Tag Archives: sfantul andrei

POPI NENOROCITI: Centrală cu burlan de evacuare, pe pictura de 197 de ani a Bisericii „Sfântul Nicolae și Sfântul Andrei” din Târgu Jiu

Pictura Bisericii „Sfântul Nicolae și Sfântul Andrei” din Târgu Jiu, ce datează din anul 1812, are un nou „accesoriu” – o centrală termică cu burlan de evacuare a gazelor. Decizie cel puțin neinspirată a preotului paroh de la Biserica „Sfântul Nicolae și Sfântul Andrei”, una dintre cele mai vechi din orașul Târgu Jiu. O centrală termică a fost amplasată tocmai pe pictura din interior cu o vechime de aproape două secole. Nu este clar ce motiv a stat la baza deciziei de a amplasa instalația în acel loc, însă nepotrivirea este flagrantă. Biserica „Sfântul Nicolae și Sfântul Andrei”, din Târgu Jiu, ctitorie de la 1795 a protopopului Andrei Schevofilax și soției sale Maria, a Stancăi Slugereasa Crăsnaru (soția slugerului Gheorghe Crăsnaru) și a pitarului Grigorie Crăsnaru, a fost terminată în anul 1813 după cum reiese din pomelnicul semnat la 1814 de Dionisie Eclesiarhul. Pictura interioară datează din 1812, fiind realizată de diaconul Mihai din Târgu Jiu, Anghel Vopsitorul și Ion. În 1927 și 1961, pictorul Iosif Keber a recondiționat pictura interioară.

Citeste tot articolul

Rareș Demian, preşedintele organizaţiei „Valea dacilor” s-a spanzurat cu tricolorul de Ziua Nationala S-A SPANZURAT IN CADRUL UNUI RITUAL PAGAN?

Gest cutremurător al unui tânăr cunoscut pentru acţiunile de promovare a evenimentelor dedicate istoriei României. Rareş Demian (33 de ani), preşedintele organizaţiei „Valea dacilor” a fost găsit mort, duminică dimineaţă. Potrivit informaţiilor provenite de la apropiaţii săi, tânărul din Orăştioara de Sus, satul de la poalele Sarmizegetusei Regia, s-ar fi spânzurat cu un tricolor. Nu se cunosc motivele pentru care tânărul şi-a luat viaţa. „Au loc cercetări cu privire la circumstanţele în care a survenit decesul bărbatului de 33 de ani. Din primele verificări, trupul acestuia nu prezenta urme de violenţă, neexistând suspiciuni de comiterea vreunei fapte penale”, a informat comisarul Bogdan Niţu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Hunedoara, potrivit Adevărul. Rareș Demian era președintele Asociației Culturale Valea Dacilor care organiza de trei ani, la Costești, Festivalul Frăția Lupilor. Avea doar 33 de ani. Mesajele de condoleanțe au început să curgă Imediat, pe pagina acestuia au început să curgă mesajele. Veil ramane intodeauna Regelele Renasterii Dace! Te vom onora mereu! Drum lin catre Zamolxe! Iti multumim pentru tot! Drum lin printre stele, prietenul meu drag, mândru Lup Geto-Dac,Rares Demian! Sufletul tău a fost și este cu noi. Ai fost chemat ca mesager, alături de Zalmoxe, chiar de Anul Nou al Marelui Lup Alb, Divinul, ca cei Aleși. Mulțumesc pentru privilegiul de a te fi cunoscut, în 2018, la Câmpulung Muscel, când, în pauză de luptă, împleteai cămăși de zale… Tare regret ca nu am apucat sa ne revedem, sa mă duci la faimoasa Nana Ana Demian, bunica ta poetă, care se apropie de suta de ani, să-mi coasă o comoară de IE ca a ta, din OrăștIE și să te văd jucând cu Călușarii din Orăștioara, păstrând tradiția sfântă, milenară a strămoșilor tăi. Asociația Culturală Valea Dacilor a rămas săracă fără tine, plecat atât de prematur! …

Citeste tot articolul

Sfântul Andrei: Ce vrăji se fac astazi si de ce trebuie sa te feresti

Sfântul Andrei este o divinitate geto-dacă, pe care creștinii au asociat-o cu Sfântul Apostol Andrei cel dintâi chemat, ocrotitorul României. Santandrei a preluat numele și dată de celebrare a Apostulului lui Iisus (30 noiembrie). Apostolul Andrei a predicat pe pământurile Daciei, iar faptul că a înlocuit o divinitate precestina, personificare a lupului, arată importantă pe care a avut-o Sfântul Apostol Andrei pe pământurile noastre. În trecut, noaptea de Santaandrei (29-30 noiembrie), tinerii țineau petreceri asemănătoare Revelionului din zilele noastre. Pentru a fi feriți de acțiunea moroilor și strigoilor, tinerii ungeau cu usturoi ferestrele casei unde urmă să aibă loc petrecerea. Fetele aduceau câte trei capatani de usturoi, le puneau laolaltă pentru a fi păzite de o bătrână la lumina lumanarii. Vrăji de dragoste de Sfântul Andrei După petrecere, tinerii ieșeau în curtea casei și un flăcău juca usturoiul în mijlocul horei. Apoi se împărțea usturoiul și fiecare se întorcea la casă lui. Usturoiul se folosea că leac pentru boli sau pentru prinderea farmecelor și descântecelor. Peste an, acel usturoi era ținut la icoane. Fetele sadeau un cățel din usturoiul păzit în noaptea petrecerii într-un cocoloș de aluat. După cum incoltea grâul în aluat se făceau previziuni matrimoniale. Alte fete făceau „turtuca de Andrei”, o turtă subțire de grâu, foarte sărată, coaptă pe plită. O mâncau înainte de culcare, iar băiatul care venea în vis să-i aducă apă urmă să o ceară de nevasta anul următor.

Citeste tot articolul

Noapte de cosmar pentru un medic din Buzau. A pus plicul cu spaga sub perna si a visat procurorii

În noaptea de Sf. Andrei, multe tinere şi-au aflat ursitul, însă nu toată lumea a putut dormi liniştită! O doctorita de la Spitalul Buzau, dornica să-şi găsească perechea a tras sperietura vieţii ei când a visat-o pe nimeni alta decât temuta Codruţa Kövesi de la DNA. Dr. MazGang, victima incidentului, e medic la Spitalul Buzau şi îşi caută de ani buni un sot. Cu lacrimi în ochi, aceasta povesteşte prin ce a trecut: “Am zis să încerc şi eu să-mi bag busuioc sub pernă, dar cum n-aveam un fir de busuioc în camera de garda, mi-am pus sub cap ce am găsit şi eu verde prin cabinet: câţiva dolari luaţi şpagă săptămâna trecută de la niste rude ale unui muribund.” VEZI SI: MALPRAXIS LA BUZAU: Un bolnav i-a dat medicului 500 de lei in loc de 500 de euro! Din păcate, “busuiocul” de şpagă chiar a avut efect, şi doctoritei spagare i-a apărut în vis şefa DNA, înfoiată şi ameninţătoare. “Kövesi venea după mine cu cătuşele şi striga ‘MazGang, MazGang, am un dosar cu numele tău pe el’… M-am trezit transpirata, cu inima în gât, n-am mai putut închide un ochi toată noaptea.” “O să-mi schimb aşternutul, dar şi încuietorile”, a încheiat doctorita, grăbindu-se să ascundă orice dovadă a superstiţiei arhaice care i-a dat viaţa peste cap. Acest articol este un pamflet. VEZI SI: Din SPITALUL JUDETEAN BUZAU ori ajungi la MORGA …ori iesi mai bolnav si cu credite la banci facute de asistente si infirmiere pe numele tau!

Citeste tot articolul

Anul Nou Dacic. Despre sărbătoarea lupilor și Sfântul Andrei…

Motivele pentru care dacii şi-au ales ca totem lupul şi nu un alt animal, de pildă pe cel mai puternic dintre ele, ursul, sunt sprijinite de un bogat material etnografic şi folcloric. Toate animalele sălbatice, indiferent de mărimea, puterea şi cruzimea lor în stare de sălbăticie, pot fi îmblânzite, dresate şi aduse pentru a fi văzute sub cupola circului. Există o excepţie, lupul, care preferă să moară de foame sau în luptă pentru câştigarea prăzii decât să renunţe la libertate pentru a trece prin cercul de foc sau să facă alte exhibiţii ca să râdă şi să se minuneze spectatorii. Această vietate, prototip al războinicului înnăscut şi model de demnitate, a fost personificată şi aleasă totem de către strămoşii autohtoni ai românilor, geto-dacii. Ca luptători împotriva duşmanilor, ei doreau să semene şi să se comporte ca divinitatea lup pe care o invocau în luptă (vezi stindardul dacic) şi în alte împrejurări. Mircea Eliade, relatând informaţia lăsată de Strabon conform căreia dacii se numeau dáoi, tradiţia consemnată de Hesychius că dáos era numele frigian al lupului şi că din rădăcina indo-europeană dhau (a strânge, a sugruma) au derivat Dáousdava (oraşul sau cetatea lupilor) numele unui oraş în Moesia Inferior din sudul Dunării, numele zeului trac al războiului, Kandáon, zeul Daunus etc., aprecia că dacii se numeau ei înşişi lupi, cei care sunt asemenea lupilor (Eliade Mircea, De la Zalmoxis la Genghis-Han, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980, p. 31). La rândul său, Nicolae Iorga accepta interpretarea paleolingvistului W. Tomaschek, care punea în legătură numele daci cu dava, şi a tradus etnonimul strămoşilor noştri cu locuitori ai davaelor (Iorga N., Histoire des Roumains, I, Bucureşti, 1937, apud M. Eliade, op. cit., p. 21). Un obicei care atestă suprapunerea sărbătorii creştine a Apostolului Andrei peste presupusul An Nou dacic este Bocetul Andreiului, …

Citeste tot articolul