Tag Archives: romani ucisi

Pomenirea românilor uciși de americani și de ruși în 1944. Dan Grăjdeanu: Vom cere Primăriei Capitalei să ridice un monument pentru civilii omorâți nevinovați. E aberant ca aviatorii care i-au omorât să aibă două monumente și victimele, nimic

Joi, 4 aprilie, de la ora 18:00, în Piața Presei Libere, a avut loc o slujbă de pomenire în cinstea românilor uciși acum 75 de ani de ani de bombardamentele americane asupra Capitalei. Atunci, doar în prima zi au pierit aproape 3.000 de persoane, iar în zilele următoare numărul victimelor a ajuns la 5.000, cu alte mii de răniți. De asemenea, în cadrul slujbei au fost pomenite victimele masacrului de la Fântâna Albă, dar și soldaților români uciși de sovietici în lagărul de la Bălți, în 1944. Acum 75 de ani, în lagărul de la Bălți, câteva mii de prizonieri de război români au fost executați de armatele sovietice invadatoare. La acțiunea organizată de Frăția Ortodoxă „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” au participat câteva zeci de persoane, dar niciun reprezentant al autorităților locale. „Ne-am propus să atragem atenția autorităților asupra acestor câteva mii de români uciși în urma bombardamentelor executate în 1944 aviației anglo-americane. Astăzi, 4 aprilie, este o zi de doliu, pentru că 5.000 de cetățeni ai Bucureștiului au fost uciși, apoi îngropați la comun și după venirea comunismului la putere au fost lăsați în uitare, cimitirul a fost lăsat fără cruce, fără nimic. Și mi se pare aberant că o parte dintre piloții care au căzut, în timp ce ne bombardau pe noi, au două monumente în capitală. Și cei 5.000 de români nu au nici măcar o cruce! Știm cu toții că războaiele se duc cu armatele, se bombardează obiectivele strategice, în niciun caz localitățile. Am mai comemorat astăzi și victimele Masacrului de la Fântâna Albă, de pe 1 aprilie 1941. Tot astăzi ne aducem aminte cei de 40.000 de soldați români, deținuți la Bălți, luați prizonieri în momentul în care s-a petrecut întoarcerea armelor, marea trădare de la 23 august 1944. Rușii n-au respectat acest tratat și …

Citeste tot articolul

23 februarie 1932: Unul dintre cele mai cumplite masacre cărora le-au cazut victime românii. Românii transnistreni, uciși de către comunisti

Un genocid antiromânesc prea puțin cunoscut a avut loc încă înaintea ocupării Basarabiei în 1940, asupra dimensiunii crimelor existand doar informații fragmentare și incomplete. Românii transnistreni erau arestați, schingiuiți, executați, sau deportați în lagărele Siberiei pentru vina de a fi români, scrie site-ul cersipamantromanesc.wordpress.com. Articlolul preia un text al istoricului Cristian Negrea, care, in textul „Zdrobiți și uitați, românii transnistreni” vorbeste despre unul dintre cele mai cumplite masacre de pe Nistru, care s-a produs la 23 februarie 1932. La ora 12 noaptea, în dreptul comunei Olănești, de pe malul sovietic unde era o pădure, se aude o canonadă prelungă de mitraliere și bubuituri de grenadă. Câți au murit în Nistru sau sub gloanțe nu vom putea știi niciodată, dar putem veni cu date și exemple cutremurătoare despre masacrele de la Nistru, scrie cersipamantromanesc.wordpress.com. Ziariștii occidentali spuneau în 1932 că ceea ce se petrece la granița sovieto-română este cu desăvârșire necunoscut lumii. În fiecare noapte, la această graniță se aud împușcături, zilnic se găsesc morți și răniți, dintre cei care nu au reușit să treacă. La început, refugiații erau în mare parte intelectualii români urmăriți și pentru activitatea lor proromânească dar câțiva ani mai târziu, după epurarea intelectualilor, teroarea s-a mutat asupra populației rămasă fără îndrumători și care se opunea colhozurilor. De atunci, și mai ales de la declanșarea foametei din Ucraina, exodul a luat amploare. Părintele își lăsa familia în voia soartei, ascunzându-se prin păduri până prindea momentul prielnic să treacă Nistrul în România. Autoritățile sovietice, pentru a stăvili această fugă generalizată, detașează în Republica Moldovenească Sovietică agenți GPU și trupe speciale menite să zăvorească frontiera. Detașamentele de grăniceri sunt întărite în așa fel încât nimic să nu mai poată trece. Totuși, românii, dar nu numai ei, ci și ruși sau ucraineni, încearcă și uneori reușesc imposibilul, mai ales în …

Citeste tot articolul

Atitudinea antiromânească a evreilor bolșevizați din Basarabia

Separate de România, în urma raptului teritorial din 28 iunie 1940, Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța, au fost ocupate abuziv de Armata Roșie și au fost incorporate la statul sovietic, până în iunie 1941. Odată cu ocuparea acestui străvechi pământ românesc, un număr de 3. 776. 309 de cetățeni români treceau la Uniunea Sovietică, dintre care 54,49% români, 10,34% ruși, 15,50% ruteni și ucraineni, 7,27% evrei, 4,91% bulgari, 3,31% germani și 5,12% de altă etnie. Pe acest fond de mare durere resimțită de întregul popor român apare cel puțin bizară aprecierea din Raportul Secretariatului C.C. al P.C.R. din 10 martie 1941: „Marșul triumfător al eroicei Armate Roșii în Basarabia și Bucovina de Nord, eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord de sub jugul capitaliștilor și moșierilor români, întâmpinarea cu un adevărat delir de către popoarele Basarabiei și Bucovinei de Nord a Armatei Roșii glorioase, manifestarea iubirii adânci față de poporul sovietic, Partidul Bolșevic, față de conducătorul și eliberatorul popoarelor, tovarășul Stalin, a avut un avut un răsunet și o influeanță deosebit de mare în masele de la orașe și sate din România.” – CC al P.C.R. Există multe materiale de arhivă referitoare la situația civililor din Basarabia în intervalul 28 iunie – 3 iulie 1940. Numeroase documente militare, cum ar fi jurnalele de operații, dări de seamă, rapoarte informative, telegrame, etc., și civile (rapoarte administrative, de poliție, jurnale personale) indică participarea unora dintre evreii basarabeni la acțiunile antiromânești și prosovietice. Cercetătorii care subliniază relevanța acestor documente se referă la acțiuni precum: arborarea steagurilor roșii, manifestări de simpatie față de forțele sovietice, mitinguri de prietenie în cinstea armatei sovietice, ofense aduse însemnelor naționale românești, monumentelor și bisericilor, confiscarea unor bunuri aparținând armatei sau diverselor instituții civile, participarea la acțiunile trupelor sovietice de dezarmare a utilităților și subunităților românești, maltratări de …

Citeste tot articolul