Tag Archives: producatori

„Vrei să mănânci sănătos? Cumpără de la cea mai necăjită băbuță din piață!”

Dacă Sălajul ar dispărea într-o zi – eveniment deja prezis de gașca de la Times New Roman –, Mircea Groza l-ar putea reconstrui în cele mai mici detalii. De câțiva ani, maestrul bucătar adună materiale pentru o carte ce va trasa harta culinară a județului: cercetare la „firul ierbii” prin cele mai greu accesibile cătune, materiale filmate, povești savuroase și peste 800 de rețete pe care nu le mai urmează aproape nimeni. Groza le-a gătit, pe fiecare în parte, cel puțin o dată, și spune că se bucură de privilegiul de a împărtăși autenticitatea bucătăriei țărănești. Adaugă că datoria oricărui bucătar este să spună totul, fără rest. „Absolut toate secretele. M-am săturat de cărți de bucate scrise de oameni care, din motive care-mi scapă, nu spun chiar totul. E un lucru trist să nu rămână niște rețete cu toate amănuntele doar din dorința de a proteja nu știu ce secrete. E o prostie, până la urmă. Ieși în public ca să zici că nu poți spune chiar totul. Atunci stai acasă și gătește-ți secretele. Ce va conta peste 50 sau 100 de ani? Am acasă vreo doi metri cubi de literatură de specialitate, dar ce am descoperit la socăcițele din Sălaj dovedește o înțelegere superioară a lucrurilor. Care poate fi, și trebuie, împărtășită”, spune Groza. „Socăcițele” împlineau (împlinesc) la țară ceea ce acum a ajuns responsabilitatea organizatorilor de evenimente ori a firmelor de catering. Se asigurau de buna rânduială și de prepararea bucatelor la botezuri, nunți sau înmormântări. Mircea Groza, împreună cu un prieten de la Muzeul de Istorie și Artă din Zalău, periază județul de la sud la nord în căutarea unor rețete „pierdute”. O anumită rutină nu-l îndepărtează de „fascinanta lume” a satelor din Sălaj. „Sunt oameni fabuloși, mulți dintre ei cu amintirile intacte din perioada copilăriei lor. …

Citeste tot articolul

RENUMIT PRODUCĂTOR ROMÂN: SĂ NE UNIM toți FERMIERII, PROCESATORII și să facem magazinele NOASTRE!

Este unul dintre renumiții fermieri români! Are un brand cunoscut pe piață și cu toate acestea mărturisește că se chinuie de trei ani să se listeze în supermarketurile din România. În asemenea condiții, micul fermier român nu are nicio șansă! RADU TIMIȘ, proprietarul brandului CRISTIM, dezvăluie care e singura soluție pentru ca produsul românesc să se vândă! Eu sunt un jucător de lapte mediu, undeva la 1.500 de vaci, 450 de vaci cu lapte. Este integrată producția și asta e șansa că astăzi sunt cu laptele în picioare. Dar vreau să vă spun că, începând de la Paști, ca să pot să stau în piață, deși este un lanț integrat, am 1.000 de hectare pe care lucrez, produc 20.000 de litri numai acidulate, iaurt, sana, mă rog, lapte bătut, și stau în picioare. Dar, atenție, nu am reușit de trei ani să mă listez în supermarket! Și, atenție! CrisTim-ul este un brand mare și nu mă pot lista. Dacă CrisTim-ul nu se listează în supermarket, uitați, fraților, fermele mici și magazinele mici că se mai pot lista vreodată. Deci, faceți cruce! Pentru că problema cea mare este marea competiție între marii jucători.Sunt cei mai mari producători de lapte din Europa. Deci, noi suntem în competiție, o dată, cu cei mai mari jucători în procesarea laptelui și avem cele mai mari lanțuri de supermarketuri. Și noi, suntem David ăla mic, care ne batem cu Goliat. Ca să reușesc să-mi vând producția fac 1+1 gratis și am cele mai bune produse. Atenție! Deja sunt bio toate. Când mănânci un iaurt și nu vreau să fac publicitate, te doare sufletul de cât de bun e și toată lumea spune: E ca pe vremuri! Deci, dacă eu nu reușesc care am investit în ferma de animale. Am cele mai moderne grajduri de 500 de …

Citeste tot articolul

UITE CE CUMPERI! METODA PRIN CARE COMERCIANTII FAC FRUCTELE SI LEGUMELE SA ARATE CA PROASPETE!

Acest videoclip inspaimantator, care este atat de urmarit pe internet in acest moment, ne arata cum comerciantii injecteaza chimicale in fructe si legume pentru a le face sa arate ca proaspete. Chimicalele prezentate in videoclip, erythrosin B, sunt folosite pentru decorarea torturilor, colorarea dulciurilor sau jeleurilor. Iata mai jos video socant!

Citeste tot articolul

Bisnitarii fac legea in pietele din Timisoara. Producatorii nu mai au loc nici sa respire

Toţi vânzătorii din pieţe sunt, oficial, producători. Numai că, dacă i-am lua la bani mărunţi, am constata că mulţi nici măcar nu ştiu unde le este pământul trecut în certificat. Alţii l-au dat bine-mersi în arendă, dar folosesc cu succes ţâdula pentru a-şi desface marfa. O grămadă de “producători” au un petec de grădină, dar scot la vânzare cantităţi imense, cât de pe o moşie. Cel mai adecvat termen ce cuprinde toate categoriile enumerate, de care gem pur şi simplu pieţele, este cel de bişniţar. Producătorul real, în schimb, cu greu mai găseşte un colţişor de piaţă în care să-şi poată valorifica marfa. Unul dintre oamenii păţiţi este Benon Borţiş, din Topolovăţu Mare. De 15 ani s-a mutat din Timişoara la ţară şi se ocupă temeinic de munca grădinii, având pământ atât în localitatea de reşedinţă, cât şi în Remetea Mare. De la an la an, după cum ne mărturiseşte omul, şicanele pe care le întâmpină în Piaţa Doina, unde îşi vinde produsele, sunt tot mai mari. “La un moment dat ni s-a permis să ne expunem marfa pe jos. Am plătit taxă normală, ca pentru mese. Uneori am primit chitanţă, alteori nu. Dar, pentru că eu aveam preţuri mai reduse decât ceilalţi comercianţi, care erau bişniţari, m-au reclamat, iar poliţiştii mi-au dat amendă. Odată, când am fost amendat, am aflat de la un alt vânzător, care a fost poliţist, că au venit special pentru mine, pentru că i-am supărat pe bişniţari”, afirmă Benon Borţiş. El susţine că este ultimul producător real care mai vinde în Piaţa Doina. Dincolo de şicanele pe care le suportă de la şmecherii care se dau producători, dar de fapt revând marfă achiziţionată en-gros – l-au ameninţat, de pildă, că-i pun motorină în butoaiele cu varză murată – el acuză de abuzuri şi administraţia Pieţei …

Citeste tot articolul

Criza in legumicultura: Serele de langa Bucuresti, puse la pamant. Producatorii avertizeaza ca preturile la legume vor exploda

După sectorul laptelui și al brânzei, legumicultura este și ea lovită de noile reglementări intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2014. Nu este însă vorba de vreo directivă europeană, ci chiar de o decizie a Primăriei Municipiului București care bagă în faliment serele și aruncă în aer prețurile la legumele românești, anunță Federația Națională PRO AGRO într-un comunicat de presă. Majorarea gigacaloriei cu 40% începând de la 1 ianuarie, ca urmare a unei decizii luate de către Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, a pus legumicultura la pământ. Fermierii care folosesc energia termică produsă de societatea RADET încep să își restrângă activitatea și se pregătesc primele concedieri din cauza costurilor prea mari de producție. Cel mai grav afectată de scumpire este cea mai mare seră de legume din Europa, LEOSER SA, membră a federaţiei PRO AGRO si a grupului de producatori HORTIFRUCT, singurul grup de producatori agricoli din Romania recunoscut de UE. Apelul producătorilor, ignorat de autorități ”La finele anului trecut, Federația PRO AGRO, alături de Leoser SA, a solicitat ca producătorii de legume de seră din România să beneficieze de același sprijin pe care îl au cei din alte state UE, unde se aplică un preț diferentiat al gigacaloriei pentru fermieri. Dialogul avut cu Primăria Capitalei și cu domnul primar Sorin Oprescu a rămas fără rezultat, iar majorarea a intrat în vigoare de la 1 ianuarie. În fața costurilor foarte mari, conducerea Leoser ne-a anunțat că a decis să demareze un proces de reorganizare ce implică, în primă fază, reducerea la jumătate a activității și a personalului. Este o lovitură fără precedent dată acestei ramuri agricole de tradiție și unui producător român de bază, care menține un nivel rezonabil al prețului”, declară Alex Jurconi, președintele PRO AGRO. Efectele necazului care a căzut pe capul producătorilor nu va rămâne fără urmări pentru …

Citeste tot articolul

Ce ascund producatorii in carnea de pui inghetata din supermarket-uri

Pieptul de pui vândut prin intermediul supermarket-urilor conţine apă şi aditivi alimentari, în procent de 20% din greutatea sa, este concluzia unei anchete publicate de The Guardian. Şi deşi ancheta a vizat un distribuitor de carne britanic, este destul de posibil ca procedurile să fi fost preluate şi de cei autohtoni! Procesatorul de carne ce s-a aflat sub observaţia jurnaliştilor importă materia primă din Brazilia, injectată deja cu sare sau cu o soluţie din ulei de porumb şi sare. Ajunsă pe tărâm britanic, carnea trece printr-un alt procedeu tehnologic în care este încă o dată injectată cu apă, aditivi alimentari – care să împiedice eliminarea apei în timpul gătitului şi dextroză, un zahar care să mascheze cantitatea de sare conţinută de produs. Astfel, consumatorul ajunge să cumpere, fără să ştie, la acelaşi preţ ca şi al cărnii, saramură. Medicul Duncan Campbell, fost preşedinte al Association of Public Analysts susţine că a devenit obişnuit să se găsească, la analize, mult mai multă apă în carnea îngheţată de pui decât ne închipuim: „Când am verificat ultima dată, producătorii adăugau 40% apă în carnea de pui îngheţată. Consumatorii sunt păcăliţi”. Surse din industria cărnii au declarat pentru The Guardian că procedeul a devenit normă din pricina crizei, producătorii încercând să păstreze preţurile la nivele scăzute prin injectarea în carnea de pui îngheţată a unei cantităţi din ce în ce mai mari de apă. Supermarket-urile britanice nu consideră că au comis o ilegalitate, mai mult, producătorii susţin că injectarea apei şi a aditivilor face ca puiul să aibă un gust „mai suculent”. Conform normelor din Uniunea Europeană reprocesarea puiului îngheţat este ilegală, în afara cazurilor în care carnea nu este preparată pentru a fi vândută sub forma unor alte produse. sursa: The Guardian

Citeste tot articolul