Tag Archives: separatism

REVOLTATOR: Profesorii Unguri Radicalizează Elevii Secui Prin Educație Separatistă

Agitatorii separatiști lucreaza din greu la destabilizarea României. La Liceul Palo Imre din Odorheiu Secuiesc, școală de stat din România, finanțată din bani publici, copiii maghiari au învățat pe 4 iunie care este harta Ungariei Mari. Cu multă implicare cadrele didactice au explicat copiilor că de fapt zona în care sunt ei e a Ungariei și că România ar fi fost mult mai mică și ar trebui pe viitor să fie mult mai mică. “Cu multă implicare”, profesorii din liceul Palo Imre vor să instruiască următoarea generație de unguri radicali care să refacă granițele Ungariei Mari. Nu este normal să educi într-o școala de stat copiii în sensul renegării integrității teritoriale a țării în care ești. În mod normal dacă în Harghita mai exista instituții directorul acestei școli ar fi dat afară din învățământ împreună cu profesorii care au participat la așa ceva. Să te apuci tu ca educator să faci o asemenea hartă nu înseamnă decât că vrei să educi copiii în direcția de conflict cu România și românii care ”le-au furat pământul”. Este de neacceptat așa ceva. Să aduci politica separatistă în școli cu mâna cadrelor didactice. Așa ceva nu este permis în nicio țară din această lume. Așteptăm cu mult interes reacțiile autorităților și desigur luarea unor măsuri atât disciplinare cât și penale… Un guvern vigilent ar lua măsuri împotriva acestei situații care reprezintă un risc la adresa stabilității naționale. Soluția? Demiterea profesorilor separatiști, declararea lor ca fiind persona non grata și trimiterea lor înapoi în Ungaria. Cât pentru copiii rămași fără profesori, sunt sigur că Ionuț Rusu ar fi mai mult decât încântat să joace rolul de suplinitor. – Sursa: Incorect Politic

Citeste tot articolul

UCRAINA: Mars NATIONALIST in memoria unui patriot / nu mizerii ca la noi, in RROMania …unde l-am interzis pe Ion Antonescu! (VIDEO)

Cateva mii de ucraineni au ieşit aseară pe străzile Kievului pentru a marca 107 ani de la naşterea lui Stepan Bandera, figură naţionalistă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Evenimente similare au avut loc şi în oraşul port Odesa. Şi prima zi din 2016 a fost marcată în Ucraina prin marşuri organizate de naţionalişti în onoarea liderului fascist Stepan Bandera, figură controversată care a colaborat cu naziştii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi a cărui moştenire este invocată periodic de Moscova pentru a justifica agresiunea din Ucraina şi anexarea Peninsulei Crimeea. Manifestanţii au strigat „Glorie Ucrainei!” şi au arborat steagurile roşu şi negru prin care se identifică ultranaţionaliştii ucraineni, precum şi culorile naţionale galben şi albastru, folosite şi de extrema dreaptă ucraineană. Bandera a condus Organizaţia Naţionaliştilor Ucraineni în prima parte a secolului XX. În vestul ţării, el este considerat un erou pentru lupta împotriva ocupaţiei sovietice. Pe 1 ianuarie s-au împlinit 107 ani de la naşterea lui Bandera. Ca şi anul trecut, naţionaliştii au cerut puterii de la Kiev redeclararea lui Bandera erou naţional, după ce acest titlu i-a fost retras de fostul preşedinte pro-rus Viktor Ianukovici. Rusia l-a declarat oficial pe Bandera colaborator nazist, iar Vladimir Putin l-a numit „complicele lui Hilter” pentru că luptat împotriva forţelor sovietice în timpul războiului.

Citeste tot articolul

PUTIN a pus gând rău BASARABIEI: Rusia vrea să rupă o bucată din regiune pentru a avea ACCES DIRECT la granița României

Regiunea izolată a Basarabiei ucrainene, cunoscută și sub numele de Bugeac, a devenit unul dintre ultimele locuri ce au atras atenția observatorilor crizei din Ucraina, ce au remarcat importanța strategică a acestui teritoriu în contextul temerilor că Moscova ar putea încerca să creeze un coridor terestru care să lege Rusia de România, trecând prin Crimeea și Odessa, scrie săptămânalul britanic The Economist într-un reportaj ce va fi publicat în ediția print din 3 ianuarie. Basarabia ucraineană se învecinează la vest și nord cu Republica Moldova, inclusiv cu regiunea separatistă prorusă Transnistria, în sud cu România, iar în est și sud-est cu Marea Neagră, fiind legată de Ucraina numai de o mică fâșie de pământ cu două șosele. Nu există poduri peste Dunăre sau drumuri care să o lege de România, iar dacă podurile de peste Nistru ar fi aruncate în aer, atunci Bugeacul s-ar găsi practic izolat. The Economist subliniază că mai puțin de jumătate din cei 570.000 de locuitori sunt ucraineni, restul fiind bulgari, ruși, „moldoveni”, găgăuzi și albanezi. Mulți au opinii favorabile Rusiei care le-a dat strămoșilor lor pământ acum două secole, în timp ce se plâng că Ucraina nu a făcut mare lucru pentru ei. Totuși, în ciuda simpatiilor pentru Moscova și speranța vagă că Vladimir Putin le-ar putea rezolva problemele, locuitorii din regiune prefer integritatea teritorială a Ucrainei. Orice declarație de independență a regiunii ar pulveriza-o, dată fiind structura etnică complexă, susține Serghei Dibrov, un jurnalist din Odesa. În toamnă au existat zvonuri despre un complot pus la cale de lideri locali pro-ruși care urmăreau înființarea unei așa-numite Republici Populare Basarabene, după modelul consacrat la Donețk. Printre acești lideri se aflau foști ofițeri în armata sovietică care sunt acum concentrați în orașul Bolgrad, locuit preponderent de minoritatea bulgară. Războiul din estul Ucrainei și efectele sale au …

Citeste tot articolul

Cum vede Rusia harta Europei în 2035

O hartă publicată în presa rusă arată cum unele aspiraţii expansioniste ale Kremlinului au devenit realitate, ridicând noi semne de întrebare cu privire la momentul în care au apărut planurile de anexare a Peninsulei Crimeea. Acum doi ani, în presa rusă era rostogolită o hartă a Europei. Sursa era „Express Gazeta”, un cotidian tabloid care se face remarcat pentru titlurile senzaţionaliste. Harta ar fi fost elaborată, susţineau jurnaliştii ruşi, de „experţi în geopolitică” pe care nu-i numea, care ar fi folosit şi lucrări ale analiştilor Alvin Toffler, Zbignew Brzezinski şi Samuel Huntington. Atunci, harta era considerată cel mult o încercare de a aţâţa spiretele naţionaliste în rândul categoriei de ruşi nemulţumiţi de declinul Rusiei în rândul puterilor mondiale. Acum, harta a fost reluată de publicaţiile internaţionale şi, deşi ea nu a suferit nicio modificare, o graniţă s-a schimbat categoric: cea a Ucrainei. Aşa cum anunţa harta acum doi ani, Peninsula Crimeea a trecut înapoi la Rusia, de care a aparţinut până în 1953. Aceeaşi hartă delimitează estul separatist al Ucrainei, care ar urma să treacă tot la Rusia. După aceste schimbări, Kievul şi-ar pierde ieşirea la Marea Neagră, iar întreaga coastă de nord a acestaia ar cădea sub controlul Moscovei. Aceasta ar fi însă doar una dintre schimbările de la graniţa Uniunii Europene. Treptat, tot mai multe state din vestul şi centrul continentului, „inima” UE, ar începe să se dezintegreze, roase din interior de tensiunile separatiste. Ruşii descriu astfel o Europă falită din punct de vedere moral şi economic, retorica fiind din acelaşi registru perfecţionat în timpul URSS. Acelaşi discurs s-a putut auzi şi în ceea ce priveşte anexarea Crimeei şi criza din Ucraina: Moscova se prezenta drept un bastion al păcii şi securităţii internaţionale, în timp ce NATO este descris drept agresorul care înaintează nepermis de mult spre graniţele …

Citeste tot articolul

Separatiştii din Doneţk obligă evreii să-şi declare religia şi averile, altfel riscă deportarea

Evreii din Donekţ, focar separatist din estul Ucrainei, au fost informaţi că trebuie să-şi declare religia şi averea. În caz contrar, militanţii îi ameninţă cu deportarea, iar asta din cauza sprijinului evreilor faţă de Kiev şi ostilitatea lor faţă de „republica ortodoxă Doneţk”. În apropiere de sinagoga din oraşul Doneţk, situat în zona de est a Ucrainei, evreii au primit o notă prin care sunt avertizaţi că trebuie să se înregistreze la noile autorităţi proruse, autoproclamate, în caz contrar fiind ameninţaţi cu deportarea şi confiscarea tuturor bunurilor. Potrivit notei explicative, evreii trebuie să-şi declare identitatea şi toate posesiunile materiale şi să plătească o taxă de înregistrare. Documentul a fost postat de „trei bărbaţi neidentificaţi care aveau feţele acoperite de măşti negre şi care purtau cu ei steagul rus”, potrivit declaraţiei făcute de membrii comunităţii evreieşti din Doneţk, relatează agenţia Novosti Donbasa. Nota explicativă avea însemnele Partidului Republicii din Doneţk, înfiinţat fără a fi recunoscut de puterea de la Kiev, şi era semnată de Denis Puşilin, guvernatorul autoproclamat al regiunii. Concret, documentul semnat de Puşilin cere tuturor evreilor care depăşesc vârsta de 16 ani să se prezinte în clădirea guvernului local, ocupat de separatiştii loiali Kremlinului, şi să se înregistreze. Evreilor li se mai cere să-şi declare şi toate posesiunile şi să plătească o taxă de 50 de dolari în schimbul înregistrării, care ar trebui achitată până pe 3 mai. Potrivit explicaţiei detaliate în document, această măsură a devenit necesară din cauza presupusului sprijin de care beneficiază liderii comunităţii evreieşti din partea elitei naţionaliste şi fasciste de la Kiev. La acest motiv se adaugă şi aşa-zisa ostilitate afişată de evrei faţă de „Republica Ortodoxă Doneţk” şi faţă de cetăţenii ei. În cazul în care evreii nu îndeplinesc cerinţele noii conduceri, li se va ridica cetăţenia, vor fi deportaţi cu forţa şi …

Citeste tot articolul

Der Freitag: Urmatorul conflict separatist al Europei, pe cale sa izbucneasca in Romania

Jurnalistii straini atrag atentia ca urmatorul conflict separatist al Europei este pe cale sa izbucneasca in Romania, unde „o enclava maghiara pare a fi pe punctul de a obtine autonomia”. Anul 2014 nu este numai anul alegerilor europene, ci si al conflictelor, de la separatismul din Crimeea si Gagauzia pana la perturbarile interne din Bosnia si Belgia, se arata intr-o analiza a publicatiei germane Der Freitag. La toate acestea se adauga referendumurile pentru independenta din Scotia si Catalonia, sa nu mai vorbim de tensiunile tot mai mari dintre Republica Moldova si regiunea separatista Transnistria, continua jurnalistul Martin Leidenfrost de origine austriaca. „Daca ar fi sa ma intrebati pe mine unde in Europa va urma episodul urmator, atunci ma voi indrepta catre Tinutul Secuiesc. Regiunea cu majoritatea locuitorilor vorbitori de limba maghiara aflata in centrul Romaniei cere autonomie”, a precizat acesta. Ziarul german a amintit si despre scandalul steagurilor secuiesti, cand autoritatile locale din Tinutul Secuiesc au fost puse sa dea jos drapelurile maghiare arborate pe cladiri. Leidenfrost sugereaza apoi ca gestul unui post de televiziune de a intra in Cartea Recordurilor cu cel mai mare tricolor din lume a venit ca un raspuns la semnele de independenta pe care le manifestatau maghiarii din Transilvania. Autorul articolului sustine ca Tinutul Secuiesc ar urma sa se rupa, astfel de Romania, in contextul tensiunilor din Ucraina. Dupa ce Rusia a anexat Crimeea, acum mai multe regiuni din sud-estul Ucrainei vor sa isi declare independenta. Mai mult autoritatile de la Tiraspol au devenit din ce in ce mai vocale in ultimele zile in ceea ce priveste unirea Transnistriei cu Rusia.

Citeste tot articolul

“Solutia Crimeea” nu se aplica in Spania: Deputatii din Madrid au RESPINS referendumul pentru INDEPENDENTA Cataloniei

Deputaţii spanioli au respins marţi aprobarea referendumului privind independenţa Cataloniei, pe care autorităţile din regiunea separatistă intenţionau să-l organizeze în acestă toamnă, în conformitate cu solicitările populaţiei locale. Dezbaterile au durat peste 6 ore, deputaţii din Madrid votând masiv împotriva cererii Parlamentului regional al Cataloniei. După aflarea votului, preşedintele Cataloniei, Artur Mas, a declarat că instituţiile regionale vor căuta un alt “cadru legal” în scopul organizării unui referendum pe 9 noiembrie, informează Mediafax. “În fine, voinţa poporului din Catalonia nu poate fi împiedicată de un vot al deputaţilor. Voinţa poporului este fermă, majoritară, civică şi paşnică, ea va fi exprimată în continuare”, a subliniat acesta. Artur Mas ceruse la începutul anului sprijinul liderilor Uniunii Europene în demersul său pentru organizarea referendumului controversat. “Nu concep Spania fără Catalonia și nici Catalonia în afara Spaniei și a Europei”, a declarat la rândul lui premierul Mariano Rajoy, citat de Agerpres. Acesta a criticat faptul că, odată cu prezentarea acestei propuneri pentru delegarea competențelor, forțele politice catalane partizane ale organizării referendumului urmăresc “un proiect de ruptură și divizare”. Cu o populaţie de 7,5 milioane de locuitori, Catalonia, regiune din nord-estul Spaniei cu o puternică identitate culturală şi lingvistică, se confruntă în ultimii ani cu o creştere a naţionalismului separatist, reprimat în timpul guvernării naţionaliste şi autoritariste a generalului Franco. Regiunea, care a fost unul dintre motoarele economice ale Spaniei, iar ulterior a devenit una dintre cele mai îndatorate din ţară, critică Guvernul central, în special, pentru redistribuirea incorectă a veniturilor şi cere, de asemenea, o mai mare autonomie fiscală. Sursa: FrontPress.ro

Citeste tot articolul

Intre Ucraina fictiva si Ucraina reala

La graniţele României. Criza din Ucraina – consecinţa secolelor de arbitrariu geopolitic Mai devreme sau mai târziu, chestiunea ucraineană necesita un pachet de soluţii, fiindcă într-o asemenea construcţie geopolitică eterogenă, pe care, numai în ultimul secol, Lenin, Stalin şi Hruşciov au remodelat-o, fiecare cu alt scop, sunt numeroase problemele litigioase îngheţate, prin tratate impuse împotriva unor realităţi istorice, etnice şi culturale. Ucraina tradiţională este puternic naţionalistă, în sensul cel mai periculos posibil, iar construcţia geopolitică a venit în întâmpinarea orgoliilor naţionaliste. Nici un român adevărat nu se poate resemna în faţa faptului că Ucrainei i-au fost date părţi din patria sa străbună. O modificare a status quo-lui construcţiei geopolitice nu ne poate fi indiferentă. Dimpotrivă! Unitatea de teritoriu a congenerilor, crearea condiţiilor de afirmare şi consolidarea propriei identităţi etno-culturale româneşti trebuie să ne preocupe în cel mai înalt grad. Prima măsură adoptată de puterea provizorie de la Kiev a fost abrogarea unei legi care permitea folosirea limbilor minorităţilor naţionale în şcoli, ceea ce denotă clar o ameninţare şi la adresa identităţii naţionale a românilor. Spre deosebire de Polonia, prezentă în miezul evenimentelor, în primul rând, din asemenea motive, diplomaţia românească este posibil să nu fi avut temeritatea unei implicări pe măsura mizelor. În arealul est-european avem în ultimul sfert de secol experienţa inedită a reculului istoriei. Când nu eşti corect poziţionat pentru a atenua forţa de recul a istoriei, poţi fi lovit în plin. Rusia a fost sistematic provocată, izolată şi vulnerabilizată. NATO a ajuns departe pe flancul sudic al Rusiei, apropiindu-se şi de China. Frontierele imense ale Rusiei se află sub presiuni fără de precedent. În consecinţă, de câţiva ani, Rusia face un foarte mare efort de pregătire pentru o apărare militara de proporţii, comparabilă cu perioada celui de al Doilea Război Mondial. Teza românismului agresiv în Republica Moldova …

Citeste tot articolul

Uniunea Europeana: spre un nou EV MEDIU?

Caricatura. Sus, reprezentanta UE spune “Cum am zis, putere prin unitate…”. Jos apar însă mărşăluind separatişti flamanzi, scoţieni, catalani, basci şi cei din nordul italiei cu steagurile regiunilor lor. Toţi cântă în cor “Jos cu Europa fără graniţe!”. Ciudat este că integrarea şi unitatea europeană a dus la o recrudescenţă a mişcărilor separatiste şi regionale. La prima vedere pare o regenerare a regiunilor istorice şi specificităţilor locale în Europa, în realitate, de fapt, asistăm la o destructurare, controlată şi încurajată de Bruxelles, a statelor naţionale. Vocea Rusiei şi politicienii de la Moscova greşesc când consideră zilele acestea separatismele europene un prim pas a destructurării şi o posibilă dezintegrare a colosului U.E. Aici, Vocea Rusiei trebuie să-şi angajeze noi specialişti competenţi, care cunosc fenomenul european în profunzime, nu fantome jurnalistice ale defunctului naţionalism-comunist, ce nu înţeleg spiritul noii epoci, care de fapt e foarte vechi, cu rădăcini în evul mediu. Toate separatismele europene sunt încurajate în subsidiar de către comisia europeană de la Bruxelles şi de către aparatul birocratic sau parlamentar al U.E. Politica comisiei europene, prin politici publice oficiale şi mişcări civice finanţate de Bruxelles, urmăreşte încurajarea acestor separatisme regionale şi subminarea statelor naţionale puternice. Separatismul nu este numai un moft în ţări sărace ale UE cum sunt România sau Slovacia, ci se manifestă mult mai puternic şi hotărât în state occidentale puternic dezvoltate: Catalonia vrea referendum să se rupă de Spania, Corsica luptă pentru separare de Franţa, în doi, trei ani Scoţia se va proclama independentă, iar Ţara Galilor autonomă faţă de Anglia. Groelanda îşi proclamă independenţa faţă de Danemarca, iar Tirolul vrea autonomie faţă de Italia, care riscă să piardă şi nordul super-dezvoltat numit Padania. Flamanzii vor ruperea de valoni, iar Bavaria de Germania etc. Exemplele sunt numeroase. Să nu credeţi că acest fenomen separatist e izolat şi …

Citeste tot articolul

Europa, cuprinsa de o “epidemie” a SEPARATISMULUI

Scoţia şi Catalonia intenţionează să organizeze referendumuri pentru independenţă. O intensificare a demersurilor separatiste se înregistrează şi în unele regiuni din Franţa şi Germania. Se pare că unitatea europeană trosneşte din toate încheieturile. Cui îi convine separatismul? Referendumul pentru independeneţa Cataloniei este programat pentru 9 noiembrie. Declaraţia de Suveranitate a fost adoptată deja de Parlamentul Cataloniei la începutul anului trecut. Cu toate acestea, Curtea Constituţională de la Madrid a declarat imediat neconstituţional documentul. De asemenea, autorităţile spaniole au respins ideea organizării referendumului. Locuitorii din provincia „rebelă” sunt gata, însă, să-şi proclame independenţa în mod unilateral. Scoţia va organiza pe 18 septembrie un referendum privind separarea de Regatul Unit al Marii Britanii. Acolo situaţia e mai calmă, decât în cazul catalanilor temperamentali. Oficalităţile londoneze încearcă din toate puterile să atenueze problemele naționale acute: au permis organizarea referendumului şi au oferit mai multă autonomie economică Ţării Galilor. E greu de spus care abordare este cea mai bună: vehementul „nu” al Madridului sau nedeterminatul „poate” al Londrei. Chiar şi aşa, catalanii şi scoţienii vor fi, cel mai probabil, pionierii „paradei europene a suveranităţilor”, consideră analistul politic Leonid Savin. „Spania şi Marea Britanie ar putea servi drept exemplu pentru alte mişcări naţionale. Harta Europei se va schimba, deoarece frontierele nu au fost trasate conform principiilor etnice. De exemplu, teritoriul imens din România populat de unguri. Ar putea exista şi tentative de reunificare a statelor, de exemplu fosta Iugoslavie, unde se manifestă aspiraţiile de unire a Serbiei cu Muntenegru”. Ideea integrării europene s-a transformat, în ultimele două decenii, într-un fel de steag de luptă pentru UE. Totuşi, cu cât mai multe ţări absoarbe UE, cu atât mai multe teritorii din spaţiul comunitar visează la independenţă. În opinia politologului Konstantin Voronov, „lipseşte de pe listă un grup întreg de teritorii care sunt pe cale să se …

Citeste tot articolul