Tag Archives: primul razboi mondial

Gafă de proporții în Anul Centenarului: Doi comandanți CRIMINALI din Primul Război Mondial au panouri de prezentare în centrul Bucureștiului

100.000 de euro este costul unui proiect al Primăriei Sectorului 1 în cinstea Centenarului. Pe lângă faptul că banii puteau fi folosiți pentru ceva palpabil în An Centenar, proiectul stă sub semnul controversei. Primăria Sectorului 1 a finanțat cu 578.000 de lei (peste 100.000 de euro) un proiect prin care doi dintre cei mai sângeroși comandanți din timpul ocupației germane din Primul Război Mondial au portrete și panouri de prezentare în Piața Universității, cu ocazia aniversării Centenarului. Sub denumirea Povestea Centenar, în una din stațiile de transport în comun de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu sunt puși Feldmareșalul Anton Ludwig August von Mackensen și generalul Koch, scrie hotnews.ro. Este vorba de generalul Koch – comandantul militar al Bucureștiului între 1916 și 1918 și feldmareșalul german Anton Ludwig August von Mackensen, comandantul Armatelor Puterilor Centrale de pe frontul de est din timpul Primului Război Mondial. Genralul Koch a rămas în istorie pentru că a trecut cu vederea jafurile, crimele și violurile în Bucureștiul anilor 1916 – 1918. Sub comanda lui, o parte din biserici au fost devastate și transformate în grajduri, iar fiecare cetățean putea cumpăra doar 400 de grame de pâine și 200 de grame de carne pe săptămână. „Este direct responsabil. În calitatea lui de Comandant Militar al Bucureștiului este direct responsabil pentru tot ce s-a întâmplat. Când ești într-o asemenea poziție ești direct responsabil chiar dacă n-ai făcut-o cu mâna ta”, afirmă Răzvan Theodorescu, vicepreședintele Academiei Române. „Dumnezeule! Da, chiar: nu e pus și Mackensen, cumva? Fără explicații? Asta este festa pe care ți-o joacă incultura! Dar când ai și miniștri inculți, nu mă mai mir că sunt inculți și cei de la primărie”, mai spune Răzvan Theodorescu. Primăria Sectorului 1, care a plătit și-a girat acest proiect cultural, dedicat Centenarului, a omis să explice că cei doi comandanți …

Citeste tot articolul

4 August 1919: Ziua cuceririi Budapestei de către Armata Română

Guvernul bolșevic de la Budapesta refuza să recunoască unirea Transilvaniei cu România și în aprilie 1919 a atacat armata română. De comun acord cu guvernul, regele a decis respingerea agresorului și înaintarea trupelor române până la hotarul stabilit prin Conveția cu Antanta din august 1916. La 20 iuile, maghiarii au atacat din nou. De acestă dată s-a hotărât o rispostă decisivă, până la înfrângerea Ungariei. Regele Ferdinand și regina Maria, aflați în Transivania, au asistat în ziua de 30 iulie la trecea Tisei de către trupele române, în dreptul satului Tiszabo. Regina nota ”Toți erau atât de plini de elan, se bucurau că trec Tisa ca să-i alunge pe bolșevici, ei doreau să ajungă la Budapesta.” Ofensiva românească a fost extrem de energică. Pe 2 august Blea-Kun, liderul bolșevic al Ungariei a fugit în Austria și aopi Rusia Sovietică. Referitor la ocuparea Budapestei de către armata română în august 1919 există unele dezbateri până în ziua de astăzi. Când a fost ocupată capitala, la 3 sau la 4 august 1919? Până în prezent, data ocupării Budapestei a rămas în istorie cea de 4 august, conform generalului Gheorghe Mărdărescu, deși o unitate a armatei române pătrunsese în oraș încă din ziua precedentă, nerespectând dispozițiile generalului. Un fragment din memoriul generalului Rusescu, cel ce a intrat primul în Budapesta, în 3 august 1919, este edificator. Victoria și în consecință, eliberarea Budapestei de sub regimul bolșevic al lui Bela Kun, a fost marcată cu o inscripție pe Arcul de Triumf, care între timp, a dispărut. Sursa: ActiveNews.ro

Citeste tot articolul

Generalul Avramescu, „tătuca“ soldaţilor români în Al Doilea Război Mondial. A dispărut într-o operaţiune NKVD

Generalul Gheorghe Avramescu (1884-1945) este un personaj legendar al Armatei Române. Născut într-o familie de ţărani şi ajuns general prin merite personale, Avramescu a fost un „războinic de fier“ al secolului al-XX-lea, decorat cu cele mai înalte distincţii militare în cele două războaie mondiale. Sfârşitul său este un mister neelucidat până astăzi, un secret bine păstrat în arhivele NKVD-ului, fostul serviciu secret al URSS. Ridicat prin merite personale pe treptele gradelor militare şi cu pieptul înţesat de cele mai importante decoraţii militare ale vremii, generalul Gheorghe Avramescu a fost un adevărat exemplu de ambiţie, de disciplină şi de umanitate în Armata Română. Un militar pursânge, aşa cum îl descriu contemporanii, conştiincios, „excesiv de corect“, care nu ezita să ofere pâine adversarului învins şi să se opună agresiunilor împotriva civililor din teritoriile ocupate. De altfel, povestea celui supranumit „Tătuca“ de soldaţii aflaţi în subordinea sa poate constitui oricând un subiect de roman sau de scenariu de film. Deşi a fost o legendă în rândul armatei române, despre viaţa şi activitatea generalului Avramescu se ştiu puţine lucruri. Un specialist botoşănean, însă, doctor în istorie şi şeful Secţiei de Memorialistică de la Muzeul Judeţean Botoşani, Sergiu Balanovici, a reuşit după un efort documentar deosebit să prezinte din punct de vedere ştiinţific o incursiune inedită privind viaţa generalului Avramescu, din copilăria sa şi până la moarte, o lucrare unicat în România. „De numele generalului Avramescu se leagă eliberarea nordului Bucovinei în 1941, dar şi eliberarea nord-vestului Transilvaniei la 25 octombrie 1944, zi stabilită ulterior ca zi a Armatei Române. Cu toate acestea, subiectul Gheorghe Avramescu a fost tratat până în prezent numai în articole şi studii de mică amploare, menite să lămurească misterul arestării de către sovietici şi al morţii sale în plină campanie militară“, precizează Sergiu Balanovici. Fiu de agricultor din mahalaua Botoşaniului …

Citeste tot articolul

1 DECEMBRIE a avut o VICTIMA: ROMANUL UCIS intentionat de UNGURI pentru ca FLUTURA STEAGUL TRICOLOR

Din nefericire, tragediile nu tin cont de zilele de sarbatoare sau de cat de importanta este o anumita zi, cand mori, mori chiar si de mana altuia sau ca asa ti-a scris Dumnezeu. Ion Arion, un veteran român din Primul Război Mondial, a fost ucis, la nici 24 de ani, intenționat, în Gara Teiuș, de către unguri aparținând Gărzii Maghiare. Este, oficial, singura victimă a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Ancheta s-a mușamalizat, deși au existat dovezi clare ale locului din care s-a tras, precum și ale motivului acestui asasinat: Arion purta tricolorul românesc din satul natal Agriș, cu care urma să se prezinte la Adunarea de la Alba Iulia. Odihnește în cimitirul ”Maieri”, fiind cunoscut drept ”Eroul Martir al Unirii”. Decembrie 1918 este, fără îndoială, cea mai importantă zi din istoria noastră de peste 2.000 de ani. Motiv de bucurie, dar și de aducere aminte. Materialul de față nu are intenția de a învrăjbi înaintea unei astfel de sărbători, mai ales că de atunci au trecut aproape 100 de ani. Dar faptele există. La fel și martorii, la fel și declarațiile, la fel ca și fotografia, la fel ca și mormântul lui Ion Arion, românul ucis de către Garda Maghiară pe 30 noiembrie 1918, în Gara Teiuș, pentru că purta cu el steagul tricolor din Agrișul natal către Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Istoricii o confirmă, agenția Mediafax a realizat, cu ceva vreme în urmă, o investigație de excepție. 1 decembrie 1918 nu ar fi existat fără sacrificiul unor oameni precum Arion, ”Eroul Martir al Unirii”, ce-și doarme somnul de veci în cimitirul ”Maieri”, uitat de lume. Așa auziseră că tre’ să se meargă la Adunarea de la Bălgrad. Cu steagul satului. Fetele cele frumoase îl făcuseră, îi trăseseră tighel iar el, Ion Arion, ”mândrul”, …

Citeste tot articolul

Cele două românce care l-au înfruntat pe împăratul Austro-Ungariei

Dacă am avut o eroină de la Jiu, pe Ecaterina Teodoroiu, în timpul primului război mondial, atunci ar trebui să eliberăm din uitare și o altă filă a istoriei noastre, provenind din aceeași conflagrație, cu atât mai mult cu cât e vorba de alte două femei, Maria Manciulea și Lucreția Canja. Pentru curajul de care au dat dovadă, în septembrie 1916, înfruntând armata austro-ungară, sunt acum cunoscute ca eroinele de la Olt. Am pornit pe urmele acestui subiect datorită unui comentariu pos­tat de un anonim la un material cu aer turistic pu­blicat de o agenție de presă. Era prezentată localitatea situată în județul Brașov. Cititorul, pare-se cunoscător al zonei, întreba, retoric, de ce nu se amintește nimic despre fascinanta poveste care a marcat acest loc în vremea pri­mului război mondial, deplângând bariera, greu de ridicat, a uitării. Constat că despre Maria Manciulea se scrie, ce-i drept, în câteva cărți istorice. Ceva în plus știu oamenii din Părău, anume că și Lucreția Canja își leagă destinul de o cumpănă care o putea costa, la fel ca și în cazul Mariei, viața. Cele două fete demonstrează eficienta colaborare între civili și Armata Română, fiind, dacă pot spune așa, ghizi pentru ostași, într-o operațiune desfășurată în timpul nopții, în mare taină, în apropierea acestei comune. Oltul e traversat direct prin apă de militarii Regimentului 30 Muscel, exact în locul indicat de tinere. Ele oricum mai folosiseră, cu puțin timp înainte, acel punct, ajungând în teritoriul dușman, pentru a-și recupera vitele furate de supușii împăratului. Trupele austro-ungare fură vitele sătenilor din Părău Voi reda în continuare faptele, după cum s-au petrecut în prima jumătate a lunii septembrie 1916. Așa cum se știe, după doi ani de neutralitate, țara noastră decide să intre în primul război mondial. Gândul nostru era atunci eliberarea Transilvaniei de sub …

Citeste tot articolul

EXCLUSIV: Povestea unui cercetas din Primul Razboi Mondial

Începuturile: Gheorghe Belciug este un om modest cu  dragoste pentru patrie moştenită din familie născut in Corni,Botoşani pe 11 martie 1887,Se înrolează în armată în anul 1908  reuşind să o termine în 1913 având calificarea în postul de cercetaş deoarece cunoştea  limbajul militar al mai multor armate(armata Rusiei,Germaniei şi AustroUngariei) cât şi cuvinte esensţiale din limbile acestora.Este solicitat in anul 1917 la Mărăşti in armata a doua ,celebra armată a mareşalului Alexandru Averescu.   Bătălia de la Mărăşti: Trupele române sunt epuizate, murdare şi speriate de inamic.Toţi se aflau in apă pentru a se spăla insă singurii care au rămas pe poziţii au fost Gheorghe Belciug,mareşalul Averescu  si câţiva sub-locotenenţi.Deşi era practic imobilizat(picioarele au fost agravate tare) Gheorghe se târăşte  şi  se asează într-un tufiş şi  observă trupele germane ce se apropie de locul cu pricina.Acestea nu îi observă pe români deoarece s-au ascuns pe unde au putut. Disperat Averescu strigă cât de tare poate: Dau pământ celor ce luptă! astfel mulţi soldaţi doar cum au venit pe lume(dezbrăcaţi),au luat puştile şi au inceput să atace. Germanii se sperie şi se retrag crezând că trupele române au innebunit strigând: Die Rumänen sind verrückt! Rückzug!(Românii sunt nebuni!Retragerea!).Astfel am reuşit să  obţinem o victorie importantă însă de puţini ştiută . Dupa război: Gestul său eroic a fost recompensat pe măsură a primit  5  hectare de pământ ,ordinul Mihai Viteazul de gradul 1(cea importantă distincție care se putea conferi soldaţilor pentru fapte de bravură sau eroism) şi numele său apare pe monumentul dedicat eroilor de la Mărăşti din Corni. Sursă: Belciug Ioan Autor: Bunduc Alexandru IN EXCLUSIVITATE PENTRU NATIONALISTI.RO IN CAZUL PRELUARII ACESTUI ARTICOL VA RUGAM SA PRECIZATI SURSA: http://www.nationalisti.ro

Citeste tot articolul