Tag Archives: prostie

Prostia la cote maxime: „Je suis Gusti” și „Je suis Augustin Lazăr!”

„Zeci de persoane au participat, joi la prânz, la o acţiune organizată de comunitatea «Vă vedem din Sibiu», cu mesaje precum: «Je suis Augustin Lazăr», dar şi unele împotriva politicienilor. Acţiunea a fost anunţată pe reţelele sociale.” Așa-zișii protestatari de la Sibiu (mișcarea „Vă vedem din Sibiu”), cei care văd totul de acolo, mai puțin propriul ridicol, nu sunt chiar atât de atașați de Augustin Lazăr, babul cu părul cărunt vopsit blond de când a fost instalat procuror general. Numirea acestui unchiaș mediocru, un politruc prăfuit al sistemului opresiv care s-a jucat de-a procurorul imediat după potopul lui Noe, i-a aparținut președintelui Iohannis, cel protejat de Augustin Lazăr pe vremea când Werner era primar la Sibiu, iar el, taica Gusti, conducea Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, unde mușamaliza dosarele penale ale klausului. Cucoanele isterice cu probleme existențiale și de menopauză nu sunt îndrăgostite de slugoiul cu meclă de tractorist, dinozaurul comunist răsfățat cu aspelativul „Gusti”, diminutivul ardelenesc al numelui Augustin, ci de stăpânul acestuia: Klaus Werner Iohannis! Ele sunt cu creierii spălați de propaganda iohannistă desfășurată în orașul de pe Cibin timp de 18 ani non-stop. Datorită acesteia unii dintre sibieni au ajuns să se creadă superiori restului românilor și parte din ei au devenit secesioniști, vor ca Transilvania să se separe de România. Asistăm la sindromul Stockholm, al victimei îndrăgostite de agresor. După ce au fost oprimați de sași sute de ani, sibienii cei făloși au devenit slugi pe viață și și-au pierdut demnitatea și identitatea națională. Sibiul se numea Hermannstadt în întunecatul Ev Mediu, când românii nu aveau dreptul să intre în „burg” – cum numesc orașul slugarnicii scribălăi locali, musai germanofili – decât la târguri și contra unei taxe, înnoptatul în interiorul zidurilor cetății fiindu-le interzis cu desăvârșire! Aceiași lachei, mânuitori de condei, …

Citeste tot articolul

Republica, monarhia și prostia

Ce rost au „sondajele” de tip Gâdea? Să arate că „Monarhia salvează România!”? Salvează pe mă-sa! Dacă s-ar întrebuința doar puțin, citind Constituția, ar vedea că NU se supune revizuirii forma de stat republicană. De aici: orice Referendum care are drept temă revenirea la monarhie este NECONSTITUȚIONAL! Caz închis! Nu se poate! Să zicem că, printr-o minune, toată lumea, de la Președinte (ce, mă?!) până la ultimul cetățean din catastiful de stare civilă, ajunge la concluzia că nu se mai poate fără Rege/Regină. Atunci cum facem? Cum anulăm actuala Constituție? Că eu nu știu vreun mecanism în materie. Dar s-ar putea să greșesc. Să zicem că ar exista. Suspendăm actuala Constituție. Președintele pleacă, pa! prin demisie (s-o credeți voi!), aleșii demisionează, se formează o conducere provizorie, gen CPUN, presupun, care organizează niște alegeri pentru o Adunare Constituantă. Asta elaborează o nouă Constituție, introduce noi instituții, reglementează raporturile dintre ele, etc, etc, etc. După care noua Constituție este supusă unui Referendum de validare, precum acela din 8 decembrie 1991. Ce facem dacă între timp, cur sucit, cum e românul, lumea nu mai vrea monarhie (face Duda vreo nefăcută, o ia Nicolae pe ulei), și trântește Referendumul? Cum rezolvăm problema? Revenim, pur și simplu, la vechea Constituție? Repetăm Referendumul? Cine conduce țara, legitim, în timpul ăsta? Să ne jucăm cu tembelisme d-astea o da bine la rating, nu zic nu. Dar nu prea fac bine la neuron. Deloc nu fac bine. Pentru că generează mai multe probleme decât putem noi gestiona. În loc să umblăm după potcoave de regi morți, mai bine am face o analiză instituțională serioasă,. pentru a vedea ce nu funcționează, și de ce. Pentru că, doamnelor și domnilor, onor statul paralel va fi fix același, și la datorie, și în monarhie, cum este acum, în republică. Și va …

Citeste tot articolul

PRO TV-ul dăunează grav societăţii

O spun sincer, nu vreau să fiu suspectat de pamflet sau hiperbolizări: Pro Tv-ul dăunează grav societăţii. Este furunculul radioactiv care a început să crească pe creierul românesc la mijlocul anilor ’90. Şi astăzi, încă mai creşte. Dacă vă întrebaţi de ce la 25 de ani după revoluţie, încă suntem o naţie vaporoasă, lipsită de principii, valori, educaţie, consistenţă, s-ar putea să găsiţi o variantă de răspuns pe micul ecran. Un popor buimăcit, care aştepta cu ochii întredeschişi mijirea libertăţii, a fost orbit cu kitsch, cancan şi decadenţă. Întregul spaţiu media este vinovat, dar Pro Tv-ul a fost corifeul diabolic al spectacolului de “manelizare naţională”. La propriu. Primii manelişti au fost insistent promovaţi de Pro. Primii actori de freak show, primii afacerişti de carton, primele “dive” contra cost, primii analfabeţi de succes. Pro Tv-ul a tăiat panglica fiecărei expoziţii de superficial şi lascivitate. Ultima dovadă: O tragedie petrecută ieri într-un poligon de tir din Bucureşti. Un elev şi-a împuşcat instructorul, după care s-a sinucis. Cum prezintă Pro TV-ul ştirea În goana după senzaţional, Pro Tv-ul transformă tragedia într-un mic documentar, stupid şi agramat redactat. Nu este vorba despre încă un nebun care comite o crimă urmată de sinucidere. Nuuu, aici avem ceva foarte spectaculos; este o execuţie în stil Mozambic, băi! Fiţi atenţi, bulbucaţi ochii şi ciuliţi urechile! Două în piept pentru “încetinire” şi încă una în cap pentru “imobilizare” (doar dacă este bine plasată). După care urmează alte detalii foarte, foarte interesante despre “metoda Mozambic”. Viețuitoarele astea degradate psihic au demonstrat cu fiecare ocazie că nu au limită. Vor recurge la cele mai scabroase metode de intoxicare civică pentru audienţă şi bani. În zilele bune, Pro Tv-ul este urmărit de peste 5 milioane de telespectatori. Este un obicei naţional, un fenomen. După părerea mea, mai dăunător decât alcoolul, E-urile, …

Citeste tot articolul

Între pedagogie şi “prostia socială”

Pedagogia, şcoala în general, are menirea să stopeze agresivitatea şi creşterea în volum a „prostiei sociale”. Aceasta din urmă „decuplează inteligenţele active, sugrumă critica de jos şi încurajează selecţia non-valorilor”. „Prostia socială” are propria-i elită, structurată pe măsură ce „turma se alcătuieşte: măgarul îşi ia doctoratul şi devine gânditor, câinii îşi iau licenţa în drept, primesc pistoale şi dreptul de a se considera lupi: lupi geto-daci. Limba devine limbaj şi limbajul lătrătură. Aplauzele şi uralele înlocuiesc opinia publică şi liberul arbitru”. Potrivit lui Ion D. Sîrbu, „prostia socială” nu este altceva decât „o boală politică pe care popoarele mici o primesc obligatoriu de la marile popoare, după eliberare, război sau revoluţie prin corespondenţă”. Pedagogia este la rândul ei subminată de sistemul socio-politic care o finanţează. Începând cu anii ’50 şi terminând cu deceniul opt al secolului XX, “liceele de elită au ajuns licee ale elitelor”, selecţia a devenit o “antiselecţie” şi „tot ce se învaţă nu e decât o simplă suprasolicitare a memoriei: inteligenţa, raţiunea şi imaginaţia au dispărut şi din metodică, şi din dialectica de catedră”. La rândul său, profesorul „a ajuns un simplu agent al controlului de stat: transmite elevilor frica, duplicitatea, semidocţia şi imoralitatea prin chiul şi hoţie. Ideile generale au murit, facem şi limbi fără limbă, gândim fără logică, cunoaştem şi ne cunoaştem fără morală, drept, psihologie”. Astfel că „toată speranţa în viitor a neamului nostru depinde de eventualii autodidacţi care, pe ascuns, liber, citesc şi învaţă alfabetul elementar al condiţiei umane”. Sistemul de învăţământ socialist a creat prototipul tocilarului ca model de succes social şi piesă finită foarte apreciată de pedagogia modernă. Ce a însemnat dictatura „tocilarilor-roboţi deveniţi modele de fruntaşi la învăţământ, secondaţi de profesorii lor care au coborât de mult sub nivelul penibil al mediocrităţii laşe şi perverse”? Realismul-socialist în pedagogie a transformat …

Citeste tot articolul

Paradoxul cocalarului

Din ce in ce mai des vad cum cocalarii si pitipoancele ignora legea ba, mai mult decat atat, jignesc politistii. Nu spun ca politistii sunt niste sfinti si ca ar trebui sa le pupam picioarele, dar uniforma trebuie respectata. Cand un politist te trage pe dreapta pentru ca ai incalcat o regula de circulatie, nu-l scuipi si nici nu-l injuri. Cand un politist are mandat de aducere si vine sa te aresteze, nu spui “Am fost bruscat. Fac ce vor în România, nu contează că e USL la guvernare.”. E de tot cacatul sa faci asta pentru ca lumea intelege ca, pentru ca-i USL la guvernare, ai liber la furat si imunitate la arest. Totusi paradoxul e altul. Si cocalarul nu-l poate intelege. Si nici nu-l va intelege pana cand nu romanii se vor uni. Imaginati-va urmatoarea situatie. Un politist trage pe marginea drumului o pitipoanca intr-un Porsche pe care-l conduce fara permis. Sau un cocalar intr-o masina de lux care conduce cu 150km/h pe unde vrea muschiu’ lui. Cand ii cere actele, politaiul este injurat, scuipat, umilit si asa mai departe. Daca am fi uniti si am fi martori la aceasta scena, cat de simplu ar fi sa venim noi, pietonii si gura-casca din jur, in ajutorul politistului? Si sa-l luam la incins pe respectivul jegos. Palme, suturi, chestii din astea usoare dar dureroase si umilitoare. Eventual, in functie de cocalar, merge si o batuta cu strigaturi, un calusarii, un calcat in picioare, ceva. Pentru ca, in acel moment, sa vedem daca respectivul cocalar sau proasta de pitipoanca vrea sa cheme in ajutor chiar politaiul pe care l-a injurat inainte, pe care l-a umilit, pe care l-a amenintat si asa mai departe. Vreau sa vad cum un cocalar care injura un politai, in momentul in care trecatorii sar in …

Citeste tot articolul

Despre PITIPOANCE, de ce “e” ele speciale si cum “Geanny” castiga mereu

Piţipoancele ieczistă, nu e deloc puţine, iar feisbucul este menajeria ideală pentru aceste euglene umane (sună ca dracu asta, dar e pe bază de metaforă), pentru care diferenţa dintre echioncţiu şi plăcinta de mere este aceea că Mutu s-ar putea să vină la Petrolul. Piţipoanca, atunci când postează o nouă fotografie, nouă în sensul că e făcută azi, spre deosebire de aia pe care a facut-o ieri şi a postat-o ieri, în rest poziţia şi unghiul fiind, în linii mari aceleaşi, evident cu “boticul” pe post de laitmotiv (pentru definitia cuvântului, intră aici…), este prima care dă…like, asta aşa, ca un imbold pentru cei din lista de prieteni. Mesajul este mai mult decât clar şi ar suna cam aşa “hei, am făcut o poză exact ca şi cea de ieri, doar că asta e de azi, eu mă plac în continuare, place-mă şi tu, ador like-urile”. Evident, de multe ori, postarea propriei poze conţine sus, nişte inimioare, semn clar de narcisism, că, dacă sus, deasupra fotografiei, ar fi postat o iconiţă reprezentând un ficat, atunci mesajul ar fi fost “am nevoie de un Hepatoprotect”, ceea ce nu este cazul, dat fiind faptul că piţipoanca funcţionează doar pe bază de corazon. Imediat, dar imediat, intră în scenă “fetili”, adicătălea prietenele piţipoancei (tot piţipoance şi ele, pentru c-ar fi greu de crezut că poate exista o prietenie între o cititoare de Kant şi o frunzăritoare de 7 Seri). Ele sunt cele care, de cele mai multe ori, comentează primele pe poza suratei. Iar comentariile conţin destăinuri de tipul “luv u, fată”, “gorgeous” sau, maxima posibilă, “cu poza asta le-ai dat clasă la curvele de te bârfeşte”. Piţipoanca postacă le răspunde, evident, pe bază de modestie, cu replici de genul “hai, fată, că tu eşti mai frumi ca mine, luv u tu”. Treaba …

Citeste tot articolul

Au fost decernate premiile pentru prostie extrema pe anul 2013

Din 1994, in America se acorda in fiecare an premiile „Darwin Award”, atribuite cazurilor de prostie extrema, care duc la deznodamanturi caraghioase sau chiar fatale pentru initiator. Zilele acestea, juriul s-a intrunit pentru a analiza cazurile de prostie totala semnalate pe anul 2013, noteaza portalul mixstuff. Au fost acordate 10 premii, din care unele din pacate post mortem, dupa cum urmeaza: Locul 1 – castigator absolut Premiul a fost decernat lui James Elliot, care, urmarind un jaf petrecut in Long Beach din California, SUA, a incercat sa someze autorii cu un foc de avertisment, dar arma n-a declansat. Foarte contrariat, James Elliot a intors arma spre el, pentru ca privind pe teava, sa constate o eventuala defectiune in interior. Intrucat arma a declansat, premiul a fost acordat post mortem. Locul 2 Bucatarul unui hotel elvetian si-a pierdut un deget, manevrand masina de tocat carne, si s-a adresat companiei de asigurari pentru a fi despagubit. Compania a trimis un expert pentru reconstituirea cazului, dar in timpul reconstituirii si-a pierdut si acesta un deget. Ca urmare, bucatarul a fost despagubit pe loc, iar expertul cere despagubiri, pentru care societatea tocmai cauta un nou specialist care sa-i faca si lui reconstituirea. Nu se baga nimeni. Locul 3 In timpul unui viscol ce a avut loc la Chigago, un automobilist a fost nevoit sa munceasca mai multe ore ca sa-si deszapezeasca locul din parcare si accesul spre loc. Cand a venit insa cu masina, si-a gasit locul ocupat de o doamna. Nervos, omul a scos pistolul, a tras, iar doamna a murit pe loc. N-a rezolvat nimic, pentru ca masina doamnei a ramas nemiscata si va mai ramane in parcarea lui, pana cand se va pronunta justitia. Nimeni nu se poate atinge de ea. Locul 4 Unui sofer din Zimbabwe i s-au incredintat 20 …

Citeste tot articolul