Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită:

salariu

  • Ai cui sunt banii din care ți se plătește salariul?

    atempo 24

    Rămân surprins când constat cum societatea este artificial ruptă în două pe teme care nu au absolut nicio miză. Problema salariului, mai precis a cui „proprietate” este, e una pe cât de sterilă, pe atât de gravă. Culmea, această problemă a stat la baza unor ideologii tembele. Să luăm așadar la analizat povestea.

    Când se plătește un salariu, cele două „școli de gândire” văd treburile diametral opus. Pe de o parte salariatul spune că banii aceia i se cuvin și că sunt un simbol al „păcălirii” sale de către patron. Cu alte cuvinte, mulți salariați ao o viziune absolut marxistă în momentul în care consideră că raportul lor de muncă e un jaf pe care-l practică patronul. De partea cealaltă, patronul spune că banii aceia sunt „ai lui”, iar faptul că-i plătește salariatului banii e un semn de clemență din partea sa.

    Orice om suficient de informat râde în fața ambelor opinii care sunt cât se poate de aberante. Însă, persistența dilemei creează tensiuni și distorsiuni. De fapt care-i adevărul?

    O să pornesc de la salariat. Când înjură patronul, nu are dreptate deoarece nu are habar ce înseamnă – pentru cei mai mulți dintre investitorii onești – virarea salariilor. Cu cât ai mai mulți salariați te apasă o responsabilitate pe care nu o poți înțelege decât dacă te afli în pielea celui care trebuie să asigure fondul de salarii. De asemenea, legea cauzalității ne spune că dacă nu ar fi existat acel „patron mizerabil” care să aibă inițiativa, nici locul de muncă al salariatului nemulțumit nu ar exista.

    Așadar, înainte de a înjura „patronul chiaburizat”, ar trebui să conștientizezi rolul său adevărat în toată ecuația acelui loc de muncă. Mai mult, dacă salariul pe care-l încasezi nu e rezultatul unei negocieri sau dacă nu ești mulțumit de el, dar știi că nu ai nicio șansă să ceri mai mult, înseamnă că e inflație în piață de ceea ce prestezi tu. Ești la fel ca țăranul care are roșii la vânzare și se trezește cu piața plină de roșii. N-are ce face, le vinde la prețul pieței și, dacă simte că nu poate altfel, trece pe o altă producție. La fel e și cu meseria sau salariul tău.

    Acum nici punctul de vedere al „patronilor radicali” nu este nici măcar apropiat de adevăr. De fapt, spre deosebire de muncitorii care nu prea au loc de întors, viziunile patronilor de acest tip au rolul de a otrăvi societatea. Și, mai mult, semnalizează la vedere cât de rudimentari sunt unii oameni care-și zic „de afaceri”. De altfel, cu asemenea oameni, nici nu te mai miri de ce avem de-a face cu atâtea falimente. E cât se poate de evident că nu patronul dă salariul din banii săi! Asta e prostia cea mai sforăitoare pe care-o poarte spune cineva. Firma nu e patronul chiar dacă acela deține 100% din acțiunile firmei!

    Asta nu înțeleg unii și de la înțelegerea acestui aspect ar putea rezulta un mediu economic sănătos. Firma e o entitate absolut diferită de patron. Îi rog mult pe cei care au firme să-și repete zilnic chestia asta. Firma e o persoană juridică, diferită de patron care e persoană fizică. Pentru mulți chestia asta e banală, dar sunt mult mai mulți cei care nu conștientizează acest aspect. Ce înseamnă diferența dintre cele două persoane? Înseamnă, în primul rând, faptul că buzunarul celor două entități nu e comun. Aud foarte mulți indivizi care vorbesc despre cum „scot bani din firmă”.

    Oameni buni, e o aberație! Din firmă, un acționar poate scoate bani în două feluri: ori sub forma dividendelor, ori sub forma salariului(dacă ești angajat al acelei entități). Desigur, mai există metode prin care se scurg banii firmei către acționar. De exemplu sub forma mașinilor achiziționate pe firmă și utilizate de familie s.a.m.d. Mă rog, nici statul nu trebuie să fie penibil și să intervină în aceste mici scăpări, dar dacă te apuci și-ți iei o mașină de peste 40 000 EUR din banii firmei, statul ar trebui să intervină prin instituirea unor taxe serioase pe lux. În acest fel banii firmelor ar avea ceva mai multă relevanță economică și ar fi mult mai puțin canalizați spre satisfacerea unor penibile instincte primare.

    Privind din acest punct de vedere, înțelegem că banii din care se plătesc salariile nu sunt ai patronului, ci ai firmei, care firmă e ceva absolut diferit de patron. Patronul poate fi administrator în acea firmă, dar banii nu sunt ai administratorului. Cât de penibil ar fi ca, la fiecare factură emisă de un furnizor de materie primă, patronul să se tăvălească pe jos deoarece plătește „din banii săi”. Nu, idiotule, nu-s banii tăi, ci ai firmei. Iar firma are niște obligații pe care trebuie să și le îndeplinească. E simplu. Banii cu care plătești factura de materii prime rezultă dintr-o obligație de plată a firmei. La fel și salariile. L-ai luat pe omul ăla la tine în firmă pentru că firma are nevoie de el. De aceea, dacă-l pui pe omul ăla să-ți zugrăvească în casă și-l plătești din banii firmei se numește evaziune fiscală. E simplu ca bună ziua.

    Partea proastă e că la noi nu se conștientizează aceste chestiuni de bază. Dacă ar înțelege atât salariatul cât și investitorul care anume le sunt pozițiile, tensiunile inutile nu ar mai exista. Însă, pentru asta, inclusiv statul ar trebui să se implice, atât la nivel educațional, cât și la nivel practic. Am spus-o de mai multe ori: România nu are decât o singură șansă, iar acea șansă e educația antreprenorială. Aceasta e utilă atât celor care au inițiativa, cât și celor care sunt angajați.

    Dan Diaconu

  • Ei sunt românii care vor primi mai mulți bani de Paște. Vor primi bani în plus la salariu

    prp1

    Mai mulți angajați norocoși vor primi prime cu ocazia sărbătorilor de Paște.

    Peste 55% dintre angajatorii din România vor oferi beneficii salariale sau prime, cu ocazia Paștelui. Jumătate dintre aceștia susțin că valoarea va fi de până la 150 de lei.

    În 20% dintre cazuri, primele vor avea o valoare cuprinsă între 151 și 200 de lei. În cazul celorlalți, valoarea va fi chiar mai mare.

    O treime dintre angajatori au declarat că nu vor acorda niciun fel de beneficii, în timp de 12,4% sunt încă indeciși, arată un sondaj.

  • Tudorel Toader a fost dat de gol! Câți bani câștigă, de fapt, ministrul Justiției

    tdt

    După ce ministrul Justiției, Tudorel Toader a declarant că își va face publice drepturile salariale și toate celelalte drepturi bănești de care beneficiază funcționarii publici cu statut special din ANP, reacția sindicaliștilor din închisoare nu a întârziat să apară.

    Federaţia Sindicatelor din Administraţia Natională a Penitenciarelor a transmis, într-un comunicat, că ministrul Justiţiei a semnat Hotărârea de Guvern prin care acestea au fost secretizate.

    Sindicaliştii îi reproşează ministrului Justiţiei că încă nu a rezolvat problema plăţii celor peste un milion de ore suplimentare nerecuperate şi neplătite personalului din penitenciare şi anunţă că vor continua acţiunile de protest.

    ″În cazul în care nu e clar pentru domnul ministru şi asta i-a pricinuit supărarea, nu cerem creşteri salariale. Cerem doar să se aplice legea cadru a salarizării unitare aşa cum a fost votată de Parlament, fără discriminări. Mai cerem condiţii de lucru mai bune, în mandatul domniei sale sumele alocate în acest sens fiind de 3 ori mai mici. E simplu. Vom continua, deci, acţiunile de protest oricât de jenante vor fi încercările ministrului Toader de a răspunde solicitărilor legitime ale angajaţilor din penitenciare referitor la îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, o salarizare echitabilă şi eliminarea discriminării pensionarilor militari. (…) Surprinzătoare, deci, insistenţa celui prins de foarte multe ori în flagrantă dezinformare mai ales că acesta încasează din diverse sinecuri peste 57.000 de lei lunar. Dar, într-un context în care condamnaţi penal conduc ţara şi construiesc bugete, nimic nu mai miră. Nici măcar transformarea unui profesor într-un soldat de partid”, potrivit sursei citate, scrie Stirileprotv.ro.

  • Angajații din România au parte de vești bune! Vor primi lunar 650 de lei în plus la salariu

    BANI

    Vești bune pentru angajații din România, cel puțin pentru cei care se încadrează, deoarece aceștia vor primi de la stat 650 de lei în plus la salariu, alături de o prevedere care nu permite angajatorilor să îi dea afară în această perioadă.

    Stimulentul de inserţie este suma de bani pe care o primesc angajaţii părinţi care se întorc la muncă înainte de finalul concediului de creştere a copilului. Aşa după cum stabileşte legislaţia în vigoare, stimulentul de inserţie nu se poate cumula cu indemnizaţia de creştere a copilului, iar persoanele care primesc stimulent de inserţie nu pot fi concediate.

    În cazul în care părinţii aflaţi în concediul de creştere a copilului vor să se întoarcă mai repede la serviciu, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, au dreptul să primească o sumă de bani pe lângă salariul lunar, sumă ce poartă numele de stimulent de inserţie, scrie avocatnet.ro.

    Astfel, părinţii care renunţă la concediul de creştere a copilului şi se întorc mai repede la muncă au dreptul de a primi 650 de lei lunar.

    “Începând cu drepturile lunii aprilie 2017, cuantumul stimulentului de inserţie se stabileşte la 650 lei”, este prevăzut în varianta în vigoare a OUG nr. 111/2010.

    După cum se stipulează în legislaţia actuală, persoanele care se întorc mai repede la muncă nu pot fi concediate pe toată durata în care primesc stimulentul de inserţie. Potrivit OUG nr. 111/2010, angajatorului îi este interzis să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul “salariatei/salariatului care se află în plata stimulentului de inserţie”.

    Totodată, nici persoanele aflate în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani (sau de până la trei ani, în cazul copilului cu handicap) nu pot fi concediate. Această interdicţie se poate extinde o singură dată, cu şase luni, după revenirea definitivă a salariatei sau salariatului la muncă.

    Nerespectarea acestor obligaţii poate aduce angajatorilor sancţionarea cu amendă cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei.

    Totuşi, există şi situaţii în care se poate face excepţie de la această regulă. Este vorba, mai exact, despre situaţiile în care angajatorul se află în procedură de reorganizare judiciară sau faliment. Astfel, în aceste situaţii, concedierea angajaţilor care beneficiază de stimulent de inserţie sau se află în concediu pentru creşterea copilului este permisă.

  • Incredibil! Câţi bani ar fi primit Mihai Eminescu lunar, din drepturile de autor, dacă ar fi trăit în 2019

    mihai eminescu tinerete maturitate

    Ziua de 15 ianuarie a fost dedicată, în România, marelui poet național Mihai Eminescu. Astfel, s-au împlinit 169 de ani de la nașterea acestuia, românii celebrând bogăția culturală oferită de operele sale. Cu toate acestea, potrivit unui cunoscut istoric, dacă ar fi trăit în zilele noastre, Eminescu n-ar fi fost un om foarte bogat, ci din contră.

    Conform dr. Lucian Pricop, istoric şi critic literar, preşedinte al Societăţii Editorilor din România, dacă ar fi trăit astăzi, Eminescu ar fi câştigat din drepturile de autor ale cărtilor sale de poezie în jur de 2.500 de lei pe lună, impozabili, adică mai puţin decât un profesor de gimnaziu de română.

    Potrivit Antena 1, dar şi datelor din Catalogul CIP şi Bibliografia CIP ale Bibliotecii Naţionale, în 2018 s-au publicat 29 de cărţi avându-l pe Mihai Eminescu drept autor, în vreme ce cărţi “de condiţie interpretativă mediocră (cărţi zise de critică literară, multe pentru uzul elevilor)” sunt 24 în 2018.

    Având în vedere aceste statistici, dar şi faptul că preţul de vânzare mediu pentru fiecare carte este 15 lei, iar drepturile de autor sunt 10 la sută din preţul de vânzare, Mihai Eminescu ar trăit modest. Mai exact, din calculele lui Lucian Pricop, un venit impozabil de 2.537,5 lei/lună.

    “Viaţa modestă a lui Eminescu din simularea noastră nu i se datorează, ci ţine de condiţia noastră, de felul în care trăim şi alegem să trăim posteritatea lui Eminescu. Sigur un indicator concludent pentru diferenţele dintre veniturile potenţiale ale lui Eminescu şi cele ale poetului suedez Tomas Tranströmer (şi nu pentru că i s-a decernat în 2011 Premiul Nobel pentru Literatură) poate fi media europeană anuală a consumului cultural pe cap de locuitor care se ridică la 1.400 Euro (conform Eurostat – Biroul European de Statistică), în vreme ce în România, acesta a fost în acelaşi an 2017 de 138 de euro”, a mai spus Pricop potrivit sursei citate.

  • Ce salariu primește un europarlamentar. Suma este uriașă!

    parlament european

    Ce salariu primește un europarlamentar. Pentru că la data de 26 mai 2019, în România au loc alegerile pentru Parlamentul European, mulţi politicieni și-au anunțat deja intenţia de a candida pentru un post de europarlamentar.

    Iar pe lângă importanţa acesteiei funcţii, nu este de neglijat nici salariu uriaş pe care îl poate câştiga un europarlamentar comparativ cu cât poate primi în ţară.

    Potrivit unui calcul prezentat la Antea 3, un europarlamentar poate încasa 8000 de euro lunar, iar la acestă sumă se pot adăuga şi alţi bani, astfel încât suma primită poate creşte considerabil.

    Spre exemplu pe lângă indemnizaţia care poate ajunge până la 8000 de euro pe lună, un europarlamentar poate primi şi bani pentru cheltuielile pentru cabinetul din ţară, transport şi alte cheltuieli deductibile. În total, un europarlamentar poate ajunge să primească până la 20.000 de euro, pentru prestaţia sa, potrivit DC News.

    Iar până la finalul anului poate ajunge şi la peste 200.000 de euro anual.

  • RAMAI SOCAT: De câţi bani are nevoie pe lună o familie din România pentru a avea un trai decent

    De câți bani are nevoie o familie pentru un trai decent în România? Răspunsul la această întrebare este oferit de un studiu realizat de Syndex, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii împreună cu Fundaţia Friedrich Ebert Stifung, care a stabilit care este valoarea coşului de consum pentru un trai decent în România în 2018.

    trf

    Structura coșului minim de consum pentru un trai decent cuprinde 11 capitole, de la alimentație până la fondul de economii al familiei, însumând în total 226 de itemi.

    Pentru elaborarea conținutului coșului alimentar minim decent pentru familia de referință au fost utilizate trei surse de informații: interviurile de grup, structura coșurilor alimentare anterioare elaborate în România și interviuri cu experți 20 nutriționiști.

    Cercetarea a vizat perioada iulie–septembrie 2018, în cinci dintre cele mai dinamice orașe din România din punct de vedere economic și demografic.

    Potrivit studiului, valoarea coşului de consum pentru un trai decent este de 6.762 lei pe lună pentru o familie de doi adulţi şi doi copii, în mediul urban, luând în calcul că unul dintre copii are 12-14 ani, iar celălalt 8-10 ani.

    tb1

    În Tabelul de mai sus sunt prezentate valorile în lei ale celor 11 capitole de cheltuieli care constituie coșul minim de consum pentru un trai decent pentru familia de referință.

    Pentru o familie de doi adulţi şi un copil este de 5.551 lei, pentru una de doi adulţi fără copii de 4.146 lei, iar pentru o persoană adultă de 2.552 lei/lună.

    În tabelul de mai jos poate fi consultat care este costul lunar al coșul minim de consum pentru un trai decent pentru mai multe tipuri de familie.

    tb2

    Trai minim decent înseamnă, în accepțiunea celor care au făcut studiul, situația în care nevoile biologice și sociale generale la un moment dat sunt acoperite. Mai concret, traiul decent poate fi descris ca fiind o situație în care o familie:

    – își poate permite o alimentație echilibrată, sănătoasă, fără a face compromisuri la calitatea produselor

    – își poate procura haine și încălțăminte noi din magazine de specialitate și își poate reînnoi garderoba ținând cont de uzură

    – dispune de o locuință care oferă adăpost și siguranță și care permite un anumit grad de intimitate și autonomie membrilor familiei, este mobilată și echipată cu aparate electrocasnice de calitate, în stare bună de funcționare

    – își poate plăti fără dificultăți facturile curente (întreținere, energie, apă, telefon etc.)

    – poate întreține locuința și are suficiente mijloace pentru a-și procura produse de igienă personală suficiente pentru un trai sănătos, condiție necesară pentru confortul psihologic și pentru viața socială a individului

    – îi poate asigura fiecărui membru un nivel adecvat de îngrijire a sănătății, lucru care depinde de servicii medicale preventive care pot sau nu să fie acoperite de sistemele publice de asigurări sociale; poate oferi copiilor condiții bune pentru dezvoltarea cognitivă, emoțională, socială și fizică, acestea depinzând atât de calitatea educației formale, cât și de participarea la activități extra-școlare adecvate vârstei și așteptărilor acestora

    – poate oferi membrilor săi posibilitatea de a se recrea și de a-și petrece timpul liber împreună în afara casei (ieșire la cafenea, la cinema, la muzeu etc.), precum și posibilitatea de a merge în vacanță măcar o dată pe an

    – poate asigura membrilor săi mijloacele de mobilitate și comunicare necesare pentru o participare activă la viața comunității

    – poate permite adulților să beneficieze de formare pe tot parcursul vieții, de activități sociale, culturale, artistice sau sportive dedicate lor

    – își poate constitui un fond de economii pentru a putea procura bunuri scumpe de lungă folosință (de exemplu, avansul la procurarea locuinței) sau pentru a acoperi cheltuieli extraordinare ocazionale sau neprevăzute, inclusiv pentru a avea posibilitatea de a-și ajuta apropiații în caz de nevoie.

  • Funcţionară luată de ambulanţă după ce a aflat că îi va scădea salariul de bază la 5.000 de lei. Ce parere aveti?

    nrd

    O angajată, evreica la origine, a unei primării din România a chemat ambulanţa după ce a suferit un atac de panică. Funcţionara tocmai fusese supusă unei evaluări care i-ar putea aduce o reducere a salariului de bază la 5.000 de lei lunar.

    Scandalul legat de reducerea unor salarii din Primăria Timişoara continuă. Primarul Nicolae Robu a propus reduceri salariale pentru 13 angajaţi ai primăriei care au obţinut cu ocazia evaluării activităţii din 2017 calificativul „bine”. După ce juriştii primăriei s-au opus măsurii, susţinând că un astfel de proiect este ilegal, primarul Nicolae Robu a făcut un pas în spate retrăgând proiectul pentru a cere un punct de vedere de la Ministerul Muncii.

    Miercuri, Gizela Friedmann, una dintre angajatele Direcţiei de Urbanism care a obţinut calificativul „bine”, fiind propusă astfel pentru reducerea salariului de bază la 5.000 de lei (primăria a refuzat să comunice care este în prezent salariul funcţionarei), a fost supusă unei reevaluări. Gizela Friedmann a obţinut acelaşi calificativ, iar potrivit unor surse din Primăria Timişoara, pe fondul scandalului pe această temă femeia a suferit un atac de panică, fiind chemată ambulanţa.

    „Soţia mea a făcut un atac de panică, după ce a intrat în comisia de evaluare. Era pe lista celor 13 care urmau să fie sancţionaţi, deşi ea nu are nici o vină. De aceea i s-a făcut rău, pentru că nu a vrut să semneze nişte acte de risc. Atacul de panică l-a avut din cauza presiunilor venite de la şefa de personal, arhitectul-şef şi directorul de la urbanism. Mai multe nu pot să vă spun acum”, a declarat soţul femeii pentru renaşterea.ro.

    Directorul Direcţiei de Urbanism, Sorin Ciurariu, care este şeful direct al Gizelei Friedmann, a declarat că în urma reevaluării subalterna sa a obţinut „un foarte consistent bine”. „A fost foarte obiectiv evaluată. E un foarte consistent bine. Putea să fie abia bine”, a declarat Ciurariu potrivit căruia Gizela Friedmann nu e la prima problemă medicală. „Doamna a mai avut probleme şi săptămâna trecută şi acum ceva vreme cu sănătatea. Am înţeles că a mai fost dusă cu salvarea din primărie. Întrucât ne-a adus la cunoştinţă că nu se simte bine, noi i-am recomandat ca starea de sănătate să fie principala ei grijă, urmând ca lucrurile sunt rezolvate să facem faţă atribuţiilor de serviciu cuviincios aşa cum putem”, a declarat Sorin Ciurariu. „Am auzit că a chemat salvarea, că avea toţi parametri normali şi că s-a presupus că e vorba de un atac de panică. Mai multe nu ştiu”, a declarat şi primarul Nicolae Robu.

    Acuzaţiile funcţionarei

    Cu ocazia şedinţei de marţi, pe a cărei ordine de zi se afla şi proiectul de reducere a salariilor, primarul Gizela Friedmann le-a transmis consilierilor locali o adresă prin care contesta rezultatul evaluării în urma căreia a fost evalută cu „bine”, acuzând presiuni pentru însuşirea acestui calificativ. „În momentul în care ne-am permis să punem întrebări în ceea ce priveşte modalitatea de evaluare şi calificativul obţinut, am fost umilită, certată şi obligată să preiau cu semnătură Raportul de evaluare. Mi s-a spus atât mie, cât şi colegelor mele care au primit acelaşi calificativ ca şi mine că toţi consilierii (15) de la Serviciul Certificări şi Autorizări suntem de nota 1,2,3, că toţi trebuia să avem calificative de suficient şi insuficient, că dânsul (directorul executiv), ne-a dat foarte bine, dar domnul primar l-a ameninţat că dacă nu ne diminuează calificativele primeşte dânsul calificativul diminuat”, acuză Gizela Friedmann, care este colegă de partid cu primarul Nicolae Robu, în PNL.

    „Vorbeşte prostii. Le-am spus tuturor şefilor să facă evaluarea cu responsabilitate pentru că şi în evaluarea lor intră toată prestaţia, inclusiv seriozitatea cu care îşi evaluează subalternii. Regulă de principiu, sănătoasă, corectă în orice instituţie. E uimitor câtă agitaţie fac aceşti oameni când ştiu foarte bine că prestaţia lor nu se ridică la nivelul prestaţiei colegilor lor”, a fost răspunsul primarului Nicolae Robu la acuzaţiile colegei sale de partid care îi este subalernă la primărie.

    Cazul funcţionarilor propuşi pentru reducerea salariilor ca urmare a unor evaluări în care nu au obţinut calificativ maxim a adus în discuţie obiectivitatea cu care sunt realizate aceste evaluări de către şefii funcţionarilor. Primarul Nicolae Robu a spus că, spre deosebire de alte direcţii din primărie, unde poate fi pus în discuţie subiectivismul superiorilor, la Direcţia de Urbanism, din care face parte şi Gizela Friedmann, criteriile de evaluare sunt foarte obiective, fiecare funcţionar având un număr de lucrări repartizate şi un grafic după care se evaluează fiecare dintre lucrări. În funcţie de respectarea acelor grafice, susţine Robu, activitatea funcţionarilor poate fi evaluată în mod obiectiv.

  • Un român a fost ales primar într-o localitate din Germania și nu primește salariu pentru asta

    grr

    Ștefan Guzu, un român stabilit în Germania de 20 de ani, unde activează ca și polițist, a fost ales primar în comuna Ivenack, cu peste 900 de locuitori, și nu primește salariu pentru asta.

    Românul a ajuns primar după ce a ajutat niște prieteni pompieri din Ivenack să obțină fonduri pentru o autospecială nouă, iar aceștia l-au propus să conducă localitatea, informează Great News.

    Ștefan Guzu s-a născut în comuna bistrițeană Poaina Ilvei, într-o familie cu 13 copii. În 1997 a activat în poliția germană, după ce nu a reușit să fie polițist în România.

    În comuna din provincia Macklenburg, aflată în nordul Germaniei, lângă Marea Baltică, este primar pentru peste 900 de oameni, însă face totul din pasiune și nu are sediu.

    Ștefan Guzu este căsătorit cu o nemțoaică și lucrează ca șef de tură la poliția autostrăzi.

    Și el și soția sa, care este consilier local, fac voluntariat la primărie. Ștefan Guzu poate deconta 700 de euro pentru unele cheltuieli, însă nu primește salariu și nu poate face cheltuieli de protocol din banii municipalității.

    Printre măsurile luate de Ștefan Guzu se număra montarea de panouri solare și înființarea unui cămin de bătrâni și dezvoltarea unor spații de birouri într-o clădire care era părăsită.

  • De la 1 iulie românii primesc 6.000 de lei pentru CONCEDIU

    bani-romanesti-011-620x300

    Românii vor primi bani frumoşi de la stat sau de la patron pentru concediu.

    Ieri, deputaţii din Comisiile de muncă şi buget au dat undă verde proiectului de lege care stipulează ca toţi angajatorii să prevadă bani în bugetul anual pentru a le da angajaţilor voucherele de concediu, în cuantum de maximum şase salarii minime pe economie, salariu care, de la 1 iulie, va fi de 1.050 de lei.

    Sumele vor fi deduse din impozitele şi taxele angajatorilor. Mai mult ca sigur salariaţii nu îşi vor primi banii de concediu, întrucât angajatorii nu au prevăzute aceste sume în bugetele de anul acesta. Legea urmează să primească astăzi votul final din partea deputaţilor. (sursa: onlinereport.ro)

    VEZI SI: 5 motive pentru care nunțile sunt inutile și stupide

  • TUPEU DE ALES! Senatorul Agrigoroaei cere un salariu de 3.500 de euro | „Trebuie să-mi schimb în fiecare zi cămăşile. Poporul român să conştientizeze că nu pot merge la întâlniri în haine de şantier sau în trening”

    ionel-agrigoroaei

    În timp ce încrederea românilor în Parlament scade constant, nici părerea aleşilor nu mai este atât de bună, când vine vorba despre instituţiile statului. De exemplu, un senator UNPR a explicat pentru Gândul că marea problemă este existenţa unor grupări infracţionale în toate instituţiile, inclusiv în Parlament, fiind vorba despre un procent de aproximativ 10%. Din cauza acestor reţele care au legături cu lumea interlopă, susţine Ionel Agrigoroaei, şi încrederea în instituţii scade. Problema ar putea fi rezolvată simplu: „salarii decente, de minimum 3.500 de euro”, la schimb cu pedepse cu închisoarea de până la 30 de ani pentru politicienii corupţi.

    După ce în ultimele zile, deputata PNL Steliana Miron a fost în centrul atenţiei pentru o declaraţie în care mărturisea că indemnizaţia de parlamentar nu i-ar ajunge nici pentru coafor, a venit şi rândul unor alţi aleşi să sublinieze problema salariilor mici de care beneficiază parlamentarii.

    Senatorul Ionel Agrigoroaei, fost coleg de partid cu Steliana Miron, pe vremea când amândoi erau aleşi pe listele PPDD, mărturiseşte că încrederea sa în instituţiile statului a scăzut din cauza „grupărilor infracţionale”, prezente inclusiv în Parlament.

    „Eu am avut permanent încredere în toate instituţiile statului şi am în continuare. Dar 5%, 3%, 10% din cei care fac parte din grupările infracţionale din instituţiile statului, e valabil pentru orice instituţie, compromite rolul compromite eficienţa, credibilitatea ţării noastre şi afectează foarte mult cetăţenii noştri prin acest fapt. Acele reţele, grupuri infracţionale care sunt instalate în toate structurile statului, începând de la Parlament, acele persoane, urmărind interese personale şi coordonând reţele infracţionale pe evaziune fiscală, pe a influenţa legile pentru anumite grupuri de interese, pentru a susţine anumite grupuri infracţionale din lumea interlopă, pentru a fura statul, pentru a fura cetăţeanul român, alea sunt probleme serioase de siguranţă naţională. Chiar dacă sunt rezultate notabile în ultimii ani, totuşi sunt probleme foarte grave, se acutizează şi mai mult lupta între aceste grupuri infracţionale, a interlopilor şi a instituţiilor statului, fac referire la oamenii corecţi”, a declarat el pentru gândul.

    Întrebat câtă încredere mai are în Legislativ, în care, de altfel, reprezintă o parte de ieşeni, Ion Agrigoroaei a recunoscut că nu mai are foarte multă. Totodată, spune el, este nedrept ca toţi aleşii să fie criticaţi.

    „Domnişoară, nu am cea mai mare încredere, dar nu e corect nici ceea ce se promovează, aceea că toţi parlamentarii sunt corupţi, că toţi incompetenţi, toţi chiulesc sau iau banii fără a fi justificaţi. Deci este o nedreptate extrem de mare pentru că parlamentarii, ce am văzut, 80-85%, din ce am văzut, sunt oameni oneşti, corecţi, care au un venit extrem de mic”, a mai spus el.

    Şi astfel a apărut în discuţie şi problema salariului prea mic. În opinia senatorului, indemnizaţia mică duce şi la neîncrederea în instituţia Parlamentului asta pentru că, susţine senatorul UNPR, un ales nu se poate prezenta în haine ponosite în faţa partenerilor.

    „Chiar dacă pe mulţi i-aş deranja, o mie de euro, eu, personal, ştiu că trebuie să vin în costume şi să-mi schimb în fiecare zi şi cămăşile, şi absolut tot, pentru că am întâlniri cu delegaţii din străinătate, am întâlniri la cel mai înalt nivel cu tot felul de persoane importante. Poporul român, cetăţenii mei, ar trebui să conştientizeze că eu nu mă pot duce în haine de şantier sau în trening. Ar trebui să înţeleagă că aici este vorba de o presiune enormă din partea multor grupuri de interese, chiar din partea acelor oameni corupţi care sunt în instituţii sau în afara lor, care încearcă permanent să facă presiuni pentru a influenţa anumite legi. Dacă eu nu am un venit care să asigure un trai decent pentru familia mea, dacă nu am asigurată o garanţie că dacă sunt corect, eu sunt protejat de instituţiile statului, vă daţi seama că este o problemă de eficienţă, de credibilitate a instituţiilor statului”, a spus uneperistul.

    Întrebat ce salariu ar trebui să aibă un parlamentar, Ionel Agrigoroaei a spus că un demnitar ar trebui remunerat cu minimum 3.500 de euro, dar să fie majorată şi pedeapsa cu închisoarea pentru politicienii corupţi până la 30 de ani, plus confiscarea averii.

    „Eu spun aşa. Să aibă un salariu decent, minimum 3.500 de euro pentru un parlamentar, şi în acelaşi timp să crească anii de puşcărie pentru un parlamentar care este prins că face acte de corupţie până la 30 de ani. Şi acel parlamentar să nu mai aibă niciun drept, să i se confişte tot, să i se ia absolut tot dacă este prins. Pentru a avea o clasă politică care chiar să apere interesele ţării, trebuie să le asigurăm şi condiţii. Eu vreau să vă spun că mă întâlnesc zilnic cu delegaţii străine, dezbat tot felul de probleme economice, chiar reuşesc să promovez investiţii în afara României pentru românii noştri, pentru mediul antreprenorial românesc, sau invers, pentru crearea locurilor de muncă în România, şi eu mă duc cu un Cielo ruginit de 15 ani la acea întâlnire. Vă daţi seama ce impresie creez eu la acel partener strategic pentru România. Ce-ar mai însemna ca eu să mă duc şi îmbrăcat ponosit sau să mă duc nepotrivit din mai multe puncte de vedere? E o problemă de siguranţă naţională din punctul meu de vedere”, a conchis senatorul UNPR.

    Cine este Ionel Agrigoroaei

    Ionel Agrigoroaei este senator la primul mandat. Deşi a fost ales pe listele PPDD, traseul său în Parlament a fost unul plin de indecizii: a trecut la UNPR, apoi s-a râzgândit şi a devenit, după destrămarea grupului PPDD, senator neafiliat, întorcându-se apoi, din nou, în UNPR.

    În prezent, el este membru în comisia economică a Senatului şi secretar al comisiei pentru apărare. A iniţiat 26 de proiecte de lege, a avut şapte declaraţii politice şi 159 de întrebări şi interpelări, dintre care 36 au fost adresate prim-ministrului.

    Ionel Agrigoroaei a fost, în perioada 1988-1991, şeful secţiei de confecţii-textile la UJESCOOP (Uniunea Judeţeană a Cooperativelor) iaşi, apoi manager la două firme, care au falimentat între timp. Deşi a fost mult timp membru PSD, Agrigoroaei a demisionat, iar în 2012, el a ajuns consilier local în Iaşi, apoi senator pe listele PPDD.

    În 2011, el a decis să-şi relateze întâmplările, în special cele din afaceri, într-o carte, numită „Eşecul, un salt spre succes”.  În 2013, Agrigoroaei a mai publicat o carte, ”Iar adevărul ne va face liberi”.

    Potrivit declaraţiei sale de avere, Ionel Agrigoroaei are trei terenuri intravilan, două terenuri agricole şi o casă de locuit. Nu are maşini, nici alte bunuri (bijuterii, obiecte de artă etc) declarate şi nici bani în conturi. Are, în schimb, multe datorii. Mai exact, 535.500 de euro are de dat băncilor. Veniturile sale se rezumă la indemnizaţia de senator, venituri din vânzarea de nuci şi de miere.

    În ultimele luni, senatorul Ionel Agrigoroaei s-a declarat terorizat de un grup de romi, care locuieşte în aceeaşi casă cu el şi care i-au tăiat ţevile de gaz. Vandam Constantin, în vârstă de 20 de ani şi cunoscut ca făcând parte din lumea interlopă din Iaşi, s-a mutat anul trecut într-un imobil aflat în curtea vilei sale, după ce el a fost executat silit de către o bancă. Din cauza unui credit neplătit la banca respectivă de către firma senatorului ieşean, executorii judecătoreşti au scos la licitaţie un corp al imobilului în care locuieşte parlamentarul şi care fusese pus gaj de către acesta în momentul în care a făcut împrumutul. În urma procedurilor de executare silită, în acel imobil s-a mutat Vandam Constantin, acesta câştigând licitaţia, contra sumei de 37.000 de euro.

    Potrivit Mediafax, senatorul ieşean susţinea că familia lui Vandam Constantin a început să îl şicaneze din luna noiembrie a anului trecut, pentru a-l determina să plece din casă.

    ”Din luna noiembrie au început să mă şicaneze. La început nu am dat importanţă, am crezut că se vor potoli. Mi-au oprit apa şi curentul electric, mi-au săpat şi o groapă în curte, adică mormântul, cu scopul de a mă intimida şi de a pleca din casă. Sunt 13 dosare penale deschise de mine la Poliţie în urma ameninţărilor la care am fost supus. În ultimele două săptămâni mi-au făcut şi o ofertă financiară să plec din locuinţă, dar am refuzat (…) Vandam i-a spus soţiei mele că este păcat că trebuie să moară atât de tânără, iar mie mi-a spus «Ai să vezi tu ce-ai să păţeşti, nici n-aş vrea să fiu de faţă să-ţi văd privirea»”, declara senatorul Ionel Agrigoroaei. – Sursa: Gandul

  • SA VAD UN EVREU CA FACE ASTA: Un patron american si-a redus salariul de la un milion la 70.000 de dolari pentru a mari salariile angajatilor

    dan-price

    Intr-un studiu din 2010, psihologul Daniel Kahneman, premiul Nobel pentru economie in 2002, si economistul Angus Deaton afirmau ca, plecand de la un salariu de 75.000 de dolari pe familie, o marire de salariu nu aduce mai multa fericire. Fericirea, masurata prin frecventa si intensitatea momentelor de bucurie, de tristete, de stres si de tandrete, nu se schimba aproape deloc plecand de la salarii de 75.000 de dolari pe an (respectiv 4.875 euro pe luna la rata de schimb de acum cinci ani), relateaza Slate.fr.

    In schimb, pentru cei care castiga mai putin 70.000 de dolari pe an (4.550 euro pe luna), o majorare de salariu are un puternic impact pozitiv.

    La Seattle, in Statele Unite, un patron a dorit sa puna in practica concluziile acestui studiu: pentru a crestere fericirea celor 120 de angajati ai sau, el le plateste acum minim 70.000 de dolari pe an, dupa cum scrie New York Times. Inainte de majorare, salariul mediu la Gravity Payments era circa 48.000 de dolari (45.000 de euro anual, 3.540 euro pe luna, la cursul actual).

    Patronul si-a redus salariul la 70de dolari

    Pentru a finanta aceste majorari, Dan Price, fondatorul societatii, si-a redus salariul de la un milion de dolari la 70.000 de dolari anual (5.500 euro lunar).

    Slate.fr noteaza ca Dan Price nu are aerul unui patron tipic: are barba si parul lung si si-a lansat firma la 19 ani cand canta intr-un grup rock.

    Firma este din Seattle, un oras din nord-vestul SUA care este mai apropiat – atat geografic cat si ideologic – de Canada, unde inegalitatile sociale sunt mai putin pronuntate decat in SUA. Seattle este orasul american cu cel mai mare salariu minim – 15 dolari pe ora.

  • Ce fac românii cu banii?

    bani

    • se pare că îi dau pe mâncare şi îşi plătesc facturile curente • astfel că nu le mai rămâne nimic pentru altceva

    Un studiu realizat pe această temă arată că aproape trei sferturi dintre români nu-şi întocmesc un plan financiar pentru bugetul personal, astfel că nu deţin economii pentru situaţii de urgenţă, pensie sau pentru cheltuielile cu educaţia copiilor şi nu au un plan pentru plata datoriilor la bănci.

    Peste 70% dintre participanţii la chestionar au recunoscut că nu deţin economii pentru situaţii de urgenţă, nu au planuri sau economii pentru pensie, iar în cazul a 75% nu există bani puşi deoparte pentru cheltuielile medicale ale familiei, relevă studiul elaborat de OTP Bank.

    Totodată, peste 80% dintre respondenţi nu au prevăzut soluţii pentru acoperirea cheltuielilor cu educaţia copiilor, iar mai mult de 90% nu au un buget pentru o achiziţie de mare valoare, precum un avans pentru un imobil sau o maşină.

    Întrebaţi dacă dispun de un fond dedicat economiilor şi investiţiilor şi dacă au un plan pentru regularitatea plăţilor în cadrul acestuia, majoritatea participanţilor au răspuns negativ.

    Conturile de economii şi depozitele

    În ceea ce priveşte planul pentru achitarea datoriilor restante, numai 27,86% au un proiect personal pentru plata soldului la credite şi carduri de credit, restul afirmând că nu au un astfel de plan.

    Referitor la fondurile de urgenţă, aproape un sfert dintre participanţi spun că s-ar descurca cu banii economisiţi cel mult două luni, în timp ce 14,29% au economii care le-ar permite să îşi acopere cheltuielile între şase şi nouă luni şi tot atâţia ar avea resurse financiare pentru o perioadă de cel puţin 7 luni.

    Conturile de economii şi depozitele reprezintă cele mai populare instrumente de economisire printre persoanele care au participat la sondaj.

    Astfel, aproape o treime (28,15%) utilizează în prezent un cont de economii, iar pentru depozit bancar la termen au optat 21,78% dintre respondenţi, pentru unităţi la un fond mutual – 5,94%, acţiuni la o companie – 7,78%, investiţii în proprietăţi mobiliare / imobiliare – 10,89%, iar pentru investiţii în metale preţioase (aur, argint, altele) – 8,77%.

    Sondajul a fost realizat pe un eşantion de circa 700 respondenţi, 50,92% reprezentând bărbaţi şi 49,08 femei, iar majoritatea (89,25%) au vârste cuprinse între 25 şi 54 de ani. Totodată, 88,68% dintre participanţi locuiesc în mediul urban, iar 58,7% dintre aceştia sunt căsătoriţi.

  • ADIO LOC DE MUNCA! Unde vom mai lucra peste câţiva ani?

    locuri-de-munca

    În ultimele câteva decenii câştigurile de capital, adică profiturile firmelor, au tot crescut şi au atins acum un maximum absolut. În schimb câştigurile forţei de muncă, totalul salariilor din economie, se află la un minimum absolut, îndreptându-se vertiginos în sensul opus, a spus cercetătorul Andrew McAfee, în cadrul unei conferinţe TED.

    “Le voi nesocoti avertizările şi voi face o predicție foarte concretă. În lumea pe care o creăm cu repeziciune tot mai multe lucruri vor părea ştiințifico-fantastice şi tot mai puține vor semăna cu munca de azi. Curînd automobilele se vor conduce singure, încît vom avea nevoie de mai puțini şoferi de camion. Vom cupla Siri cu Watson şi vom automatiza munca prestată de serviciile de relații cu clienții sau de personalul de depanare şi diagnosticare. Deja îl luăm pe R2D2, îl vopsim portocaliu şi-l punem la muncă, la căratul rafturilor prin depozite, încît va fi nevoie de mai puțini oameni care să cutreiere coridoarele”, a explicat MCAffee ce îşi desfăşoara activitatea la Centrul de Afaceri Digital.

    Acesta a spus că de 200 de ani încoace lumea spune ce spune şi el: “că ne pândeşte epoca şomajului tehnologic, începînd cu luddiții, care zdrobeau maşinile de țesut în Anglia, acum două secole. Lumea se înşală. În țările dezvoltate economia reuşeşte să le ofere aproape tuturor oamenilor locuri de muncă.”

    Atunci apare întrebarea critică: de ce ar fi acum altfel, dacă chiar e altfel? Motivul pentru care e altfel e că, numai în ultimii ani, maşinile au început să manifeste calități pe care nu le-au mai avut niciodată: de a înțelege, vorbi, auzi, vedea, răspunde, scrie, iar calitățile lor se înmulțesc. De exemplu, roboții umanoizi mobili sînt încă foarte primitivi, dar sectorul de cercetare din Ministerul Apărării al SUA a lansat recent o competiție pentru a se ocupa de robotică, şi dacă ne luăm după rezultatele anterioare această competiție va fi un succes. “Din ce văd în jur îmi dau seama că nu e departe ziua cînd vom avea androizi care vor face o bună parte din ce facem noi acum. Creăm o lume în care va exista tot mai multă tehnologie şi tot mai puține locuri de muncă. E o lume pe care Erik Brynjolfsson şi cu mine o numim Noua epocă a maşinilor digitale”, a completat MCAffee

    Acesta a mai spus că scenariul economic e surprinzător de clar și simplu, mai ales pe termen scurt. “Roboții nu ne vor lua locurile de muncă în următorii doi ani, deci rămîn valabile lecțiile de economie elementară: încurajează întreprinzătorii, investește în infrastructură și ia măsuri ca învățămîntul să producă oameni cu calități corespunzătoare”, a mai spus cercetătorul.

    Dar pe termen lung, dacă ne îndreptăm spre o economie care folosește multă tehnologe și puțină muncă manuală – și asta facem – trebuie să avem în vedere cîteva intervenții mai profunde, ca de exemplu venitul minim garantat. Probabil neliniștește pe unii, pentru că ideea e asociată cu extrema stângă și cu propuneri radicale de redistribuire a avuției. “M-am documentat puțin asupra chestiunii și poate unii se vor liniști aflînd că ideea unui venit minim garantat net a fost susținută de socialiști vehemenți: Friedrich Hayek, Richard Nixon și Milton Friedman. Și dacă sînteți îngrijorați că o măsură ca venitul garantat ne-ar sufoca dorința de succes și motivația de a vrea mai mult, v-ar interesa să aflați că mobilitatea socială, cu care ne mîndrim mult în SUA, a ajuns mai mică decît în țările din nordul Europei, unde protecția socială e foarte generoasă”, a mai spus cercetătorul.

  • Cresc salariile medicilor

    salarii-medici

    Fiecare salariat din Sănătate şi Asistenţă Socială va beneficia de o creştere salarială în sumă fixă, lunară, începând cu data de 1 decembrie a.c., a declarat miercuri Leonard Bărăscu, preşedintele Federaţiei Sanitas, după întâlnirea avută cu ministrul Finanţelor Publice, Ioana-Maria Petrescu, şi cu ministrul delegat pentru Dialog Social, Aurelia Cristea.

    ‘Doamna ministru Petrescu ne-a lăsat să stabilim modul în care va avea loc creşterea salariilor, respectiv procentual sau în sumă fixă. Noi am decis că o creştere a salariilor în sumă fixă lunară este mai avantajoasă pentru angajaţii din Sănătate şi Asistenţă Socială. Majorarea salariilor se va produce de la data de 1 decembrie a.c., însă vom afla în perioada următoare ce înseamnă concret aceşti bani – ca valoare propriu-zisă’, a afirmat Leonard Bărăscu.

    Potrivit acestuia, în cadrul întâlnirii s-a discutat şi despre modificarea Legii nr. 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

    ‘Legea nr. 284/2010 va fi pusă în aplicare începând cu data de 1 sau 15 noiembrie a.c., fiind astfel eliminate actualele inechităţi din grila de salarizare. De asemenea, va exista o majorare a salariului minim de la 900 de lei la 1.050 lei, iar creşterea bazei de calcul va duce implicit la o creştere suplimentară a salariilor’, a mai spus preşedintele Sanitas.

    În ceea ce priveşte deblocarea posturilor din sistemul sanitar, Leonard Bărăscu a precizat că acţiunea s-a produs deja la nivelul spitalelor din subordinea Ministerului Sănătăţii (1.600 de posturi), fiind însă vorba de ‘o trenare’ a procedurii în cazul spitalelor care au trecut în administrarea consiliilor locale şi judeţene.

  • Elvetienii: ”Nu vrem nici UE, nici salariu minim pe economie de 3,240 de euro.”

    descărcare

    Pe 18 mai in Elvetia, se va incerca legiferarea salariului minim pe economie printr-un referendum astfel incat acesta sa fie nici mai mare,nici mai mic de 3.240 euro sau 4.000 de franci elvetieni. Prin urmare Elvetia ar putea intra cu usurinta in Cartea Recordurilor ca fiind de departe tara cu cel mai mare salariu minim pe economie.

    Le Figaro spune ca idea vine din partea unor sindicate. Acestea ar fi de parere ca traiul la ei este mai scump si ca venitul  national ar fi impartit inechitabil intre membrii societatii. Desigur ei vor sa se remarce dar nu constientizeaza ca un asemenea tip de referendum nu ar avea rezultatele dorite.

    Si totusi, elvetienii nu vad bine aceasta initiative.

     

    Se pare ca in prezent doar 9% din numarul salariatilor primesc sub 3.240 euro si ca fara reglementari federale  unele  companii au reusit sa atinga acest prag ales.

    Compania LIDL este citata de ziar, spunandu-se ca salariul platit angajatilor de catre companie, porneste de la 4.000 de euro in sus.

    Nu in ultim rand salariul mediu ar suferi presiuni  daca cel minim s-ar majora pentru ca el ar ajunge 7.275 euro/luna. Toti aproba faptul ca o tulburare a ordinii insitituite ar putea dauna societatii. Din sondaje se remarca faptul ca elvetienii nu doresc nici legiferarea unui salariu minim, nici stabilirea pragului de 3.240 euro. Mai précis, initiativa este respinsa de 52%, in timp ce 40% o sustin si doar 8% se declara indiferenti.

    Ei nu vor UE.

    Chiar ar putea pune stavila perfectionarii profesionale, doar daca un om necalificat stie ca ar avea un salariu de 1,83 ori mai mare ca un necalificat din Luxemburg, de 2,56 decat cel din Marea Britanie, de 7,30 ori decat in Spania, de 9,67 ori decat in Ungaria si chiar de 20,63 ori decat in Romania sau Bulgaria, situate ca de obicei in coada clasamentului european,acestea fiind  aproape la egalitate.

    Mai  pe intelesul tuturor, de ce o tara ca Elvetia-unde asa zisii “saraci” n-au ce sa-si ravneasca mai mult, ar fi tentata sa majoreze salariileminime.

    Greu de inteles dar aceasta tara mica si prospera, cunoaste succesul tocmai datorita faptului ca ea conteaza doar pe propriile mijloace de a-si organiza economic.

    In decembrie 1992, aceasta tara a votat contra aderarii la UE. Optiunea avea sa fie schimbata in luna martie a anului 2001, cand au mentinut totusi refuzul fata de aderarea la UE, , dar si-au armonizat practicile economice cu cele ale Uniunii, cu scopul ca  pe plan international sa fie ameliorate competitivitatea.

    N-ar trebui insa trasa concluzia ca neparticiparea la UE ar fi cheia succesului elvetian.  Mai mult ca sigur  performantele industriei , disciplina severa bancar-financiara,  educatia cetateneasca  duc la o guvernare reusita.

     

    Iar standardul ridicat de viata al elvetienilor dateaza mult anterior infiintarii UE, ferind tara de convulsii sociale, cele care determina adesea guvernele altor state sa cedeze principiilor, luand masuri pe cat de populiste, pe atat de paguboase.

    Nu uitati ca Elvetia este federatie. Una in care sunt  vorbite 4 limbi aparte, toate recunoscute de stat: franceza, germane, italiana si retoromana. Niciuna din aceste grupari etnice nu se ridica impotriva alteia si nu s-a ridicat vreodata.

    Daca toleranta si armonia sociala nu existau in aceasta  tara probabil avea aceeasi soarta ca si Ucraina.

    Probabil , cu patru structuri etnice a avut norocul unor conducatori cu spirit vizionar, care au stiut sa nu se lase antrenati in niciunul din cele doua Razboaie Mondiale, echilibrul si linistea fiind pastrate  chiar si in momentul mai recent cand America si Europa s-au pomenit rostogolite in criza.

  • Cu câţi bani din salariu rămân o asistentă, un profesor şi un director de bancă după ce plătesc ACELAŞI COŞ de produse pentru MASA DE PAŞTE

    cos

    160 de lei este preţul unui coş minim pentru masa de Paşte. Suma reprezintă un sfert din salariul minim net din România.

    Pentru masa de Paşte, preţul minim al cumpărăturilor în hipermarketuri este de 160 de lei, potrivit unui calcul efectuat de gândul. Aceşti bani reprezintă un sfert din salariul pe o lună al unei asistente nou intrate în sistemul medical de stat românesc.

    Reporterii gândul au vizitat hipermarketurile cu câteva zile înainte de Paşte, unde au umplut un coş cu ingrediente sau alimente gata preparate pentru un meniu de bază în ziua de Paşte. Coşul a inclus pulpă de miel, lapte, ouă, caşcaval, salam, unt, făină, zahăr, bere, ceapă, cartofi, roşii, salată, o băutură răcoritoare, o sticlă de apă minerală, una de vin, un kilogram de portocale, o figurină de ciocolată, cafea, precum şi vopsea de ouă.

    Pentru toţi cei circa 900.000 de români angajaţi cu salariul minim pe economie, de 636 de lei net, cuantumul coşului de bază pentru masa de Paşte reprezintă un sfert din salariul lor lunar – 25,15 %.

    Gândul a calculat câţi bani cheltuiesc din salariul lor pentru masa de Paşte o parte dintre românii care lucrează în sistemul de stat, dar şi privat. Calculul a fost realizat în baza delaraţiilor de avere făcute publice, dar şi a datelor obţinute de gândul din partea mai multor surse din piaţă.

    tabel-cos-meserii-3

    O asistentă medicală, meserie printre cele mai prost plătite din România, scoate cei mai mulţi bani din buzunar în raport cu venitul lunar. Masa pentru ziua de Paşte reprezintă un sfert din salariul ei. La polul opus se află preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), în persoana lui Mişu Negriţoiu, care, dacă ar opta pentru acelaşi coş de Paşte, ar plăti doar 0,25% din salariul lui. Salariile de la ASF sunt printre cele mai mari de la stat în România.  În urma informaţiilor apărute în presă legat de salariile de la ASF, vicepreşedintele instituţiei, Daniel Dăianu, propunea, la începutul lunii martie, reducerea cu 30% a salariilor şefilor de la ASF. La finalul lunii, proaspătul preşedinte al instituţiiei, Mişu Negriţoiu, declara că reducerea de 30% poate fi o variantă, dar că în nicio instituţie nu se poate aplica un procent la nivel liniar.  De altfel, românii cu venituri ridicate se pot desfăta cu o multitudine de delicatesuri care se găsesc şi în hipermarketuri, nu numai în magazinele de lux. Un coş cu astfel de produse costă, cel puţin, aproape 2.500 de lei, potrivit unui calcul gândul publicat luni.

    Preţul coşului de Paşte în varianta gândul este insignifiant şi pentru şeful Tarom. La un salariu de 44.900 de lei, belgianul Christian Heinzmann scoate din portofel doar 0,35% din venitul lunar.

    În acelaşi timp, pentru o stewardesă a companiei, coşul minimal de Paşte reprezintă 3,58% din salariul minim de 4.460 de lei pe care îl câştigă pe lună.

    Pentru un medic rezident, al cărui salariu de bază net nu depăşeşte 890 de lei, coşul de Paşte în valoare de 18% reprezintă 18% din salariu. Un procent aproximativ plăteşte pentru masa de Paşte şi o cameristă de la hotelul de patru stele Novotel din Capitală.

    De cealaltă parte, cuantumul mesei de Paşte al unui profesor titular, cu dirigenţie, definitivat şi opt ani vechime în sistemul de stat, precum şi al unui muzeograf cu studii superioare şi cu o vechime de 5 ani este acelaşi cu al unui lucrător comercial debutant la McDonald’s. Toţi trei câştigă un salariu de 1.000 de lei. – Sursa: Gandul

     

  • Vezi ce SALARIU are primul roman care a „invadat” Marea Britanie

    Cât câștigă acum Victor Spirescu la noul job

    La aproape o lună de când a ajuns pe pământ britanic, Victor Spirescu are un loc de muncă stabil, pe un şantier, şi un salariu dublu faţă de cel de la spălătoria auto.

    Medicul stomatolog Tommy Tomescu, stabilit la Londra şi copreşedinte al Alianţei Împotriva Discriminării Românilor şi Bulgarilor, l-a sprijinit constant pe Victor Spirescu, încă de când acesta a ajuns în Anglia. Când a avut probleme cu fostul job, după scandalurile din tabloide, l-a luat la el şi i-a găsit şi un nou loc de muncă.

    Victor Spirescu, salariu dublu la noul job

    Acum, Victor câştigă dublu, 60 de lire pe zi faţă de 30, cât câştiga la spălătoria auto.

    ”Ne-am gândit că e imaginea noastră în joc şi, cum ştiam că presa o să fie pe el şi aflaseră unde e, l-am luat de acolo şi l-am adus în Londra, el era în afara Londrei, l-am ţinut atunci, o zi sau două a stat la mine, am dat anunţ la prieteni, i-am găsit un loc de muncă, apoi a început să-şi facă actele, şi-a făcut cardul, tot ce trebuie, acum lucrează într-un loc ok, cu o sumă cu care poate să-şi plătească taxele.”

    – a declarat Tommy Tomescu pentru Adevărul.

    Vedetă în Regatul Unit

    Victor Spirescu, românul devenit celebru după ce a ajuns să muncească în Marea Britanie chiar în prima zi a lui 2014, are în sfârşit motive de bucurie, după problemele avute din cauza materialelor apărute în tabloide. Tânărul lucrează de aproximativ două săptămâni pe un şantier, şi spune că lucrurile s-au aşezat acum pe un făgaş normal.

    ”Vă mulţumesc celor care m-aţi susţinut şi pot să vă spun că acum că îmi este bine, am o chirie decentă, un loc de muncă stabil şi am reuşit cu brio să îmi fac toate actele.”

    – a scris românul, pe pagina sa de Facebook.

  • Salariile de la Lidl: Cat castiga un lucrator comercial

    Salariile angajaţilor lanţului german Lidl, prezent pe piaţa locală cu peste 150 de magazine, variază în funcţie de regiunea ţării, de perioada anului, de experienţa fiecărui salariat şi de vechimea în cadrul companiei.

    Un lucrător comercial poate ajunge la un salariu brut de 2.600 de lei, în timp ce un şef de magazin poate câştiga 6.300 de lei brut. Reprezentanţii Lidl nu precizează însă care este profilul fiecăruia dintre cei doi angajaţi.

    „Deţinem şi folosim un sistem modern şi automatizat de pontare a timpului lucrat în magazine, ceea ce permite menţinerea unei evidenţe exacte şi în consecinţă, plata integralăşi punctuală a orelor de lucru prestate”, spun oficialii companiei.

    Potrivit informaţiilor ZF salariile angajaţilor Lidl diferă în funcţie de oraşul în care aceştia lucrează, ţinându-se cont de puterea de cumpărare din zonă, de rata şomajului, de concurenţă şi de salariul mediu net din localitate sau judeţ. Potrivit informaţiilor din piaţă, salariile de început sunt de 800-1000 de lei net.

    Sursa: Mediafax

  • Vreti salariu DUBLU?

    Am avut o emisiune exceptionala, meritul fiind al unui comisar curajos al Garzii Financiare din Timisoara. Institutia va fi spulberata in curind, fiind pe cale de dizolvare! Intr-un singur an, el singur, a descoperit mafioti care au produs un prejudiciu de 150 de milioane de euro in acel an! Deci, cu 2 asemenea comisari si cu legi fara portite pentru smecheri, Romania poate incasa la buget, anual, mai multi bani decit ar aduce exploatarea criminala de la Rosia Montana! Cu doar 2 comisari si legi bune!

    bani-lei-publimedia-shutterstock_51558351_mfxDin estimarile acestui om, paguba statului provocata de mafiile din Romania este de 50 de miliarde de euro/an! In conditii normale, Statul ar putea recupera minim 30 de miliarde anual! Bani care s-ar putea duce in sanatate, educatie, investitii si locuri de munca, salarii mai mari, chiar duble!

    Din pacate, clasa politica transpartinica si mafiota este beneficiara a jumatate din JAFUL acestor mafii, adica 20-25 de miliarde anual! Cum sa plece mafiotii politici de la asemenea spagi?! Cum sa plece ei de bunavoie?!

    Doar STRADA cu minim 2-3 milioane de romani ii va face pe politicieni si stapinii lor mafioti sa se teama si eventual sa se retraga putin! Sa se regrupeze si apoi sa atace furibund orice “noua societate normala” s-ar construi! Asadar nu e suficient sa-i zburam ci trebuie spulberati de urgenta in Justitie!

    …Daca vrem salarii duble. Daca vrem sa lasam copiiilor nostri o tara si nu un lagar…Daca vrem sa fim liberi, nu sclavi si iobagi…Daca vrem…

    Sa fiti iubiti!

    P.S. Deocamdata nu avem nicio sansa, nu poti sa faci revolutii cu lenesi, cu fricosi, cu postaci vanitosi, cu filfizoni manierati, cu oameni care isi consuma energia in certuri pe subiecte minore, cu oameni usor de prostit sau manipulat. Aici vorbesc despre cei care acceseaza Internetul: umflati ca numar (exagerat!) si foarte usor de controlat!

    Va dau un exemplu, stiati ca in Romania exista un ziar local cu 2 milioane de unici pe luna?! (cam 1.600.000 de ip-uri) Deci sintem foarte putini pe internet, sa nu ne mai gonflam, iar cei care sintem ne mai dam si foarte rotunzi! Poate intelegeti odata de ce respect zecile de mii de romani care au iesit in strada! Poate pricep si speriatii care vad numai oameni platiti! De Radu Moraru

    salariu

Back to top button