Tag Archives: procese

Onorariile avocaților din oficiu vor crește, în perioada următoare, cu 141 la sută, potrivit unui anunț făcut de Marius Striblea, decanul Baroului Iași. Astfel, potrivit acestuia, joi dimineaţă, va fi semnat un protocol între Uniunea Naţională a Barourilor din România, Ministerul Justiţiei şI Ministerul Public, prin care onorariile avocaților din oficiu vor fi majorate cu 141 la sută. ”Negocierile de la Ministerul Justiţiei s-au terminat. S-a stabilit forma finală a noului protocol. În esenţă, modificările sunt următoarele: protocolul va fi tripartit (UNBR, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public); onorariile vor fi majorate cu 141,02%; formularea art. 10 a fost modificată. Se precizează expres că onorariile din protocol nu pot fi reduse; mărirea numărului de prestaţii ce sunt vizate de protocol; de asemenea, se precizează expres că delegaţia apărătorului desemnat din oficiu încetează potrivit art. 91 alin. 4 din Codul de procedură penală”, a precizat decanul Baroului Iaşi, Marius Striblea. Avocaţii din Bucureşti şi din 14 judeţe au protestat, luni, pentru a trage un semnal de alarmă în legătură cu nivelul şi modalitatea de stabilire a onorariilor din oficiu. Ei au purtat banderole albe pe braţ şi au avertizat că vor organiza astfel de acţiuni până la soluţionarea disfuncţionalităţilor din sistemul de asistenţă juridică. Făcând remarca potrivit căreia înţelege că se apropie alegerile la avocaţi şi că „unii au intrat în campanie”, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a replicat demersurilor acestora repostând un mesaj privind corespondenţa cu ei, respectiv memoriul lor şi răspunsul ministerului, spunând că reprezentanţii avocaţilor nu şi-au mai precizat sau reconsiderat apoi poziţia. Proteste au fost anunţate de barourile din Alba, Argeş, Buzău, Cluj, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Timiş. În Bucureşti, avocaţii s-au adunat la ora 13.00, pe scările Curţii de Apel.

Simona Niculescu, militantă pentru drepturi civile, încearcă să trezească România printr-o serie de procese civile împotriva statului român, care se anunţă deschise oricui doreşte să ia parte. Printr-un comunicat transmis redacţiei, Simona Niculescu, cunoscută pentru acţiunea împotriva statului în cazul Pungeşti, precum şi pentru Manifestul de la Băiculeşti, anunţă o serie de procese care vor fi intentate pentru a îndrepta „situaţia tristă în care a ajuns ţara noastră”. Simona Niculescu a depus joi la Curtea de Apel Bucureşti, împreună cu avocatul Valentin Achimoiu, o acţiune prin care solicită interzicerea exploatării prin metoda fracturării hidraulice pe teritoriul României şi desecretizarea acordurilor de concesiune ale statului român cu Compania Chevron, datorită problemelor de mediu care sunt asociate cu fracturarea hidraulică. „Pe data de 16 aprilie 2014 a fost depus la Curtea de Apel Bucureşti primul dintr-o serie de dosare prin care vom opri jaful naţional şi abuzurile de tot felul ce se înmulţesc de la o guvernare la alta. Invocând dreptul la viaţă, la un mediu sănătos, principiul obligatoriu de prudenţă ce trebuie să ghideze orice acţiune a Statului, solicităm oprirea imediată a explorărilor şi a exploatării gazelor de şist până la soluţionarea dosarului de fond. Pe fond solicităm desecretizarea acordurilor de concesiune şi interzicerea exploatării prin metoda fracturării hidraulice pe teritoriul României. Dosarul „Gazelor de şist” a fost depus primul deoarece începerea exploatărilor este iminentă, împotriva voinţei populaţiei şi în total dispreţ al legislaţiei. Dar vom abordă tot pe cale judiciară şi subiecte precum defrişarea sălbatică a ţării noastre, falimentarea „Hirdoelectrica”, interzicerea mineritului cu cianuri, retrocedările ilegale din Ardeal, înstrăinarea gliei strămoşeşti, sancţionarea efectivă a actelor de corupţie a guvernanţilor, toate răni deschise pe trupul României.” Cu toate acestea dosarul împotriva gazelor de şişt se anunţă doar unul dintr-o serie mai largă, îndreptată împotriva abuzurilor statului. Niculescu, împreună cu Achimoiu îi invită …

Un proiect de lege aprobat de Senat cu amendamentele bancherilor îşi propune să modifice legea clauzelor abuzive în favoarea băncilor şi în detrimentul clienţilor. Printre modificările propuse, clauzele abuzive referitoare la dobânzi şi comisione vor fi mai greu de atacat, şi nu vor mai putea fi scoase din contract, rolul asociaţiilor va fi limitat, şi clienţii vor trebui să vină la Bucureşti dacă au nemulţumiri cu banca. Un proiect al PSD depus în septembrie 2013 îşi propune să modifice legea clauzelor abuzive. Proiectul a trecut deja de Senat, cu amendamente depuse de Asociaţia Română a Băncilor (ARB). Proiectul spune că instanţele nu vor mai putea elimina clauzele contractuale care se referă la preţul contractelor – în cazul contractelor bancare, asta înseamnă dobânzi şi comisioane -, că acţiunile pentru eliminarea clauzelor abuzive vor putea fi iniţiate doar de către preşedintele ANPC, în timp ce drepturile asociaţiilor vor fi limitate drastic. De asemenea, toţi consumatorii care vor să dea banca în judecată vor trebui să vină la Bucureşti, la tribunalul specializat, chiar dacă locuiesc în Piteşti sau Dorohoi. Totodată, condiţiile în care o clauză va putea fi declarată abuzivă sunt înăsprite, fiind necesară analiza cumulativă a mai multor criterii. Ce lege se modifică Legea 193/2000, derivată dintr-o directivă europeană, a fost introdusă într-o formă primară în timpul mandatului de premier a lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale de după 1989. Actul normativ relgementează contractele încheiate între comercianţi (numiţi profesionişti, mai nou) şi consumatori şi conţine o serie de prevederi pe care instanţele şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor se bazează când decid dacă o clauză contractuală este sau nu abuzivă. De la 1 octombrie 2013, au intrat în vigoare noi articole la această lege (12 şi 13), care dau o greutate mai mare unei decizii judecătoreşti. Dacă până acum se judeca de …

Inculpati in procesul de la Nürnberg Deşi Mişcarea Legionară rămâne ultima dintre organizaţiile naţionaliste ale Europei care prelungeşte până la consecinţele extreme atitudinea antisovietică, totuşi, este singura exonerată de Tribunalul Internaţional de la Nürnberg. Ar fi să ignorăm aria cercetărilor făcute asupra inculpaţilor ei, dacă ne-am închipui că ele s-au limitat la documente apărute numai în cursul celui de-al doilea război mondial. Să nu credem că sentintele de condamnare asupra uneia sau alteia dintre organizaţiile cu caracter naţionalist nu au avut în vedere istoria lor încă de la origine şi până la ultimele manifestări. Chiar dacă Partidul Naţional-Socialist n-ar fi angajat Germania în război şi activitatea lui ar fi fost examinată până în septembrie 1939, când declanşează a doua conflagraţie mondială, este îndoielnic că nu ar fi intrat cu titlu prioritar în cercetările Tribunalului de la Nürnberg şi nu ar fi fost aspru sancţionat. De asemenea, că hotărârile Tribunalului s-ar fi încheiat cu materialul de fapte culese până la 5 mai 1945, şi hotărârile nu ar fi fost luate cel puţin în perspectiva evenimentelor viitorului apropiat. Judecătorii au fost preocupaţi nu numai să sancţioneze fapte din cadrul strict al războiului, ci să pregătească Europa pentru o perioadă previzibilă raţional. Să nu ne închipuim, de asemenea, că guvernul de atunci din România n-a intrigat în cursul cercetărilor, urmărind să obţină o condamnare cât mai gravă a Mişcării Legionare. Faptul că Tribunalul a exonerat-o pur şi simplu şi a luat o decizie, fără s-o mai treacă prin faţa Consiliului de Judecată, reflectă obiectivitatea juriului şi, nu mai puţin, justeţea actelor Mişcării Legionare înainte şi după al doilea război mondial. Privind lucrurile în realitatea desfăşurării lor, nu poţi să nu te întrebi cum ar fi putut să se rostească o condamnare împotriva unei organizaţii care niciodată n-a fost prezentă în arena războiului cu …