Fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, după ce va ocupa funcţia de procuror şef european, va primi un salariu de peste 18.000 de euro. Deoarece este nou înfiinţată această funcţie, încă nu se cunoaşte exact fişa de salarizare, dar se pot face unele calcule ținând cont de prevederile legislației europene
Fosta șefă DNA ar putea avea, în funcție de treapta de vechime care i se va acorda – 1, 2 sau 3 – un salariu net de 13.300, 13.700 sau 14.200 de euro pe lună.
De asemenea, Kovesi ar beneficia de un decont al cheltuielilor de transport pe ruta București-Luxemburg și retur, în valoare totală de aproximativ 1200 de euro pe an.
Înainte de a fi demisă de guvernul Dăncilă și de ministrul Justiției, Tudorel Toader, Laura Codruța Kovesi era cel mai bine plătit procuror DNA, conform documentelor parchetului anti-corupție.
Având o vechime de peste 20 de ani și cu gradația 5, Laura Codruța Kovesi primea suma de 26.641 de lei pe lună. Pe lângă salariu, mai avea parte de un spor pentru condiții grele de muncă, vătămătoare sau periculoase de 3996 de lei, spor de risc și suprasolicitare neuropsihologică și spor de confidențialitate de 3.498 de lei, dar și de indemnizație lunară pentru titlu de doctor de 950 de lei.
Potrivit ultimei sale declarații de avere, depusă și publicată anul trecut, Kovesi a încasat în total în 2017, din salariul de șefă a DNA, suma de 265.932 lei, respectiv în medie 22.161 lei pe lună, echivalentul a 4.860 euro, la cursul mediu euro/leu al BNR din acel an.
De asemenea, conform legislației în vigoare, președintele Comisiei Europene și cel al Consiliului UE au salarii brute de bază de aproape 28.000 euro pe lună, iar comisarii europeni – de circa 23.000 euro pe lună.
Laura Codruța Kovesi este la un pas de a ajunge procuror-șef european! Ea a primit și votul Consiliului UE, iar până la numirea în funcție mai este doar un pas. Însă, deși nu a ajuns să conducă Parchetul European, Kovesi le dă ordine foștilor colegi din România. Ea le cere procurorilor și judecătorilor cu care a lucrat ”să continue ce s-a început”.
”Sper ca acest vot să schimbe un pic situaţia în sistemul de justiţie şi colegii mei să fie mult mai mobilizaţi şi mai determinaţi şi să se simtă încurajaţi să continue ce s-a început şi nu putem să negăm că, în ultimii ani, în România, cel puţin cât am condus eu DNA, rezultatele au fost clare şi statisticile vorbesc singure.”, a spus, joi seara, la Digi 24, Kovesi.
Ambasadorii statelor membre ale UE au votat, joi, pentru desemnarea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european. Potrivit surselor MEDIAFAX, au existat 17 voturi „pentru” din totalul de 22 de voturi exprimate.
Laura Codruța Kovesi a primit 17 din cele 22 de voturi ale Consiliului Uniunii Europene și urmează să fie numită în funcția de procuror-șef al Parchetului European. În noua funcție, Kovesi va face investigații transfrontaliere în cazuri de fraudare a fondurilor europene de peste 10.000 de euro și în cazuri de fraudare de TVA în care daunele depășesc 10 milioane de euro. Mandatul va fi de 7 ani, fără posibilitatea de reînnoire, Kovesi urmând să primească un salariu net apropiat de cel al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
Zi de foc pentru Laura Codruța Kovesi. Decizia care se va lua astăzi va fi crucială pentru fosta șefă a DNA.
Laura Codruța Kovesi așteaptă să vadă marți dacă va scăpa de o piedică în calea accederii sale la funcția de procuror șef european. Fosta șefă a DNA are nevoie, pentru a putea ajunge șeful Parchetului European, de gradul profesional cel mai înalt recunoscut în țara de unde provine.
La sfârșitul lunii februarie, CSM a susținut că Laura Codruța Kovesi are gradul profesional de Parchet de pe lângă Tribunal, a doua cea mai de jos treaptă profesională. În aceste condiții, ea nu ar mai fi eligibilă pentru a candida la Parchetul European.
În consecință, Kovesi a făcut următorul pas și a contestat decizia CSM care a respins recunoaşterea gradului profesional pentru Parchetul General. Marți, va avea loc primul termen în dosarul în care fosta șefă a DNA a contestat decizia în cauză.
Conform jurnaliștilor de la România TV, în clipa în care s-a decis revocarea ei din funcţia de procuror şef DNA, Kovesi a solicitat CSM să primească acest grad profesional. CSM a respins cererea, invocând că este nevoie de un examen pentru a primi acest grad profesional
Consiliul UE și-a exprimat susţinerea pentru numirea lui Jean-Francois Bohnert în funcţia de procuror-şef european, în detrimentrul Laurei Kovesi.
Laura Codruța Kovesi, fosta șefă a DNA, a fost umilită la Bruxelles, după ce Consiliul UE și-a declarat, din nou, simpatia și susținerea pentru francezul Jean-Francois Bohnert pentru funcția de procuror-șef european.
„Echipa de negociere a Consiliului UE regretă că nu pot fi făcute progrese suplimentare şi că nu a fost posibil să existe un schimb de opinii cu negociatorii Parlamentului UE asupra unei viziuni a instituţiilor privind viitorul Biroului Procurorului European (EPPO) şi a primului procuror-şef UE. Consiliul UE crede că EPPO are nevoie de un profesionist experimentat şi independent care să poată administra Biroul de la început. (…). Chiar dacă este recunoscută valoarea celor trei candidaţi de pe lista scurtă, echipa de negociere reiterează că, pentru această funcţie, candidatul preferat de Consiliu este domnul Bohnert. Echipa de negociere a ţinut la curent Consiliul (la nivelul Coreper) cu regularitate despre stadiul negocierilor pentru confirmarea în funcţie a acestui candidat”, precizează instituţia într-un comunicat postat pe site-ul propriu.
La Bruxelles a avut loc cea de-a treia rundă de negocieri dintre Parlamentul European și Consiliul UE pentru numirea viitorului procuror-șef european. Oficialii de Bruxelles nu au ajuns la niciun acord. Următoarea rundă de negocieri pentru șefia Parchetului European va avea loc în 10 aprilie, anunță Capital.
Negociatorii PE și ai Consiliului Uniunii Europene nu au ajuns la un acord în ce privește alegerea procurorului-șef european, funcție pentru care candidează și fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi.
Laura Codruța Kovesi mai are de așteptat până pe 10 aprilie pentru a vedea dacă poate ocupa funcția de procuror șef european. Deși se bucură de susținerea declarată a președintelui Parlamentului European, Kovesi nu a reușit să convingă echipele de negociatori că este persoana indicată pentru acest post.
La Bruxelles, a avut loc joi, cea de-a treia rundă negocieri iar rezultatul a fost același ca și în cazul primelor două întâlniri. Adică nu s-a luat nicio decizie. Trebuie amintit că fosta șefă a DNA se bucură de susținerea Parlamentului European, în timp ce contracandidatul său, francezul Jean-Francois Bohnert, este sprijinit de Consiliul UE.
Laura Codruța Kovesi a avut parte zilele trecute de o întâlnire pe cât de neașteptată, pe atât de tensionată, chiar în mijlocul Bucureștiului.
Fostul procuror DIICOT Ionel Tudosan, trimis în judecată de DNA și achitat mai apoi, a relatat o întâlnire de grad zero tocmai cu Laura Codruța Kovesi, cea care a condus instituția care l-a târât pe nedrept într-un proces.
„Aseară însă am învățat o lecție dumnezeiască, lecție venită din partea soției mele. Fiind de felul ei o persoană cu profunde convingeri religioase, aseară a mers la un schit din mijlocul Bucureștiului, pentru a se ruga Domnului, pentru cele doar de ea știute. În timpul rugăciunii, uitându-se mai atent la persoanele din interior, foarte puține de altfel, a recunoscut-o pe Laura Codruța Kovesi, fostul procuror-șef al DNA, aflată acolo, probabil, tot pentru a se ruga. Cu toate nenorocirile care ni se întâmplaseră în ultima vreme, soția mea a avut tăria să meargă la Kovesi, să-i spună că este una din puținele persoane din această lume pe care nu o privea ca pe un om, dar că, deși ea ne-a făcut cel mai mare rău din viața noastră, fără a ne cunoaște, din acel moment o iartă, urându-i să-și împlinească toate dorințele!”, a declarat fostul procuror DIICOT Ionel Tudosan, pe pagina sa de Facebook.
Am văzut și eu, dragi cititori, la fel ca mulți dintre dumneavoastră, declarația doamnei Kovesi despre audierea ei la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și am rămas profund impresionat de bocetele, de strigătul disperat al „ZÂNEI PĂDURII” specializată în anticorupție! Cum să nu te impresioneze tratamentul aplicat acesteia, să nu i se comunice prin zapiscă specială faptul că este inculpată într-un nou dosar, fără să se procedeze așa cum a făcut-o ea cu foarte multe persoane, inclusiv cu fosta șefă DIICOT, Alină Bica, pe care a ridicat-o direct de pe stradă cu mascații într-o manieră pur mafiotă, fără citație trimisă la domiciliul respectivei!
Are dreptate, deoarece persoanele importante este musai să fie încătușate mai întâi, plimbate prin față camerelor de filmat ale televiziunilor și abia după aceea sunt aduse la audieri. Ea așa a dat dispoziții să se petrecă lucrurile, cât a fost șefă la DNA! „Din păcate”, procurorul de acum al acestui caz nu a învățat nimic din vasta experiență a doamnei Kovesi și din practica acesteia, nu știe că trebuie să facă presiuni asupra martorilor, că trebuie să inventeze niscaiva probe și să dicteze el însuși, martorilor, ce să declare despre doamna deloc necoruptă.
Vedeți voi ce atitudine, se poate numi procuror persoana care o anchetează și care are proastă inspirație să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, drepturi prevăzute în Constituție. Ce, nu știe că ele sunt un lux, așa cum a grăit o fosta șefa a doamnei Kovesi, principiu pe care Luluța l-a respectat cu strictețe în tot ceea ce a făcut la DNA.
Cred că singură soluție este să desființăm Secția care anchetează magistrații care încalcă grav cutumele legilor din România. Să ancheteze ei procurorii care au băgat în spatele gratiilor sute de oameni a căror singură vinovăție era faptul că nu au săvârșit nicio faptă ilegala, creând astfel dificultăți procurorilor, punându-i pe ei în situația de a inventă probe ca să-i poată acuza și obține condamnarea? E posibil așa ceva?
E posibil să o cerceteze pentru apartenență la un grup infracțional organizat, pentru participarea la reprimare nedreaptă, să o acuze pentru multe fapte ilegale, fără să îi fi instalat în prealabil camere video în baie, în dormitor, în dressing, în bucătărie, în autoturism și în alte locuri pe care îmi este jenă să le menționez, fără transcripturi măsluite de către cei de la SRI? Cum să numești asemenea procurori în SIIJ, fără să fi trecut prin vie pe la Sebastian Ghiță, să mănânce struguri, să îi bea vinul și să le cânte Nelu Ploieșteanu „La Chilia-n port” – variantă DNA? Nu, așa ceva nu se poate acceptă, cum nu pot fi acceptate nici aberațiile privind respectarea prezumției de nevinovăție, administrarea de probe împotrivă, dar și în sprijinul persoanei anchetate.
Auziți voi, să se respecte Constituția! Ce Constituție, ce legi date de Parlament, valabilă este doar legea procurorilor, conform principiului: toți cetățenii sunt infractori și toți sunt vinovați, iar procurorii doar selectează dintre ei pe cei mai impotranti, pe cei care prezintă interes și îi bagă la mititica. Cum îndrăzniți să întrebați de ce sunt vinovați cei care nu au săvârșit nici o faptă penală? Păi asta este cea mai mare vină, că și-au permis să respecte Constituția și legile țării, de aceea trebuie să plătească pentru asta, să infunde pușcăriile. Acum vedeți de ce este inutilă această Secție, de ce trebuie să o plângem cu lacrimi de crocodil pe doamnă Kovesi? Unde mai găsim noi una neprihănită ca ea?
Domnia voastră ce spune, Herr Iohannis, merită așa ceva zeița noastră, scuzați, a americanilor, a nemților și a dumneavoastră? Am uitat că nu mai este de mult timp a noastră, că ne-a trădat fără nici o reținere, doar de aceea decorat-o ei, străinii, pentru servicii deosebite aduse țărilor lor, iar noi îndrăznim să o anchetam pentru niște lucruri mărunte ca acelea a apartenenței la un grup infracțional organizat – pe care l-a și condus -, pentru represiune nedreaptă, abuz în serviciu, luare de mită, și multe alte ghidușii.
Scuzați-mă, Herr Iohannis, că va rog să-mi răspundeți! Iar am uitat (de vina cred că este vârsta) că domnia voastră ați mâncat clei și vi s-a lipit limba de cerul gurii, abia reușiți să articulați singurele cuvinte, aceleași permanent: „PSD-ul și Guvernul Dăncilă sunt de vina”. Nu mai trebuie să o spuneți! Faceți doar un semn cu mână în plan vertical, cu două degete în sus și înțelegem imediat formula pe care ne-o livrați de fiecare data, atunci când, între două excursii, vă adresați opiniei publice în scop electoral-propagandistic.
Echipa de negociere a Parlamentului European urmează să discute cu Consiliul UE numirea noului șef al Parchetului European. Laura Codruţa Kovesi, a obţinut la 27 februarie cele mai multe voturi în Comisia LIBE a Parlamentului European, după audierile pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Parchetului European, propunerea fiind trimisă Conferinţei Preşedinţilor.
Președintele Parlamentului European Antonio Tajani, i-a transmis o scrisoare oficială ministrului român al Afacerilor Europene, George Ciamba, prin care în informează despre faptul că propunerea Legislativului european pentru șefia Parchetului european este Laura Codruța Kovesi.
Anunțul a fost făcut de Tajani pe contul personal de Twitter:
Laura Codruța Kovesi este candidatul Parlamentului European pentru șefia Parchetului European. Ea are toate calitățile necesare pentru a face o treabă excelentă. Avem nevoie de mai multe femei extraordinare precum Laura Codruța Kovesi în poziții de conducere.
Echipa de negociere a Parlamentului, decisă joi în Conferința președinților, urmează să discute cu Consiliul UE numirea noului șef al Parchetului European. Echipa este formată din europarlamentarii Ingeborg Grassle (Germania, PPE), Claude Moraes (Marea britanie, S&D) și Judith Sargentini (Olanda, Verzi), dintre care doi (Grassle și Sargentini) sunt în favoarea Laurei Codruța Kovesi, au explicat pentru G4Media.ro surse europene.
Negocierea dintre cele două instituții europene e necesară pentru că votul din Parlamentul European diferă de cel din Consiliul UE. Kovesi a ocupat primul loc la votul din cele două comisii din PE (LIBE și CONT), în timp votul indicativ din Consiliul UE l-a plasat în 20 februarie pe primul loc pe candidatul francez, Jean – Francois Bohnert (șeful Parchetului din orașul Reims), Kovesi fiind clasată a doua, la egalitate cu candidatul german Andres Ritter. Votul din Consiliul UE nu este însă unul final, ci unul indicativ, și e de așteptat ca odată cu ieșirea de facto a germanului din cursă voturile să se redistribuie (el s-a clasat pe locul trei și la votul din PE).
Componența echipei de negociere a Parlamentului European e esențială în acest proces, dat fiind că în timp ce popularii lui Grassle au susținut-o puternic pe Kovesi, socialiștii lui Moraes au votat împotriva sa.
În primul rând, Consiliul Uniunii Europene trebuie să-și stabilească poziția oficială de negociere. Până acum, Consiliul nu a stabilit nimic oficial, ci doar a avut loc un vot tehnic. În mod normal, Consiliul ar trebui să țină cont de poziția panelului format din 12 experți, care a propus-o pe primul loc pe lista candidaților pe Laura-Codruța Kövesi, și de poziția Parlamentului European, care a votat în mod transparent tot pentru Kövesi. Dacă poziția Consiliului va fi diferită de cea a Parlamentului European, se va ajunge la o negociere interinstituțională Consiliu – Parlament. În cadrul acestei negocieri, echipa Parlamentului va trebui să apere poziția exprimată de noi, europarlamentarii, la voturile din cele două Comisii de specialitate (CONT și LIBE). Obiectivul este de a da votul final în plenul Parlamentului European înainte de finalul acestei legislaturi. De aceea, fac un apel la Consiliu să țină cont de poziția panelului format din 12 experți și de audierea și votul democratic și transparent dat de Parlament și să confirme cât mai rapid nominalizarea Laurei-Codruța Kövesi.
Parchetul European, care ar urma să devină operaţional până la sfârşitul lui 2020, va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activităţi teroriste.
În sfârșit, Guvernul României, după atîția pumni în cap, după atîtea critici și acuzații, s-a gîndit să reacționeze. Ministrul Tudorel Toader a trimis o scrisoare către Financial Times (asumată și de Guvern). Este vorba de o replică scurtă, civilizată, în termeni aproape diplomatici. Scrisoarea spune în esență că „Laura Codruța Kovesi nu a fost demisă anul trecut pentru că agenția anticorupție pe care o conducea, DNA, viza politicieni corupți. Ea a fost demisă pentru că DNA încălca legea. Curtea noastră constituțională a spus acest lucru. Strategia de anchetare a doamnei Kovesi se baza pe coerciție”. Este vorba de o informare elegantă, menită a atrage atenția cititorilor prestigiosului ziar că poziția Guvernului României este alta.
Dimensiunea scandalului internațional, stîrnit de personajul în cauză, presupunea o abordare chiar mai severă. Încă de la înaintarea către CCR a dosarului de conflict constituțional, toată materia, sau măcar o sinteză însoțită de materiale ilustrative, ar fi trebuit tradusă în limbi de circulație și oferită tuturor ambasadelor europene și partenerilor din Alianța trans-atlantică. La toate articolele apărute în presa străină ar fi trebuit expediate replici și material documentar, inclusiv dosarul unor abuzuri comise la Ploiești, Oradea etc. Statul român s-a purtat ca un ghiocel ofilit. Ministerul de Externe al României a preluat comportamentul adormit al ministrului Meleșcanu, un om care n-a replicat decît de două-trei ori în viață, în rest rezumîndu-se la un patinaj diplomatic pe lîngă toate subiectele și disputele. Din ce zice el, nu înțelegi nici că-i albă, nici că-i neagră! Guvernul României și România l-a lăsat pe Klaus Iohannis să spună pe la reuniuni internaționale, în germană și în engleză, cam ce urlă Dide, Ceaușescu și Mălin Bot pe la demonstrații.
De cîțiva ani, România încasează la acuzații cu nemiluita. Dacă ministrul Justiției era mai curajos, nu am fi ajuns la o vedetă internațională gonflată pe baza abuzurilor, a coerciției și a dosarelor ticluite. Cred că am izbutit o performanță unică. Am creat un personaj internațional cu două fețe. Pe una arată ca un simbol al justiției și moralității, al anticorupției iar pe cealaltă, al abuzurilor și terorii, o mediocră abuzivă, gata să nenorocească oameni pentru a mai da un interviu și pentru a mai primi o diplomă! Și nu mai știm ce să facem cu ea!
De cîțiva ani, a devenit vizibil că forțe străine și beneficiari externi lucrează din greu la gonflarea acestui personaj. Primul care a avut un oarece curaj de a se opune a fost Tudorel Toader. Dacă Guvernul României, cu premierii pe care i-a avut, (minus Tudose, de nefolosit), ar fi apărat statul român și ar fi difuzat informații și puncte de vedere, inclusiv „note verbale” probabil că și Vestul s-ar fi aplecat mai atent asupra cucoanei și a problemei și planul de sanctificare a „slujirii” s-ar fi temperat.
Unul dintre megafoanele binomului pe zona Justiției, judecătorul Cristi Danileț, sare în apărarea Cucoanei. Și zice că ministrul Tudorel Toader „a procedat într-un mod absolut mizerabil trimițând la Financial Times o scrisoare împotriva Codruței Kovesi”.
Care va să zică este mizerabil să aperi România de lungul șir de acuze rostite, inclusive de Danileț, pe te miri unde! După mintea lui Dănileț, ministrul ar fi trebuit să răspundă cu un „să trăiți, ne cerem scuze!” lăsîndu-le în plata Domnului pe toate victimele românești ale anticorupției cretine derulate prin diverse parchete.
Scriu negru pe alb că anticorupția aplicată de Codruța Kovesi este de-a dreptul cretină (în parte livrată la plic de peste Ocean, fără să se potrivească de nici un fel în Romania) și că nu este decît exprimarea în domeniul justiției a unei armate de mediocri și incapabili să întocmească dosare de corupție adevărate. Adică susțin că Laura Codruța Kovesi a umplut de sînge anticorupția pentru că nu știe multă carte, că n-avea experiență la instalare și că a selectat această armată de mediocri după chipul și asemănarea sa. Eu sunt convins că o mare parte dintre cei care joacă tontoroiul de fericire că au scăpat sau sunt pe cale să scape de pedepse sunt curați, așa cum este de curată Laura Codruța Koveși ! DNA-ul a compromis operațiunea de asanare pentru că n-a avut profesioniști, oameni cu carte și dispuși să cerceteze, să facă teren și să caute, nu să stea cu mîna întinsă la înregistrările SRI.
Anticorupția este un eșec din cauza mediocrității oamenilor din DNA și a celor care le-au tolerat mijloacele neortodoxe de anchetă.
„Un astfel de atac este fără precedent: un procuror român este atacat în presa străină de un ministru al Justiției din România”, zice caraghiosul combatant numit Dănileț. Dar tot fără precedent este ca un grup de procurori și judecători (în care îl includem și pe el, plus Monica Macovei și încă vreo cîțiva) să facă din România ciuca bătăilor în toate organismele internaționale.
Asta pentru că ei nu știu meserie, le este lene, mai negociază cu făptuitorii și conținutul dosarelor și nici nu vor să piardă puterea de a controla instanțele românești. Si încă un lucru. Dacă Tudorel Toader ar fi răspuns la toate aberațiile și PSD-ALDE ar fi inițiat planul lor de combatere a corupției, cu siguranță că n-am fi ajuns la situația de acum.
Consiliul UE și-a exprimat susţinerea pentru numirea lui Jean-Francois Bohnert în funcţia de procuror-şef european, în detrimentrul Laurei Kovesi.
