Tag Archives: sarbatoare

Este mare păcat! Ce este interzis să faci azi, în Duminica Tomii

Duminica Tomii se celebrează, an de an, în prima duminică după Paște. Această sărbătoare aduce tradiții și obiceiuri frumoase și vechi de care românii trebuie să țină cont mereu. Prima duminică de după Paște poartă numele de Duminica Tomii și este cea încheie Săpămâna Luminată. Numele acestei sărbători vine de la Apostolul Toma cel necredincios și îi este dedicată în totalitate. Ultima zi din Săptămâna Luminată este încarcată de tradiții și obiceiuri. Aceasta poartă numele de Duminica Tomii, marcând momentul în care Isus se arată Apostolilor, printre care și Toma, cel care nu credea în învierea Mântuiorului. În această zi sunt cinstiți și morții, iar în Banat femeile pun diferite pachete cu pomeni pe ape curgătoare, iar copiii împletesc coșuri din nuiele, în care sunt așezate ouăle roșii, vopsite în ajunul acestei sărbători. În această zi are loc și o defilare impresionantă a Junilor brașoveni, care vor merge călare prin centrul orașului de sub Tâmpa, tradiție păstrată de câteva sute de ani. Pentru că duminică este prima zi după Înviere când are loc pomenirea morților, sărbătoarea se mai numește Paștele Morților, sau al Blajinilor. Blajinii reprezintă oamenii pașnici, incapabili de a face rău cuiva, care s-ar afla la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Aceștia sunt anunțați de oameni de venirea Paștelui prin aruncarea cojilor de ouă roșii în ape curgătoare. Pentru că durează o săptămână până ce acestea ajung la ei, se va sărbători Paștele cu o săptămână întârziere. Tot de Duminica Tomii, credincioșii își plâng morții pe la morminte, după care întind mese fie în cimitir, fie lângă biserică, în aer liber. Acesta este momentul în care, potrivit tradiției, oamenii pot sta la masă alături de sufletele celor plecați dintre noi, pentru a cinsti înviere Mântuitorului și cu aceștia. Ce să nu faci în Duminica Tomii În această …

Citeste tot articolul

7 motive pentru o copilărie fără Halloween

Statistic vorbind, seara în care nu ar fi recomandat să te plimbi pe o stradă din Statele Unite sau Canada este cea de Halloween. În multe orașe numărul violențelor și crimelor se dublează, cu toată alerta forțelor de ordine. Poate unii dintre noi privesc noaptea de Halloween ca un prilej pentru farse și carnaval. Dar fondul negativ ce încurajează manifestarea macabrului se constituie totodată în prilej pentru defularea unor stări emoționale negative, maladive. De ce aș cultiva acest obicei în rândul copiilor mei? De ce i-aș învăța să meargă în locuri nefaste unde delicvența peste ani probabil va fi în creștere? Manipulare comercială Cele mai vizibile campanii pentru Halloween sunt promovate și la noi, în primul rând, de lanțurile de supermarketuri. Scopul este ușor de ghicit: mai puțini bani în buzunarul meu, mai mulți bani în cel al corporației. Vrei să fii în „spiritul” Halloween, cumpără un costum pentru copilul tău, cadouri speciale, dulciuri sau măcar o lumânare în formă de dovlecel. Nu, mulțumesc! Identitate și surogat Săptămâna aceasta am sărbătorit ziua Sfântului Dumitru. Săptămâna viitoare vom avea sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. Poporul nostru are o întreagă tradiție a sărbătorii consemnată etnografic de Simion Florea Marian sau Tudor Pamfile. Am ajuns să recunoaștem frumusețea iei românești de câțiva ani și o serbăm de Sânziene doar. Hora, simbolul satului românesc, nu se mai face aproape nicăieri în România. Șezătorile de iarnă poate doar în cătune ascunse prin Maramureș sau Bucovina. Dacă dorim activități cu substrat frumos și de valoare pentru copiii noștri, avem de unde să alegem. Sunt sigur că prichindeii ar fi bucuroși să descopere tradițiile frumoase ale străbunicilor noștri. În Ungaria sau Grecia nu există licean care să nu cunoască două-trei dansuri tradiționale. Simboluri Vorbind cu o doamnă învățătoare, mi-a povestit despre încercările sale de cosmetizare a …

Citeste tot articolul

Înălţarea Sfintei Cruci. Ce trebuie să facem ca să ne meargă bine

Înălţarea Sfintei Cruci. Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine, aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota, 14 septembrie fiind considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei, în Capitală fiind organizată cu această ocazie o procesiune. Înălţarea Sfintei Cruci. Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este singura cu post aspru şi rugăciune care apare la data de 14 septembrie atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin. Vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamneiSpre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului, relateaza realitatea.net. Înălţarea Sfintei Cruci marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Înălţarea Sfintei Cruci. Aceeaşi sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia “Prin acest semn vei invinge”. Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. Când Macarie a aşezat lânga ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat. Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii …

Citeste tot articolul

Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul. Ce NU aveți voie să faceți ca să vă meargă bine:

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 29 august, fiind considerată zi de post. Ni se cere să postim ca să nu ne asemănăm cu Irod, care din cauza ospăţului fără măsură, a cerut ca Salomeea să-i danseze şi drept răsplată i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezatorul. Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Traditia spune că, în ziua de 29 august, creştinii trebuie să ţină post negru sau aspru în care sunt permişi doar struguri şi apă. Nu se bea vin roşu, deoarece în credinţă acesta reprezintă sângele Botezătorului. Nu se manâncă fructe sau legume roşii şi nici varză pentru că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene care au forma capului. În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi. Se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei aşa cum fiecare om este cuprins de friguri, de fapt, frisoane, când află felul în care a fost să moară Sfântul Ioan Botezătorul. Deşi ziua de pomenire a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul a fost rânduită de Biserică zi de post şi de doliu, unele lăcaşuri de rugăciune, biserici de mir sau de mănăstire îşi serbează în mod deosebit mâine hramul. Credincioşii au posibilitatea să se închine la părticele din moaştele Sfântului Ioan Botezătorul aflate la Biserica “Sfântul Vasile cel Mare” – Victoria din Bucureşti şi la Mănăstirea “Sfântul Ioan Botezătorul” – Lipniţa, din judeţul Constanţa, scrie ziarul Lumina. În fiecare an, în Arhiepiscopia Tomisului, la 29 august, de pomenirea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, este o zi de sărbătoare şi de pelerinaj la Mănăstirea “Sfântul Ioan Botezătorul” – Lipniţa (foto) care adăposteşte o părticică din moaştele Sfântului Prooroc şi …

Citeste tot articolul

De ce nu se spune La Mulți Ani de Sfânta Maria? Explicația aici

Adormirea Maicii Domnului este o sărbătoare de tristeţe pentru creştini pentru că se cinstenşte moartea şi înaltarea Fecioarei Maria cu truplu la cer. Conform tradiţiilor bisericeşti, pe data de 15 august, cu ocazia sărbătorii de Sfântă Maria Mare nu se spune “La mulţi ani” celor care poartă numele sfintei. Cei care poartă numele Sfintei Maria îşi vor serba onomastica pe 8 septembrie, de Sfântă Maria Mică, respectiv la Naşterea Maicii Domnului. În România, 2,2 milioane de români îşi serbează onomastică de Sfânta Marie Mare, dintre care 1.819.378 sunt femei şi 416.844 bărbaţi. Dintre aceştia, 1.398.464 poartă numele de Maria, 273.454 de Mariana, 51.620 de Marinela şi 31.149 de Mioara. Mai există şi 25.947 femei care poartă numele de Marina, 25.447 de Marilena, 10.834 de Mărioara, 1.685 de Măriuca şi 162 de Măria. Din numărul total de bărbaţi care îşi serbează onomastica, 310.751 poartă numele de Marian, 102.620 de Marin şi 3.332 de Marinică. CITESTE SI: Mesajul unui militar pentru politicieni: „Nu o să mai rezistăm mult, sunteţi la limita prăpastiei, gunoaie ordinare”

Citeste tot articolul

TRADIȚII și OBICEIURI de Sf. Maria: Ce trebuie să faci să-ți meargă bine

Sfânta Maria – 2015 este sărbătorită, în fiecare an, la 15 august. Popular, Adormirea Maicii Domnului este considerată ziua care desparte lunile călduroase de cele reci. Tot în această zi este sărbătorită Ziua Marinei, Maica Domnului fiind ocrotitoarea marinarilor. La malul mării, dar şi în oraşele dunărene sunt organizate ample serbări. Această zi a fost declarată sărbătoare naţională. Sfânta Maria 2015. Potrivit calendarului ortodox, pe 15 august, Maica Domnului a fost înştiinţată, printr-un înger, de faptul că va trece în nefiinţă. Ulterior, după ce aceasta a cerut iertare de la toată familia şi de la toţi apropiaţii, a murit. Conform celor de la Click se spune că, în momentul în care aceasta a murit, au avut loc mai multe minuni: orbii şi-au recăpătat vederea, surzii au început să audă, iar ologii şi bolnavii s-au vindecat. Trupul Maicii Domnului ar fi stat trei zile în mormânt, după care a fost ridicat în ceruri. Tot pe 15 august se încheie şi postul început pe 31 iulie. Sfânta Maria 2015. Tradiţii şi obiceiuri pentru această sărbătoare Tradiţia spune că în ziua de Sfânta Maria – 2015, se merge la biserică şi se împart struguri, prune şi faguri de miere pentru sufletul celor care au murit. În unele zone, după slujba, femeile merg la cimitire pentru a tămâia mormintele celor dragi. În biserică se pomenesc cei adormiţi, dar şi cei care au purtat numele Sfintei Fecioare. Fetele nemăritate obişnuiesc să culeagă flori, pe care le duc la biserică pentru a fi sfinţite, apoi le iau acasă şi le aşează în dreptul icoanei Maicii Domnului. Sfânta Maria 2015. Se crede că astfel acestea vor avea parte de sănătate şi o soartă bună. Mai mult, se spune că aceste flori au puteri tămăduitoare, ele putând alina dureri şi ocroti casa respectivă. Mai mult, în trecut, fetele purtau …

Citeste tot articolul

Sărbătoarea Sânzienelor este legată de credinţe, ca cea că jocul ielelor îl va lăsa mut sau nebun pe cel care îi este martor în noaptea de dinainte, şi practici precum folosirea florilor cu acealşi nume pentru bunăstare, dar şi aflarea alesului.

Sânzienele sau Drăgaica, celebrate pe 24 iunie, reprezintă o sărbătoare a iubirii şi fertilităţii, legată de o serie de ritualuri pentru sănătatea oamenilor şi belşug în gospodărie, dar şi de practici ale fetelor pentru a-şi afla sortitul şi momentul în care se vor mărita. Sărbătoarea Sânzienelor ar avea la origine un cult roman pentru zeiţa Diana, numele de Sânziana, aşa cum este cunoscută sărbătoarea autohtonă în special în Ardeal, provenind din “Sancta Diana”, în timp ce în Muntenia şi Oltenia se sărbătoreşte Drăgaica, după numele slav. După unii specialişti, sărbătoarea îşi are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui, sânzienele fiind adesea reprezentate de traci înlănţuite într-o horă. În tradiţia creştin ortodoxă, 24 iunie este ziua naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, adus pe lume la bătrâneţe de Elisabeta, eveniment ce pregăteşte minunea naşterii Mântuitorului dintr-o fecioară. Sărbătoarea Sânzienelor este considerată a fi şi momentul cel mai bun, la mijlocul verii, pentru culegerea plantelor de leac, dar şi de descântec. Astfel, în Noaptea de Sânziene, femeile merg să culeagă flori şi ierburi, care vor fi folosite contra bolilor şi altor rele. Legendele spun că sânzienele, nişte fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, se prind în horă şi dau puteri magice plantelor. Aceste zâne bune, dacă sunt sărbătorite cum se cuvine, fac culturile să rodească, dau prunci sănătoşi femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele şi tămăduiesc bolnavii. În schimb, dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, ele se supără şi devin asemenea zânelor rele cunoscute în popor drept iele sau rusalii. Ielele sunt descrise ca nişte fecioare zănatice, cu o mare putere de seducţie şi cu puteri magice. Se crede despre ele că locuiesc în văzduh, în păduri sau în peşteri, pe maluri de ape sau la răspântii şi apar în special noaptea la lumina lunii, rotindu-se în …

Citeste tot articolul

9 mai. Nimic de sărbătorit!

Pentru noi, românii, ziua de 9 mai nu reprezintă, nu poate reprezenta o sărbătoare.În genere, oamenii, națiunile își fac sărbători din momentele mari ale existenței lor. Rămân înscrise în calendare cu litere aurite acele momente înălțătoare, în care suflarea colectivă a neamurilor a cunoscut încununarea sentimentelor de demnitate, de dreptate și libertate. Nici o națiune nu și-a făcut și nu își va face prilej de sărbătoare din zile ce amintesc de înrobirea lor, de năvăliri străine ori de instaurarea tiraniilor. Cu o singură excepție: aceea a națiunilor subjugate inclusiv spiritual, a colectivităților care și-au pierdut identitatea și conștiința misiunii pe care o au în Istorie. În aceste condiții, ce am putea sărbători noi, românii, la 9 mai, când toată Europa celebrează așa numita “Zi a Victoriei”? Mai întâi să ne întrebăm: a victoriei cui împotriva cui? Pentru că, de aici, de lângă Carpați și Dunăre, perspectiva istoriei ultimilor 7 decenii este diferită de cea de pe Sena ori Tamisa. Dacă națiunile din partea apuseană a continentului pot celebra într-adevăr eliberarea de sub ocupația unei puteri străine, aceea a Germaniei hitleriste, nu aceleași motive de sărbătoare au popoarele din estul european. Pentru polonezi, letoni, estoni, unguri și, mai mult decât toți aceștia, pentru români, eliberarea de dominația germanilor coincide cu instituirea unei ocupații și mai crude. Totalitarismul fundamentat pe ideologia lui Hitler a fost înlocuit cu o altă formă de totalitarism, mai atroce și care a lăsat în urma ei un număr de victime multiplicat de zeci de ori. Ocupația sovietică și regimurile comuniste instaurate după chipul și asemănarea celui de la Kremlin, întinse pe o durată de aproape jumătate de veac, au rămas în memoria colectivă a jumătății estice a Europei ca perioada cea mai neagră a istoriei acestor popoare. Nu doar ca urmare a terorii și genocidului la care …

Citeste tot articolul

Muie Valentine’s Day! Dragobete, noi sărbătorim româneşte!

Fuck Valentine’s Day! Pe 24 februarie, sărbătorim Dragobetele, sărbătorim româneşte! Descarcă această imagine, printează câteva foi şi lipeşte-le în şcoala ta sau în alte locuri publice! Divinitate mitologică asemănătoare lui Eros (zeul iubirii, în mitologia greacă) şi Cupidon (sau Amor, zeul roman al dragostei), Dragobete, cunoscut şi sub numele de Dragomir, este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică şi este închipuit ca fiind un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, care sălăşluieşte mai mult prin păduri. Dragobetele a fost preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu peţitor şi ca un naş ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor. De-a lungul veacurilor, acesta a devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor care “se logodesc” în această zi. Pe 24 februarie, spiritualitatea populara consemneaza ziua lui Dragobete, zeu al tineretii in Panteonul autohton, patron al dragostei si al bunei dispozitii. La noi, Dragobete era ziua cand fetele si baietii se imbracau in haine de sarbatoare si, daca timpul era frumos, porneau in grupuri prin lunci si paduri, cantand si cautand primele flori de primavara. Fetele strangeau in aceasta zi ghiocei, viorele si tamaioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le pastra pana la Sanziene, cand le aruncau in apele curgatoare. Daca, intamplator, se nimerea sa gaseasca si fragi infloriti, florile acestora erau adunate in buchete ce se puneau, mai apoi, in lautoarea fetelor, in timp ce se rosteau cuvintele: “Floride fraga Din luna lui Faur La toata lumea sa fiu draga Uraciunile sa le desparti”. Sursa: Ziua Veche

Citeste tot articolul

POZA ZILEI – Cretinii sarbatoresc Boboteaza!

Deci, sunt fan B1. Declarat! Este singurul post TV care a relatat adevarul neciuntit. Romanul credincios, de fapt, pseudo credincios pt ca romanul, habar n-are ce dracu inseamna sau presupune credinta, e cretin. Eu am impresia, care devine, fundamentat pe manifestarile contemporane, certitudine, ca, biserica nu a fost decat un refugiu pentru femeia asuprita. Un loc in care, scapand de barbat & soacra, iesea duminica sa barfeasca, alaturi de alte mame eroine. Un soi de club, barfa club! De aci si mostenirea asta defaimatoare, o adevarata insulta in casa Domnului. – Sursa

Citeste tot articolul

Inca o zi libera pentru romani – 24 ianuarie – Sarbatoarea Unirii Principatelor

Romanii vor avea parte de o noua zi libera de la serviciu, dupa ce Camera Deputatilor a adoptat miercuri proiectul de lege prin care 24 ianuarie, cand a avut loc Mica Unire, in 1859, a fost declarata zi de sarbatoare legala. Astfel, potrivit site-ului oficial al Camerei Deputatilor, legea a fost adoptata cu 276 de voturi pentru, 4 impotriva si 11 abtineri. Totodata, dintre cei 295 de deputati prezenti, 4 nu si-au exprimat votul. Proiectul de lege este dezbatut in Parlament de mai mult de patru ani, fiind initiat de peste 100 de senatori si deputati. Senatul a aprobat legea in vara anului 2013, iar Camera Deputatilor este for decizional in acest caz. In expunerea de motive se vorbeste despre dreptul romanilor de a sarbatori ziua de 24 ianuarie, cand, in anul 1859, a avut loc Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca. „Vointa si curajul iesenilor de a realiza Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca trebuie recunoscute de intreaga natiune romana drept un exemplu de solidaritate si sacrificiu. Unirea de la 24 ianuarie 1859 a dovedit intregii lumi ca impreuna suntem mai puternici, impreuna suntem un popor demn si respectat. (…) Consideram anormal ca ziua de 24 ianuarie sa fie un simplu prilez de discursuri, o zi a carei semnificatie profunda in devenirea noastra nationala si statala sa se piarda cu trecerea timpului. 24 ianuarie semnifica, practic, ziua de nastere a statului national modern roman si trebuie ca romanii sa nu uite acest lucru”, se precizeaza in documentul citat.

Citeste tot articolul

1 Mai Muncitoresc – istoria umilinţei unui popor

Ziua Internaţională a Muncii îşi are originea în mişcările de proteste ale unor muncitori americani care militau pentru scurtarea zilei de muncă de la 12-14 ore la opt ore. În memoria românilor de astăzi ea este un simbol „împins“ între două amintiri: mitingurile lui Ceauşescu şi prima baie în mare. adevarul.ro vă propune o scurtă plimbare prin istoria recentă, când 1 Mai Muncitoresc era „obligatoriu“. Ziua Internaţională a Muncii îşi are originea în mişcările de protest ale unor muncitori americani care militau pentru scurtarea zilei de muncă de la 12-14 ore la 8 ore. În mai 1886, muncitorii din Chicago s-au unit într-o grevă care aduna 65.000 de oameni în Piaţa „Heymarket“. În urma represiunii poliţiei, au rezultat 11 morţi şi aproape 200 de răniţi. Evenimentul a devenit, în timp, o bornă şi o unealtă de a uni mişcările socialiste din toată lumea care militau pentru drepturile muncitorilor. A Doua Internaţională Socialistă a decis să cinstească memoria celor împuşcaţi în Piaţa „Haymarket“ prin organizarea, de 1 mai 1890, a celui mai mare protest împotriva exploatării prin muncă. Aşa a devenit 1 mai ceea ce este astăzi. În secolul XX, pe măsură ce ideologia comunistă a câştigat teren, ziua de 1 mai a fost asociată cu victoria muncitorilor asupra exploatatorilor. Şi mişcarea nazistă a încercat să revendice sărbătoarea de 1 mai, Adolf Hitler promiţând, într-unul din discursurile sale, construirea unui socialism naţional, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc. Ca o coincidenţă, moartea lui Hitler a fost anunţată chiar într-o zi de 1 mai, în anul 1945. 66 de ani mai târziu, un alt mare inamic al omenirii, Osama bin Laden, şi-a găsit sfârşitul. La 1 mai 2011, Barack Obama, preşedintele Statelor Unite ale Americii, a anunţat uciderea liderului Al-Qaeda. În …

Citeste tot articolul

Iubeste romaneste!

Dragobetele (care era numit şi Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor) era un zeu tânăr al dacilor care era sărbătorit în Muntenia, Dobrogea, Oltenia şi Transilvania la o dată fixă în acelaşi sat. Data varia de la o zonă la alta (între 24 februarie şi 28 februarie, 1 martie şi 25 martie). Dragobetele era considerat patronul dragostei şi bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti. În unele tradiţii este considerat Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Baba Dochia şi cumnat al eroului vegetaţional Lăzărică. Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană şi cu Eros zeul iubirii în mitologia greacă. Dragobetele este de asemenea o sărbătoare dedicată zeului dragostei cu nume omonim. Divinităţi populare Dragobete cap de primăvară era considerată divinitatea populară sinonimă cu sărbătoarea de Dragobete celebrată la 1 martie, deschizătorul primăverii, patronul dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile româneşti în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea. Dragobete cap de vară era considerată divinitatea populară sinonimă cu sărbătoarea de Dragobete fiul Dochiei, deschizător al verii, patron al dragostei şi bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti în sudul Transilvaniei. Obiceiul păsărilor La Dragobete păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în ziua de Dragobete se spune că rămâneau fără pui până în ziua de Dragobete a anului viitor. Asemănător păsărilor, cuvântul grecesc „pasare” însemnând „mesaj al cerului”, fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească pentru a fi îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Cei care nu se întâlneau cu un prieten în ziua de Dragobete se spune că nu era iubit tot anul. Dacă timpul era favorabil, fetele şi băieţii se adunau în cete şi ieşeau la pădure chiuind pentru a culege primele flori ale primăverii. Din zăpada netopită până la Dragobete fetele şi nevestele tinere din Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi Transilvania făceau rezerve de …

Citeste tot articolul

Ziua Armatei Romane, o sarbatoare COMUNISTA!

Astăzi, 25 octombrie, este marcată Ziua Armatei, una din instituţiile care se bucură (încă) de cea mai mare credibilitate în ochii românilor. Totul este însă o perdea de fum. Armata României a ajuns mai slab dotată decât unele armate africane iar soldaţii “se bat” pentru a prinde câte un loc bine plătit în războaiele altora, participând conştient la invazia şi ocuparea unor state cu care nu am avut nimic de împărţit în toată istoria ţării noastre. Mai mult, Ziua Armatei Române a rămas o sărbătoare comunistă, parcă în ciuda tinerilor ucişi de militari şi securişti în decembrie 1989. Ar trebui schimbată ziua oficială a armatei? Din 1830, anul înfiinţării armatei române moderne, până în 1951, în tradiţia românească nu a existat o zi dedicată exclusiv sărbătoririi acestei instituţii. Aflată în centrul atenţiei publice, mai ales după Războiul de Independenţă din 1877-1878, armata a participat anual la manifestările prilejuite Ziua Înălţării Domnului, devenită după Primul Război Mondial Ziua Eroilor, şi la cele din Ziua Naţională a Regatului Românei (10 Mai). Data de 25 octombrie a devenit oficial Ziua Forţelor Armate în 1959, după ce în prealabil a fost marcată pe 2 octombrie (din 1951), ziua când în 1943 Stalin aprobase organizarea Diviziei “Tudor Vladimirescu”, alcătuită din prizonieri de război români de pe Frontul de est. Această unitate a devenit mai târziu nucleul viitoarei “Armate Populare” din România. La 25 octombrie 1944, armata română, după întoarcerea armelelor împotriva foştilor aliaţi la 23 august 1944, a eliberat ultima bucată de pământ românesc ocupat de armata hortystă în Transilvania, la Carei. Această zi, instituită de autorităţile comuniste, nu este reprezentativă pentru forţele armate deoarece în timp ce eliberarea Ardealului a fost realizată cu sacrificii însemnate (de necontestat) şi cu ajutor rusesc, provinciile estice au fost abandonate în favoarea URSS. Ce este onorabil în salvarea …

Citeste tot articolul