E cu siguranță fotografia zilei la Buzău.
Celebrul Dorel s-a angajat șofer în armată!
Preocupat cu altele, n-a observat că încărcătura pe care o transporta, o automacara, era de data asta ceva mai înaltă:
Prin Buzău, pe facebook, avem o mulțime de Dorei angajați în armată, care în timpul liber (cam mare) dau lecții la toți și critică orice cu un aer de mare superioritate. Puțină modestie nu strică nimănui. Se spune că e apanajul oamenilor înțelepți.
sursa: buzoienii.ro
Guvernul a decis subit să adere la Documentul Montreux, care reglementează și susține utilizarea armatelor private pe teritoriul național. Deși Executivul susține că nu ar legitima utilizarea societăților militare și de securitate private în nicio circumstanță specifică, Documentul Montreux a fost elaborat pentru a aborda implicarea companiilor militare și de securitate private în situații de conflict armat.
Guvernul a decis în ultima sa ședință să adopte Memorandumul pentru aprobarea exprimării susținerii României pentru Documentul Montreux, care privește obligaţiile juridice internaţionale relevante şi bunele practici pentru state în legătură cu operaţiunile societăţilor militare şi de securitate private care acţionează în timpul conflictelor armate. Executivul susține că, prin aderarea la acest document, se consolidează profilul României de susţinător activ şi constant al dreptului internațional umanitar și se produce o aliniere la poziția exprimată de majoritatea statelor membre ale UE.
”Documentul Montreux nu reprezintă un tratat internațional și nu legitimează utilizarea societăților militare și de securitate private în nicio circumstanță specifică. Importanța declarației rezidă în reafirmarea angajamentelor statelor față de respectarea dreptului internațional, în mod special a dreptului internațional umanitar și a normelor privind protejarea drepturilor fundamentale, precum și asocierea în cadrul acestor demersuri a industriei private militare și de securitate, în scopul responsabilizării acestor actori privați. În calitate de participante la Documentul Montreux, statele își pot alege nivelul de implicare. Prin andosarea Documentului Montreux, statele au acces la diverse servicii de asistență în dezvoltarea sau actualizarea reglementărilor naționale în privința industriei de securitate privată”, se arată în Memorandum. În realitate , însă, Documentul încurajează utilizarea companiilor militare private atât în conflictele armate, cât și în paza centrelor de detenție, a azilelor de imigranți, a centralelor nucleare, precum și a întregii infrastructuri critice.
Se pregătește ceva
Executivul ne dă asigurări că Documentul nu ar avea ca scop legitimarea folosirii societăţilor militare şi de securitate privată, ci doar clarificarea obligaţiilor juridice existente şi recomandarea de bune practici, în ipoteza în care este luată decizia de a contracta serviciile oferite de o astfel de societate. ”Conform definiţiei cuprinse în Documentul Montreux, societăţile militare şi de securitate private sunt entităţi comerciale private care furnizează servicii militare şi/sau de securitate, indiferent de modul în care se descriu. Serviciile militare şi de securitate includ, în special, paza armată şi protecţia persoanelor şi obiectelor, cum ar fi convoaie, clădiri sau alte locuri, întreţinerea şi exploatarea sistemelor de armament, detenția de prizonieri, acordarea de consultanţă şi pregătire în domeniu”, se precizează în Memorandum.
Potrivit Documentului, statele sunt obligate să ancheteze și să urmărească penal, să extrădeze sau să predea persoanele suspectate de a fi comis alte infracțiuni conform dreptului internațional, cum ar fi tortura sau luarea de ostatici, în conformitate cu obligațiile ce le revin conform dreptului internațional. Totodată, statul care contractează servicii militare private este răspunzător pentru încălcările dreptului internaţional umanitar, drepturilor omului sau altor reguli de drept internaţional săvârşite de societăţile militare şi de securitate private.
Atribuții de autorități guvernamentale
Documentul Montreux prevede că acțiunile unei persoane sau entităţi care nu este organ al statului, dar este împuternicită de dreptul statului în cauză să exercite elemente de autoritate guvernamentală va fi considerată ca un fapt al statului conform dreptului internaţional, dacă persoane sau entitatea acţionează în această capacitate în situația particulară dată. Mai mult, simpla încheiere a unui contract de furnizare de servicii cu o societate militară/de securitate privată nu atrage, în mod automat, răspunderea statului, însă statul contractant are obligaţia de a repara prejudiciul cauzat prin încălcările dreptului internaţional umanitar, drepturilor omului sau altor reguli de drept internaţional, săvârşite de societăţile militare şi de securitate private.
Autor: Claudia Marcu
Să luăm cazul României, deși discuția rămâne valabilă pentru orice stat: de ce ar merge la război un tânăr oarecare? De ce s-ar înscrie în rândurile armatei? Evident, globaliștii fără niciun Dumnezeu au răspunsul gata pregătit. Din patriotism, ej prost?!
Să ne apărăm pământul sfânt, casa și familia de imperialiști, de cotropitori. Așa cum au făcut-o strămoșii noștri. Datoria față de țară ne cheamă la arme.
Pare destul de simplu la prima vedere. Dacă cineva dă buzna peste tine, ești pus în situația de a te apăra. Desigur, situația se schimbă radical atunci când agresorul ești chiar tu – nu mai vorbim despre nicio dilemă morală. Intri direct în categoria răufăcătorilor, a asupritorilor.
Războaiele de altădată seamănă prea puțin cu cele de astăzi. Ștefan cel Mare suna din goarnă și oștenii se prezentau la datorie pentru că știau că otomanii porniseră deja spre Moldova. Și nu veneau cu gânduri bune. Veneau să jefuiască și să omoare, din pricină că voievodul nostru refuzase să le plătească ”taxa de protecție”. Oștenii lui Ștefan aveau prea puține dileme, prea puține întrebări legate de cauza dreaptă sau mai puțin dreaptă pentru care luptau. Însă situația părea clară: moldovenii se apărau de invadatori. Nu făcuseră nimic rău, nu îi provocaseră pe turci, nu mărșăluiseră spre Constantinopol.
Ulterior, în cele două războaie mondiale, România a intrat în diverse alianțe ca urmare a unor decizii politice. Hotărârea din 1916 de a lupta de partea Antantei (Franța, Imperiul Britanic, Imperiul Rus) nu a fost luată nici pe departe în unanimitate, numeroși lideri politici și oameni de cultură s-au opus. Fie din rusofobie, fie din convingerea fermă că Antanta nu avea cum să învingă, aceștia au considerat că România ar avea mai mult de câștigat dacă s-ar alătura Germaniei. Lucru care s-a întâmplat abia în al doilea război mondial, cu consecințele știute.
Românii uciși pe front, milioane de oameni, au urmat întocmai dispozițiile politicienilor. Indiferent de cât de neinspirate au fost. Erau alte vremuri. Sursele de informare (în general radioul și ziarele) pătrundeau extrem de greu în mediul rural. Și, la fel ca și astăzi, jurnaliștii protejau puternic interesele guvernamentale. Nu existau rețele sociale sau surse alternative, independente.
Așadar, oamenii simpli plecați pe front erau adesea mințiți că o fac pentru un scop nobil. Pentru a ne apăra țara de agresori. Ori în ideea de a recupera teritorii românești pierdute cândva. Propaganda guvernamentală lucra la turație maximă și astfel se crea acea stare de spirit atât de necesară alcătuirii unui corp de armată pregătit să înfrunte dușmanul.
În zilele nostre, în contextul războiului din Ucraina, lucrurile s-au complicat teribil. Tinerii se informează și cântăresc foarte bine înainte de a-și risca viața. Nu mai sunt atât de dispuși să înghită pe nemestecate ceea ce primesc pe tavă de la politicienii de tip marionetă. Și pe bună dreptate. Unde este Adevărul pretins de lideri ca Joe Biden, Ursula von der Leyen sau Olaf Scholz? Pe ce se bazează aceștia când afirmă că rușii amenință Europa? De ce părinții, frații și fiii noștri ar trebui să meargă la arme pentru ”cauza” lui Zelensky și a acoliților lui?
Kievul intenționează să ceară repatrierea a milioane de ucraineni refugiați în UE, care nu cred în justețea războiului dus de regimul Zelensky. Iar liderii europeni se gândesc să introducă serviciul militar obligatoriu.
Și asta întrucât din ce în ce mai puțin oameni cu scaun la cap sunt dispuși să moară pentru ”ordinea internațională bazată pe reguli”. Bazată pe regulile lui Joe Biden, ca să fim mai preciși.
Autor: Adrian Onciu
O solicitare a Armatei Române a stârnit controverse în rândul medicilor de familie. Prin intermediul Direcțiilor de Sănătate Publică, Armata le-a solicitat medicilor de familie să prezinte o situație cu cu pacienții care nu sunt apți pentru serviciul militar.
Medicii se tem că dacă se respectă solicitare Armatei ar putea încălca Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Ei au termen până la 1 octombrie 2023 să întocmească tabelele cu persoanele inapte din punct de vedere medical. Statistica a fost solocitată prin intermediul unui document al Direcției de Sănătate Publică.
„Către cabinete medicale-medicina de familie. Urmare adresei Centrului militar judetean Galati nr.A1365/07.08.2023, înregistrată la DSP Galați cunr.11204/08.08.2023, având în vedere art. 47 din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările și completările uIterioare, vă adresăm rugămintea de a ne comunica, până la 01octombrie 2023, Tabelele nominale cu cetățenii români bărbați cu vârsta între 18 și 35 ani, din județul Galați, care au fost înregistrați cu afecțiuni medicale incompatibile cu îndeplinirea serviciului militar, în vederea actualizării, de către Centrul militar Galați, a datelor de evidență militară ale cetățenilor și rezervistilor,care fac obiectul Planului de recrutare-încorporare… Tabelele nominale pot fi transmise în format listat sau prin e-mail,” se precizează în documentul DSP Galați.
Documentul a stârnit controverse. Unii medici se tem că vor fi sancționați dacă vor trimit datele solicitate. Este vorba despre date personale, protejate prin încălcarea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR).
„Trebuie analizat din punct de vedere legal dacă nu contravine unor acte normative, mai ales în ceea ce privește GDPR (Regulamentul general privind protecția datelor). Știm cu toții că în ultima perioadă se pune accent pe acest GDPR, pe confidențialitate și transmiterea unor informații cu caracter personal. Atât timp cât nu avem acceptul pacientului de a transmite aceste date, noi trebuie să fim foarte atenți, suntem vulnerabili sancționării de către organele abilitate. Trebuie să analizăm toate actele normative care reglementează acest aspect pentru a fi în legalitate, cu transmiterea informațiilor, mai ales că sunt puncte sensibile, în cazul unor pacienți cu anumite afecțiuni. Nu am mai primit o astfel de solicitare, este prima dată. (…)Trebuie văzut temeiul legal, dacă putem transmite aceste informații, fără avea acceptul pacienților”, a declarat dr. Valentin Boldea, pentru ziarul „Adevărul”.
Mai mult, medicul susține că această solicitare „nu face parte din categoria informațiilor pe care le avem obligația de a le transmite instituțiilor cu care colaborăm”.
„Astfel, ne vom trezi că orice ONG poată să aibă pretenția să ne ceară informații. Trebuie să aibă un temei legal. Și, în general, toate litigiile legate de informațiile cu caracter personal au fost câștigate de persoana vătămată. Amenzile de la GDPR sunt mult mai mari decât cuantumul celei mai mari amenzi pe care poate să o dea, să zicem DSP”, a mai explicat medicul Boldea.
Mai mult medicul susține că foarte mulți tineri cu vârste între 18-35 de ani sunt plecați din țară. Prin urmare, nu au un „istoric medical” actualizat în ceea ce îi privește.
„Dacă a fost plecat din țară și s-a îmbolnăvit acolo, nu avem informații cu privire la istoricul lui medical. Și, prin urmare, vor fi informații incomplete și distorsionate”, spune dr. Valentin Boldea.
Cetățenii, la rândul lor, se tem că Armata Română pregătește de fapt o recrutare, deși autoritățile au negat acest lucru de mai multe ori.
„Oamenii se gândesc că e o firmă mascată de a face recrutare. „Este o recrutare mascată. Vor pe cine să știe pe se pot baza, atunci când vor chema oameni la armată, sub diferite motive. Eu cel puțin așa cred. De ce s-ar mai chinui să facă atâtea hârtii dacă nu ar avea un interes. Iar cu războiul la ușă, nici nu ar fi o surpriză prea mare” , a pus un gălățean, sub protecția anonimatului.
După încheierea Războiului Rece, multe țări din Europa au renunțat la serviciul militar obligatoriu, dar discuțiile despre reintroducerea lui au revenit în actualitate după declanșarea conflictului din Ucraina, iar ideea armatei obligatorii este vehiculată inclusiv în țări precum Marea Britanie (care are armată profesionistă de 50 de ani), dar și Germania, unde serviciul militar a fost scos în 2011.
În ultimii 20 de ani, serviciul militar obligatoriu a fost abolit în majoritatea țărilor europene. Începând din 1993, dintre cele 29 de state europene membre NATO, inclusiv Turcia, numai șase (Estonia, Grecia, Turcia, Norvegia, Lituania și Finlanda) au menținut recrutarea obligatorie, dar cu posibile servicii alternative, uneori. Cu toate astea, din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, multe țări și-au mărit bugetele de apărare și încep să reconsidere serviciul militar obligatoriu. Dezbaterile pe acest din urmă subiect nu au avansat decât în câteva țări.
Letonia, de exemplu, revine la stagiul militar obligatoriu. Începând din 2024, toți bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani vor trebui să urmeze 11 luni de pregătire militară. Începând cu 2028, 7.500 de letoni vor fi chemați în fiecare an în armată.
Apoi, forțelor armate olandeze le lipsesc aproximativ 9.000 de recruți. Prin urmare, guvernul ia în considerare posibilitatea de a mări efectivele armatei prin serviciul obligatoriu, așa cum face Suedia din 2018. Cea mai mare țară scandinavă a abolit serviciul militar obligatoriu în 2010. În 2018, acesta a fost reintrodus, deoarece nu s-au găsit suficienți voluntari pentru serviciul militar. În plus, în Danemarca, recrutarea este obligatorie, dar există suficienți voluntari pentru a satisface cererea.
În fine, Franța dezbate oportunitatea introducerii unui stagiu militar „light“. În 2019, președintele Emmanuel Macron a introdus „serviciul național universal“ în cadrul căruia tinerii pot servi în mod voluntar binele țării lor timp de o lună. Acum, guvernul ia în considerare posibilitatea de a face acest lucru obligatoriu pentru toți francezii cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani, iar două săptămâni din acest serviciu sunt efectuate în instituții cu structură militară.
În România, pe fondul rezervei mici de personal s-a introdus serviciul de rezervist voluntar, care nu are prea mult succes, cu toate că tinerii sunt plătiți de stat ca să stea acasă și au numai scurte perioade de pregătire în cazărmi.
Nu vor învăța nici măcar cum să salute
Cu toate astea, unii experți susțin că serviciul militar obligatoriu nu aduce forțelor armate recruți de calitate mai ales în contextul armamentului complex pe care îl operează armatele NATO, care necesită programe de formare mai consistente. „Forțele armate ale Europei, în special cele de la granița cu Rusia, realizează acum că nu au destui oameni. Ei văd în mod clar conscripția ca o soluție. (…) Nu suntem siguri că este o idee bună în ceea ce privește descurajarea unei eventuale invazii a rușilor“, a declarat, conform euronews.com, Vincenzo Bove, profesor de Științe Politice la Universitatea Warwick, specializat în recrutare.
Expertul a dat exemplul recruților ruși. „Nu sunt motivați. Tinerii sunt forțați să se înroleze, iar majoritatea dintre ei ar prefera să facă altceva.(…) Unele state aduc în discuție ideea unor programe de trei luni, dar asta este nimic. Nu vor învăța nici măcar cum să salute“, a mai precizat glumind Bove.
Campanie de recrutare a profesioniștilor
Analistul militar Aurel Cazacu susține că reintroducerea serviciului militar obligatoriu nu este o soluție pentru creșterea capacității de luptă a Armatei Române, dar poate fi o pârghie care poate ajuta la scăderea deficitului de personal militar. „Să fim realiști, într-adevăr un recrut cu câteva luni de serviciu militar care a și fost obligat să se încorporeze nu poate face față la un război. Pur și simplu, nu are destulă experiență. Oricum, un stat modern nu ar face așa ceva, adică nu ar trimite niște recruți cu câteva luni de armată să fie carne de tun într-un război. Doar nu suntem Coreea de Nord. Totuși, acest stagiu militar obligatoriu poate ajuta mult pe două direcții. În primul rând, ajută la educarea și disciplinarea tinerilor, cred eu. Apoi, foarte important, pe perioada stagiului militar, tinerii pot realiza că se simt bine în haină militară și la sfârșit pot opta să se facă militari profesioniști sau să aleagă o instituție de formare militară. Asta ar putea crește numărul celor care optează pentru o carieră militară și ar putea scădea deficitul de personal, care este acum de 25.000 de oameni. Acest lucru s-ar putea produce numai dacă se mai iau unele măsuri suplimentare cum ar fi creșterea salariilor și dotarea militarilor cu armament modern. Mai exact, creşterea gradului de satisfacție a militarilor profesioniști și deci a atractivității carierei militare. Repet, nimeni nu ar trimite recruții la război, iar acest stagiu militar ar fi, practic, ca o campanie de recrutare a profesioniștilor. Oricum, chiar dacă nu se reintroduce stagiul militar obligatoriu, creșterea salariilor și dotarea militarilor profesioniști cu armament modern nu sunt negociabile dacă vrem să reducem substanțial deficitul de personal“, a precizat Aurel Cazacu.
Criză mare. Se caută soldați pentru Armata Română.
Ministerul Apărării Naționale nu reușește în niciun fel să acopere deficitul de personal uriaș din sistem, deficit care, din cauza salarizării jalnice, crește în fiecare zi. Cele peste 4.000 de posturi pentru soldați și gradați profesioniști nu s-au ocupat, astfel că angajații MApN au campat la festivalul Neversea, în speranța de a mai recruta ceva. Mai mult, în disperare de cauză, elevii absolvenți ai clasei a X-a sunt îndemnați să se transfere la liceele militare, unde sunt zeci de locuri disponibile.
Chiar dacă angajările la stat au fost înghețate anul acesta, pentru reducerea deficitului bugetar, în Ministerul Apărării Naționale se recrutează peste 4.000 de soldați, pentru a acoperi o parte din deficitul de personal. De recrutat, se recrutează, însă problema MApN este că nu vine nimeni să ocupe acele locuri. Pentru a-i atrage pe tineri, angajații MApN au fost campați pe Litoral, la festivalul Neversea, în speranța că vor convinge pe cineva să acopere golurile Armatei Române. În 12 mai 2023 s-a dat startul la înscrierile pentru cele 4.159 de posturi de soldați/gradați profesioniști, însă în data de 16 iunie, MApN anunța prelungirea înscrierilor până la 30 iunie 2023, numărul de locuri fiind același: 4.159.
”Dacă îți dorești doar un loc de muncă sau un venit asigurat, poți alege orice altă profesie. Dar dacă îți dorești o carieră sigură și respectată, posibilitatea de a te afirma, de a te perfecționa, cariera de soldat/gradat profesionist este pentru tine!”. Acesta este sloganul MApN de la secțiunea ”Recrutare” de pe site-ul ministerului. În traducere liberă, dacă cineva își dorește să fie salarizat pe măsura complexității, dificultății și riscurilor profesiei de soldat profesionist, să-și ia gândul, pentru că acest lucru nu se va întâmpla. Salariul unui soldat este, în 2023, de 2.236 lei, la care se mai adaugă norma de hrană și norma de echipare. La asemenea venituri și cu un război la granița României, MApN nu va găsi în veci amatori pentru această profesie, însă autoritățile speră că românii foarte săraci nu vor avea încotro și vor deveni soldați profesioniști.
Au renunțat la orice concurs
Pentru că profesia de soldat în MApN a devenit chiar mai neatractivă decât cea de polițist, s-a renunțat la ideea de concurs pentru ocuparea posturilor, dispărând proba scrisă. Astfel, pentru a deveni soldat/gradat profesionist, sunt suficiente cetăţenia română şi domiciliul stabil în România, vârsta între 18 și 45 de ani și zece clase absolvite. Numai la aviație și la însoţitor de bord – paramedic viitorii angajați ai Armatei trebuie să fie absolvenţi ai învăţământului postliceal sau universitar cu licenţă de specialitate. În rest, candidații pe aceste posturi trebuie să fie declarați ”apți” la evaluarea psihologică (test de aptitudini și chestionar de personalitate), evaluarea capacităţii motrice (traseu utilitar-aplicativ și alergare de rezistență) şi la interviul de evaluare finală. Totodată, aceștia trebuie să fie declarați ”apți” și la examinarea medicală, care are loc în unități sanitare ale Ministerului Apărării Naționale. Formarea inițială a soldaților se realizează în centrele de instruire/unităţile de instrucţie ale categoriilor de forţe ale armatei și durează cel mult 5 luni. Instruirea, cazarea, masa și echipamentul sunt gratuite, anunță MApN.
Jumătate de liceu militar
Ministerul Apărării Naționale cheamă elevii din liceele civile care au absolvit clasele a IX-a şi a X-a să se transfere în colegiile naţionale militare (CNM), în clasele a X-a şi a XI-a, în anul şcolar 2023-2024. Cele aproape 80 de locuri disponibile sunt în Colegiile Naționale Militare „Mihai Viteazul”, Alba Iulia, „Ştefan cel Mare”, Câmpulung Moldovenesc, „Tudor Vladimirescu”, Craiova și „Alexandru Ioan Cuza”, Constanţa. În școlile militare postliceale ale MApN s-a decis suplimentarea cu 300 de locuri față de anul școlar trecut, ajungându-se la un total de 1.653 de locuri. Totodată, pentru a le putea majora cât de cât veniturile soldaților profesioniști, MApN a pus la dispoziție 635 de locuri de formare a subofițerilor. Criteriile de recrutare nu sunt pentru oricine, astfel că soldații trebuie să aibă vârsta maximă de 45 de ani, să fie absolvenţi ai învățământului liceal cu diplomă de bacalaureat și ai învățământului postliceal sau universitar de specialitate, să aibă cel puțin un an vechime și să fi fost apreciat în ultimul document de evaluare profesională anuală cu calificativul cel puţin ”Foarte bun”.
În 2007, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat, dar responsabilii nu l-au înlocuit imediat cu servicii militare alternative, cum au făcut unele țări, iar numărul militarilor rezerviști a scăzut periculos de mult, la numai 50.000, efectiv considerat total insuficient în caz de criză.
Ca și alte țări din lumea civilizată, la ceva timp de la sfârșitul Războiului Rece, România a suspendat obligativitatea efectuării serviciului militar obligatoriu după ce s-a decis ca apărarea țării să se bazeze pe militari profesioniști. Drept urmare, România are acum 70.000 de militari activi, dar numai aproximativ 50.000 de militari în rezervă (și numărul lor scade constant), cifră considerată total insuficientă pentru o capacitate robustă de răspuns militar în caz de criză, mai ales în contextul războiului din Ucraina.
Spre comparație, Republica Moldova, de exemplu, are cu 16.000 de rezerviști mai mult decât România, dar la o populație de aproape zece ori mai mică. Alte țări au introdus servicii militare alternative care să fie atractive pentru tineri. Vorbim de aceste servicii remunerate care au avut succes printre tineri pentru că este vorba de sume care pentru mulţi nu sunt de neglijat. Printr-o astfel de măsură, Polonia are, conform cifrelor oficiale, 515.000 de rezerviști și nu se oprește aici. Autoritățile de la Varșovia vor să instituie servicii militare alternative pe care tinerii să le poată efectua în unități din subordinea Ministerului Administrației și Internelor, adică la Poliție, Grăniceri sau Serviciul de Protecție a Statului.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) încearcă de ceva vreme să introducă aceste servicii militare alternative cum ar fi recrutarea rezerviștilor voluntari, dar fără prea mare succes. Experții spun că dezinteresul tinerilor pentru aceste campanii de recrutare este unul evident. „Nu avem rezerviști acum pentru că, dintr-o eroare strategică a politicienilor, spun eu, în 2007 s-a suspendat prin lege pe timp de pace serviciul militar, dar nu s-au introdus servicii militare alternative. Așa a vrut legiuitorul. După mulți ani, interval în care pentru militari a devenit evident că rămânem fără rezerviști, s-a introdus serviciul acela voluntar, dar care nu era atractiv pentru tineri. În primul rând, prin legislația din 2015, aveam o remuneraţie acordată în perioada în care rezerviştii voluntari nu participă la instruire sau la misiuni infimă, de câteva sute de lei. Apoi, oamenii trebuiau să restituie cheltuielile de recrutare şi selecţie, în situația nesemnării sau nefinalizării contractului. În plus, foarte important, crucial poate, existau limitări privind plecarea rezerviștilor voluntari în străinătate. Cum să limitezi așa ceva când toată lumea pleacă acum să lucreze, să învețe sau pur și simplu să viziteze? Din aceste motive, recrutările nu au avut succes, lucru reparat abia în 2021. Cam prea târziu pentru că în câteva luni a venit războiul din Ucraina și în mod evident atractivitatea campaniilor de recrutare a scăzut, cu toate că acum beneficiile sunt evidente. Avem solde care nu sunt de neglijat, nu mai există interdicție de plecare în străinătate, dar și alte beneficii“, a precizat analistul militar Aurel Cazacu.
Beneficiile trebuie atent explicate
Conform unor surse, solda unui militar rezervist este de 1.500 de lei, atunci când stă acasă, și în jur de 3.000 de lei, cu toate sporurile aferente, în perioada în care face instrucţie. Mai trebuie menţionat că această sumă este valabilă pentru soldaţi şi că în cazul subofițerilor rezervişti aceasta depăşeşte 2.400 de lei pentru perioada de stat acasă şi se apropie de 5.000 de lei în perioada de pregătire.
Aurel Cazacu spune că, pentru a avea succes cu o astfel de campanie de recrutare a rezerviștilor, responsabilii militari trebuie să pună accentul pe modul în care comunică beneficiile programului. „Trebuie comunicată în clar în anunțuri, clipuri sau afișe valoarea soldei pentru soldați, gradați, subofițeri sau ofițeri. Exact ca într-o ofertă de serviciu. Apoi, mai sunt și alte beneficii pe care le pot obţine, cum ar fi asigurări de sănătate, care sunt foarte importante. Repet, toate explicate foarte clar, nu în procente. În plus, având în vedere frica de război, care este de înțeles, într-un fel, tinerilor trebuie să li se explice că în caz de război nu numai rezerviștii sunt mobilizați. După legislaţia actuală, pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, serviciul militar redevine obligatoriu și se pot face mobilizări. Adică, dacă este nevoie, toți cei apți pot merge la război, fie că sunt rezerviști voluntari, fie că nu“, a conchis Aurel Cazacu.
Unele țări discută sau chiar reintroduc serviciul militar
Probleme similare au și alte țări care au suspendat serviciul militar obligatoriu, dar problema a ajuns acută mai ales pe fondul amenințărilor Rusiei. În Germania, de exemplu, a început se discute public despre reintroducerea serviciului militar, dar Ministerul Apărării a negat o astfel de intenție, deși șeful instituției, ministrul Boris Pistorius, a alimentat dezbaterea când a spus la un moment dat că „a fost o greşeală să suspendăm serviciul militar obligatoriu“.
Mai mult, Letonia a anunțat că va crea un serviciu de recrutare şi toţi cetăţenii de sex masculin ai țării cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani vor trebui să aleagă unul dintre cele patru tipuri de serviciu militar: Serviciul de Stat de Apărare, Garda Naţională, curs universitar de comandant de secţie sau servicii alternative la Ministerul de Interne.
Apoi, serviciul militar a fost și reintrodus în Lituania. În prezent, toţi bărbaţii lituanieni cu vârste cuprinse între 19 şi 26 de ani trebuie să efectueze serviciul militar obligatoriu în Forţele Armate Lituaniene pentru o perioadă de 9 luni.
În fine, de câțiva ani, și Suedia a reintrodus serviciul militar pentru 4.000 de persoane pe an, iar acum, pe lângă creşterea numărului de tineri înrolaţi în serviciul militar, vrea să introducă şi opţiunea de a face serviciul civil.
O nouă campanie de recrutare
Ministerul Apărării Naționale organizează, în perioada 22 mai-30 iunie, o nouă campanie de recrutare și selecție pentru cetățenii care doresc să îndeplinească serviciul militar în calitate de rezervist voluntar în Armata României. Astfel, sunt disponibile 2.187 de locuri de rezervişti voluntari (ofițeri, maiștri militari, subofițeri, gradați și soldați), în unităţi militare din București și 38 de judeţe – Ilfov, Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea.
De precizat, candidaţii proveniţi din rândul cetăţenilor fără pregătire militară vor fi consiliaţi în ceea ce priveşte exprimarea opţiunilor, în sensul orientării către funcțiile pentru care aceştia îndeplinesc criteriile specifice referitoare la nivelul studiilor și corespondența specializărilor dobândite în viața civilă cu armele, serviciile și specialitățile militare.
sursa: Adevarul.ro
Generalul (r.) Eugen Bădălan, fost șef al Marelui Stat Major al Armatei Române (2004-2006), a lansat acuze extrem de grave la adresa clasei politice din România, a căror decizii au dus la un moment dat Armata română în imposibilitatea de a-și îndeplini misiunea fundamentală: Cea de apărare a țării.
În cadrul unui podcast la publicația Gândul, generalul (r.) Bădălan a subliniat că aderarea României la NATO a fost un lucru extraordinar, dar din păcate politicienii români nu au respectat acordul de aderare și s-au bazat doar pe aliați uitând de înzestrarea și întărirea Armatei române.
Fostul șef al Armatei a atras atenția că ani de zile Armata a fost subfinanțată. El a lansat o acuză extrem de gravă, precizând că se ajunsese într-un moment în care Armata era arpoape în imposibilitatea de a apăra România.
Amintim că după aproape 15 ani de subfinanțare cronică, România a alocat în cele din urmă 2% din PIB pentru Apărare și a început modernizarea forțelor armate cu tehnică de ultimă generație, dar timpul pierdut e încă greu de recuperat.
„Politicienii români au adus Armata României aproape în imposibilitatea de a-și îndeplini misiunea de apărare a țării. (…) Azi Armata României e însă peste cea a Ungariei ori a Bulgariei”
„Eu fac parte din generația care a optat pentru aderare la NATO și care a lucrat ca România să fie admisă în NATO. Aderarea României la NATO a fost un lucru extraordinar. Doar că după aderare, politicienii români au făcut greșeli în cascadă și au adus Armata României aproape în imposibilitatea de a-și îndeplini misiunea de apărare a țării.
Pentru că toți au plecat de la ideea că suntem în NATO și ne apără aliații, uitând de un proverb chinezesc care îmi place enorm, nimeni nu te poate ajuta dacă nu te ajuți singur”, a precizat fostul șef al Statului Major al României.
„Vă pot da câteva exemple să vedeți că așa s-a gândit politic atunci. Prin acordul de aderare România se angaja ca timp de 10 ani din acel moment, bugetul pe apărare să fie 2.35% din PIB, dar niciodată nu a depășit 2% până de curând. Se angaja și să-și modernizeze echipamentele pe două faze succesive. Întâi să devină interoperabile și ulterior interschimbabile cu ale țărilor membre NATO, lucru care nu s-a întâmplat pentru că industria de apărare a României a intrat în colaps tot din cauza acțiunilor decidenților politici”, a mărturisit cu regret generalul (r.) Bădălan.
El spune că paradoxul e că în teatrele de operații soldații români au fost mereu foarte apreciați. Totodată, faptul că lucrurile au început să se miște se poate vedea, România fiind peste unele Armate vecine. Totuși, există enorm de multe lipsuri, iar cea mai mare problemă e atragerea tinerilor în sistemul armelor.
„Paradoxul e că în toate teatrele de operații soldații, subofițerii, ofițerii participanți la misiuni au fost extraordinar de bine apreciați de toate statele aliate”. Întrebat pe ce loc ar fi azi Armata României, generalul (r.) Bădălan a subliniat: „Nu știu, nu am făcut niciodată vreo clasificare. Oricum e mai bună decât Armata Bulgariei, Ungariei, Slovaciei, Cehiei, statelor baltice”.
Un soldat român, plătit la nivelul femeii de serviciu. Un ofițer cu gradul de maior ajunge la venitul unei liftiere din Parlamentul României
Fostul șef al Armatei spune că efectivele forțelor armate române au fost diminuate de către factorul politic, lucru care a fost o eroare. Totodată, azi, în contextul în care România încearcă să atragă tineri către meseria armelor, nivelul de salarizare e principalul factor al crizei, în contextul în care viața cadrelor militare e plină de privațiuni și sacrificii.
„S-a trecut la o politică de diminuare a efectivelor Armatei de neînțeles. Ultima cifră aprobată de Parlamentul României pentru mărirea Armatei e de 120.000 de oameni de la aproximativ 310.000. Dar, real, Armata României are undeva între 72.-73.000. Aproape 50.000 au fost diminuați prin hotărâri de guvern care cereau să se diminueze efectivele bugetarilor și se lua de la Armată, hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare al Țării, în condițiile în care știe toată lumea că Parlamentul e singurul organ al statului român îndreptățit să stabilească numărul militarilor din Armata României.
Real azi avem cam 50.000. S-au dezvoltat după model NATO comandamente, unele dintre ele foarte bine făcute și capabile să conducă, dar nu mai au pe cine pentru că nu mai au soldați. Cum să-și aleagă cineva această meserie când pe grila de salarizare salariul unui soldat e echivalentul unei femei de serviciu? Ce tânăr din România ar accepta să suporte privațiunile serviciului militar și să fie plătit ca o femeie de serviciu? Liftiera de la Parlament încasează în mână 5.000 de lei. La suma aceasta ajunge un ofițer din Armată care are gradul de maior. Credeți că în condițiile acestea tentează meseria armelor?”, s-a întrebat retoric generalul (r.) Eugen Bădălan.
sursa – defense romania
Revin asupra subiectului. Deci anul viitor vom cheltui pentru înarmare și pe întreținerea armatei pe la 2,5% din PIB. Adică 7,5 miliarde de dolari.
Și facem fix o laie cu banii ăștia! Cinstit ar fi să desființăm armata, și să angajăm mercenari de banii ăștia. Cam ca ăia de la Wagner. Oamenii trebuie să vină aici cu tot ce trebuie: armament, muniție, oameni, aviație, nave, mă rog, ce crede onor statul român că este nevoie. Am face o afacere.
Pentru că ăia, mercenarii, ar obține de la furnizorii de armament prețuri mai mici decât obține statul român, Și ar fi în grija lor totul: întreținere, reparații, modernizări, pregătirea personalului.
Și așa nu obținem mai nimic pentru industria românească de armament în urma comenzilor plasate firmelor americane. Iar miile alea de trupeți străini parcați acum în România asta sunt, în fond: mercenari, pe care noi îi plătim pentru onoarea de a se căca în privatele patriei iubite.
Angajăm firma, vedem ce armament păstrează din ceea ce avem acum, restul vindem sau dăm la reciclat. Vedem câți din actualii soldați români și din ce categorii de forțe păstrează, și cu asta mai scăpăm de o nebunie: pensiile militarilor. Gata, nu mai avem așa ceva! Și vedem cât ne costă.
Oricum viitorul este ăsta: privatizarea războiului și externalizarea funcției de apărare și de securitate a statului. Măcar știm un rost și o socoteală.
Sigur, istoria ne arată că putem s-o luăm în freză cu mercenarii, care ar putea să ne șantajeze și să ocupe România, să ucidă și să jefuiască, pentru a obține mai mulți bani. Dar cine nu riscă, nu câștigă. Și apoi suntem în NATO, și ne apără el de mercenarii prea lacomi, nu?
Asta e! Slava Ukraine!
Autor: Constantin Gheorghe
Generalul în rezervă, Aurel Litan, a participat alături de mii de clujeni la festivitățile de 1 Decembrie, dedicate Zilei Naționale. El a depus o coroană de flori la monumentul voievodului Mihai Viteazu, fiind înconjurat de câțiva foști camarazi, scrie Gazeta de Cluj.
Litan a criticat în termeni duri modul în care a ajuns să fie gestionată Armata Română, precizând că cei care conduc țara își bat joc de militarii în rezervă, dar și în retragere, de toată armata.
„România să trăiască, ei (conducătorii țării) nu. Plânge uniforma, dar conducătorii de astăzi își bat joc de militarii în rezervă și retragere și de armata țării.Ce vor cu armata țării? Plătim 1000 de dolari pe zi pentru un militar străin? Am devenit port avion NATO, nu mai suntem România? Ce suntem? Aștept răspuns. Și președintele țării, împreună cu Nicolae Ciucă, au jurat că vor apăra țara.
Vezi si – Judecătoarea Adriana Stoicescu: ”Suntem o colonie și nu e vina nimănui. Doar a noastră”
Mercenarii nu o să ne apere. O să fugă imediat ce va fi ceva. Noi suntem o țară cucerită? Ce sărbătorim? (…) Să-i dați unui militar cât primește un mercenar străin. Cui dau onorul astăzi? De ce nu suntem noi, mai avem verticalitate sau suntem la serviciul altora?”, a spus generalul în rezervă, Aurel Litan.
