a╚Öezat l├óng─â u╚Öa de la buc─ât─ârie, care, la fiecare deschidere, ├«l love╚Öte nemilos ├«n spate. La poza de final va fi pus ├«ntr-un col╚Ť ╚Öi el va z├ómbi stingher, cu g├óndul c─â i se v─âd g─âurile din dantur─â. Fotograful priceput ├«i va umple golurile pentru a nu face de ru╚Öinic─â marea familie.

    Ruda s─ârac─â trebuie ╚Ťinut─â c├ót mai departe, ├«n ├«ntuneric, de preferat. Trebuie ╚Ťinut─â ├«n evul mediu pentru c─â, l─âsat─â s─â se dezvolte, ar putea hr─âni un continent ╚Öi atunci unde ╚Öi-ar mai putea vinde bog─âta╚Öii carnea de plastic ╚Öi br├ónza din carton?

    Rom├ónul are un singur mare du╚Öman, care nu e vreun ba╚Ötan de la masa de fi╚Ťe. Statul rom├ón e cel mai mare du╚Öman al rom├ónului analfabet func╚Ťional ╚Öi cu din╚Ťii caria╚Ťi. Un stat impotent al c─ârui brand de ╚Ťar─â nu mai e demult frunza coanei Nu╚Ťi, ci o pereche de izmene rupte ├«n dos. Un stat care ├«╚Öi ucide sclavii cu nep─âsarea ╚Öi nesim╚Ťirea arenda╚Öilor lui. Statul care te plimb─â prin trei spitale, ├«╚Ťi d─â patru diagnostice ╚Öi te las─â s─â mori pe o saltea infect─â, de o bacterie cu care tot el te-a cadorisit. Statul care ├«╚Ťi d─â ├«n cap dac─â e╚Öti un mic om de afaceri, ce ├«╚Öi dore╚Öte s─â creasc─â, dar care st─â ├«n calea multina╚Ťionalelor din care statul nostru mic, dar ╚Ömecher, trage ╚Öi el c├ót poate.

    A╚Öa c─â, te verific─â, inspecteaz─â, controleaz─â, cerceteaz─â, analizeaz─â, c─âpu╚Öeaz─â p├ón─â c├ónd se asigur─â c─â fie dai faliment, fie ├«╚Ťi pui ╚Ötreangul de g├ót. Statul care ├«╚Öi verific─â la s├ónge avoca╚Ťii c├ónd intr─â ├«n sediul postului de poli╚Ťie din V─âsc─âu╚Ťii de Deal, confisc├óndu-le telefoanele c─âci, de, respect─âm normativele, dar care ├«╚Öi las─â infractorii condamna╚Ťi s─â se plimbe ca vod─â prin lobod─â prin sediul unui inspectorat jude╚Ťean, vorbind nestingherit la telefon cu c├órti╚Ťa lui din r├óndul ap─âr─âtorilor legii, primind date despre judec─âtorul care l-a condamnat, ├«n timp ce al╚Ťii ├«i netejesc cu grij─â calea spre libertate.

    Statul român este politicianul care minte cum respiră, frecându-și mâinile cu gândul la purcoiul de bani ce îl va îneca în bunăstare, în timp ce poporul alegător se îneacă în gunoaie și se spală la lighean, ca în vremurile de aur ale primului bâlbâit.

    Statul rom├ón este func╚Ťionarul ├«ncet la minte, dar iute de m├ón─â, care ├«╚Ťi ├«nchide ghi╚Öeul ├«n nas pentru c─â are pauz─â de mas─â, iar tu, biet neghiob, nu ├«n╚Ťelegi importan╚Ťa muncii lui, de a plimba h├órtiile ├«ntre etaje.

    Statul rom├ón este poli╚Ťistul de frontier─â care te ├«nt├ómpin─â sictirit, verific├óndu-╚Ťi pa╚Öaportul, ├«n timp ce scuip─â printre din╚Ťi un obosit ÔÇ×de unde veni╚Ťi?ÔÇŁ. Simbolul perfect al neputin╚Ťei statului este ghereta cu preten╚Ťii de punct trecere frontier─â, dotata cu un gemule╚Ť minuscul, de unde r─âsare m├óna organului de ap─ârare a patriei, eman├ónd dispre╚Ť prin toate falangele.

    Marele nostru noroc este c─â geamlacul este at├ót de mic ├«nc├ót ├«i ├«ncape doar m├óna; la dimensiuni mai mari, ne-am putea trezi c─â suntem trata╚Ťi a╚Öa cum se ├«nt├ómpl─â cu ╚Ťara asta de 31 de ani: cu, m─â scuza╚Ťi, fundul. – Autor: Adriana Stoicescu – Magistrat

  • Colaps iminent ├«n sistemul de PENSII. Statul nu ├«╚Ťi va mai pl─âti PENSIA!

    zq

    Mai devreme sau mai târziu, sistemul de pensii va intra în colaps. Datele analizate de economiști arată că, dacă nu se întâmplă o minune, ete imposibil ca să reușească să plătească pensia tuturor românilor, pe termen lung.

    Un colaps al sistemului de pensii din Rom├ónia va avea loc mai devreme sau mai t├órziu, arat─â datele analizate de economi┼čti. Dac─â salariile ┼či pensiile vor continua s─â creasc─â ├«n ritm alert, acest lucru s-ar putea ├«nt├ómpla chiar mai devreme dec├ót credem. Mai ales c─â popula┼úia Rom├óniei scade constant.

    Ultimele date disponibile arat─â c─â datoria implicit─â a sistemului public de pensii era de patru ori mai mare dec├ót ├«ntreaga datorie public─â a ┼ú─ârii ┼či se apropia de 300 de miliarde de euro.

    Aceste cifere, ├«ns─â, prezentate de Radu Cr─âciun, pre┼čedintele Asocia┼úiei pentru Pensii Administrate Privat din Rom├ónia (APAPR), reflect─â situa┼úia de dinainte de dublarea pensiilor prin lege ┼či, implicit, ├«nainte ca PSD s─â creasxc─â iar pensiile de stat, a┼ča cum a promis.

    ├Än timp, sistemul nu va mai putea suporta, singur, aceast─â povar─â. Este una dintre concluziile trase de Cr─âciun care mai arat─â c─â, ├«ntre 1989 ┼či 2017, popula┼úia Rom├óniei a sc─âzut cu peste 3,5 milioane de oameni iar popula┼úia r─âmas─â este din ce ├«n ce mai b─âtr├ón─â, ceea ce ├«nseamn─â c─â num─ârul de cotizan┼úi scade.

    Problema este una mondial─â, iar, ├«nttre 1995 ┼či 2017, 76 de ┼ú─âri au crescut contribu┼úia, 55 de ┼ú─âri au crescut v├órsta de pensionare ┼či 60 de state au redus beneficiile cu pensionari. Rom├ónia se afl─â ├«n primele dou─â categorii, nu este exclus s─â ajung─â ┼či ├«n a treia.

  • Un nou program prin care SE DAU BANI de la stat! Cine poate beneficia

    bani 605x
    Un nou proiect prin care românii pot primi bani de la stat a fost depus în Parlament. Voucherele sunt în valoare de 7.000 de lei și se acordă exclusiv familiilor care nu au energie electrică.

    Rom├ónii care de┼úin gospod─ârii izolate ┼či neracordate la o surs─â de curent electric ar putea beneficia de ajutor financiar din partea statului pentru a remedia aceast─â situa┼úie, potrivit unui proiect de act normativ aflat ├«n dezbaterea senatorilor ┼či care stabile┼čte, pe l├óng─â regulile acord─ârii ajutorului, ┼či numele acestui program. Astfel, m─âsurile destinate electrific─ârii anumitor gospod─ârii se reg─âsesc ├«n Programul Na┼úional Prima Lumin─â.

    Propunerea legislativ─â pentru Programul Na┼úional Prima Lumin─â stabile┼čte c─â rom├ónii care nu au gospod─âria racordat─â la re┼úeaua electric─â public─â vor primi ajutor financiar din partea autorit─â┼úilor pentru a schimba aceast─â situa┼úie. Astfel, similar programelor Prima Cas─â ┼či Prima Ma┼čin─â, acest program va da posibilitatea familiilor ce au locuin┼úe care nu au fost niciodat─â racordate la re┼úeaua electric─â ┼či nu au nici mijloacele financiare necesare racord─ârii s─â primeasc─â vouchere cu o valoare de c├óteva mii de lei. Pentru a se aplica, proiectul are nevoie de votul favorabil al Parlamentului.

    Mai exact, potrivit proiectului, voucherele vor avea valoarea de 7.000 de lei ┼či vor putea fi folosite pentru racordarea gospod─âriilor la re┼úeaua de energie electric─â. Totodat─â, ele vor putea fi utilizate ┼či pentru achizi┼úia, transportul ┼či instalarea unor panouri fotovoltaice, hidrocentrale de mici dimensiuni, mori de v├ónt sau alte surse de energie regenerabil─â.

    Dup─â cum stabile┼čte documentul, de aceste vouchere vor putea beneficia doar persoanele care nu au datorii la bugetul local ┼či au un venit lunar de cel mult dou─â ori venitul minim garantat. Voucherele primite de solicitan┼úi nu vor putea fi v├óndute sau transmise altor persoane.

    Propunerea legislativ─â stipuleaz─â ┼či sanc┼úiuni pentru cei ce nu respect─â prevederile documentului. Astfel, persoanele care v├ónd sau ├«nstr─âineaz─â voucherele vor risca amenzi de p├ón─â la 5.000 de lei, iar cei care v├ónd componente instalate vor putea fi sanc┼úiona┼úi cu p├ón─â la 10.000 de lei.

    Atenţie! Această propunere legislativă NU se aplică momentan.

  • Ceau╚Öescu aduce bani la buget chiar ╚Öi la 28 de ani dup─â moarte: Rom├ónia a primit 31 de milioane de dolari, ├«n 6 luni, datorii de la alte ╚Ť─âri

    ceausescu

    Statul rom├ón ├«ncaseaz─â ╚Öi acum datorii pe care mai multe ╚Ť─âri le au fa╚Ť─â de Rom├ónia ├«nc─â din perioada comunist─â.

    Rom├ónia a ├«ncasat, ├«n primul semestru al anului, 31 milioane dolari SUA ├«n contul crean╚Ťelor Rom├óniei de dinainte de 31 decembrie 1989, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finan╚Ťelor Publice ├«n ╚Öedin╚Ťa de guvern de miercuri, informeaz─â Agerpres.

    Potrivit unui comunicat al Guvernului, Ministerul Finan╚Ťelor Publice a prezentat dou─â rapoarte privind situa╚Ťia crean╚Ťelor men╚Ťionate la data de 30 iunie 2017, respectiv 31 decembrie 2016.

    ÔÇ×Rom├ónia a ├«ncasat ├«n primele ╚Öase luni ale anului 31 milioane dolari SUA ├«n contul crean╚Ťelor Rom├óniei provenite din opera╚Ťiunile de export, cooperare economic─â interna╚Ťional─â ╚Öi alte ac╚Ťiuni externe derulate ├«nainte de 31 decembrie 1989 pe rela╚Ťia devize convertibile, nivelul acestor crean╚Ťe ├«nsum├ónd 806,3 milioane dolari SUA la data de 30 iunie 2017, fa╚Ť─â de 837,3 mil. dolari SUA la 31 decembrie 2016ÔÇŁ, precizeaz─â sursa citat─â.

    ├Än comunicat se arat─â c─â nivelul crean╚Ťelor ├«n dolari SUA solu╚Ťionate ╚Öi reglementate prin semnarea unor acorduri la nivel guvernamental, aprobate prin hot─âr├óri ale Guvernului ╚Öi care se afl─â ├«n diferite stadii de ├«ncasare, ├«nsumau 565 milioane dolari SUA la 30 iunie a.c., fa╚Ť─â de 596 milioane dolari SUA la 31 decembrie 2016.

    ÔÇ×Crean╚Ťele ├«n dolari SUA nesolu╚Ťionate ├«nregistrau la 30 iunie a.c. acela╚Öi nivel cu cel din 31 decembrie 2016, adic─â 241,3 milioane dolari SUAÔÇŁ, potrivit aceleia╚Öi surse.

    Conform comunicatului, pe rela╚Ťia ruble transferabile ╚Öi alte sume ├«n diverse valute, crean╚Ťele provenite din opera╚Ťiunile de export, cooperare economic─â interna╚Ťional─â ╚Öi alte ac╚Ťiuni externe derulate ├«nainte de 31 decembrie 1989 au crescut ├«n aceea╚Öi perioad─â la 1,470 miliarde ruble transferabile la 30 iunie 2017, fa╚Ť─â de 1,454 miliarde ruble transferabile la 31 decembrie 2016, datorit─â calcul─ârii de dob├ónzi la soldurile existente conform Aranjamentelor bancare.

  • STATUL ROMAN ofera 8.000 lei pentru persoanele care isi construiesc o casa sau o renoveaza. Ce documente sunt necesare?

    Circa 10.000 de rom├óni pot beneficia de bani pentru construirea de locuin┼úe noi sau renovarea cu materiale ecologice prin programul ÔÇťCasa VerdeÔÇŁ ┼či ÔÇťCasa Verde PlusÔÇŁ, lansate ├«n consultare public─â, a declarat duminic─â ministrul Mediului, Cristiana Pa┼čca-Palmer, pentru Digi 24.

    ÔÇś├Än acest mandat, am vrut s─â punem ├«n Rom├ónia ni┼čte m─âsuri concrete prin care s─â stimul─âm o tranzi┼úie c─âtre economia verde. Ori economia verde ├«nseamn─â c─â avem mediul ├«n centru cre┼čterii economice. Programul Casa Verde Plus atinge un domeniu important pentru c─â materialele de construc┼úii au o amprent─â de carbon mare, ├«n general. O cas─â ecologic─â este mult mai ieftin─âÔÇÖ, a spus Cristiana Pa┼čca-Palmer.

    ÔÇťCasa Verde Plus vine ┼či completeaz─â ┼či cu subven┼úii pentru materiale de construc┼úie ecologic─â, pentru sisteme de izola┼úie a casei cu materiale ecologice. Programul integral are 198 milioane de lei, dintre care 93 de milioane sunt pentru programul clasic, de ├«nlocuire a sistemelor de ├«nc─âlzire ┼či 45 milioane lei pentru partea de materiale de construc┼úie ecologic─â. Pentru persoanele fizice, banii aloca┼úi prin program ar putea ajunge pentru circa 10.000 de persoane. O persoan─â fizic─â poate primi o finan┼úare de 6.000 de lei pentru achizi┼úia unor panouri solare care s─â asigure apa cald─â menajer─â, adic─â 100% din costuri. ├Än cazul achizi┼úiei unei pompe de c─âldur─â, finan┼úarea ajunge la 8.000 de lei, adic─â 70-80% din costurile totale pentru c─â panourile solare vor putea fi finan┼úate ├«n propor┼úie de 100%. Asocia┼úiile de locatari nu vor putea, ├«nc─â, s─â acceseze acest program pentru c─â este o interpretare juridic─â din cauza c─âreia nu o pot face. Lucr─âm ┼či la aceastaÔÇÖ, a precizat ministrul Mediului.

    Conform ghidurilor aflate ├«n dezbatere public─â, proiectele finan┼úate prin ÔÇťCasa Verde PlusÔÇŁ vor include, pe l├óng─â sistemele de ├«nc─âlzire, optimizarea energetic─â prin folosirea de materiale cu amprent─â redus─â de carbon, sisteme de acoperi┼čuri verzi, sisteme de eficientizare a consumului de resurse ┼či sisteme de iluminat ecologice.

    Potrivit ministrului, rom├ónii care vor s─â acceseze aceste programe trebuie s─â se ├«nscrie la Agen┼úia pentru Protec┼úia Mediului de pe raza jude┼úului unde locuiesc ┼či s─â ├«ntocmeasc─â un dosar. Angaja┼úii de la Administra┼úia Fondului de Mediu vor analiza dosarul, apoi va fi semnat un contract cu viitorul beneficiar, care va avea la dispozi┼úie un an pentru a achizi┼úiona sistemul ┼či a depune facturile pentru decontare. Finan┼úarea va fi acordat─â pe principiul ÔÇśprimul venit, primul servitÔÇÖ.

    Persoanele fizice vor putea s─â se ├«nscrie ├«n programul ÔÇ×Casa VerdeÔÇŁ dac─â au, ├«nainte de toate, domiciliul ├«n Rom├ónia. Totodat─â, acestea vor trebui s─â fie proprietari sau coproprietari ai terenului ╚Öi ai casei pentru care se va instala sistemul de ├«nc─âlzire nepoluant, iar imobilele s─â nu fac─â obiectul unui litigiu ├«n instan╚Ť─â, unei revendic─âri legale ori unei proceduri de expropriere pentru utilitate public─â.

    Alte condi╚Ťii vor fi ca solicitan╚Ťii s─â nu aib─â datorii la bugetul de stat sau la bugetele locale ╚Öi s─â nu fi fost condamna╚Ťi ├«n trecut pentru infrac╚Ťiuni contra mediului. ÔÇ×Nu este eligibil solicitantul care de╚Ťine ├«n proprietate un imobil format din teren cu una sau mai multe construc╚Ťii, dintre care unele p─âr╚Ťi sunt comune, iar restul sunt propriet─â╚Ťi individuale, pentru care se ├«ntocmesc o carte funciar─â colectiv─â ╚Öi c├óte o carte funciar─â individual─â pentru mai mult de dou─â unit─â╚Ťi individuale, apartamente ÔÇô locuin╚Ťe, aflate ├«n proprietate exclusiv─â, care poate fi reprezentat─â de locuin╚Ťe ╚Öi spa╚Ťii cu alt─â destina╚Ťie, dup─â cazÔÇŁ, este punctat ├«n proiectul de ordin MMAP.

    ├Än ceea ce prive╚Öte dosarul de finan╚Ťare ce va trebui depus la AFM, propunerea de act normativ aflat─â ├«n consultare public─â prevede necesitatea urm─âtoarelor documente:

    cererea de finan╚Ťare nerambursabil─â (original);
    o declara╚Ťie pe propria r─âspundere a solicitantului (├«n original);
    actul de identitate al solicitantului (copie);
    extrasul de carte funciară pentru informare (emis de maximum 30 de zile) sau extrasul de carte funciară pentru autentificare ce atestă dreptul de proprietate/coproprietate al solicitantului asupra terenului și casei unde se implementează sistemul de încălzire (original);
    documentul eliberat de autoritatea public─â local─â, care atest─â adresa imobilului, ├«n situa╚Ťia ├«n care adresa de implementare din cererea de finan╚Ťare difer─â de cea din extrasul de carte funciar─â;
    copia c─âr╚Ťii funciare ╚Öi extrasul de carte funciar─â individual─â;
    pentru imobilele de╚Ťinute ├«n coproprietate se va depune o declara╚Ťie notarial─â, semnat─â de to╚Ťi coproprietarii, din care s─â reias─â c─â pentru imobilul respectiv se va depune o singur─â cerere de finan╚Ťare, precum ╚Öi persoana solicitant─â;
    certificatul de atestare fiscal─â privind plata obliga╚Ťiilor la bugetul local, emis pe numele solicitantului (original) de organele competente teritorial;
    ├«n cazul ├«n care domiciliul solicitantului este diferit de locul de implementare, se va depune ╚Öi certificatul de atestare fiscal─â privind plata obliga╚Ťiilor la bugetul local, emis pe numele solicitantului (original), eliberat de c─âtre organele competente din zona implement─ârii proiectului;
    certificatul de atestare fiscal─â privind obliga╚Ťiile de plat─â c─âtre bugetul de stat, emis pe numele solicitantului, de c─âtre unitatea teritorial─â a Fiscului (original);
    certificatul de cazier judiciar emis pe numele solicitantului, eliberat de c─âtre organul teritorial al Ministerului Afacerilor Interne (original);
    o adeverin╚Ť─â privind existen╚Ťa contului bancar al solicitantului finan╚Ť─ârii, emis─â de o banc─â comercial─â, sau extrasul de cont.
    Dosarul de ├«nscriere va trebui depus, ├«ntr-un singur exemplar, la agen╚Ťia jude╚Ťean─â pentru protec╚Ťia mediului din zona domiciliului solicitantului. ÔÇ×Un solicitant poate depune ├«n cadrul sesiunii de finan╚Ťare o singur─â cerere de finan╚Ťare pentru un singur tip de proiect. ├Än cazul imobilelor cu doi sau mai mul╚Ťi coproprietari, se poate depune o singur─â cerere de finan╚Ťare, pentru acel imobil, pe sesiuneÔÇŁ, mai scrie ├«n proiectul de ordin.

    Persoanele fizice care vor fi acceptate ├«n program vor trebui s─â se prezinte la agen╚Ťiile jude╚Ťene pentru protec╚Ťia mediului pentru a semna contractul de finan╚Ťare nerambursabil─â. Acesta va avea o valabilitate de 12 luni, ├«n timp ce proiectul de schimbare a sistemului de ├«nc─âlzire va trebui finalizat ├«n zece luni de la semnare.

    Not─â: Prin programul ÔÇ×Casa Verde PlusÔÇŁ, persoanele fizice ╚Öi ONG-urile vor putea cere bani pentru izolarea termic─â a cl─âdirilor. Sursa: informatiazilei.ro

  • SCANDALOS! Statul da 234 de lei unui ranit in Colectiv. In plus TREBUIE SA DEMONSTREZE CA NU I-AU CRESCUT DEGETELE ARSE!

    tedy ursuleanu fara degete 940x480

    Tedy Ursuleanu, unu dintre persoanele ranite la Colectiv, se loveste mereu de umilinta la care o supune statul. Pentru grad de handicap 1 ea primeste lunar 234 de lei, dar este nevoita sa demonstreze ca degetele nu i-au crescut intre timp.

    Tedy spune ca este idignata de modul in care functioneaza sistemul in Romania si de faptul ca o persoana cu un handicap evident trebuie sa indure umilinta periodic.

    ÔÇťGrad de handicap 1 pentru 1 an, poate imi mai cresc degetele, cine stie!ÔÇŁ scria acum cateva zile Tedy Ursuleanu, supravietuitor al incendiului de la Colectiv, atasand hartia primita de la DGASPC, noteaza Paula Rusu.

    Peste un an de zile trebuie sa vina inapoi la comisia care i-a acordat gradul de handicap si sa demonstreze cu adevarat ca nu i-au crescut degete noi la mana dreapta si ca stanga este la fel.

    hdp1

    ÔÇťLa cealalta mana imi pot misca doar patru degete, al cincilea este blocat. Am avut fractura de os si mi-a fost lipit de prima falanga si sta intr-o pozitie incomoda, ma incomodeaza sa strang pumnul, de multe ori ma lovesc si sangereaza. Va trebui sa ma operez la el si apoi sa imi pun niste proteze biomecanice.ÔÇŁ Spunea Tedy acum ceva vreme.

    Tedy Ursuleanu este una dintre persoanele care au scapat cu viata ca prin minune, in urma tragediei din Colectiv, dar tanara a suferit arsuri severe pe mare parte din trup, a fost operata de mai multe ori, iar degetele de la o mana i-au fost amputate.

Back to top button

Dac─â ╚Ťi-au pl─âcut articolele ╚Öi dore╚Öti s─â ne sus╚Ťii, orice DONA╚ÜIE este binevenit─â.

X