Tag Archives: spovedanie

Nimeni nu este obligat să suporte mitocănia nimănui la spovedanie

Spovedim faptele, gândurile sau stările sufleteşti? Spovedim toate. În general este bine să începeţi cu lucrurile pe care le-aţi săvârşit. Şi eu mă gândesc câteodată că aş trage câte un ciocan în cap la câte un nenorocit care spurcă televiziunea sau violează copii, dar ăsta e un gând, nedus la capăt! Sigur că un gând prost tot un gând prost rămâne. Deci la duhovnic mă duc şi spun: „Părinte, sunt un tâmpit pentru că gândesc prost, gândesc omeneşte.” Dar încercaţi să spuneţi şi lucrurile care s-au fundamentat, adică aţi ajuns la fapta cutare. Mai vine câte o credincioasă, aşa la spovedit, şi spune: „Părinte, am făcut toate păcatele din lume”. „Vai, bunică, matale ai intrat cu avioanele în Worl Trade Center la 11 septembrie?! „Fantastic, domnule!” „Păi nu, părinte, că asta n-am făcut-o.” „Dumneata ai lansat bombele cu fosfor dinspre Israel spre Liban?!” „Nu, părinte, nici asta n-am făcut-o”. „Atunci dumneata l-ai împuşcat pe românul acela aseară la Roma!” „Nu, părinte, nici asta n-am făcut-o”. „Păi atunci, femeie, spune ce-ai făcut, nu ce ţi-a dat dracul în cap să spui că ai făcut.” Pentru că în învălmăşeala asta a generalizării – şi ăsta e unul din marele păcate ale lumii modrene -, globalismul, universalizarea asta a rostirii duce la pierderea din vedere a personalismului păcatului. Păcatul este, până la urmă personal. Sigur că pot apărea probleme de alt gen: să se ajungă la nişte amănunte de te rogi să ieşi mai repede de la spovedit, te rogi să n-o iei razna! Adică în niciun caz nu vă apucaţi să-i spuneţi părintelui cum aţi păcătuit, ci doar că aţi păcătuit. Nu-i nevoie să vadă vreo două-trei filme porno sub epitrahil, doar pentru că voi vreţi să-i explicaţi cum aţi săvârşit păcatul, doar ca să vă elibiraţi conştiinţa. În general, amănuntele acestea …

Citeste tot articolul

Un preot rupe tăcerea. Cea mai mare capcană în care pică românii

Un preot spulberă un mit important al ortodoxiei Protoprezbiter Matei Vulcănescu, preotul comunității românești din Pireu, Atena, a vorbit despre una dintre marile capcane legate de spovedanie. „Mulţi creştini nu merg să se spovedească pentru că „nu au postit în prealabil” Aceasta este o mare înşelare a diavolului. Ca să te spovedești NU e nevoie să posteşti. La spovedanie venim atuni când suntem cei mai mari păcătoşi, nu atunci „când postim”. La spovedanie venim ca fiul risipitor din Evanghelie, după ce am cheltuit averea noastră cu curvele, devenind sclavii patimilor, atunci trebuie să venim la spovedanie, când am ucis, când suntem în negura păcatului, atunci trebuie să venim la spovedanie”, a spus preotul. „Spovedania nu e o formalitate pentru care ar trebui să îndeplinim un „ritual al unui post”. La spovedanie venim atunci când urlăm de durere, cu mâinile pline de sânge de om pe care l-am omorât, la spovedanie venim mânjiţi de curvii, la spovedanie venim târându-ne şi mirosind a băutură şi ţigări, sau înțepați cu ace de heroină. La spovedanie nu se vine pentru că postim, la spovedanie se vine tocmai pentru că nu postim, tocmai pentru că suntem departe, pentru că ne chinuie patimile şi poftele şi vărsăm înaitea duhovnicului toată murdăria, ca Maşina de Spălat Duhovnicească să înceapă să funcţioneze şi să spele tot ce mărturisim cu părere de rău, cu sinceritate şi fără ruşine. Dacă ne gândim că o să ne judece preotul pentru păcatele făcute, nu suntem departe de fariseiii care voiau să pară sfinţi înaintea oamenilor. Preotul nu ne judecă, el este maşină de spălat păcate! Fără el păcatele nu se iartă, el ne ascultă fără a ne judeca! Fără a-şi face vreo impresie despre noi, pur şi simplu, el ne ascultă, ne dă leacul de vindecare, ne spală rănile sufleteşti şi ne …

Citeste tot articolul

E jale mare-n BOR: a mai crăpat un turnător!

Duminică noaptea s-a săvârșit din viață mitropolitul Banatului, Înalt Prea Sfinția sa Nicolae Corneanu. Diavolul are, de atunci încoace, un nou slujitor de nădejde. Că doar nu credeți că sufletul ăstuia s-a dus în rai? De ce ar fi făcut-o? Pentru că omul se îmbrăca în rochii negre? Pentru că purta crucea la vedere? Haideți, mă… Dacă Turcescu, în delirul lui mistic, mai speră că-l va judeca doar Dumnezeu și niște judecători drepți, bietul Nicolae Corneanu nici nu mai are nevoie de judecată. Orice ar fi făcut bun (dacă a făcut) e anulat de cei 38 de ani de mizerie morală. 38 de ani! 38 de ani sunt, pentru cei mai nenorocoși, o viață de om. Acum câteva sute de ani, cam asta era speranța de viață. Nicolae Corneanu, mitropolit al Banatului din 1962 încoace (52 de ani, nene!) a fost turnător. A fost, zice CNSAS, “colaborator al Securității ca poliție politică”. Și a fost unul dintre cei mai longevivi: a turnat din 1950 până în 1988. Ăia 38 de ani. Băi, e mult. E foarte mult. E cumplit de mult. În 1950, preoți de toate confesiunile mureau în pușcăriile comuniste din România. Iar acest jeg uman semna angajamente cu Securitatea. E bine, că ăia au murit, dă-i în pula mea de proști, iar el a ajuns mitropolit, la doar 12 ani de la semnarea pactului. A ajuns mitropolit la doar 39 de ani, ce mișto, ce erudit, ce om deosebit… Doar că era securist de la 27 de ani. Atât. Vă dați seama că ăsta a turnat la Securitate, timp de 38 de ani (TREIZECI ȘI OPT), tot ce i s-au spovedit fraierii? Vă gândiți la asta? Vă dați seama că, din cauza lui, au intrat la bulău mulți oameni care aveau o singură vină: nu le plăcea regimul …

Citeste tot articolul