Tag Archives: spalare bani

DECIZIE FARA PRECEDENT luata de Florin Cîțu : Bancile vor avea puteri SPORITE. Sunt vizati toti romanii

Guvernul va găsi o soluție pentru ca băncile să își identifice mai ușor clienții, conform cerințelor directivei europene privind prevenirea spălării banilor, inclusiv prin acces la baza de date cu evidența populației a Ministerului Afacerilor Interne, a anunțat premierul Cîțu. De ce este important: Președintele Iohannis a promulgat în iulie 2019 legea care transpune în legislația națională cea de-a patra directivă europeană privind combaterea spălării banilor, care elimină acțiunile la purtător și solicită băncilor o procedură mai riguroasă de cunoaștere a clientelei (Know Your Customer sau Know Your Client), în vederea prevenirii spălării banilor. Premierul a avut acum o întâlnire cu reprezentanți ai sectorului bancar din România, care i-au solicitat accesul băncilor la baza de date privind evidența persoanelor, aflată în administrarea Ministerului Afacerilor Interne. ”Se va rezolva problema aceasta. Am înțeles nevoia pentru că, pe de o parte, există, Oficiul de Spălarea Banilor (Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor – n. red.) care cere informații de la sistemul bancar și propune niște reguli, pe de altă parte nu au cum să ia aceste informații și sunt cumva prinși la mijloc. Vom găsi soluția să aibă acces la informații pentru procedura know your client”, a declarat premierul Cîțu. Recent, șeful statului a promulgat și un proiect lege, inițiat de Guvern, prin care România își va asuma jurisdicția cu privire la infracțiunile de spălare de bani săvârșite de resortisanții săi, firme sau persoane fizice, indiferent de statul unde a fost comisă fapta și chiar dacă spălarea de bani nu este incriminată în țară respectivă. Sursa: profit.ro

Citeste tot articolul

Orban a numit pe unul cu bacalaureatul luat la 32 de ani în fruntea Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor

Premierul Ludovic Orban a numit, printr-o hotărâre publicată în Monitorul Oficial, un nou președinte al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Premierul l-a numit în această funcție pe directorul adjunct al ORNISS, Laurențiu Baranga, al cărui CV public începe la vârsta de 32 de ani, când a absolvit bacalaureatul la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din București, însă apoi a acumulat numeroase titluri și diplome, inclusiv doctor al Universității Valahia din Târgoviște și cursant la Colegiul Național de Apărare, ARACIS, Colegiul Național de Afaceri Interne. Hotărârea de numire a lui Baranga șef la combaterea spălării banilor a fost publicată vineri în Monitorul Oficial. În ultimii 11 ani, Laurențiu Baranga a fost director adjunct la Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS). Născut în septembrie 1967, Baranga nu a trecut în CV-ul său niciun loc unde să fi lucrat până în anul 2008, când avea deja 41 de ani. De altfel, Laurențiu Baranga a absolvit bacalaureatul la vârsta de 32 de ani, în anul 1999, la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din București. După încă 9 ani, Baranga a absolvit Facultatea de Management la Universitatea Ecologică, iar în anul 2011 obține titlul de Doctor în management la Universitatea Valahia, unde este, din 2012, conferențiar universitar la Facultatea de Științe și Inginerie din Alexandria. G4Media.ro a scris despre Clanul universitarilor din Alexandria. O afacere de partid ținută de mama, fiul și nora Începând cu anul 2008, Laurențiu Baranga a acumulat mai multe titluri și cursuri postuniversitare, inclusiv la Colegiul Național de Apărare, Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), Colegiul Național de Afaceri Interne. Baranga este și membru ARACIS, din 2012. Laurențiu Baranga a candidat în 2012 din partea Forţei Civice la Senat în Vâlcea. Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor este Unitatea …

Citeste tot articolul

Semnal de alarmă pentru români! Amenzile ajung până la 150.000 de lei

Orice tranzacție suspectă efectuată de avocați, notari publici, contabili și nu numai poate face obiectul unui control al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Conform legii, dacă suspectează posibile nereguli în afacerile derulate, reprezentanții Oficiului fac verificări care se pot încheia cu amenzi costisitoare, care pornesc de la 25.000 de lei. Legea nr. 129/2019, pentru prevenirea spălării banilor și a faptelor de finanțare a terorismului permite inspecotrilor ONPCSB să efectueze controale la o serie de entități definite, între care notarii publici, avocații, executorii judecătorești și alte persoane care exercită profesii juridice liberale. Verificările pot fi efectuate când reprezentanții Oficiului au informații că tranzacțiile efectuate intră sub incidența legislației privind spălarea banilor sau de finanţare a terorismului. Instituția poate solicita și obține orice date și informaţi despre tranzacțiile suspectate, poate reține copii ale documentelor verificate și poate propune măsuri de conformare în raport cu legislația relevantă. În cadrul verificărilor, se va avea în vedere dacă au fost raportate tranzacțiile de peste 10.000 de euro sau alte tranzacții suspecte, dacă entitățile controlate s-au achitat de obligații impuse de lege privind cunoașterea clientele și a adoptat mecanisme potrivite cu specificul activității. În cazul în care inspectorii săi au descoperit nereguli, Oficiul poate aplica amenzi contravenționale cuprinse între 25.000 de lei și 150.000 de lei, pentru persoane fizice. Lucrurile se schimbă în cazul firmelor unde la limita de 150.000 de lei se poate adăuga și 10% din veniturile totale raportate la perioada fiscală încheiată, anterioară datei întocmirii procesului-verbal de constatare a contravenţiei. ONSPCB mai poate dispune confiscarea unor bunuri, suspendarea activității, retragerea unei licențe, blocarea contului bancar sau chiar închiderea activității.

Citeste tot articolul

Cutremur la două bănci cu afaceri uriașe în România! Acuzații penale explozive. Sute de miliarde de euro sunt la mijloc

ING și Raiffeisen au fost ținta unor articole care fac referire la implicarea lor într-o rețea de spălare de bani, prin care au trecut sute de miliarde de euro, care ar fi provenit din Rusia. Acțiunile a două bănci olandeze, ING și ABN Amro, precum şi titlurile grupului bancar austriac Raiffeisen Bank International (RBI), au scăzut marți din cauza articolelor care le incriminează. Reţeaua internaţională de jurnalişti de investigaţie OCCRP a scos la iveală informații bombă despre tranzacţii în valoare de peste 470 miliarde de dolari, care ar fi fost trimise prin intermediul a 1,3 milioane transferuri bancare de la 233.000 de companii. În acest caz, procurorii anti-corupție din Austria au demarat o anchetă și analizează acuzațiile de spălare de bani. Grupul bancar Raiffeisen Bank International, ale cărui acţiuni înregistrau o scădere de 13,9% în jurul orei 13:50 GMT, a precizat că „nu are informaţii referitoare la o plângere împotriva sa vizând spălarea de bani. RBI ia în serios acuzaţiile din media şi deruleză o anchetă internă”, potrivit unui comunicat de presă a instituției financiare, informează Agerpres.ro. În Olanda, revista Groene Amsterdammer, parte a reţelei OCCRP, susţine că băncile olandeze ING, ABN Amro şi Rabobank au facilitat tranzacţii incorecte în valoare de mai multe sute de milioane de euro. În jurul orei 13:50 GMT acţiunile ABN Amro înregistrau o scădere de 1,9% iar titlurile ING era în scădere cu 2,8%.

Citeste tot articolul

IL BAGA IAR LA PARNAIE? Percheziţii DIICOT la reședinţa lui Cristi Borcea, într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani

Procurori DIICOT fac, vineri, 24 de perchezitii pe raza orașului București și județelor Ilfov, Brăila și Constanța într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani. Procurorii DIICOT fac percheziții și la reședința lui Cristi Borcea. Fostul acţionar al clubului Dinamo, Cristi Borcea, a fost eliberat condiţionat în 2 iulie. Potrivit DIICOT, cercetările efectuate au relevat faptul că grupul infracţional a acţionat coordonat în intervalul ianuarie 2010-octombrie 2013, pe două circuite fictive de tranzacţionare dezvoltate în jurul unui nucleu comun de societăţi/persoane în scopul înregistrării în contabilitate de cheltuieli nereale (ce a avut drept rezultat denaturarea masei impozabile cu consecinţa sustragerii de la plata unor taxe şi impozite către bugetul de stat), şi spălării sumelor de bani astfel rezultate prin intermediul unor contracte fictive de prestări servicii, comision, achiziţii nereale sau transferuri financiare interne/externe. Grupul infracţional organizat a fost constituit de către numiţii Vitalie Burcă, Dmitriy Grigoryev (fost vicepreşedinte şi Chief Financial Officer al Rompetrol Group) şi Sergey Vassilyev, activitatea acestuia fiind sprijinită de numiţii Zhakenov Askar (fost Chief Information Officer al Rompetrol Group), Jubleanu Marius Andrei, Maria Victor Andrei, Ruslan Dumitraş şi Muntean Valeriu. Potrivit sursei citate, în mecanismul evazionist au fost implicaţi şi reprezentanţii societăţilor beneficiare (şi care aveau relaţii contractuale cu firme din grupul Rompetrol) – printre care numiţii: Fottu Stelian, Tulea Marius Emilian, Borcea Cristian, Gâdoiu Dragoş Mădălin, Vintilă Cornel, Gâdoiu Corneliu George, Oancea Augustin Constantin, Oancea George Alexandru, Golumbeanu Cezar Florin, Cristea Robert Florin, Cilibia Dumitru, Antonevici Serghei, Bătrânu Mihai, Constantinescu Viorel Gheorghe, Ciocodeică Dumitru, Vasile Bogdan Mihail, Cârligea Florin Eugen, Barbu George Cristian, Feraru Daniel Dumitru, Neculae Valentin, Roşu Georgian Roberto, Oancea Daniel Constantin şi Păunescu Cătălin Nicolae, care prin intermediul societăţilor comerciale ce le deţineau au încheiat în scop evazionist contracte fictive pe primul …

Citeste tot articolul

ULTIMA ORĂ – Lovitură DEVASTATOARE pentru PSD: legea pentru combaterea spălării banilor a PICAT în Parlament

Deputații au votat, miercuri, Legea pentru combaterea spălării banilor. Comisia juridică a adoptat raport favorabil cu amendamente potrivit cărora oganizațiile minorităților nu raportează către stat a beneficiarilor finali, iar Oficiul de spălare a banilor va raport lunar la ANAF tranzacții numerar. Legea nu a întrunit numărul necesar de voturi și este considerată picată. La dezbaterile din plenul de luni al Camerei Deputaților pe marginea inițiativei legislative, deputatul UDMR Marton Arpad a anunțat că formațiunea maghiară nu poate susține proiectul dacă nu se elimină din text obligația ca ONG-urile să raporteze toți beneficiarii ajutoarelor pe care le dau. La rândul său, deputatul PNL Ioan Cupșa a anunțat că nici liberalii nu vor vota proiectul, din aceleași motive ca UDMR. Potrivit raportului dat de comisiile reunite juridică și de buget la legea de prevenire a spălării banilor, noţiunea de „beneficiar real” include în cazul asociațiilor și fundațiilor „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociaţia sau fundaţia a fost înfiinţată sau funcţionează”. De asemenea, legea prevede că reprezintă „entităţi raportoare” fundaţiile şi asociaţiile, federaţiile, precum şi orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. În ceea ce privește fundațiile și asociațiile, s-a introdus o excepție de la obligativitatea raportării beneficiarilor reali pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, membre ale Consiliului Minorităților Naționale. Potrivit legii, unitatea de informaţii financiare a României este Oficiul Național de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la nivel national. Proiectul legislativ spune că reprezintă „entități raportoare” instituţiile de credit și cele financiare, instituţiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experţii contabili, persoanele care acordă consultanţă fiscală, …

Citeste tot articolul

Fraudă online de 4,5 milioane de euro comisa de niste ratati care ne fac de ras peste hotare

Un grup de români ar fi provocat pagube de peste 4,5 milioane de euro în mai multe ţări europene, pe Internet. Peste 1000 de persoane din România, Germania, Cehia şi alte state din Europa, au făcut cumpărături online, dar banii ar fi ajuns în conturile suspecţilor. Procurorii DIICOT au făcut marți 64 de percheziţii în 9 judeţe şi Bucureşti. Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Vâlcea împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din structurile de combaterea a criminalităţii organizate Vâlcea, Piteşti, Cluj, Craiova, Iaşi, Ploieşti, Neamţ, Hunedoara, Dâmboviţa, Buzău, Botoşani, Vrancea, Olt, Vaslui şi Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate au făcut marţi 64 percheziţii într-o anchetă comună româno-germană, vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în fraudă informatică, fals informatic şi spălare de bani, potrivit unui comunicat al DIICOT. Percheziţiile au avut loc în nouă judeţe şi municipiul Bucureşti, dintre care 26 în Vâlcea, 15 în Cluj, 14 în Capitală, două în Buzău, două în Bihor, una în Hunedoara, una în Dâmboviţa, una în Botoşani, una în Neamţ şi una în Dolj. Potrivit procurorilor, în aprilie 2015, „suspectul R.I.D.” a format un grup infracţional organizat în Bucureşti la care au aderat 74 de persoane. Scopul grupului a fost de a prejudicia peste 1.000 de persoane din România, Germania, Cehia, Italia, Franţa etc., cu peste 4,5 milioane de euro, potrivit News.ro. „S-a reţinut că grupul infracţional era structurat pe 3 paliere (primul palier era format din coordonatorul reţelei şi alţi membri care racolau persoane, cetăţeni români şi străini, dispuse să deschidă conturi bancare; al doilea palier era format din membri ai grupului infracţional organizat care aveau rolul de a lansa ofertele de bunuri fictive pe diferite site-uri de profil din Europa, de a coresponda cu victimele prin intermediul poştei electronice şi de a le …

Citeste tot articolul

CUTREMUR IN PSD: Etnicul tigan Madalin Voicu, intra la puscarie pentru spalare de bani!

Deputatul PSD Mădălin Voicu a fost chemat la audieri de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Etnicul tigan Mădălin Voicu este un cunoscut muzician, însă din 1996 a intrat in politica, ocupând funcţia de deputat în Parlamentul României (PSD), timp de aproape 20 de ani.    Procurorii i-au adus la cunoştinţă faptul că este urmărit penal, fiind acuzat de spălare de bani. Muzicianul şi deputatul PSD  de etnie tiganeasca ar  fi deturnat fonduri destinate pentru ong-ul Partida Romilor. La audieri vor fi aduse mai multe persoane, afirmă surse judiciare.

Citeste tot articolul